1.

Obiectul psihologiei dezvoltarii

Psihologia dezvoltarii este o ramura a sistemului de stiinte psihologice, ea isi are toate
atributiile necesare ale unei stiinte: obiect de studio, metode de cercetare, sarcini care necesita
solutionare, conceptii de care se conduce, reviste de specialitate, ect.
Obiectul p.d. este foarte complex:
1)p.d. are ca obiect aparitia si evolutia psihicului in ontogeneza(de la nastere pina la moarte).
2)p.d. arata dinamica pe care o parcurge psihicul in dezvoltarea sa.
3)p.d. are ca obiect fortele motrice de dezvoltare a psihicului, factorii si conditiile care
contribuie la dezvoltarea psihicului.
4)p.d. are ca obiect particularitatile de virsta si individuale ale dezvoltarii psihice.
5)p.d. are ca obiect crizele care apar in dezvoltarea psihica si in formarea personalitatii pe
parcursul vietii.
6) s.a.m.d.
Asadar, obiectul de studiu al psihologiei dezvoltarii este destul de complex.
2.Structura psihologiei dezvoltarii
P.d. ca ramura a psihologiei reprezinta la rindul ei un subsistem de branse care se rinduiesc in
corespundere cu dezvoltarea psihica pe parcursul vietii:
- psihologia nou-mascutului
-psihologia pruncului
-psihologia copilului de virsta timpurie
-psihologia prescolarului
-psihologia elevului de virsta scolara mica
-psihologia preadolescentului
-psihologia adolescentului
-psihologia tineretii
-psihologia maturitatii
-psihologia batrinetii (sinescentei)
Toate aceste ramuri ale psihologiei dezvoltarii formeaza un microsistem din cadrul sistemului
general de stiinte psihologice. Ele sunt strins legate intre ele si se bazeaza unele pe altele. La
rindul lor, fiecare din aceste branse, isi au obiectul lor de cercetare, metodele sale, sarcinile care
urmeaza a fi solutionate. Ect.
3.Importanat psihologiei dezvoltarii
Psihologia dezvoltarii are o importanta teoretica si practica.
Importanta teoretica consta in faptul ca psihologia dezvoltarii furnizeaza cunostinte pentru
diferite domenii ale vietii si activitatii omului. In primul rind pentru pedagogie, medicina, in
juristprudenta. De exemplu: pina la o anumita virsta nu avem dreptul la vot. Importanta
practica. P.d. are o deosebita importanta practica pentru educatia si instruirea copiilor. Marile
pedagog rus, Constantin Usinschi, mentiona ca pentru al educa pe om multilateral, el trebuie
mai intii cunoscut multilateral, tot el mentiona printer stiintele importante pentru pedagogie,
psihologia ocupa primul loc, deaceea, orice pedagog, orice educator sau parinte trebuie sa
cunoasca bine particularitatile dezvoltarii psihice si formarii personalitatii.
4.Sarcinile psihologiei dezvoltarii
In psihologia dezvoltarii exista
a) sarcini teoretice
b)sarcini practice

Sarcinile teoretice 1-a stabili legitatile noi in dezvoltarea psihica a omului

2-a cerceta si a evidentia noi factori care influenteaza dezvoltarea psihica.
3-a elucida premisele biologice ale dezvoltarii psihice.
4-a determina conditiile sociale care contribuie la dezvoltarea psihica a omului
5-a stabili crizele care au loc in dezvoltarea psihica pe parcursul ontogenezei.
Sarcini practice 1-aplicarea cunostintelor din psihologia dezvoltarii la:
-elaborarea codului educatii
-la elaborarea manualelor, ghidurilor
-la desavirsirea curriculei scolare
-la perfectarea metodelor, procedeelor de instruire si educatie
-la includerea copiilor cu dizabilitati in scoala de masa.
5.Metodele psihologiei dezvoltarii
In psihologia dezvoltarii se aplica metodele descrise la psihologia generala:
-opservatia (de exemplu una e sa opservam copilul la virsta prescolara si alta la scolarul mic)
-experimentul
-convorbirea
-ancheta
-studierea produselor activitatilor
-testarea
Exista insa si unele metode specifice pentru studierea dezvoltarii psihice si formarii
personalitatii:
- metoda genetica
-metoda gemenilor
-metoda jurnalului
-metoda experimentului psiho-pedagogic
-metoda biografica
Metoda genetica (istorica)-consta in studierea feomenului psihic corespunzator de la aparitia lui
spre dezvoltarea pe etape si chiar pina la dispozitia posibila a lui.
De exemplu: cum apare si se dezvolta vorbirea la copil si cum poate sa dispara la un adult(de
exemplu:Gheorghe Urschi).
Metoda genetica are 2 forme de baza: 1-longitudinala(genetica), 2-transversala.
Lonitudinala consta in faptul ca este cercetat acelasi fenommen psihic la aceiasi copil pe
parcursul unei perioade indelungate (luni, ani sau chiar o viata). De ex.:studiem cum apare
vorbirea la aceeasi copii, cum se dezvolta ea la ei, de la nastere pina la 3 ani.
Transversala se studiaza acelasi fenomen dar la copii diferiti. Intr-un interval mai scurt de timp.
De exemplu studiem dezvoltarea vorbirii la 1 luna de zile, la anumiti copii,apoi la alti copii
care au 3 luni, pe urma la cei care au 6 luni,12luni,18luni, 24,36 luni(3 ani)
Metoda gemenilor-se studiaza gemenii monozigoti si heterozigoti.Aceasta metoda permite de a
afirma ca educatia si instruirea sunt rezonabile. Fiind studiati gemenii monozigoti si aplicind
diferite metode , procedee de educatie si instruire, la fiecare dintre ei putem determina daca ei
se dezvota la fel sau diferit. La gemenii heterozigoti, aplicind aceleasi metode, procedee de
educatie, instruire, putem determina daca ei se dezvolta diferit sau se dezvolta la fel.
Metoda jurnalului- consta in faptul ca cercetatorul inregistreaza intr-un jurnal special data,
virsta, subiectul cercetat, fenomenul cercetat pe parcursul zilelor, saptaminilor, lunilor, anilor si
astfel se poate determina in dinamica dezvoltarea fenomenului dat. E bine sa fie inregistrata
situatia in care loc aparitia, manifestarea si dezvoltarea fenomenului psihic respectiv(vb,
memorie, gindire)

