Evaluare finală Test

pentru evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor la Sociologie, Varianta nr. II Ceaikovskaea Alexandra PP31R

1.Invocaţi argumente în favoarea ideii conform căreia funcţia critică este cea mai importantă funcţie a
sociologiei. 10 p Pentru fiecare stiinta exista sau este in curs de realizare cate o sociologie, exista chiar o sociologie
a sociologiei, care studiaza raporturile acestei stiinte cu societatea in care exista. Sociologia sociologiei educatiei are
aceasi preocupare : stabileste rolul social al acestei stiinte, implicatiile existentei sale in viata sociala. Cu alte
cuvinte, se ocupa de analiza interdependentei dintre investigatia specifica sociologiei educatiei si teoriei ca produs si
realitatea sociala la care se refera, din care izvoraste, in care se dezvolta si fata de care isi afirma sau isi infirma
valoarea. Stiinta de care ne ocupam, manifesta in mod pregnant doua functii : teoretica si practica) Functia
teoretica. Prima sarcina pe care si-a asumat-o sociologia educatiei a fost aceea de a oferi celor interesati cat mai
multe si juste idei despre rolul social al educatiei. In acest fel au luat nastere sociologii ale educatiei explicative si
descriptive. Sociologia educatiei care apeleaza la descriptiv este in general empirica, orientata spre a aduna continuu
si cu migala date. Acest tip de cercetare sociologica asupra educatiei ofera date, informatii, fara sa propuna sansa
intelegerii corecte a realului din care au fost culese. In acest fel, sociologia educatiei satisface total rolul sau
informativ (cognitiv). Important este ca informatia furnizata de cercetare sa nu fie redundanta. b) Functia
practica. Sociologia educatiei nu face exceptie nici ea, nu se limiteaza la a fi un continuu izvor de informatii. In
acest fel s-a ajuns la concluzia ca vocatia sociologilor educatiei este de a aduce si alte servicii societatii, in afara de
informatii. Sociologia educatiei poate deveni un mijloc de schimbare sociala, de adaptare a imprejurarilor sociale la
nevoile oamenilor.

2. Elucidaţi caracteristicile definitorii / esențiale ale sistemului social 10 pPrin sistem se înţelege, în mod curent,
un ansamblu de elemente aflate în legătură între ele în cadrul unei formaţiuni mai complexe şi relativ stabile,
formaţiune care se comportă ca întreg cu proprietăţi şi funcţii proprii, distincte calitativ de proprietăţile elementelor
componente. Sub acest aspect, se poate spune că toate obiectele sînt sisteme, deoarece nu există obiecte simple,
elementare în înţelesul propriu al cuvîntului. Elementele se comportă ca părţi în raport cu sistemul în care se
integrează şi ca sisteme în raport cu propria lor structură, cărora le sînt subordonate — la rîndul lor — alte sisteme.
Relaţia dintre elemente şi sistem, dintre părţi şi întreg este în fond o relaţie între sistem şi subsisteme.Ordinea
lăuntrică a sistemului, dispoziţia şi aranjarea părţilor sau a elementelor în întreg, precum şi interacţiunile specifice
ale acestora în configurarea sistemului formează structura acestuia. În raport cu sistemul, structura ne apare, aşadar,
într-o primă aproximaţie, ca un complex unitar de interacţiuni care integrează elementele în întreg; ea conferă
sistemului caracter omogen şi continuu, determină stabilitatea calitativă si identitatea acestuia.

