MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII DIN R.

MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „A. RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE
CATEDRA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Portofoliu la
unitatea de curs
Didactica matematicii
în învățământ primar

A realizat: Ceaikovskaea Alexandra

Grupa PP41R

Bălți 2022
 Cuprins

1. Organizarea procesului educational la matematică

1.1. lista competențelor specifice;
1.2. exemple de obiective operaționale pentru fiecare tip de
lecție studiat ;
1.3. 5 exemple de jocuri didactice matematice;
1.4. 5 aplicații ale metodelor didactice clasice pentru
studierea matematicii în treapta primară;

2. Numerația
2.1. Scrierea corectă a cifrelor,
2.2. Proiect didactic pentru studierea numărului de o cifră
(cifra 9);
2.3. Descrierea materialelor didactice utilizate pentru
studierea numerației în treapta primară;

3. Operațiile aritmetice
3.1. Descrierea a câte 2 procedee de calcul orale și scrise;
3.2. Set de exerciții pentru formarea deprinderii de calcul
pentru un procedeu de calcul indicat;
3.3. Proiect didactic pentru familiarizarea cu una din
operațiile aritmetice (operația aritmetică adunarea);

4. Problemele în treapta primară

4.1. Itinerarul tipurilor de probleme simple studiate (cu
exemple și scheme);
4.2. Proiect didactic pentru studierea unei probleme simple;
4.3. 7 demersuri didactice complete pentru probleme compuse
și tip;

5. Elemente de geometrie
5.1. Un test sumativ elaborat individual la subiect pentru o
clasă indicată;
5.2. Proiect didactic pentru familiarizarea cu una din
mărimile studiate sau studierea elementelor de geometrie;
Organizarea procesului
educațional la
matematică
 1.Compartimentul
dedicat procesului de
organizare a procesului
educațional la
matematică

1. lista competențelor specifice;

2. exemple de obiective operaționale
pentru fiecare tip de lecție studiat ;
3. 5 exemple de jocuri didactice
matematice;
4. 5 aplicații ale metodelor didactice
clasice pentru studierea matematicii
în treapta primară;

Lista competențelor specifice

 1. Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a
limbajului matematic în situații de învățare și cotidiene,
dând dovadă de corectitudine și coerență.
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice și a proprietăţilor
acestora în contexte variate, manifestând atenție și interes
pentru calcul corect, rațional, fluent.
3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor
matematice, dând dovadă de gândire critică în adoptarea
unui plan pertinent de rezolvare.
4. Realizarea demersurilor explorativ-investigative
pentru soluționarea/formularea unor situații de
problemă/probleme, manifestând curiozitate și creativitate
în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.

Exemple de obiective operaționale

O1 – să compună și descompună numerele naturale în concentrul 0 -10;
O2 – să asocieze mulțimi cu un număr de elemente cu cifra corespunzătoare;
O3 – să numere corect, logic, cursiv în concentrul 0-10;
O4 – să scrie exerciții de adunare după modelul dat pe tablă în caietul de teme;
O5 – să numească terminologia folosită la operația de adunare;
O6 – să exemplifice situații de adunare din viața cotidiană.
O7 – să alcătuiască mulţimi de obiecte cu un număr dat de elemente;
O8 – să asocieze mulțimi cu 9 elemente cu cifra 9;
O9 – să numere corect, logic, cursiv în concentrul 1-9;
O10 – să scrie cifra 9 după modelul dat pe liniatura caietului;
O11 – să descompună numărul 9 în componente de o cifră;
O12 – să stabilească locul fiecărui număr în şirul numeric crescător şi
descrescător în limitele 1-9.

5 exemple de jocuri didactice

matematice
 1.Joc matematic „Floarea originală”
Operații aritmetice(cl.I)
Scopul jocului: să realizeze calcul oral cu numere naturale în limita lui
10;
Materiale didactice: flori decupate din carton, fiecare floare este
asemeni unui puzzle, petalele conțin exerciții simple, iar centrul rezultatul
exercițiilor.
Regulile jocului: Elevii sunt repartizați în perechi, toți colaborează și
participă activ, ajută colegul.
Desfăşurarea jocului : Clasa de elevi este împărțită în echipe de câte
doi membri, fiecare echipă primește corespunzător câte două flori. Pentru
realizarea sarcinii se acordă 5 min. Se echipele care au terminat asamblarea
florii corect și în timp. Echipele care au reușit să se încadreze în timp primesc
câte un ecuson cu înscripția „Bravo”, celelalte câte un ecuson cu înscipția „Mai
antrenează-te”.

2.Joc matematic „ Copacul cu cireșe”

Numerația(cl.I)
 Scop: să exploreze modalităţi de a descompune numere naturale mai
mici decât 10 în sumă, folosind obiecte, desene și formarea conceptului de
număr natural.
Sarcina didactică: să descompună numerele până la 10 folosind
desene (cireșe).
Elemente de joc: întrecerea individuală, recompensa (buline roşii,
galbene, verzi).
Material didactic: poster cu copac,cireșe, buline pentru recompensă.
Regulile jocului:
1) Fiecare elev lucrează independent;
2) Fişele se predau conducătorului de joc;
3) Evaluarea se face după expirarea timpului acordat;
4) Timp de lucru: un minut;
5) Pentru fiecare cireașă completată corect se va acorda câte un
punct.
Desfăşurarea jocului
Se anunţă titlul jocului şi sarcina didactică, se distribuie fişele. Se explică
regulile jocului.
La semnalul „Porniţi !”, elevii încep jocul propriu-zis, care este întrerupt
de învăţător după expirarea timpului. Fiecare copil lipește pe copac cireșile cu
răspunsurile corecte și în shimb primește câte o bulină de culoarea respectivă,
în dependență de cum a realizat sarcina.
Apoi se realizează evaluarea jocului.

5 4
3.Joc matematic „Foișorul”
Numerația(cl.I)
 Scopul jocului: Descompunerea și compunerea numerelor în limita
lui 10.
Materiale didactice: Foișorul pe un poster și jetoane cu numerele
naturale în limita lui 10.
Regulile jocului: Jocul se realizează frontal cu participarea fiecărui
copil. Copiii respectă ordinea de oferire a răspunsului.
Desfășurarea jocului: Învățătoarea plasează foișorul pe tabla
magnetică și pe acoperiș propune un număr. Le explică elevilor sarcina
didactică și le explică regulile jocului. Fiecare copil care știe o variantă de
răspuns ridică flăgulețul în sus, ele fiind repartizate din timp. Fiecare răspuns
corect oferă elevilor posibilitatea de a primi un cerc din carton. După ce s-au
epuizat variantele de răspuns învățătoarea schimbă numărul de pe acoperiș.
La sfârșit cine a acumulat cele mai multe cercuri este învingător.

4.Joc matematic „Acvariul cu pești”

Operații aritmetice(cl.I)
 Scopul jocului: să realizeze calcul oral cu numere naturale în limita lui
20;
Materiale didactice: acvarii pe postere sau din plastic, jetoane cu
numere, pești pe care sunt înscrise operații aritmetice, clepsidră, jetoane cu
emoticoane vesele și triste.

Regulile jocului: Fiecare elev participă activ, ajută colegii și coperează

în echipă.

Desfășurarea jocului: Clasa de elevi este împărțită în două echipe.

Fiecare echipă primește câte un acvarium și pești cu calcule. Se explică rgulile
jocului și învățătoarea dă start jocului, explicând că timpul jocului este limitt
și-l vom măsura cu ajutorul unei clepsidre. Echipa care termină prima este
marcată cu un emoticon vsel, cealaltă cu unl trist.

5.Joc matematic „ Adună ciupercile”

Operații aritmetice(cl.I)
 Scopul jocului: să realizeze calcul oral cu numere naturale în limita lui
20;
Materiale didactice: coșuri cu numere, ciuperci cu operații aritmetice,
clepsidră, jetoane roșii și verzi.

Regulile jocului: Fiecare elev participă activ, ajută colegii și coperează

în echipă.

Desfășurarea jocului: Învățătoarea explică regulile jocului și le

enunță sarcina didactică, după care elevii sunt împărțiți pe echipe a câte patru
membri. Fiecare echipă primește câte un coș și respectiv un număr de ciperci.
Se dă start jocului și s crooetrează timpul cu ajutorul unei clepsidre.chipa care
finisază în timp primește pentru fiecare răspuns coret un jeton verde, iar
pentru răspuns incorect eton roșu, rspetivse evaluează jocul și echipa cu cele
mai mule jetoane verzi ste învingătoare.

5 aplicații ale metodelor didactice clasice

pentru studierea matematicii în treapta
primară
1.Metoda „Conversația euristică”
 Conversația poate fi folosită în predarea noilor cunoștințe, în
verificarea cunoștințelor asimilate, în pregătirea lecției noi în sistematizarea
lecției și fixarea cunoștințelor predate, în activitatea de rezolvare a
problemelor. Aceasta poate avea un caracter individual, în special când se
folosește în verificare, sau frontal, atunci când se antrenează toată clasa la
elaborarea răspunsurilor.
Instrumentul de lucru al metodei - întrebarea - trebuie stăpânit și
perfecționat continuu de învățător. Întrebările adresate memoriei, dacă nu pot
fi evitate, trebuie completate de întrebări care solicită gândirea și care pot
lămuri calitatea răspunsului respectiv. La matematică trebuie să predomine
întrebările care încep prin de ce? cu rol de incitare la gândirea productivă.
Întrebările trebuie să fie precise, în contextul conținutului, să fie exprimate
concis, simplu și clar. Ele trebuie să vizeze un răspuns unic.
Atenție mare la întrebările puse la rezolvarea problemelor. Mai întâi
trebuie să-i obișnuim să încadreze problema într-un sistem de rezolvare, apoi
să facem corect analiza problemei prin întrebări corecte, directe, simple, clare
și concise ( Care este întrebarea? Ce se dă? Ce trebuie să aflăm? ).
Metoda conversației are valențe deosebite în dezvoltarea limbajului sub
două aspecte: perfecționarea vorbirii în limba naturală și îmbogățirea ei prin
adăugarea elementelor limbajului matematic.