Metoda experimentului psiho-pedagogic care consta din:* etapa de constatare a dezv.

fenomenului dat la momentul respectiv.
*etapa formativa cind are loc aplicarea anumitor metode, proceduri,tehnici de dezvoltare a
acestui fenomen.
*etapa de control, cind se verifica daca in procesul formarii sa dezvoltatfenomenul pe care lam
studiat. Pn aceasta se compara 2 grupe scoala si gradinita-in care initial, la etapa 1 se
determina nivelul lor in ceea ce priveste fenomenul cercetat.
La etapa urmatoare in una din clase se aplica metode,procedee, noi de dezvoltare a gindirii,
timp de 1 an de zile, iar in cealalta nu se aplica matoda traditionala. La sfirsitul anului se trece
la etapa de control si se verifica daca sa produs schimbarea la dezvoltarea fenomenului studiat
in clasa unde sa produs schimbarea la dezvoltarea vorbirii in clasa unde am folosit metodele si
procedeele noi.
Metoda biografica consta in descrierea sistemica a vietii, activitatii si dezvoltarii psihice a
personei respective. De ex.: bibliografia lui M.Eminescu, sub aspectul reusitei lui la invatatura,
sub aspectul aptitudinilor, capacitatilor, interesului, sentimentelor, atitudinilor, muncii.
Asadar, de rind cu metodele mentionate in psihologia generala, exista si metode specifice pt
psihologia dezvoltarii.
6. Din istoria psihologiei dezvoltarii.
In RM psihologia dezvoltarii a inceput sa existe , sa se anunte ca stiinta psihologica in ultimii
ani. Pina nu demult se studia psihologia virstelor, acest curs insa avea anumite neajunsuri. Din
aceste considerente era nevoie de o disciplina care sa descrie virstele si crizele acestora, sa
dezvaluie dezvoltarea umana .
Psihologia dezvoltarii a avut adepti, din cele mai vechi timpuri. Elocvente, sub acest aspect,
sunt lucrarile filozofilor antici Socrate, Platon, Aristotel, Quintilian, intelepciunea carora este
utilizata si astazi. Invatamintul din evul mediu a scos in evidenta ca cpiii nu trebuie tratati ca
niste maturi, deoarece au caracteristici specifice de dezvoltare, fiind necesara pregatirea lor pt
viata sociala.
Psihologii sunt interesati sa nvete despre mintea omeneasca, investigheaza experiente umane,
procese psihologice, construiesc modele psihologice. De asemenea, ei sunt foarte atenti la
metodele de cercetare pe care le utilizeaza, pentru a fi siguri ca aduna informatii ct se poate de
precise. Unii psihologi folosesc experimentele n laborator sau n viata reala; unii efectueaza
studii bazate pe observatie, unii lucreaza cu animale, iar altii realizeaza studii de caz pentru a
examina individul n profunzime. n prezent toti psihologii sunt preocupati sa se asigure ca
lucreaza sistematic si stiintific deoarece trebuie sa elimine ct mai mult posibil erorile propriilor
credinte sau idei.
Psihologia este un domeniu vast, aparut la confluenta multor domenii si delimitat n timp de
necesitatile aparute odata cu dezvoltarea stiintei si a omului. Studiul istoriei psihologiei este de
maxima importanta deoarece aduce n fata noastra ntreaga lupta evolutiva de-a lungul
mileniilor cu cunoasterea si convingerile omului. Ceea ce a fost la nceput mit si legenda, a
devenit istorie, apoi, filozofie si stiinta. Fiecare descoperire din filozofie, medicina, matematica,
fizica este azi piatra de temelie pentru un domeniu nou, de sine statator numit psihologie.
Dupa Nick, Hayes si Sue Orrell (1993) exista n prezent sase abordari principale ale
psihologiei:
abordarea behaviorista (comportamentala) ce examineaza modul n care mediul influenteaza
comportamentul;
abordarea cognitiva ce se refera la studiul proceselor noastre mentale considernd ca pentru
a ntelege modul n care actioneaza oamenii este necesar sa ntelegem felul n care gndesc ei,

memoreaza si argumenteaza;
abordarea biologica se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele fiziologice interne
si structura genetica influenteaza comportamentul uman;
abordarea sociala se bazeaza pe studiul relatiilor si interactiunilor umane n grupuri sociale;
abordarea dezvoltarii modul n care oamenii se modifica de-a lungul timpului, odata cu
dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic, biologic;
abordarea umanista pune n centrul atentiei omul si experienta sa, analiznd dezvoltarea
umana din punctul de vedere al dezvoltarii personale si a experientei sale subiective.
Astfel cei trei factori: ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne trimit n timp la
cunoasterea istoriei umane; a filozofiei pna la egipteni si vechii greci. Transmisia genetica
(modalitatea prin care dobndim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosii nostri) este
ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor efectuate de mii de ani.
Fara o dezvoltare a contextului socio-cultural si istoric nu ar fi existat dezvoltare a omului
deoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu poate trai izolat.
Acest curs de istorie a psihologiei este menit sa ilustreze att evolutia cronologica a dezvoltarii
gndirii umane pornind de la filozofie pna la ultimele descoperiri stiintifice ct si modul n
care psihologia a evoluat o data cu trecerea timpului de la gndirea si simtirea filozofica la
ceea ce azi este stiinta de sine statatoare psihologie.
7. Notiuni generale despre dezvoltarea psihica
Ca si dezvoltarea in general, dezvoltarea psihica isi are particularitatile sale
1-Dezv.psih. are loc de la simplu la compus, de ex mai intii la copil apar senzatiile, percepriile,
pe urma reprezentarile, dupa aceea memoria, gindirea.
2-dezv.psih are loc de la o calitate inferioara la una superioara. De ex. Copilul pronunta mai
intii sunetele vb, apoi silabele, apoi cuvinte, si doar dupa aceea propozitiile.
3-dezv. psih are loc de la vechi la nou. De ex-initial la copil apare atentia involuntara,iar in baza
ei atentia voluntara, iar dupa aceasta cea postvoluntara.
4- Calitatea psihica noua nu desfiinteaza cu desavirsire pe cea veche ci o include in context noi
interactionind intre ele.De ex: odata cu aparitia atentiei voluntare, atentia involuntara nu
dispare, ci coreleaza intre ele, in dependent de situatie.
5-dezv. psihica are loc in mod stadial,adica in etape distincte, ordinea carora este aceiasi, iar
durata lor poate fi diferita:de ex: Dupa cum a constatat J. Peaget, dezvoltarea inteligentei are loc
in 4 stadii de baza: 1)de la nastere pina la 2 ani-perioada inteligentei senzoirio-motorii, 2) de la
2-7 ani- perioada preoperationala a inteligentei, 3)stadiul operatiilor concrete de
gindire(gindirea folosind obiectele reale) 7-11 ani, 4) de la 11-15/16 ani stadiul operatiilor
abstracte de gindire (generalizare, abstractizare).
6- dezv. Psihica are loc neintrerupt si imperceptibil. De ex: noi nu cunoastem ora, ziua cind la
noi a aparut atentia voluntara, reamintirea, imaginatia.
7-Pe parcursul ontogenezei are loc cresterea in dezvoltarea psihica care inseamna procesul
modificarilor si amplificarilor progressive in dezvoltarea psihicapina la atingerea nivelului
mediu al omului adult. De ex: vocabularul copilului la 1 an e de 5 15 cuvinte, la 3 ani de 700800 cuvinte, iar la 7 ani=3000 cuvinte.
8- In procesul ontogenezei are loc maturizarea ei, prin care se intelege rezultatul dezv psih pina
la atingerea nivelului optimal al dezvltarii psihice a adultului. De exemplu dupa Peaget,
maturizarea inteligentei are loc catre virsta de 15/16 ani.
Asadar dezv psih in ontogeneza isi are particularitatile ei.
8. Indicii dezvoltarii psihice.
Pentru a judeca despre dezv. psih. ne conducem dupa diferiti ndici. Acestea sunt:

-dezvoltarea sferei cognitive ( de cunoastere a senzatiilor, perceptiei)

-formarea sistemului de atitudini personale fata de alti oameni si fata de sine insusi.
-Insusirea sistemului de actiuni practice si intelectuale.
Primul indice(dezvoltarea sferei cognitive):
-are loc cresterea volumului de informatii pe parcursul vietii obtinute cu ajutorul senzatiilor,
perceptiilor si a memoriei
-copilul patrunde tot mai profund in esenta lucrurilor, fenomenelor, de exemplu: insuseste din
ce cauza ploua, ninge, s. a.
-cunostintele accumulate se ordoneaza, se sitentizeaza.
-copilul insuseste metode, procedee noi de analiza, sinteze, comparare, generalizare, clasificare,
ect.
Al doilea indice de baza: formarea sistemuli de atitudini personale.
-obiectivele, fenomenele care initial nu-I atrageau atentia copilului, treptat, incep sa-l atraga sis
a-I produca o anumita placer sau neplacere. De exemplu, o carte la o luna de zile inca nu
prezinta interes pt copil, iar la 1 an, la 3 ani devine mai atragatoare.
-Odata aparute, emotiile, sentimentele copilului, treptat se diferentiaza, se nuanteaza, venind
chiar in contradictie unele cu altele.De exemplu la copil poate aparea gelozia care inseamna si
dragoste si ura fata de aceiasi persoana.
-Atitudinea fata de alti oameni, fata de realitae, treptat se consolideaza si astfel se transforma in
convingeri si in conceptie despre lume, natura, societate si psihologia umana.
Al treilea indice:Insusirea sistemului de actiuni practice si intelectuale.
Pe parcursul ontogenezei se prezinta urmatoarele particularitati ale dezvoltarii sistemului de
actiuni practice si intelectuale:
-Dupa nastere se manifesta miscarile instinctive, inascute, care sunt impulsive, necoordonate.
-In virsta prunciei, treptat are loc coordonarea acestor miscari
-De la 1-3 ani copilul insuseste actiunile cu obiectele
-De la 3-7 ani apare locul ca activitate psimordiala
-De la 7-11 ani apare invatarea sistematica ca activitate primordial.
Este demonstrate experimental ca pe parcursul ontogenezei, actiunile intelectuale apar din cele
practice, cu obiectele prin intermediul interiorizarii, care trece prin anumite etape (de exemplu,
nr pe degete, betisoare, copilul treptat, trece la numaratoarea in gind).
9.Problema factorilor dezvoltarii psihice
Factori inseamna circumstantele(imprejurarile)care influenteaza asupra dezvoltarii psihice si
formarii personalitatii in ontogeneza.
In psihologie exista mai multe conceptii referitor la acesti factori:
1-conceptia biogenetica(Stanlley, Hall, Freug), potrivit careia asupra dezvoltarii psihice si
formarii personalitatii omului influenteaza doar factorul biologic.In acest fel, omul ramine pasiv
in ceea ce priveste dezvoltarea sa psihica si devenireasa ca personalitate. Ei sustin ca omul se
naste cu un anumit potential(mintal, intellectual si ca acest potential se realizeaza tretat pe
parcursul vietii.
2-conceptia sociogenetica(Helvetius), potrivit careia toti oamenii se nasc cu acelasi potential si
doar societatea, mediul ii face diferiti(unii se dezvolta mai mullt, altii mai putin) astfel omul
deasemenea ramiine pasiv, deoarece societatea chipurile influenteaza asupra dezvoltarii psihice
si formarii acestuia.
3- conceptia convergentei factorilor biologici si sociali(Stern, peaget), conform careia ambii
factori influenteaza dezvoltarea psihica si formareapersonalitatii dar hotaritor sau decisive, fiind
tottusi factorul biologic.