3. Elucidați caracteristicile esențiale ale societății postindustriale 5 p

După contribuțiile făcute de D. Bell și alți autori ai sociologiei și economiei, putem evidenția unele caracteristici ale
acestui tip de societate umană: Forța economiei este concentrată pe servicii, aceasta fiind zona economiei cu cea mai
rapidă creștere. Activitățile economice ale sectorului terțiar (transport și servicii publice), sectorul cuaternar
(comerț, finanțe, asigurări și imobile) și cele quinale (sănătate, educație, cercetare și recreere) sunt cele mai
importante în această etapă. Prezența tehnologiilor informației și comunicațiilor și rolul lor fundamental în structura
socială postindustrială au determinat unii teoreticieni să se refere la această perioadă ca la "vârsta
informației".Cunoașterea este cel mai prețios bun. Dacă în epoca industrială puterea a apărut din capitalul
proprietății și al capitalului financiar, în societatea postindustrială există o schimbare în natura puterii și posesia
cunoștințelor devine resursă strategică. Prin urmare, unii autori, cum ar fi Peter Ducker, au formulat termeni precum
"societatea cunoașterii". Ca urmare a transformărilor anterioare, structura profesioniștilor din societățile
postindustriale este radical diferită.
4. Identificați și caracterizați succint 3-4 particularități esențiale ale societății moldovenești 10 p. In aceste
context putem evidentia un sir de probleme importante cu care se confrunta societatea moldoveneasca: Somajul
,Coruptia ,MigratiaO particularitate importanta dar si negative a Republicii Moldova este migratia.Plecarea in masa
a moldovenilor peste hotare este conditionata de un sir de factori,prinre care ce-i economici ,ceea ce a dus la aparitia
unui mechanism de reducere a saraciei. Criza generala care a cuprins intreaga societate ,a influentat substantial
asupra conditiilor si mecanismelor de socializare a tineretuluiAstfel evolutia si afirmarea societatii noastre este
direct influentata de capacatitatea sa de autoreglare. Iar aceasta abilitate ii permite societatii sa-si gestioneze mai
usor subsistemele si sa mentina un anumit echilibru.Un sistem poate avea un coeficient mai mare de dezvoltare
daca acesta este stimulat de anumiti factori externi si interni,de aceea este necesar ca intre acesti factori sa existe o
corelare permanenta, fapt ce va facilita mentinerea unei stabilitati.Lipsa in Republica Moldova a punctelor de
orientare politica clare a progresului social a determinat instabilitatea sociala si incertitudinea in dezvoltarea multor
sfere ale vietii.Ca rezultat traim intr-o societate cu mari reforme sociale care nu au fost duse la bun sfirsit, o
societate de tranzitie care deocamdata nu are scopuri bine definite si cai de dezvoltare social-economica.Iar noi
cetatenii de rind , ar trebui sa fim ce-i care acorda tarii o sustinere puternica si premise necesare dezvoltarii sale sub
toate aspectele.La aceasta sustinere desigur ca trebuie sa se implice considerabil institutiile supreme ale
statului,care joaca un rol determinant in dezvoltarea societatii moldovenesti

6. Elucidați particularitățile stratificării societății moldovenești în raport cu profilul stratificării societăților

occidentale 15 pAnaliza dinamicii de stratificare și inegalitate socială în contextul transformărilor și strategiilor de
edificare a unei societăți a bunăstării sociale se prezintă drept actuală și necesară în stabilirea unei diagnoze în
evoluția unei societăți în proces de globalizare. Intensificarea inegalităților economice la nivel global, regional,
național și local favorizează apariția de noi clivaje sociale: între regiuni ale globului, țări, minorități etnice, grupe de
vârstă, sexe etc. Toate acestea condiționează acumularea de noi tensiuni sociale. Pe de o parte, concentrarea
resurselor financiare și materiale în cadrul unui cerc tot mai restrâns pe persoane și, pe de altă parte, extinderea
fenomenului de sărăcire reprezintă factorul perturbator al echilibrului social. Incapacitatea instituțiilor
guvernamentale și a regimurilor de bunăstare socială de a face față provocărilor lumii moderne a stimulat
dezvoltarea unor noi dimensiuni a inegalităților în distribuirea resurselor economice și sociale. Iată de ce
aprofundarea cunoștințelor despre dinamica inegalităților sociale, înțelegerea unei mai bune interacțiuni dintre
structurile sociale și transformările instituționale, determină necesitatea aplicării unor instrumente sociologice de
analiză transversală și longitudinală. Lucrarea Procese de stratificare socială în Republica Moldova: particularități și
tendințe se înscrie în efortul cognitiv de a decodifica prin metode și tehnici sociologice evoluțiile sedimentării
straturilor sociale. Studiul sociologic este parte componentă a proiectului instituţional “Evoluţia stratificării sociale
în condiţiile transformării societăţii şi perspectivei de integrare europeană a Republicii Moldova”, realizat în cadrul
Secției Sociologie al Institutului Integrare Europeană și Științe Politice al Academiei de Științe a Moldovei.
Volumul de studii științifice este rezultatul muncii unui grup de cercetători, format în exclusivitate de analiști
interesați de procesul de stratificare în Republica Moldova. Rezultatele prezentate în volum pot constitui un punct
de plecare pentru proiectarea şi implementarea unor măsuri specifice naționale în vederea modelării și stimulării
procesului de stratificare socială. Avem certa siguranță că rezultatele cercetărilor, sintetizate în concluzii, își vor
aduce contribuția atât la dezvoltarea domeniului științific, cât și la optimizarea practicilor administrative de
organizare socială.

Barem de notare: ,,10” – 47-50; ,,9” - 42 – 46; ,,8” - 36 – 41; ,,7” -29 – 35; ,,6” - 21 – 28; ,,5”- 14 –20; ,,4” –
10 -13; ,,3” - 6 – 9; ,,2” – 3-5; ,,1” -0-2