Exemplu :
Subiectul : Familiarizarea cu operația de adunare (clasa I)
Tipul lecției : mixtă
Scopul aplicației metodei : Descoperirea operației aritmetice
adunarea
Învățătoarea ilustrează următoarea situație problemă: Maria are 3
mere roșii și 5 mere galbene. Câte mere are Maria în total?
Este o situație foarte cunoscută elevilor. Deci, învățătorul folosind
material demonstrativ va iniția o conversație euristică:
 2.Metoda „Lucrul cu manualul”
Aceasta metodă ajută elevul să-și creeze priceperea, apoi deprinderea de
a se orienta într-un text citit, de a-l analiza și extrage esențialul, de a-i
sistematiza conținutul, reținând definițiile, regulile de calcul și teoremele
cuprinse în text. În clasele I-IV manualul este principala resursă de cunoștințe
noi.
Capacitatea de raționament a unui copil se formează în mai mare măsură
prin activitate proprie. Metoda aceasta nu oferă doar posibilitatea însușirii
unor cunoștințe noi, ci mai ales formarea unor deprinderi de activitate
intelectuală.

Exemplu:
Subiectul : Adunarea și scăderea până la 20 ( clasa II)
Tipul lecției: mixtă
Manualul de matematică pagina 6
După momentul organizatoric, învățătorul propune elevilor
să deschidă manualul la pagina corespunzătoare și, pe rând, câte
un elev să-și amintească terminologia speifică operației de
dunare și scădere, sprijinindu-se pe rubica Observăm și exlicăm.
De exemplu, elevul cu referire la schemă comentează: I
număr a operația de adunare se numește termen, al dolea
număr se numește termen iar rezultatul adunării se numește
 3.Metoda „Execițiul”
Prin exercițiu înțelegem o acțiune efectuată în mod conștient și repetat,
cu scopul dobândirii unor priceperi și deprinderi (uneori a unor cunoștințe
noi), pentru a ușura unele activitaăți și a contribui la dezvoltarea unor
aptitudini.
Aceasta metodă este aplicată în aproape toate lecțiile. Pe lângă formarea
de priceperi și deprinderi, metoda prezintă și alte avantaje:
• oferă posibilitatea lucrului independent sși a discuției asupra diferitelor
soluții ăasite;
• activează atitudinea critică a elevilor (în sens bun);
• permite analiza erorilor și învățarea de pe urma lor.

Exemplu :
Subiectul lecției : Adunarea și scăderea până la 20 ( cl. II)
Tipul lecției : de formare a capacităților de aplicare a
cunoștințelor
Elevii rezolvă exerciții și învață procedeul de calcul

4.Metoda „Jocul didactic”

 Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul
strategiilor didactice specifice învățământului primar, îmbinând armonios
dinamismul şi valenţa ameliorativă înaltă cu realizarea unor obiective concrete
ale lecţiei. Sinergia dintre psihomotor şi cognitiv constituie unul dintre
punctele forte esenţiale ale acestei metode de instruire.
Un rol deosebit îl au jocurile didactice în predarea-învăţarea matematicii
în clasele primare, acestea favorizând formarea capacităților matematice de
natură abstractă și complexă în forma cea mai propice vârstei școlare mici.

Exemplu: Joc didactic „Descoperă literele”

Scopul jocului: formarea deprinderii de calcul, procedee de

adunare în concentrul 0-20, cl.II; realizarea corespondenței
dintre literă și rezultatul adunării.

Sarcina didactică: descifrarea numelui cu ajutorul adunării;

Material didactic: fișe de lucru;

Regula jocului: Elevii vor calcula mintal corespunzător

adunările propuse, astfel descoperind literele. Apoi vor
forma un șir crescător a valorilor numerice din litere. Astfel
vor descoperi numele ariciului.

5.Metoda „Explicarea și
demonstrarea”
 Explicația foloseşte diferite operații logice mai complicate ca de
exemplu inducția, deducția, comparația, sinteza, analiza, analogia, dar
accentul cade pe receptare şi mai puțin pe interpretarea rezultatelor.
Demonstrația didactică înseamnă a prezenta obiecte, procese, acțiuni
în vederea inducerii teoretice la elevi a unor proprietăți, constante care
constituie elemente fundamentale ale cunoaşterii. În cazul matematicii, se mai
admite şi prezentarea unor obiecte matematice, construite anterior şi asimilate
de elevi, sau a unor reprezentări intuitive ale acestora.

Exemplu:
Subiectul lecției: Adunăm rezervând și scădem
împrumutând (U+U=ZU);
Se propune următoarea situație-problemă: La o florărie
erau 8 lalele roșii și s-au mai adus 5 lalele albe. Câte lalele
erau la florărie?
Exercițiul de calcul intuit împreună cu elevii: 8+5=
Explicarea cu demonstrarea paralelă pe tablă, utilizând
materialele didactice:

Descompunem 5 astfel ca să formăm o zece cu numărul 8,

adică 2+8=10 apoi adunăm unitățile rămase cu zecea, avem
10+3=13.
Numerația
 2.Compartimentul
dedicat studierii
numerației

1. Scrierea corectă a cifrelor,

2. Proiect didactic pentru studierea
numărului de o cifră (cifra 9);
3. Descrierea materialelor didactice
utilizate pentru studierea numerației
în treapta primară;

2.Proiect de lecție de matematică, clasa a I-a

Aria curriculară: Matematică și Științe
Disciplina: Matematică
Data: 10 octombrie
Unitatea de conținut: Numerele naturale 0 - 10
Subiectul lecției: Numărul și cifra 9
Tipul lecției: de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor
Competențe specifice: 1. Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a limbajului
matematic în situații de învățare și cotidiene, dând dovadă de corectitudine și coerență.
Unități de competență:
2.1. Receptarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural.
2.2. Identificarea, citirea şi scrierea numerelor naturale 0 – 10.
2.3. Compararea şi ordonarea numerelor naturale 0 – 10.
2.4. Explorarea modalităţilor de compunere, descompunere a numerelor naturale 0 – 10.
2.5. Completarea unor secvenţe ale şirului 0 – 10 pe baza sesizării prin observare a ordonării
crescătoare sau descrescătoare a numerelor date
Obiective operaționale:
La finele lecției elevul va fi capabil:
O1 – să alcătuiască mulţimi de obiecte cu un număr dat de elemente;
O2 – să asocieze mulțimi cu 9 elemente cu cifra 9;
O3 – să numere corect, logic, cursiv în concentrul 1-9;
O4 – să scrie cifra 9 după modelul dat pe liniatura caietului;
O5 – să descompună numărul 9 în componente de o cifră;
O5 – să stabilească locul fiecărui număr în şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-9.
Strategii didactice:

1. Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exercițiu, lucrul practic, lucrul cu

manualul
2. Materiale didactice: manualul, caietul elevului, caietul de teme, jetoane, imagini, obiecte,
fișe de lucru, șirul numeric.
3. Forme de organizare: frontal, individual, în grup.

Resurse bibliografice: 1.CURRICULUM NAȚIONAL. Învățământul primar, Chișinău 2018;

2.L.Ursu, I.Lupu, Manual de matematică, clasa 1,Ed:Prut.
DEMERSUL DIDACTIC

ETAPA ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA METODE DE

LECȚIEI ELEVULUI EVALUARE
 1.Organizarea Se pregătește materialul demonstrativ și
clasei (moment se asigură condițiile optime pentru lucru.
organizatoric)