4-conceptia convergentei factorilor biologic in sociali, dar cu rolul decisive al factorului

sociocultural(Vgotchii, Galperin, Leotev, Luria). Se nasc oamenii diferiti, dar si ursul poate
invata sa mearga pe bicicleta, in sensul acesta ei au lucrat cu copiii cu handicap si a format
auzul fonematic, auzul musical,.
Hotaritor este factorul socio-cultural
5-conceptia rezultantei(Jelescu), conform careia dezvoltarea psihica si formarea personalitatii
este un rezultat al interactiunii multifactorilae, flexibile,active si permanentte a individului sau a
grupului. De ezemlu imediat dupa nastere este mai mare rolul factorului biologic, iar treptat
creste rolul factorului sociocultural , iar spre batrinete, din nou isi lasa amprenta factorul
biologic, in acest fel se inclhee ciclul vietii.|Asadar, trebuie de lat in consideratie ambii factori:
sip e cei biologici cit si pe cei sociali in interactiune si dinamica lor dialectiva pe parcursul
vietii.
10. Premisele naturale ale dezvoltarii psihice.
Prin notiunea de premise natural se are in vedere, ceea ce se transmite prin ereditate, prin
mostenire. Astfel este constatat ca omul mosteneste codul genetic cu toate particularitatile lui,
creierul uman care este deosebit de creerul altor fiintesi care constituie sistemul nervos central
deosebit de cel al animalelor, datorita substantei cenusii ce se transmie analizatorilor externi sau
interni., reflexele neconditionate(care sunt inascute), de ex, reflexul sugerii.
Logopedul rus Nadejda Nicolaevna Cate, a cercetat dezvoltarea psihica a copiluluiei Rudolf si a
unui pui de maimuta Ionii, constatind ca initial nu exista deosebire in aceasta privinta(aceleasi
emotii, miscari, deprinderi, sunete) iar o data cu insusirea vorbirii de catre copil, maimuta a
ramas in urma , diferenta marinduse treptat , tot mai mult. Asadar, un creier uman permite si o
dezvoltare corespunzatoare, iar un creier animal-nu.
11. Fortele motrice ale dezvoltarii psihice.
Intrebarea consta in faptul ce pune in miscare dezvoltarea psihica si formarea personalitatii.
Forta motrica a dezvoltarii psihice consta in contributia dintre necesitati/trebuinte
siposibilitatile de satisfacere a lor. De exemplu la intrarea in scoala, copilul are un anumi nivel
de dezvoltare psihica: al gindirii, memoriei, dar cerintele curriculare sunt ceva mai mari decit
ceea ce poate copilul, astfel apare contradictia respective dintre ceea ce se cere si ceea
poate.Aceasta contradictie il face sa se mobilizeze, sa invete, sa acumulezecunostinte noi,
deprinderi, abilitati-competente.
Deci pt ca copilul sa nu bata pasul pe loc in dezvoltarea sa psihica, el trebuie sa se orienteze
permanent la cerintele mereu schimbatoare ale curricule de la o clasa la alta, aceatsa si este
perpetuum-mobile(forta motrica) care misca permanent dezvoltarea psihica si formarea
personalitatii.
12. Legitatile de baza ale dezvoltarii psihice
Dezvoltarea psihica se desfasoara in conformitate cu anumite legi:
1. Legea inegalitatii conform careia in aceleasi conditii favorabile, unele procese pshice,
insusiri, stari se dezvolta intensive vorbirea copilului, actiunile cu obiectele, iar imaginatia
raamine in urma, aproape ca nu se manifesta.
2. Legea heterocroniei (hetero- diferit, cronos-timp), potrivit careia, procesele, insusirile si
starile psihice se dezvolta diferit la diferite etae de virsta. De exemplu vb copilului dupa cum
am spus se dezvolta mult pna la 3 anu, iar imaginatia de la 5/6 ani, gindirea abstracta de la 1115/16 ani.
3. Legea integrarii psihice pe parcursul ontogenezei conform careua pe parcursul vietii si
activitatii, procesele, insusirile si starile care initial sunt separate, treptat se integreaza si

formeaza un system unic al personalitatii. De exemplu atentia involuntara se asociaza cu cea

voluntara, procesele de cunoastere(senzatiile, perceptiile, se unesc cu procesele emotionale,
affective, volitive, pina ;a devenirea unei personalitati integer/ unice.
5. Legea felxibilitatii si posibilitatii de compensare care consta in faptul ca procesele psihice au
capacitatea de a trece din unele in altele in dependent de necessitate, trebuinte si de a asigura
astfel adaptarea la mediu. De exemplu copiii orbi compenseaza vazul cu auzul, cu tacticilitatea,
invatind carte dupa alfabetul Brai.
6. Legea rezultantei conform careia dezvoltarea psihica si formarea personalitatii este rezultatul
interactiunii active, multifactoriale, flexibile, permanente a copilului/grupului prin intermediul
comunicarii si al activitatii..
13.Crizele dezvoltarii psihice a omului in ontogeneza
Pe parcursul dezvoltarii psihice si dezvoltarii personalitatii se constata si anumite crize care
reprezinta niste conflicte ce apar pe parcurs din cauza dezechilibrului proceselor psihice,
decompensarii ect. Si care sint urmate de progress sau regres.
Pe parcursul vietii se observa urmatoarele crize:
1- Criza nou-nascutului, cind vine in contradictie cu dezvoltarea senzoriaala a copilului cu
conditiile mediului ambiant: lumina puternica, mirosuri diferite, temperatura diferita.
2- Criza comunicarii emotionali /afectivi de la 3-4 luni, cind fiind obisnuit sa comunice
emotional cu cei din jur si fiind lasat singur la un moment dat, copilul se nelinisteste , incepe a
scinci, a plinge, a tipa.(Jelescu)
3- Criza comunicarii situativ-constructiva la 7-8 luni cind copilul scapind jucaria si neavind
cine sa io restituie, incepe sa plinga( Jelescu)
4- Criza protoindependentei, de la 1 an de zile (protos-din neogreaca inseamna primul, care
consta in faptul ca copilul vrea sa se exprime verbal dar inca nu poate, vrea sa mearga de sine
statator dar nu poate( jelescu)
5- Criza independentei, in jurul virstei de 2-3 ani jumate, se manifesta prin negativism, mofturi.
6- Criza protomaturitatii, la virsta de 6/7 ani, cind se schimba dintii si care influenteaza asupra
starii psihice, emotiilor( Jelescu)
7- Criza maturitatii de la 12/13 ani care apare datorita maturitatii sexuale in primul rind.
8- Criza de la sfirsitul treptei liceale, odata cu finisarea stadiului si alegerea profesiei.
9-Criza sensului vietii( la 30 de ani)
10-Criza care apare odata cu climaxul, actualizarea relatiilor dintre sot si sotie.
11- Criza de la sfirsitul vietii.
14. Accelerarea dezvoltarii psihice a omului.
Prin accelerare se are in vedere amplificarea dezvoltarii somatice si psihice care se observa in
ultima perioada la copiii si adolescentii in comparare cu semenii lor de la ineputul secolului
trecut. De exemplu actualmente, adolescentii contemporani sunt cu 12-15-20 de cm mai inalti,
cu o greutate a corpului de 10-15 mai mare, cu o maturitate sexuala de 1-1.5 ani mai devreme.
Aceasta se explica prin mai multe cause: de ordin biologic, fizic, social.
Din unct de vedere biologic, astazi copiii si adolescentii intrebuinteaza mai multe protein, se
alimenteaza cu tot felul de hoot-doguri.
Din punct de vedere fizic a crescut fonul radioactive s-a marit cimpul electro-magnetic, spatial
este poluat de tot felul de unde, s.a.m.d.
Din punct de vedere social, s-au imbunatatit conditiile de ingrijire a mamelor si copiilor, au
aparut centrele mamei si copilului.
In acest context se observa si o amplificare a dezvoltarii psihice deoarece actualmente exista