2.Reactualizarea Verificarea temei se efectuează cantitativ Aprecieri

structurilor şi calitativ prin schimbul preventiv de verbale
anterioare, caiete.
verificarea temei Elevii numără de la
pentru acasă Efectuez introducerea în lecție:
Voi realiza Jocul didactic: „Formează 1-3 pentru a forma
mulţimea!”(Anexa 1) echipe
Precizarea sarcinilor şi a regulilor de joc:
copiii sunt împărţiţi în trei grupe. Fiecare
grupă a primit câte un coşuleţ cu jetoane
diferite în număr de 8 ( broscuțe, fluturi,
pușculițe). După fiecare cerinţă rezolvată
se evaluează şi se acordă câte o bulină,
dacă răspunsul este corect. Elevii formează Bile verzi și
Se va cere copiilor să aşeze mulţimile mulțimi din jetoanele roșii
una lângă alta, de la stânga la dreapta. primite.
Va răspunde, pe rând, câte un Elevii numără
reprezentant de la fiecare echipă. mulţimile, apoi spun
că au format 3
mulţimi).
Autoevaluare,
Elevii răspund 8.
–Câte mulţimi aţi format? frontală
Elevii răspund 8.
–Câte elemente are mulţimea Elevii răspund 8.
broscuțelor? (8 ).
Oral
-Dar mulţimea fluturilor?(8) Elevii vor ridica, pe
–Câte elemente are mulţimea rând, jetonul cu cifra
pușculițelor? (8). corespunzătoare
numărului de
elemente.
Elevii răspund 8.
-Până la ce număr aţi învăţat să Oral
număraţi?(8) Fiecare reprezentant
Se cere copiilor (câte un reprezentant) numără unul
din fiecare grupă să numere crescător şi crescător, altul
descrescător în limitele 1-8. descrescător.
Se vor arăta apoi, diferite cifre, iar Elevii formează Aprecieri
fiecare grupă va forma mulţimi cu tot mulțimi de elemente verbale
atâtea elemente cât arată cifra.(6, corespunzător cu
3,8,7,4). numărul și cifra
3.Prezentarea
optimă a arătată.
conținutului nou Elevii ascultă cu
Astăzi vom desfăşura o activitate atenție.
matematică în care vom alcătui mulţimi
de obiecte, vom recunoaşte cifrele, vom
învăţa un nou număr şi cifra
4.Dirijarea corespunzătoare, 9, vom recunoaşte locul Aprecieri
 învățării fiecărui număr în şirul numeric. verbale
Un elev așează pe
Se formulează o situație de problemă: Pe tabla magnetică o
un copac din curtea școlii erau 8 mulțime de rîndunele
rândunele. Peste un timp oarecare a mai formată din 8
venit una. Câte rîndunele erau pe elemente.
copacul din curtea școlii? Se cere unui
elev să aşeze la tabla magnetică, o Oral
mulţime de rândunele care să aibă 8
elemente. Un elev răspunde 8.
-Câte elemente are mulţimea Elevii numără
1,2,3,4,5,6,7,8,9 Oral
rîndunelelor ?
Se mai adaugă o rândunică. Haideți să
numărăm câte deja sunt? Elevii formează
Se cere elevilor să dea exemple de mulțimile
mulțimi cu 9 elemente: băieței, fetițe,
iepurași.
Se construieşte o mulţime de băieţei
(fetițe, iepurași ș.a.) cu același număr de
elemente.
Se construiesc şi alte mulţimi cu același
număr de elemente cu a doua mulţime
(9), formate din alte elemente. (păsărele,
iepuraşi)
Se precizează că mulţimea care are mai
mult cu un obiect decât cea cu 8, este
mulţimea cu 9 obiecte, căreia îi
corespunde cifra 9. Numărul 9 este mai
Elevii scriu 2 rânduri
mare cu o unitate decât numărul 8.
de cifra 9 în caietul
Se arată numărul și cifra 9 pe planșă. Se
elevului.
5.Consolidarea plasează în șirul numeric.(Anexa 2)
Le arăt elevilor cum se scrie cifra 9 la Imaginea din
materiei și manual
formarea tabla cu pătrățele și în aer, descriind
capacităților acțiunile.
(Anexa 3)

Lucrul cu manualul (pag.30) (Anexa 6) O girafă

Se realizează o conversație în baza Doarme, deoarece
imaginii din manual. ceasul arată ora 9
-Ce observați în imagine? Elevii numără și
-Ce face girafă? Cum credeți de ce? răspund 8, dar una o
are în mâini
-Fiți atenți, de câte perne are nevoie
girafa ca să poată dormi? Hai să În partea dreaptă 8,
numărăm? iar în stânga 1

-Câte cărți sunt aranjate pe raft în partea Elevii numără 9

dreaptă? Dar în partea stângă câte cărți
sunt? A trecut 8 și vine 9
-Să le numărăm să vedem căte sunt în
 total. Elevii numără și
-Ce dată a trecut? Ce dată vine în răspund 9 rățuște, 9
6.Evaluarea calendar? boabe. Aprecieri
-Câte rățuște au ieșit din ou? Câte boabe verbale
de mazăre sunt?
Vom realiza descompunerea și
compunerea numărului 9 în baza mai Elevii realizează
multor fișe de lucru. ( Anexa 5) sarcinile jocului.

Voi desfășura jocul didactic „9 sarcini”

(Anexa 4)
Sarcinile jocului:
1-să aşeze pe măsuţă 9 creioane;
2-să bată din palme de 9 ori;
3-să ridice cifra 9;
4-să numere crescător în limitele 1-9
5-să numere descrescător în limitele 9-1;
6-să numească vecinul mai mic cu o
7.Bilanțul unitate decât 9?
lecției.Concluzii. 7-să numească vecinul mai mare cu o
unitate decât 8?
8.Anunțarea
8-să aşeze în ordine cifrele amestecate,
temei pentru
în limitele 1-9.
acasă
9.-să ridice jetonul cu cifra 9 când
termină sarcinile.

Se apreciază elevii prin cuvinte de

încurajare.

Tema de acasă: Să scrie în caietul de

teme trei rânduri de cifra 9

Anexa 1

Jocul didactic „ Formează mulțimea”

 Scopul jocului: Formarea mulțimelor din 8 elemente și asocierea
numărului de elemente cu cifra respectivă.
Regulile jocului: Elevii lucrează în echipă. Respectă cerințele de
desfășurare a joului.
Desfășurarea jocului: Precizarea sarcinilor şi a regulilor de joc:
copiii sunt împărţiţi în trei grupe. Fiecare grupă a primit câte un coşuleţ cu
jetoane diferite în număr de 8 ( broscuțe, fluturi, pușculițe). După fiecare
cerinţă rezolvată se evaluează şi se acordă câte o bulină, dacă răspunsul este
corect.
Se va cere copiilor să aşeze mulţimile una lângă alta, de la stânga la
dreapta. Va răspunde, pe rând, câte un reprezentant de la fiecare echipă.
Evaluarea jocului : Se apreciază echipele care au realizat sarcinile
corect cu o bulină roșie, iar celelalte cu buline roșii. Se realizează o
conversație pentru a iluida greșelile și pentru a consolida cunoștințele deja
achiziționate.

Anexa 2
9
Anexa 3

Modelul de scriere corectă a cifrei 9

 Anexa 4

Jocul didactic „ 9 sarcini”

Scopul jocului : Consolidarea cunoștințelor aciziționate în

familiarizarea cu numărul și cifra 9.
Regulile jocului :

 Încadrarea în timp
 Realizarea corectă a sarcinii
 Colaborarea cu colegii
Desfășurarea jocului : Elevii se împart în trei echipe, fiecare ascultă
atent sarcinile și le realizează. Timpul este limitat și cronometrat de
învățătoare. Fiecare răspuns corect este marcat cu o bilă verde, cel
incorect cu o bilă roșie. Echipa cu cele mai multe bile verzi este
învingătoare.
Sarcinile jocului:
1-să aşeze pe măsuţă 9 creioane;
2-să bată din palme de 9 ori;
3-să ridice cifra 9;
4-să numere crescător în limitele 1-9
5-să numere descrescător în limitele 9-1;
6-să numească vecinul mai mic cu o unitate decât 9?
7-să numească vecinul mai mare cu o unitate decât 8?
8-să aşeze în ordine cifrele amestecate, în limitele 1-9.
9.-să ridice jetonul cu cifra 9 când termină sarcinile.
Evaluarea jocului: Toate echipele sunt apreciate verbal și încurajate.
Anexa 5
Anexa 6
 Descrierea materialelor didactice utilizate
pentru studierea numerației în treapta
primară
Materialul didactic potrivit pentru predarea-învăţarea numeraţiei
poate fi:
 beţişoarele, care se leagă câte 10 în mănunchiuri;
 rigletele;
 cubuleţele-unităţi care se asamblează în bare câte 10, în plăci de 100
şi în cuburi câte 1000;
 numărătoarea cu bile;
 numărătoarea de poziţionare cu tije la fiecare ordin, pe care se
aranjează cel mult 10 bile;
 abacul;
 tabelul ordinelor şi claselor

1.Abacul

Din cele mai vechi timpuri, omul a

încercat continuu să creeze, să evolueze, să
aibă posibilitatea de a cunoaşte absolutul.
Însetat de cunoaştere, a trecut într-o perioadă
relativ scurtă de timp, de la statutul de om
primitiv la cel de savant, de om de ştiinţa, care
crede că poate descifra misterele universului
doar cu ajutorul anumitor sisteme de calcul.
Cuvântul abac provine de la semiticul
abq, care înseamnă pulbere, praf , mai exact
nisip şi după o altă etimologie de la grecescul
abaks-abakion, care înseamnă tablă sau
tăbliţă, în latină abacus.
 Abacul este o metodă veche de calcul, considerat a cincea invenţie din istoria Chinei
(770.î.Hr-476.î.Hr).
Poate cea mai veche formă de instrument de calcul, lăsând la o parte degetele,abacul
este caracterizat prin putere şi simplitate .
Întâlnit timp de secole în Asia şi Europa abacul se foloseşte şi astăzi. Acesta a fost
probabil primul computer şi cel mai avansat sistem de calcul cunoscut în acea perioadă.
Abacul a fost inventat şi utilizat din nevoia impusă de a ţine socoteală mărfurilor,
recoltelor, lucrurilor etc. atunci când era vorba de cantităţi mari.
Abacul este o tablă de numărătoare,construit în zilele noastre din lemn sau plastic,
având o ramă în care sunt fixate nişte tije pe care sunt înserate bile de plastic, care se pot
mişca liber.
Primele table de numărătoare erau formate dintr-o bucată de lemn, piatră sau metal,
cu şanţuri sau linii punctate, între care erau mutate, în funcţie de numarătoare,discuri de
metal sau pietricele.
În Europa primele table de numărătoare s-au pierdut se pare, pentru totdeauna, din
cauza materialelor extrem de perisabile din care au fost construite. Persoanele bogate işi
puteau permite mici table din lemn cu margini ridicate, umplute cu nisip colorat în verde
sau albastru. Cel mai mare dezavantaj al acestor table primitive era acela că nu puteau fi
mutate din exterior în interior, fără deranjarea calculelor. Nevoia unor dispozitive portabile
a adus la apariţia tablelor din lemn.
Abacul chinezesc, suan pan este
compus din două serii a câte 13 baghete
pe care se culisează biluţe găurite. Prima
baghetă de la stânga reprezintă unitatea,
apoi tot la stânga, zecile şi tot aşa mai
departe conform sistemului zecimal.
Ţaranii chinezi sunt încă ataşaţi de suan
pan.
În China abacul s-a răspândit în uz comun abia în secolul al XIV-lea. Cheng Dawei a
scris un manual de folosire a abacului în secolul al XVI-lea.
Este de la sine înţeles că abacul este strâns asociat cu banii şi prosperitatea, aşa că în
timp, abacul chinezesc a devenit un tratament popular de feng shui pentru avere. Abacul
este folosit de mulţi oameni de afaceri.
 Unii istorici consideră că abacul a fost adus în Europa, din orientul îndepărtat pe
drumul mătăsii, în timpul împăratului roman Antonimus Pius.
La ora actuală este surprinzătoare importanţa pe care o are abacul, ca instrument de
calcul în ţările asiatice. Cei care călatoresc acolo sunt şocaţi de faptul că se întâmplă adesea,
ca un comerciant după ce face socoteli pe calculator electronic verifică calculul obligatoriu
cu un abac. În 1945 un concurs între un contabil înarmat cu un abac şi un operator care s-a
folosit de un calculator, a fost câştigat de primul cu scorul de 4 la 1.
Copiii care folosesc calculul cu abacul abacul  şi-au imbunătăţit capacitatea de
concentrare, abilitatea de înţelegere şi calcul, memoria, creativitatea şi imaginaţia, reflexele,
observaţia, încrederea în sine. Ei au mai mult succes la şcoală la toate materiile, ajung să
iubească matematica, iar stimularea creierului este total diferită, limitele sale devin absolut
realizabile.
Uimitor este că folosind aritmetica
mentală, rezultatele sunt evidente în scurt
timp și are următoarele rezultate:

 Dezvoltă concetrația;
 Îmbunătățește memoria;
 Dezvoltă capacitățile de care dispune
copilul;
 Dezvoltă imaginația;
 Dezvoltă încrederea în sine/forțele

2.Rigletele Cuisenaire
Rigletele Cuisenaire pot fi extrem de eficiente pentru
dezvoltarea simțului numerelor, pentru copiii care învață să
numere, să scadă și să adune. Pot fi folosite și pentru
vizualizarea fracțiilor.
Conţin riglete în 10 culori şi lungimi de la 1 cm la 10
cm, simbolizând numerele naturale de la 1 la 10. Fiecare
număr este reprezentat printr-o rigletă de o anumită
lungime şi culoare:
  Numărul 1 – rigletă de culoare albă (de exemplu) – lungime 1 cm, iar numărul
acestora este mai mare de 10 (12-50).
 Numărul 2 – rigletă de culoare roşie – lungime 2 cm, formată din două unităţi,
pătrate cu latura de 1 cm.
 Numărul 10 – rigletă de
culoare portocalie – lungime 10 cm,
formată din 10 unităţi, pătrate cu
latura de 1 cm, 10 bucăţi.
Folosirea rigletelor oferă mai
multe avantaje:
 • fundamentează noţiunile
de număr şi măsură; asocierea
dintre culoare –lungime -unitate
uşurează însuşirea
proprietăţilor cardinale şi ordinale ale numărului;
 • oferă posibilitatea copilului de a acţiona în ritm propriu, potrivit capacităţilor sale,
descoperind independent combinaţii de riglete, ce îl conduc spre înţelegerea compunerii,
descompunerii numărului, dar şi a operaţiilor aritmetice.
 • asigură înţelegerea relaţiilor de egalitate şi inegalitate în mulţimea numerelor
naturale, a operaţiilor aritmetice; copilul poate să afle lungimea părţii neacoperite când se
suprapun două riglete de lungimi diferite.
• asigură controlul şi autocontrolul în rezolvarea fiecărei sarcini prin caracterul
structural al materialului;
• oferă copilului posibilitatea de a acţiona, a aplica, a valorifica, a înţelege,
asigurându-se astfel formarea mecanismelor operatorii.
În mod tradiţional, rigletele sunt folosite
în lecţiile de matematică în clasă I. Datorită
multiplelor avantaje de ordin pedagogic şi
uşurinţei în folosire, utilizarea acestora la
grupa mare şi la cea pregătitoare favorizează
sistematizări la predarea noţiunilor de număr
şi numeraţie precum şi de operaţie şi
determină transformări calitative în achiziţia
acestui concept.
 3.Bețișoarele de numărat
Bețișoarele vor fi un mare ajutor
pentru copii de clasele primare, ei le vor
putea folosi atât la școală, cât și acasă. Cu
ajutorul lor ei exersează mult și învață să
calculeze în concentrul 0-10, dar și permit
introducerea noțiunii de zece. Cu bețișoarele
de culoare verde, galben, roșu și albastre,
copii vor putea învăța ușor să numere.

4.Tabelul
ordinelor și claselor

Această planșă poate fi folosită de elevi pentru a-și reaminti rapid numele claselor

și a ordinelor atât în cuvinte cât și reprezentate numeric.
Pentru a putea număra diferite obiecte, se folosesc numerele naturale; sistemul de
numărare pe care îl folosim azi este sistemul de numeraţie zecimal al numerelor
naturale (se mai numeşte şi sistemul de numeraţie în baza zece). Acesta înseamnă că pentru
a număra mai multe obiecte, ele se grupează câte zece, astfel: zece unităţi formează o zece,
zece zeci formează o sută, zece sute formează o mie etc.
Fiecare astfel de grup se numeşte ordin; avem ordinul unităţilor, ordinul zecilor,
ordinul sutelor, ordinul unităţilor de mii, ordinul zecilor de mii, ordinul sutelor de mii,
ordinul unităţilor de milioane etc. Fiecare unitate de un anumit ordin este de 10 ori mai
mică decât unitatea de ordin imediat superior.

Când citim un număr, începem de la stânga la dreapta. Citim mai întâi cifra, apoi
spunem poziţia pe care o ocupă în cadrul clasei. La sfârşitul unei clase, spunem numele ei.
Continuăm în acest fel până citim toate cifrele din care e format numărul. Cuvântul "unitate
(unităţi)" nu se pronunţă, dar cifra corespunzătoare lui este precedată de cuvântul "şi" (cu
excepţia cazului în care cifra zecilor de dinainte este zero).
Operațiile
aritmetice
 3.Compartimentul
dedicat studierii
operațiilor aritmetice

1. Descrierea a câte 2 procedee de

calcul orale și scrise;
2. Set de exerciții pentru formarea
deprinderii de calcul pentru un
procedeu de calcul indicat;
3. Proiect didactic pentru
familiarizarea cu una din operațiile
aritmetice (operația aritmetică
adunarea);
 Procedeu de calcul oral

„Adunarea unui număr format dintr-o zece

şi din unităţi cu un număr format din
unităţi, fără trecere peste ordin”
(ZU+U=)

În acest caz este necesar ca elevii să aibă deprinderile de a aduna corect

şi rapid numere mai mici decât 10 şi de a descompune numărul mai mare
decât 10 într-o zece şi unităţi, precum şi priceperea de a acţiona numai cu
unităţile celor două numere, iar la final, să revină la primul caz.

Din punct de vedere metodic este necesară o acţiune directă,

demonstrativă, apoi, ori de câte ori este necesar, individuală, cu obiectele,
acţiuni ce se vor reflecta în paşii algoritmului:

 descompunerea primului număr în 10 şi unităţi;

 adunarea unităţilor celor două numere (cu sumă mai mică sau
egală cu 10);
 compunerea rezultatului din 10 şi suma unităţilor.

De exemplu: 15+3=

15 + 3 = (10 + 5) + 3 = 10 + (5 + 3) = 10 + 8 = 18

Scrierea de mai sus (eventual, fără utilizarea parantezelor) trebuie să

apară pe tablă şi în caiete, dar ea poate fi înţeleasă de către elevi doar dacă se
realizează în paralel cu acţiunea directă cu obiectele.

De menţionat că această scriere nu reprezintă un scop în sine, ce ar

implica automatizarea ei (scrierea “desfăşurată” a calcului), ci doar un mijloc
de conştientizare a algoritmului adunării.
 Procedeu de calcul oral
„ Adunarea a două numere formate fiecare
din zeci şi unităţi, fără trecere peste ordin”
(ZU+ZU=)

De exemplu 35 + 24= ;
Paşii algoritmului sunt:

 descompunerea fiecărui număr în zeci şi unităţi;

 adunarea zecilor celor două numere, respectiv unităţilor;
 adunarea celor două sume parţiale.
Adică :
35 + 24 = (30 + 5) + (20 + 4) = (30 + 20) + (5 + 4) = 50 + 9 = 59
 Procedeu de calcul scris
„Înmulţirea fără trecere peste ordin a
două numere de două sau trei cifre cu un
număr de două cifre”
Se bazează pe scrierile sistemice ale celor două numere şi pe proprietăţile
de asociativitate şi distributivitate a înmulţirii faţă de adunare.

De exemplu, 21×345 = (20 +1) × ( 300 + 40 + 5) = 20×(300 + 40 +5) +

1×(300 + 40 +5) = 20×300 + 20×40 +20×5 + 300+40+5= 2×3×1 000 +
2×4×100 + 2×5×10 + 345 = 6 000 + 800 + 100 + 345 = 7 245.

În aceste cazuri se efectuează calculul în scris. Fiecare dintre numerele

care indică ordinele numărului cu care înmulţim se înmulţeşte succesiv cu
toate unităţile, de orice ordin, ale celuilalt număr.

Din înmulţirea fiecărei unităţi de ordin a numărului cu care înmulţim se

obţine un produs parţial.

Scrierea acestor produse parţiale se realizează de la dreapta la stânga şi

se începe cu cifra unităţilor numărului cu care înmulţim.
 Prin adunarea produselor parţiale se obţine produsul total căutat.

Etapele calculului în scris pentru exemplul menţionat sunt:

345x 345x 345x

21 21 21
345+ 345+
690 690
7245

Înmulțirea fără trecere peste ordin a

unui număr de două sau de trei cifre cu un
număr de o cifră
Procedeu de calcul oral și scris
Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin
a numerelor din trei cifre
 Adunarea cu trecere peste ordinul
unităților și al zecilor a numerelor cu
trei cifre
 Scăderea cu împrumut la ordinul
zecilor și al sutelor

Exemple de exerciții :

845-687= 312-145=
524-438= 804-156=
 Împărțirea unui număr de două cifre la un
număr de o cifră, când zecile deîmpărțitului se
împart exact la împărțitor

Exemple de exerciții :

97 :3= 86 :4=
45 :4= 67 :2=
 Procedeu de calcul scris

„Adunarea numerelor formate din trei

cifre cu trecere peste ordinul unităţilor”
(SZU + SZU=)

De exemplu: 246+ 139 =385

Pasul 1. Adunăm unităţile: 6 + 9 = 15 sau 1 zece şi 5 unităţi. Scriem cifra

5 la unităţile sumei, iar 1 zece o memorăm pentru a o aduna la suma zecilor.

Pasul 2. Adunăm zecile: 4 z + 3 z = 7 z. Adunăm zecea memorată: 7z + 1 z

= 8z. Scriem cifra 8 la zecile sumei.

Pasul 3. Adunăm sutele: 2s + 1s = 3 s. Scriem cifra 3 la sutele sumei.

Pasul 4. Citim suma: 385.

Etapele în scris :

246+
139
385
 Set de exerciții pentru procedeul de
calcul
„Adunarea unui număr format dintr-o zece
şi din unităţi cu un număr format din unităţi,
fără trecere peste ordin”
(ZU+U=)

1.Efectuează :

12+5= 13+4= 14+5=

11+8= 15+3= 16+3=
18+1= 12+3= 13+4=

2.Completează tabelul de mai jos :

Termen 12 14 17 16
Termen 7 5 1 2
Sumă

3.Completează căsuțele cu numerele corespunzătoare :

12+5 = 17 13+4 = 17 14+5 =19

11+8 = 15+3 = 15 16+3 =15
18+1 = 14 12+3 =18 13+4 =18

4.Află sumă conform valoarei a date

a a+4
15
12
13
 Proiect de lecție de matematică, clasa a I-a
Aria curriculară: Matematică și Științe
Disciplina: Matematică
Data: 21 octombrie
Unitatea de conținut: Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10
Subiectul lecției: Operația de adunare
Tipul lecției: mixtă
Competențe specifice:
1. Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a limbajului matematic în situații de învățare
și cotidiene, dând dovadă de corectitudine și coerență.
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice și a proprietăţilor acestora în contexte variate, manifestând atenție
și interes pentru calcul corect, rațional, fluent.
Unități de competență:
3.1. Receptarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de adunare şi scădere.
3.2. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor naturale în concentrul 0 – 10.
3.4. Rezolvarea problemelor simple de adunare și de scădere, cu sprijin în obiecte/desene și prin
exercițiu.
Obiective operaționale:
La finele lecției elevul va fi capabil:
O1 – să scrie exerciții de adunare după modelul dat pe tablă în caietul de teme;
O2 – să numească terminologia folosită la operația de adunare;
O3 – să exemplifice situații de adunare din viața cotidiană.
Strategii didactice:

1. Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exercițiu, lucrul practic, lucrul cu

manualul, joc didactic, problematizarea.
2. Materiale didactice: manualul, caietul elevului, caietul de teme, jetoane, imagini, obiecte,
fișe de lucru, șirul numeric.
3. Forme de organizare: frontal, individual, în grup.

Resurse bibliografice:

1. CURRICULUM NAȚIONAL. Învățământul primar, Chișinău 2018;

2. L.Ursu, I.Lupu, Manual de matematică, clasa 1,Ed:Prut.
 DEMERSUL DIDACTIC

METODE DE
ETAPA ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA EVALUARE
LECȚIEI ELEVULUI

1.Organizarea Se pregătesc materialele necesare

clasei (moment pentru organizarea orei.
organizatoric)

2.Reactualizarea Astăzi la noi în ospeție o avem pe Elevii ascultă cu

structurilor Alba-ca-Zăpada, care v-a pregătit o atenție.
anterioare, surpriză, însă pentru a o vedea este
verificarea temei nevoie ca să lucrați atenți pe parcursul
pentru acasă lecției. Aprecieri
Jocul didactic „ Foișorul”(Anexa 1) Elevii participă activ
în cadrul jocului. verbale
Elevii realizează Fișe de lucru
Diferite fișe de lucru axate pe
compunerea și descompunerea numerelor frontal fișele de
naturale în concentrul 0-10, realizate lucru.
frontal. (Anexa 2)
3.Prezentarea Elevii urmăresc cu Aprecieri
Situație-problemă: Într-o farfurie erau verbale
optimă a 2 pere de culoare verde. Bunica a mai atenție și răspund la
conținutului nou pus încă trei pere galbene. Câte pere întrebările
erau deja în farfurie? învățătorului.
Se demonstrează cu ajutorul
materialului didactic. Se realizează o
conversație: Materialul
2 pere verzi
-Câte pere verzi sunt în farfurie? demonstrativ
3 pere galbene
-Câte pere galbene sunt în farfurie?
Se corelează numărul de pere verzi cu
numărul 2 și respectiv numărul de pere
galbene cu numărul 3. Apoi se scrie
exercițiul corespunzător de adunare Aprecieri
(2+3=5) (Anexa 3) Elevii explică pașii
verbale în
Se propune și altă situație de acest de lucru în baza
baza realizării
gen: Ionel i-a adus mamei 3 romanițe exemplului anterior.
sarcinii cu
albe, iar sora sa i-a adus mamei în dar 5 Elevii răspund la
ajutorul
romanițe albastre. Câte romanițe a întrebări
materialului
primit mama în dar? (Anexa 4) didactic
Se procedează ca și în exemplul
anterior.
După exemplificare îi familiarizez pe
elevi cu terminologia utilizată la operația
de adunare în baza exemplelor. Le explic
că operația de adunare se marchează cu Elevii analizează
semnul (+) și primul număr se numește imaginile și răspund
termen, al doilea se numește termen, iar
 rezultatul se numește sumă. la întrebări.
Le demonstrez în baza suportului
demonstrativ. (Anexa 5)
4.Consolidarea Afișez posterul la tablă.
materiei și Imaginile din
formarea Lucrul cu manualul.(pag.36) (Anexa 8) Elevii transcriu în manual
capacităților Se analizează imaginile din manual. În caietul de teme Scrisul lizibil
baza lor se realizează o conversație exercițiile. în caiet.
euristică. Se observă situațiile de adunare
și respectiv se scriu exercițiile
corespunzătoare în caietul de teme. Elevii participă activ
la activitate. Aprecieri
Câte păsări sunt în prima imagine? Dar
verbale
s-a întâmplat în a doua imagine? Câte
Elevii adresează
sunt acum păsări după ce a mai venit
întrebări, dacă sunt
una?
neclarități.
Ce număr corespunde numărului de
păsări din prima imagine? Dar din a
doua?
Respectiv și cu merele:
Câte mere sunt în coșul din prima
imagine?
Ce face ariciul?
Câte mere sunt după ce ariciul a mai
pus un măr? Ce număr corespunde
mulțimii de mere din prima imagine? Dar
din a doua?
Se analizează și celelalte imagini din
manual.
Se scriu exercițiile la tablă, apoi elevii
le transcriu în caiet.
5.Evaluarea Pauză dinamică: Numărătoarea până la
10 (Anexa 6)
6.Anunțarea
temei pentru Se propun elevilor fișe de lucru frontal.
acasă (Anexa 7)

Temă de acasă: Exercițiile 1,2,3 de la

7.Bilanțul Corectitudinea
pag. 32
lecției.Concluzii. răspunsurile
Le explic elevilor cum trebuie să Elevii răspund:
Operația de adunare acordate
realizeze fiecare exercițiu în parte
Semnul plus
Realizarea unei conversații:
Ce am învățat nou azi la lecție? Termen, termen,
Cum se numește semnul pentru sumă
operația de adunare?
Cum se numesc numerele care
participă la operația de adunare?
Se propun căteva poezii cu conținut
matematic pentru efectuarea operației de
adunare?
 (Anexa 8)
Ați fost foarte bravo astăzi și pentru că
ați lucrat din greu acum a sosit și
momentul surprizei. Pentru ca să nu
uitați și mai ușor să învățați operația de
adunare Alba-ca-Zăpada i-a adus pe
piticii ei misterioși la noi în clasă ca să
vă fie mereu de ajutor. (Anexa 9).
Anexa 1

Joc matematic „Foișorul”

Numerația(cl.I)

Scopul jocului: Descompunerea și compunerea numerelor în limita

lui 10.
Materiale didactice: Foișorul pe un poster și jetoane cu numerele
naturale în limita lui 10.
Regulile jocului: Jocul se realizează frontal cu participarea fiecărui
copil. Copiii respectă ordinea de oferire a răspunsului.
Desfășurarea jocului: Învățătoarea plasează foișorul pe tabla
magnetică și pe acoperiș propune un număr. Le explică elevilor sarcina
didactică și le explică regulile jocului. Fiecare copil care știe o variantă de
răspuns ridică flăgulețul în sus, ele fiind repartizate din timp. Fiecare răspuns
corect oferă elevilor posibilitatea de a primi un cerc din carton. După ce s-au
epuizat variantele de răspuns învățătoarea schimbă numărul de pe acoperiș.
La sfârșit cine a acumulat cele mai multe cercuri este învingător.
Anexa 2
Compunerea și descompunerea numerelor
Anexa 3

2 + 3 = 5

Anexa 4

3 + 5
Anexa 5
Anexa 6

Numărătoare
Unu, doi
Stai cu noi.
Trei, patru
Hai la teatru.
Cinci, șase, șapte
Hai să bem cafea cu lapte.
Opt, nouă, zece
El să plece.
Anexa 7
Anexa 8

Urcă ursul către munți,

Cu ursacii săi mărunți.
Iar în frunte e ursoaica,
C-i tare zorită maica.
- Greu la deal, mai stai un pic,
Zice ursul cel mai mic.
Dar ursoaica vreme n-are,
Își ia puii la spinare.
Câți stau veseli de-a călare?
Și acuma, ia să-mi spui,
Câți sunt toți și urși și pui?
 