problem de educatie si instruire cu primele zile si luni de viata a copilului, deaceea ei se

dezvolta mai repede.
Asadr trebuie sa tinem cont de accelerarea dezvoltarii fizice si psihice a copiilor si
adolescentilor.
15. Notiuni generale despre activitatea primordiala si ontogeneza ei.
Academicianul Leontev in lucrarea probleme ale dezvoltarii psihicului mentioneaza ca
activitatea primordial (dominant, principal, de baza) nu este aceea areia omul ii acorda mai mult
timp. De exemplu la virsta scolara mica copilul mai mult se joaca, dar jocul in aceasta virsta nu
este activitatea de baza. In legatura cu aceast fapt, Leontev arata trei semen de baza prin care
evidentiaza activitatea primordial.
1- Activitatea primordial este acea in cadrul careia apar elementele unei activitati noi. De
exemplu la virsta prescolara prescolara(3-7 ani) activitatea principal este jocul deoarece in joc
apar elemente de invatare.
2- Activitatea primordial este acea in cadrul careia se formeaza sau se restructureaza procesele,
insusirile sau starile psihice. De exemplu jocul este activitatea principal in virsta prescolara
deoarece se formeaza procesele imaginatiei active, creative.
3- Activitatea primordiala este acea in cadrul careia se formeaza personalitatea copilului. De
exemplu jocul este activitatea de baza la prescolari si deaceea ca in cadrul lui, copilul isuseste
norme etice, morale, conduit civilizata. Asadar activitatea primordial se caracterizeaza prin cele
trei caracteristici de baza.
Ontogeneza activitatii primordiale:
-De la nastere pina la 6 luni, activitatea primordial o constituie comunicarea emotionala.
-De la 6 la 12 luni comunicarea situativ-constructiva, prin intermediul jucariilor, obiectelor. De
exemplu i se da jucaria, el o arunca, iar I se da , el iar o arunca.
-De la 1 an la 3 ani- actiunile cu obiectele si insusirea functiilor lor( la ce serveste lingurita,
mingea, papusa)
-De la 3-7- activitatea de baza este jocul
-De la 7-11 ani- activitatea primordial este invatarea
-De la 11-15/16 ani activitatea de baza e comunicarea intima cu semenii
-De la 16 pina la 19/20 ani, activitatea instructive-profesionala
- De la 20- studiile universitare( depinde de nivelul sau citi ani invata)
-De la 25 pina la virsta de pensionare- activitatea profesionala
- Dupa virsta de pensionare unii continua activitatea profesionala, iar spre batrinete, activitatea
de baza devine comunicarea emotionala
In procesul vietii si activitatii trebuie de tinut cont de activitatea primordial la acea sau alta
virsta.
16. Problema relatiei instruire-dezvoltare psihica
In acest raport se afla instrruirea si dezvoltarea psihica?Exista doua conceptii de baza:
1) Conceptia lui Peagea potrivit careia instruirea se adapteaza la dezvoltarea anatomofiziologica, biologica a copilului. De exemplu noi nu putem incepe instruirea scolara pina
cind copilul nu atinge virsta respective de 6/7 ani. Deci trebuie sa fie mai intii o maturizare
biologica a organismului, in particular a creierului , a sitemului nervos. Aceastaa este
conceptia biogenetica in care se acorda un rol priotar factorului biologic, in comparative cu
factorul socio-cultural care nu este ignorant, dar care e considerat second in comparative cu
factorul biologic. De aceasta conceptie se conduce in deosebi in accident, in statele unite.
2) Conceptia lui Lev semionovici Vigotchii si a elevilor sai ( Leontev, Luria, Galperin).
Vigotchii arata ca primordial in dezvoltarea psihica este factorul socio-cultural, adica

instruirea si educatiecare duce dupa sine dezvoltarea psihica.El mentioneaza ca educatia si