Pe dealul rotat,
Șade moșul bosumflat.
Mai încolo, încă trei,
Dar ceva mai tinerei.
Doi se văd colea sub mal.
Câți dovleci sunt în total?
 
Anexa 9
Anexa 10
 Problemele în
treapta primară
 4.Compartimentul
dedicat studierii
problemelor

1. Itinerarul tipurilor de probleme

simple studiate (cu exemple și
scheme);
2. Proiect didactic pentru studierea
unei probleme simple;
3. 7 demersuri didactice complete
pentru probleme compuse și tip;
 Tipuri de probleme simple

1.Probleme de adunare :
- de aflare a sumei
- de mărire cu câteva unități (forma directă)
- de mărire cu câteva unități (forma inversă)
- de aflare a descăzutului

2.Probleme de scădere :

- de aflare a restului
- de aflare a scăzătorului
- de micșorare cu câteva unități, forma directă
- de micșorare cu câteva unități, forma inversă
- de aflare a termenului necunoscut
- de comparație prin scădere

3.Probleme de înmulțire :

- de adunare repetată
- de mărire de câteva ori, forma directă
- de mărire de câteva ori, forma inversă
- de aflare a deîmpărțitului

4.Probleme de împărțire :

- de împărțire în părți egale

- de împărțire prin cuprindere
- de micșorare de câteva ori, forma directă
- de micșorare de câteva ori, forma inversă
- de comparație prin împărțire
- de aflare a unui factor
 Clasificarea problemelor simple

Tipul Exemplu de Schema

problemei problemă problemei

De aflare a Ionel are 3 covrigi, iar Ionel ... 3 c.

sumei Dan are 4 covrigi. Câți ? c.
covrigi au băieții Dan ... 4 c.
împreună?

Maria a cumpărat 3 Verzi ... 3 c.

De mărire cu caiete verzi și cu 5 mai
câteva unități, multe caiete roșii. Câte Roșii ... ? c., cu 5 m.m.
Probleme de adunare

forma directă caiete roșii a

cumpărat Maria ?

La o florărie erau 10 Lalele ... 10, cu 6 m.p.

De mărire cu lalele, ceea ce este cu 6
câteva unități, mai puțin decât crini. Crini ... ?
forma inversă Câți crini erau la
florărie ?

Pe un ram erau niște Erau ... ? v.

vrăbii. După ce au
De aflare a zburat 3, pe ram au Au zburat ... 3 v.
descăzutului mai rămas 10. Câte
vrăbii erau la început Au rămas ... 10 v.
pe ram ?

Erau … 10 m.
Probleme de

Într-o farfurie erau 10

De aflare a mere. Maria a mâncat A mâncat … 7 m.
restului 7 mere. Câte mere au
rămas în farfurie? Au rămas … ? m.

De aflare Pe un copac erau 12 Erau ... 12 g.

 sc scăzătorului gutui. A bătut un
Au căzut ... ? g.
vântișor și au căzut
ăd câteva jos, iar pe pom
er au rămas doar 5. Au rămas ... 5 g.
e
Ana a folosit 8 pixuri Albastre ... 8 p.
De micșorare cu albastre și cu 3 mai
câteva unități, puține verzi. Câte Verzi ... ? p., cu 3 m.p.
forma directă pixuri verzi a folosit
Ana ?

La magazinul de Rigle ... 12, cu 7 m.m.

De micșorare cu rechizite erau 12 rigle,
câteva unități, ceea ce este cu 7 mai Radiere ... ?
forma inversă multe decât radiere.
Câte radiere erau la
magazin ?

Într-o ladă erau T.roșii ... ?

De aflare a tomate roșii și verzi, în 14 t.
termenului total erau 14. Câte T.verzi ... 7
necunoscut tomate verzi erau dacă
verzi erau7.

Bunica a cumpărat 8 M. galbene ... 8

mingi galbene și 3 Cu cât?
De comparație mingi roze. Cu cât mai M. roze ... 3
prin scădere multe mingi galbene a
cumpărat bunica ?

Bunelul are 3
buzunare , iar în 1 buzunar … 4bomboane
fiecare are câte 4
Probleme de înmulțire

De adunare 3 buzunare … ?bomboane

repetată bomboane cu gem.
Câte bomboane are
bunelul în total?

De mărire de În ograda bunicii sunt Peri ... 6

câteva ori, forma 6 peri și de 3 ori mai
directă mulți caiși. Câți caiși Caiși ... ?, de 3 ori m.m.
 sunt în ogradă ?

Într-o livadă erau 5 Pruni ... 5, de 4 ori m.p.

De mărire de pruni, ceea ce e de 4
câteva ori, forma ori mai puțin decît Meri ... ?
inversă meri. Câți meri erau în
livadă ?

Mama a împărțit celor 1 copil ... 3 covrigi

De aflare a 4 copii câte 3 covrigei.
deîmpărțitului Câți covrigei a avut 4 copii ... ? covrigi
mama ?

Ionel a împărțit celor

De împărțire în 6 prieteni ai săi 24 de 1 prieten ... ? prune
părți egale prune în mod egal.
Câte prune a primit 6 prieteni ... 24 prune
fiecare prieten ?

Bunelul a dat 21 de
De împărțire mere , câte 3 mere la 1 nepot ... 3 mere
prin cuprindere fiecare nepot al său.
Câți nepoți are ? nepoți ... 21 mere
bunelul ?

Maria a cumpărat 8 Banane ... 8

De micșorare de banane și de 2 ori mai
câteva ori, forma puține kiwi. Câte kiwi Kiwi ... ? de 2 ori m.p.
Probleme de împărțire

directă a cumpărat Maria ?

La magazinul de
De micșorare de jucării erau 12 urși,
câteva ori, forma ceea ce este de 6 ori Urși ... 12, de 6 ori m.m.
inversă mai mult decât câini. Câini ... ?
Câți câini sunt în
magazin ?
 Marcel a cumpărat 6
De comparație mingi albastre și 18 Albastre ... 6m.
prin împărțire roșii. De câte ori mai De câte ori?
multe mingi roșii a Roșii ... 18 m.
cumpărat Marcel
decât albastre ?

Ioana a cumpărat 8 1 caiet ... ? lei

De aflare a unui caiete identice și a
factor achitat pe ele 32 lei. 8caiete ... 32 lei
Cât costă un caiet ?

Proiect didactic pentru studierea unei probleme

simple (de aflare a termenului necunoscut)
Aria curriculară: Matematică și Științe
Disciplina: Matematică
Data:
Unitatea de conținut: Numerele naturale 0 – 20. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20
Subiectul lecției: Probleme de aflare a unui termen necunoscut
Tipul lecției: mixtă
Competențe specifice: 2. Aplicarea operaţiilor aritmetice și a proprietăţilor acestora în contexte
variate, manifestând atenție și interes pentru calcul corect, rațional, fluent.
3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor matematice, dând dovadă de gândire critică
în adoptarea unui plan pertinent de rezolvare.
4. Realizarea demersurilor explorativ-investigative pentru soluționarea/formularea unor situații de
problemă/probleme, manifestând curiozitate și creativitate în integrarea achizițiilor matematice cu
cele din alte domenii.
Unități de competență:
4.7. Rezolvarea problemelor simple de adunare și de scădere, cu sprijin în schemă, rezolvare și
răspuns.
4.8. Formularea problemelor simple de adunare și de scădere, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet;
reprezentări schematice.
Obiective operaționale:
La finele lecției elevul va fi capabil:
O1 – Să identifice componentele problemei: condiția și cerința problemei.
O2 – Să recunoască în diverse ipostaze părţile componente ale probleme.
O3 – Să alcătuiască după condiție/schemă/imagini/exercițiu probleme.
O4 – Să utilizeze la rezolvarea exerciţiilor şi problemelor limbajul matematic adecvat.
O5 – Să perfecteze scrierea rezolvării pr în caiet.
Strategii didactice:
4. Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exercițiu, lucrul practic, lucrul cu
manualul, joc didactic „Descifrează mesajul”, joc didactic „Puzzle”.
5. Materiale didactice: manualul, caietul elevului, caietul de teme, jetoane, imagini, obiecte,
fișe de lucru, șirul numeric.
6. Forme de organizare: frontal, individual, în grup.
Resurse bibliografice:

3. CURRICULUM NAȚIONAL. Învățământul primar, Chișinău 2018;

4. L.Ursu, I.Lupu, Manual de matematică, clasa 1,Ed:Prut.

DEMERSUL DIDACTIC

ETAPA ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE

LECȚIEI PROFESORULUI ELEVULUI DE
EVALUARE
 1.Organizarea -Se creează condiţiile optime pentru Elevii pregătesc
clasei (moment desfăşurarea lecţiei: pregătirea manualul, caietul,
organizatoric) materialului didactic necesar, stabilirea locul de lucru
liniştii, îndrumarea elevilor în
activitatea de pregătire.

2.Reactualizarea -Temă de acasă nu au avut, deoarece

structurilor lecția precedentă au avut evaluare.
anterioare, Corectitudinea
verificarea temei Astăzi începem ora noastră de Elevii participă activ calculelor orale
de acasă. matematică cu un joc „Descifrează în cadrul jocului
Aprecieri
mesajul” (Anexa 1)
Adunarea verbale
Excelent v-ați descurcat de minune. Dar
aș vrea să-mi ziceți: Termen, termen,
sumă Cunoașterea
-Ce operații aritmetice ați folosit?
-Cum se numesc numerele la adunare? Diferența, descăzut terminologiei
și scăzător respective
-Dar cum se numesc numerele la Operații inverse
scădere? Prin scădere
Al doilea termen
-Ce fel de operații sunt adunarea și este 10
scăderea? 18-8=10, prin
-Prin ce operație aflăm un termen scădere
necunoscut? Celălalt termen este
-Suma a două numere este 18, iar unul 5
este 8 care este al doilea termen? Operația de scădere
-Cum ați aflat? Ce operație ați folosit?

-Dacă primul termen este 2, iar suma

este 7.Care este celălalt termen?
-Ce operație ați folosit?
-Deci, pentru a afla un termen
necunoscut, când cunoaștem suma și
celălalt termen folosim operația de
scădere.
3.Prezentarea
optimă a
conținuturilor Le propun elevilor următoarea situație-
problemă: „ În curtea școlii sunt 18
flori, dintre care 6 sunt lalele, iar Corectitudinea
celelalte narcise. Câte narcise sunt în răspunsurilor
curtea școlii?” Aceasta este o Aprecieri
-Așa apare întrebarea ce vam relatat eu problemă verbale
vouă? Despre florile din
Realizarea demersului problemei: curtea școlii
-Despre ce se vorbește în problemă? Erau 18 flori
Erau 6 lalele Evaluare
Câte narcise erau frontală
-Câte flori sunt în curtea școlii? 18-6=12
-Ce se știe despre lalele?
 -Ce trebuie să aflăm în problemă? Prin operația de
-Fiți atenți cum putem afla câte narcise scădere.
sunt?

-Prin ce operație vom afla? Aprecieri

verbale
Elevii participă activ
Joc didactic „Cel mai ingenios” și colaborează în Evaluare
(Anexa2) echipă. frontală
Elevii se împart în patru echipe, Fiecare lider Autoevaluarea
numărând de la 1 la 4. Fiecare echipă prezintă problema
primește câte o imagine în baza căreia sa.
vor alcătui câte o problemă. Apoi liderul
echipei va prezenta ceea ce au pregătit.
Evaluarea jocului constă în verificarea
4.Consolidarea problemelor și accentuarea că în toate
materiei și cazurile este nevoie de aflare a sumei. Autoevaluare
formarea
Elevii deschid
capacităților Lucrul cu manualul (pag.88) (Anexa 4)
manualul și
Analiza problemei din manual, condiția,
urmăresc
întrebarea, schema, operația prin care se
explicațiile
rezolvă.
învățătorului
Explicarea cum se scrie schema
problemei în caietul de teme.
Învățătoarea scrie la tabla cu pătrățele, Aprecieri
elevii transcriu în caietul de teme. verbale
5.Evaluarea Fiecare acțiune se verbalizează. Elevii propun
curentă și Elevilor li se propune să alcătuiască oral probleme
probleme asemănătoare. Aprecieri
sumativă asemănătoare verbale
Jocul Puzzle (Anexa 3) Elevii se grupează
Clasa este împărțită în patru echipe. în echipe și participă Dezlegarea
Fiecare echipă primește o problemă pe activ în grup la Puzzlului
care trebuie să o repartizeze astfel, ca să rezolvarea sarcinii.
formeze piesele unui puzzle. Elevii prezintă ce au
6.Bilanțul După ce toate echipele sunt gata se realizat.
lecției.Concluzii. evaluează rezultatele. Echipa care a
realizat corect sarcinile este considerată
învingătoare.

Fac aprecieri asupra activitătilor Evaluare orală

desfăşurate și concluzionez prin Aprecieri
orgazizarea unei conversații: Un tip nou de verbale
-Ce nou ați învățat azi? problemă
De aflare a unui
-Cum se numește acest tip de problemă? termen necunoscut
Scăderea
7.Anunțarea -Ce operație am folosit în rezolvarea
temei pentru problemei? Elevii dau exemple
acasă. -Dați exemplu de o situație- problemă de situații-probleme
asemănătoare.
 Rezolvați din caietul elevului pag.18
Ex.1,2 Problema 3(punct)

Anexa 1
Joc didactic „Descifrează mesajul”

12 15 8 7 12 15 8 18 6 15 19 12 18 9 3 15 6 7

A M T E I C Î P L
10+5 15-3 6+2 9-2 12+6 13-7 13+6 5+4 7-4
Anexa 2
Joc didactic „Cel mai ingenios”
Scopul jocului: Formarea capacităților de alcătuire a problemelor după imagine.
Materiale necesare: patru fișe cu imagini.
Regulile jocului: să colaboreze în echipă.
Desfășurarea jocului: Elevii se împart în patru echipe. Fiecare echipă primește câte o
imagine, în baza cărora alcătuiesc probleme. După ce echipele sunt gata fiecare își
deleghează un lider care prezintă problema care au alcătuită.

12 4

10
?
 5

Anexa 3
Joc didactic „Puzzle”
CONDIȚIA
ÎNTREBAREA
SCHEMA
REZOLVAREA
RĂSPUNSUL

Problemă
Într-o vază erau 12 flori, dintre care 7 flori erau lalele și
restul erau narcise. Câte flori erau narcise ?

Anexa 4
 7 demersuri didactice complete
pentru probleme compuse și tip

Demers 1.Problemă compusă cu două operații

Problema: Într-un parc creșteau stejari, brazi și arțari, în total

erau 35 de copaci. Stejari erau 11 copaci, iar brazi cu 6 copaci mai
mulți decât stejari. Câți arțari creșteau în parc?

I. Citirea conștientă a textului problemei

Exemplu: În textul problemei sunt evidențiate cuvintele, care prin intonație

sunt scoase în evidență: Într-un parc creșteau stejari, brazi și arțari, în total
erau 35 de copaci. Stejari erau 11 copaci, iar brazi cu 6 copaci mai mulți
decât stejari. Câți arțari creșteau în parc?

II. Analiza textului problemei și organizarea

datelor în schema

— Despre ce se spune în problemă?

— Despre copacii care cresc în parc : stejari, brazi și arțari.
— Câți copaci cresc în total în parc ?
— În parc creșteau 35 de copaci.
— Ce se știe despre stejari ?
— În parc creșteau 11 stejari.
— Câți brazi creșteau în parc ?
— În parc creșteau cu 6 copaci mai mulți decât stejari.
— Dar ce se știe despre arțari ?
— Trebuie să aflăm câți copaci de arțar cresc în parc .
 — Care sunt cuvintele cheie ale problemei ?
— Cuvintele cheie sunt : stejari, brazi, arțari, cu 6 mai mulți, în total 35.
— Structurăm datele în schemă :

Stejari ... 11 c.

Brazi ... ? c., cu 6 m. m. 35 c.

Arțari ... ? c.

III. Elaborarea planului rezolvării problemei

Scenariul analitico-sintetic:

— Ce trebuie să aflăm în problemă?

— Ce trebuie pentru aceasta să aflăm ?
— Dacă în parc cresc 11 stejari, iar brazi cu 6 mai mulți, cum putem
afla câți brazi cresc în parc ?
— Dacă vom ști câți brazi cresc în parc, cum vom afla câți stejari și
brazi sunt împreună ?
— Avem suficiente date pentru a răspunde la întrebarea problemei ?
Care va fi ultima operație ?
— Deci vom efectua 2 operații ...

IV. Realizarea planului de rezolvare (calculul) și

scrierea rezolvării pe caiet
Scrierea rezolvării cu plan :

1) Câți brazi cresc în parc?

11 + 6 = 17 (c.)
2) Câți arțari cresc în parc?
35 – 17 = 18 (c.)
 V. Verificarea rezolvării

35 – (11 + 6) = 18

VI. Scrierea răspunsului

Răspuns : În parc creșteau 18 arțari.

VII.Reflexie (Activități de postrezolvare)

Demers 2.Problemă compusă cu trei operații

Problemă: Doru are 9 ani, iar învățătoarea este cu 22 de ani mai

în vârstă. Practicanta este de 2 ori mai în vârstă decât Doru. Cu
câți ani este mai tânără practicanta decât învățătoarea?
I. Citirea conștientă a textului

Doru are 9 ani, iar învățătoarea este cu 22 de ani mai în vârstă.

Practicanta este de 2 ori mai în vârstă decât Doru. Cu câți ani
este mai tânără practicanta decât învățătoarea?

II. Analiza textului problemei și structurarea

schemei problemei:
— Despre ce se spune în problemă?
— Despre vârsta lui Doru, a învățătoarei și a practicantei.
— Ce vârstă are Doru?
— Se știe că Doru are 9 ani.
— Ce cunoaștem despre vârsta învățătoarei?
— Învățătoarea e cu 22 de ani mai în vârstă decât Doru.
— Ce cunoaștem despre vârsta practicantei?
— Practicanta e de 2 ori mai în vârstă decât Doru.
— Ce trebuie de aflat în problemă?
— Cu câți ani este mai tânără practicanta decât învățătoarea.
— Care sunt cuvintele cheie ale problemei?
— Doru, Învățătoarea, Practicanta, 9 ani, cu 22 ani m.m., de 2 ori mai mare
— Structurăm datele problemei în schemă:
 Doru … 9 ani

Învățătoarea … ? ani, cu 22 de ani m.m. Cu cât ?