instruirea nu trebuie sa urmeze dupa dezvoltarea biologica cum mentiona Peaget, ci
dimpotriva, trebuie sa fie in fruntea maturizarii biologice. Aceasra spune el , e problema
carului si a calului. De aceasta conceptie ne-am condus si ne conducem pina astazi si noi.
Anume educatia si instruirea trebuie sa fie mai intii mai intii. Dar s-a ajuns pina acolo ca la
moment, copiii sunt supra solicitati, supra-incarcati , din care cauza se inbolnavesc frecvent,
obosesc, nu doresc sa invete.
17. Zona actuala si cea proxima in dezvoltarea psihica
Aceasta conceptie despre zona actuala si cea proxima a dezvoltarii psihice a fost elaborate de
vigotchii. Prn notiunea zona actuala a dezvoltarii psihice autorul intelege nivelul actual al
dezvltarii psihice la care se afla copilul la momentul dat, stabilit in urma unei testari, astfel prin
zona actuala se subintelege ceea ce poate copilul se sinestatator fara sprijinul adultului. De
exemplu la lucrarile practice noi determinam nivelul dezvoltarii auzului fonematic, a perceptiei
spatiului ect. La copilul respective la virsta 6-7 ani.
Zona proxima ( apropiata) dipa vigotchii, inseamna ceea ce copilul va putea cu ajutorul
adultului in urma unei educatii si instruiri special organizate dupa o anumita perioada de timp.
De exemplu auzul fonematic la copiii de virsta data, noi, lucram cu ei timp de 1 an de zile apoi
la sfirsit realizam a doua testare si determinam care e diferenta in dezvoltarea auzului fonematic
dupa aceasta perioada de timp.
Vigotchii mentioneaza ca in procesul educatiei si instruirii trebuie sa inaintam asa cerinte care
ar contribui la dezvoltarea in continuare a copilului sis a nu bata pasul pe loc in dezvoltarea lui
psihica, adica instruirea trebuie sa fie dezvoltativa, de altfel, ea nu are rost. Dar care ar fi
marimea zoneu proxime in dezvoltareea psihica a copilului?Aceasta e o problema complexa,
deaceea si au aparut problemele descongestionarii(descarcarii): curricuei scolare, prescolare, a
manualelor, al simplificarii, metodelor, procedeelor de predare, invatare, evaluare. Fiecare d/e
autorii curriculei, manualelor ect. Stabileste la ochi marimea zonei proxime si deaceea apar
aceste probleme.
18. Problema periodizarii pe virste a dezvoltarii psihice a omului
Virsta este o etapa deosebita in dezvoltarea psihica care isi are particularitatile sale specific.In
psihologie, exista multimple conceptii cu privire la periodizarea e virste a dezvoltarii psihice.
a-Conceptia biologica reprezinta in special de Sigmund Froid, Blonschii. Astfel Froid, punea la
baza periodizarii pe virste, maturizarea sexuala, care, potrivit lui,trece prin urmatoarele etape:
1- le la 0-1 an perioada bucala, cind energia sexuala(libido) e concentrate in jurul gurii, si se
vede prin sugere, amestecarea a hranii.
2- de la 1 la 2 ani perioada anala, cind libido e concentrate in jurul anusului;
3- de la 2 la 5 ani perioada faciiala cind copiii constata ca ei au organ sexual, pe care si-l
demonstreaza celorlalti.
4- de la 5-11 ani perioada latenta (ascunsa) cind libido (energia sexuala) trece pe planul doi,
copilul fiind preocupat de asimilarea cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor.
5- de la 11 ani incepe perioada genitala in dezvolatrea psihica, cind preadolescentii se
intereseaza de sexul opus.
Blonschii punea la baza periodizarii pe virste a dezvoltarii psihice, dentitia, deosebind
-de la nastere-6 luni- perioada fara dinti
-de la 6 luni -6 ani- perioada dintilor de lapte
- de la 6 ani-..- perioada dintilor stabili.
Ambele conceptii desi prezinta un anumit interes nu au capatat o larga raspindire.

b-Conceptia sociologica elaborate si aplicata in Franta in fosta R.D. Germana si in fosta URSS
potrivit careia periodizarea pe virste a fost efectuata in dependenta de organizarea institutiilor
de educatie si instruire in societate, cu un interval din 3 in 3 ani:
-0-3 ani
-3-6 ani
Desi se acorda un rol important educatiei si
-6-9 ani
instruirii , copiilor , aceasta periodizare pina la
-9-12 ani
urma s-a dovedit a fi artificiala, deoarece in
-12-15 ani
realitate nu exista o armonie artificiala.
-15-18 ani
c) Conceptia psihologica elaborate de vigotchii si elevul sau Elconin conform careia se
deosebesc urmatoarele perioade:
-1)de la nastere pina la 1 an, perioada prunciei
-2)de la 1 la 3- perioada/virsta timpurie
-3)de la 3-6/7 ani-perioada prescolara
-4)de la 6/7- 10/11- virsta scolara mica
-5)de la 10/11- 15/16 virsta adolescent
-6)de la 15/16 17/18 ani- virsta scolara mare(junetea)
La baza acestei periodizari, Vigotchii a pus neoformatiunile psihice , iar Ielconin a completat
punind la baza activitatea primordial(dominant), totodata ei s-au limitat pina la virsta
respectiva.
Astazi exista periodizarea in continuare , pina la moarte , tineretea, maturitatea,
batrinetea(prima, a doua, a treia, si ultima)din 10 in 10 ani.
19. Neoformatiunile de virsta in procesul dezvoltarii psihice a omului.
Aceasta notiune a fost introdusa de Vigotchii, prin care avea in vedere acel tip nou al structurii
personalitatii si al activitatii , acele schimbari noi in dezvoltarea psihica generala, care in ceea
ce e de baza si essential, determina intreg mersul dezvoltarii psihice a copilului la etapa data de
dezvoltare. De exemplu la virsta scolara mica spre finele ei(pt ca neoformatiunile nu apar in cl
1, dar la sfirsitul clasei 3-4) apar asa formatiuni psihice noi ca:
- Caracterul voluntar al proceselor psihice(memorie, gindire, imaginatie)
- Planul de actiune interne, ideale sib forma de reprezentari, notiuni, judecati.
- Autocontrolul
- Elemente de gindire abstracta
- Reflectia (autoanaliza, autocunoasterea si autoaprecierea)
20. Perioadele sensitiva in dezvoltarea psihica a omului
Pe parcursul dezvoltarii psihice in ontogeneza exista perioade sensibile(receptive) la
dezvoltarea acelor sau altor procese, insusiri, stari psihice. De exemplu de la nastere pina la 1
an e perioada senzitiva a comunicarii emotionale cu copilul si a copilului cu adultul, de la 1 an
aproximativ 5 ani, perioada senzitiva in insusirea sunetelor vorbirii de la 5/6 ani pina la 10/11
ani perioada senzitiva in formarea diferitelor deprinderi si abilitati practice.
In procesul instructiv-educativ nu trebuie sa anticipam sau sa ratam aceste perioade sensitiva.
21. Particularitatile de virsta si individuale in dezvoltare psihica a omului.
Prticularitatile de virsta in dezvoltarea psihica sunt caele particularitati care sunt specific pt
etapa data de dezvoltare a copilului (omului). De exemplu la virsta scolara mica, procesele
psihice (senzatiile, perceptia, memoria.ect) capata un character voluntar, adica elevul isi
pune un scop si isi mobilizeaza eforturile de vointa, ceea ce lipseste la virsta anteprescolara(1-3

ani) sau virsta prescolara(3-7 ani).