Practicanta … ? ani, de 2 ori m.m.

III. Elaborarea planului rezolvării problemei

Scenariul sintetic (de la date)

— Dacă învățătoarea e cu 22 de ani mai în vârstă decât Doru, cum

putem afla câți ani are?
— Prin operația de adunare…
— Dacă cunoaștem vârsta lui Doru, cum vom afla vârsta
practicantei?
— Prin operația de înmulțire…
— Dacă cunoaștem vârstele fiecăruia, cum vom răspunde la
întrebarea problemei?
— Vom compara vârsta învățătoarei cu cea a practicantei
utilizînd operația de scădere.
— Deci, vom efectua o operație de adunare pentru a afla
vârsta învățătoarei, apoi o operație de înmulțire pentru a calcula
vârsta practicantei și la final vom scădea din vârsta învățătoarei
vârsta practicantei pentru a le compara.

IV. Realizarea planului de rezolvare (calculul) și

scrierea rezolvării
Rezolvare cu justificări

1. 9 ani+22 ani=31 ani- are învățătoarea

2. 29 ani=18 ani - are practicanta
3. 31ani -18 ani=13 ani - diferența de vârstă/ practicanta e mai
tânără.
 V. Verificarea rezolvării
31 ani – 22 ani = 9 ani
18 ani :2= 9 ani
18 ani+13 ani = 31 ani

VI. Scrierea răspunsului

Răspuns: Practicanta e mai tânără decât învățătoarea cu 13 ani
VII.Reflexie
- Ce difficultăți ați întâlnit în rezolvarea problemei?
- Înțelegerea sensului cuvintelor „mai în vârstă”, „mai tânără”

Demers 3:Problemă compusă cu trei operații

Problema: Pe un raft sunt 6 cărți, iar pe altul sunt de 4 ori mai
multe cărți. Pe al treilea raft sunt de 3 ori mai puține cărți decât pe
raftul al doilea. Câte cărți sunt în total pe rafturi?

I. Citirea conștientă a textului problemei

„Pe un raft sunt 6 cărți, iar pe altul sunt de 4 ori mai multe cărți. Pe al
treilea raft sunt de 3 ori mai puține cărți decât pe raftul al doilea. Câte cărți
sunt în total pe rafturi?”

II. Analiza textului problemei

— Despre ce se spune în problemă?
— Despre 3 rafturi cu cărți.
— Câte cărți sunt pe primul raft?
— Pe primul raft sunt 6 cărți.
— Ce cunoaștem despre cărțile de pe raftul al doilea?
— Pe al doilea raft sunt de 4 ori mai multe cărți decât pe primul.
— Ce putem spune despre cărțile de pe raftul al treilea?
— Pe al treilea raft sunt de 3 ori mai puține cărți decât pe raftul al doilea.
— Ce trebuie de aflat în problemă.
— Câte cărți sunt în total pe cele trei rafturi?
III. Elaborarea planului rezolvării problemei
I r. …6c.
 II r. …?c., de 4 ori m.m. ?c.
III r. …?c., de 3 ori m.p.

Scenariul analitic
— Ce se întreabă în problem?
— Câte cărți sunt în total pe cele 3 rafturi?
— Ce trebuie să facem pentru a afla totalul de cărți?
— Câte cărți sunt pe raftul al doilea și al treilea?
— Ce știm despre despre numărul de cărți de pe al doilea raft?
— Cum putem afla numărul de cărți de pe al doilea raft?
— Vom înmulți numărul de cărți de pe primul raft cu 4, deoarece
cunoaștem că pe al doilea raft sunt de 4 ori mai multe cărți decât pe
primul
— Acum vom putea calcula numărul total de cărți?
— Nu, deoarece trebuie să aflăm cite cărți sunt pe al treilea raft.
— Cum vom putea afla?
— Vom împărți numărul de cărți de pe al doilea raft la 3.
Deci, vom efectua o operație de înmulțire pentru a afla cite cărți sunt pe al
doilea raft, apoi o împărțire pentru a calcula numărul de cărți de pe raftul
al treilea și la final vom aduna numărul de cărți de pe cele trei rafturi.

IV. Realizarea planului de rezolvare și scrierea

rezolvării
Rezolvare cu plan
Rezolvare:
1. Câte cărți sunt pe al doilea raft?
6*4=24(c)
2. Câte cărți sunt pe al treilea raft?
24:3=8 (c.)
3. Câte cărți sunt în total pe cele trei rafturi?
6+24+8=38 (c.)

V. Verificarea rezolvării
Înlocuirea datelor în schema și verificarea lipsei
contradicțiilor
 I r. …6 c.
II r. …?c., de 4 ori m.m.
III r. …?c., de 3 ori m.p.

VI. Scrierea răspunsurilor

Răspuns: Pe cele trei rafturi sunt 38 de cărți.
VII.Reflecția

Demers 4.Problemă compusă cu trei operații

Problemă: O carte are 580 de pagini. În prima zi, Dan a citit 29

de pagini, iar în a doua zi cu 12 pagini mai multe. Câte pagini i-au
rămas băiatului să citească?

I. Citirea conștientă a textului problemei

“ O carte are 580 de pagini. În prima zi, Dan a citit 29 de pagini, iar în a
doua zi cu 12 pagini mai multe. Câte pagini i-au rămas băiatului să
citească?”

II. Analiza texului problemei

— Despre ce se spune în problemă?
— Despre o carte.
— Câte pagini are cartea?
— Cartea are 580 de pagini.
— Ce s-a întâmplat cu aceste pagini?
— Au fost începute să fie citite de Dan.
— Câte pagini a citit în prima zi?
— În prima zi a citit 29 de pagini.
— Câte pagini a citit în a doua zi?
— A citit cu 12 pagini mai multe.
— Cum vom afla numărul de pagini citite în a doua zi?
— Prin adunare.
— Ce trebuie să aflăm în problem?
— Câte pagini i-au mai rămas de citit lui Dan.
 III. Elaborarea planului rezolvării problemei
Înainte de a realiza schema problemei, stabilim cuvintele cheie
Are … 580 p.
A citit:
I zi … 29 p.
II zi … ? p., cu 12 p.m.m.
Au rămas … ? p.

Scenariul analitico— sintetic

— Ce se întreabă în problemă?
— Câte pagini mai are de citit?
— Cum putem afla aceasta?
— Trebuie să aflăm cite pagini a citit în a doua zi.
— Cum vom afla?
— Prin operația de adunare.
— Dacă aflăm cite pagini a citit în a doua zi, ce putem afla în continuare?
— Câte pagini a citit în cele două zile?
— Cum aflăm?
— Prin operația de adunare…
— Dacă cunoaștem cite pagini a citit, cum vom afla cite pagini mai are de
citit?
— Prin operația de scădere…
Deci, vom efectua o operație de adunare pentru a afla numărul de
pagini citite în a doua zi, apoi încă o operație de adunare pentru a
calcula paginile citite în cele două zile și la final vom scădea din
numărul total de pagini numărul paginilor citite.

IV. Realizarea rezolvării și scrierea rezolvării

Rezolvare prin expresie numerică
Rezolvare:
580-29+(29+12)= 510 (p)

V. Verificarea rezolvării
Înlocuirea datelor în schema și verificarea lipsei contradicțiilor
Are …580 p.
A citit:
I zi …29 p.
II zi …? p., cu 12 p.m.m.
 Au rămas … ? p.

VI. Scrierea răspunsului

Răspuns: 510 de pagini mai are de citit.

VII.Reflecția
Tipuri de probleme simple ce se studiază în ciclul primar la
matematică
Problemă de aflare a sumei
Relu are 5 căpușuni, iar Rița are 2 căpșuni. Câte căpșuni are Relu și Rița
împreună?
Elemente de
geometrie
5.Compartimentul
dedicat geometriei
și mărimilor

1. Un test sumativ elaborat individual la

subiect pentru o clasă indicată;
2. Proiect didactic pentru familiarizarea
cu una din mărimile studiate sau
studierea elementelor de geometrie;
 Un test sumativ elaborat individual
la subiect pentru o clasă indicată
Numele şi prenumele elevului (elevei)...................................................
Data............

Test sumativ – clasa a II-a

910

219
……. …………………. 476

400

125 19

…………………….

………………

1. Scrie denumirea sub fiecare figură geometrică desenată mai sus.

2. Calculează suma numerelor scrise în interiorul triunghiului şi

dreptunghiului.

……………………………………………….
3. Calculează diferenţa dintre numerele scrise în exteriorul figurilor
geometrice desenate mai sus.

………………………………………………..

4. Calculează suma lungimilor tuturor laturilor dreptunghiului desenat mai

jos:

60

..........................................................

30

5. O minge este:

a) un cuboid

b) un con

c) o sferă

Obs. Încercuieşte varianta corectă de răspuns.

6. Un zar este:

a) un cilindru

b) un cub

c) o sferă

Obs. Încercuieşte varianta corectă de răspuns.

7.Adevărat sau fals? (Pune în casetă varianta corectă A sau F)

Cercul nu este rotund.

Triunghiul nu are mai puţin sau mai mult de trei laturi.

Pătratul nu are patru laturi egale.

Proiect didactic pentru familiarizarea cu una
din mărimile studiate sau studierea
elementelor de geometrie