Particularitatile individuale sint particularitatile caracteristice pt acel sau alt copil (om, mai
larg), in cadrul aceleiasi virste. De exemplu: Ionica are un temperament sanguine, iar Lenuta un
temperament melancholic.Ionica- caracter piuternic, Lenuta slab.
Concluzie pedagogica: In procesul instructiv-educativ atit parintii cit si educatorul, profesorul,
invatatorul, trebuie sa tina cont atit de particularitatile de virsta, cit si de cele individuale.
Invatamintul trebuie sa fie diferentiat in dependent de particularitatile de virsta precum si de
cele individulae ale individului.
22. Retinerile temporare in dezvoltarea psihica a omului
Acestea sunt retinerile care au loc din mai multe cauze:
-lipsa de educatie si instruire cuvenita, cind copiii sunt lasati in voia sortii, fara a fi educati si
instruiti de parinti, bunei , de nimeni. Acesti copii sunt sanatosi din punct de vedere
fizic(anatomo-fiziologic, dar sunt retardati, adica ramasi in urma in dezvoltarea psihica.
- nasterea premature(inainte de termen) influenteaza diferit si temporar.
- limba prinsa, deficient de auz, vvaz, ect., care-si lasa deasemenea amprenta in dezvoltarea
psihica obisnuita.
- toate denaturarile care au loc din cauza alcoolismului , narcomaniei, SIDA, s.a. , care se
transmit prin mostenire si care influenteaza grav dezvoltarea psihica a copilului.
23. Dezvoltarea psihica a nou-nascutului
Perioada nou-nascutului dureaza de la nastere pina la 2 luni cind apare complexul de inviorare.
Reflexele nou-nascutului. Masterea este insotita de primul tipat. Lucretius mentiona ca primul
tipat este presentimental organismului copilului la situatia mizerabila in care a nimerit.Astfel,
tipatul este primul reflex neconditionat care se manifesta chiar de la nastere. Exista si alte
reflexe neconditionate care se manifesta imediat dupa nastere:
-reflexul sugerii(la atingerea buzelor copilul incepe sa suga)
-reflexul apararii(la o lumina puternica inchide ochii, la raceala, stranuta)
-reflexul respingerii(la atingerea talpii da cu piciorul)
-reflexul agatarii( la atingerea palmelor cu un baston, copilul se agata si poate fi ridicat.)
-reflexul de orientare(ziua la maternitate putem observa cum toti nou-nascutii, au privirea
orientate spre sursa de lumina.)
Senzatiile nou-nascutului.Imediat dupa nastere la copilul mic se manifesta cele mai importante
senzatii. In primul rind vazul.Copilul este foarte sensibil la intensitatea luminii deaceea se
recomanda ca lumina sa fie pala, sa nu-l orbeasca.
Auzul. Nu are anumite senzatii auditive, dare le sunt nedeslusite, nediferentiate, ceea ce se
explica prin existent unui lichid in urechi care impiedica patrunderea normal a undelor sonore.
Senzatiile tactile. Copilul simte corpurile si in primul rind corpul mamei, el simte mamelonul
pe care il ia in gura, simmte cum este imbracat, infasat.
Senzatiile gustative. Imediat dupa nastere la copil apare senzatiile de foame, el cautind cu gurita
hrana.
Mirosul. Copilul reactioneaza la tot felul de mirosuri, nu se recomanda folosirea mirosurilor
intepatoare, puternice, parfumurilor.
Emotiile nou-nascutului. Chiar si dupa nastere se manifesta si anumite emotii, acestea sunt
emotii de placere sau neplacere, de satisfactie si insatisfactie, de nervozitate sau de bucurie.
Motricitatea nou-nascutului. Imediat dupa nastere, da din minute, picioruse. Acestea sunt
miscari inascute care se bazeaza pe reflexele neconditionate.

24. Dezvoltarea comunicarii in virsta prunciei

Virsta prunciei cuprinde perioade de la 2- 12 luni. In aceasta perioada apare si se dezvolta
comunicarea emmotionala sau afectiva caracteristica virstei de la 2-6/7 luni si corespunzator
10-12 luni. Comunicarea afectiva se manifesta sub 2 forme:
1-sub forma complexului de inviorare
2- sub forma complexului de nemultumire.
-1-a fost descoperita si analizata la inceputul sec XX. Acest complex consta in urmatoarele
puncte:
-la apropierea de copil la 10 cm, copilul pt citeva clipe inmarmureste, atintind privirea spre noi
ceea ce inseamna perceptia vizuala si concentrarea atentiei.
-imediat dupa aceasta, copilul incepe a da vioi din minute, picioruse.
-el manifesta bucurie, placere, sattisfactie de la comunicarea cu adultul.
-tot odata el emite niste sunete de bucurie,placere.
-2- descries in lucrarea Geneza negarii la copii in perioada preverbala el consta din:
-perceptia lipsei de comunicare emotionala cu copilul
-din miscari terminale si agitate ale minutelor, picioruselor.
-din emotii negative(tipat, scincet, plins)
-din vocalizari negative(exprimate prin tipat). De exemplu dup ace mamica a comunicat cu
copilul si l-a lasat de unul singur la un moment dat putem auzi manifestarea complexului de
nemultumire.
Comunicarea situativ-constructiva. Aceasta comunicare incepe, aproximativ la 6-7 luni de zile,
cind copilul nu se mai multumeste cu comunicarea emotionala(mingieri, alinare) ci incepe sa
manipuleze obiectele din preajma scuturindule, aruncindu-le, astfel in asemenea situatie el ne
sugereaza ca trebuie sa participam la aceasta situatie de manipulare cu obiecte de unde
denumirea de comunicare situativ-constructiva.
Parintii, respective, cei din jur trebuie sa treaca astfel de la comunicare afectiva-emotionala la
cea situativ-constructiva si astfel se va asigura dezvoltarea psihica in continuare a copilului .
Asadar, pe parcursul perioadei prunciei se dezvolta doua tipuri principalede comunicare:
1) comunicarea afectiva sau emotionala(pina la 6-7 ani)
2) comunicarea situativ-constructiva de la 6-7 luni in continuare.
25. Dezvoltarea vorbirii la virsta prunciei
In dezvoltarea prunciei in virsta prunciei se deosebesc patru faze de baza:
-gingiitul
-lalatiunea
-protocuvintul
Gingiitul- dureaza de la apoximativ 3 pina la 6/7 luni.Gingaritul este o emisiune de sunete
nediferentiate, confuse, caracteristicce pt toti copii lumii. Gingaritul exprima atit placere cit si
neplacere. El este prima faza in baza careia se dezvolta treptat vorbirea, deaceea este important
ca parintii, cei din jur sa activeze sis a sustina gingiritul copilului preluind emisiunea lui de
sunet.
Lalatia care incepe de la 6/7 luni dureaza aproximativ la 9/10 luni. Lalatia este o emisiune
vocala care se pronunta cu multa placere sub forma de reactive circular adica incepe cu o
vocala de silabe, continua cu altele prevenind din nou, de ex: ma, ba, ta, la, ma, ba, ta.Lalatia
se dezvolta datorita necesitatii copilului de a comunica, datorita ambiantei in care creste, de
situatia lingvistica care domina in familia data.
Protocuvintul-din limba greaca protos inseamna primul, protocuvintul este primul cuvint care
are trasaturi si de silabe si de cuvint, de ex: copilul pronunta ma-ma, ba-ba, ta-ta.
Primele cuvinte se caracterizeaza prin faptul ca ele sunt nediferentiate, instabile, simplificate,

imitative si inseamna chiar o propozitie, de ex: mniam, mniam.

Catre 1 an de zile, copilul cunoaste in mediu aproximativ de la 5-15 cuvinte.
26. Dezvoltarea conduitei motrice la virsta prunciei si importanta ei psihologica.
Dezvoltarea conduitei motrice incepe cu complexul de inviorare la o luna jumatate, doua, la
copii cu care se ocupa, cu care comunica, apoi continua, cu complexul de nemultumire la 3-4
luni de zile, pe urma la 4-5 luni de zile copilul sta pe sezute. Aproximativ la 7-8 luni apare
tiriitul, dupa aceasta urmeaza pozitia copacel, prima pozitie vertical pe picioare, tot odata el
merge cu sprijin. La aproximativ 10-11 luni, copilul face primul pas de sine statator. Catre
sfirsitul primului an apare mersul vertical, biped, independent.
Astfel, in decurs de un an de zile, dintr-o fiinta neputincioasa, copilul capata pozitia vertical
umana independent.
27. Dezvoltarea mersului in virsta timpurie di importanta lui psihologica.
Virsta timpurie cuprinde perioada de la 1 la 3 ani. In aceasta perioada se dezvolta intensive
mersul independent, biped si vorbirea orala.
Mersul are o importanta psihologica mare:
- Datorita mersului, copilul se orienteaza in spatiu, dezvoltind perceptia directiei(inainte, in
dreapta, in stinga, inapoi.)
- Deplasindu-se in spatiu, copilul vine in contact cu obiecte noi, si astfel isi imbogateste
cunostintele despre realitatea inconjuratoare.
- Depistind obiecte noi, copilul insuseste denumirea lor, si astfel isi imbogateste vocabularul.
- Ajungind la punctele de destinatie, copilul se bucura si aceasta contribuie la dezvoltarea
emotiilor.
- Ajungind in punctele corespunzatoare, copilul a dat dovada se effort, si astfel, isi dezvolta
sfera volitiva(indeoendenta), indrazneala s.a.m.d
- Deplasindu-se in spatiu si aintilnind alti oameni, alte personae, copilul stabileste anumite
relatii cu cei din jur.
- Depunind effort, ajungind la punctual de destinatie, copilul isi da seama de capacitatile sale, si
astfel, se dezvolta constiinta de sine.
Asadar, mersul are nu numai importanta fizica, dar si una psihica, contribuind la dezvoltarea
personalitatii copilului.
Copiii care din anumite cauze nu se pot deplasa in spatiu, spre regret incep a ramine.
Concluzie: parintii, educatorii, trebuie sa contribuie la incurajarea mersului pe toate caile.
28. Dezvoltarea activitatii obiectuale in virsta timpurie
Activitatea primordial la virsta timpurie este activitatea obiectuala, cu obiecte. Aceasta
activitate, spre deosebire de manipulare (care este fara de scop, si insotita de un anumit effort
volitiv. De exemolu copilul insuseste cum trebuie sa foloseasca lingurita, cum trebuie sa se
joace cu papusa. Datorita activitatii obiectuale copilul insuseste procedeele de actiune si
functiile pe care le indeplinesc aceste obiecte. De exemplu copilul insuseste urmatoarele
procedee: mingea o rostogoleste, o arunca, o bate: lingurita o duce la gurita s.a.m.d.
Functiile: Mingea este pt a se juca, lingura pt a minca.
Astfel, copilul descopera logica obiectelor, imprimata in ele de societate pe parcursul istoriei.
Activitatea obiectuala trece prin trei etape de baza:
- La prima etapa, copilul manipuleaza cu obiectele, in mod nespecific. De exemplu: cu creionul
scobeste, il arunca, cu lingurita bate-n masa.
-La etapa a doua copilul actioneaza doar in mod specific, conform destinatiei obiectului: cu
creionul deseneaza, mingea o arunca, papusa o culca, o imbraca.

-La aceasta etapa copilul actioneaza conform predestinatiei, dar si in mod simbolic. De exemplu
cu creionul deseneaza, mizgileste, dar il foloseste sic a termometru, ca tigara, microfon ect.
Parintii, educatorii, trebuie sa ii invete pe copii cum sa se foloseasca de acele sau alte obiecte.
La cresa exista curricula corespunzatoare care prevede ce obiecte trebuie sa le foloseasca.
In aceasta perioada (1-3 ani) copilul insuseste actiunile instrumentale ( actiunile cu lingurita),
actiunile de corelare a obiectelor( actiunile de includere a uunor obiecte, in altele, de cladire a
unor obiecte)
Astfel, in viirsta timpurie, copilul cunoaste obiectele care-l inconjoara, destinatia lor, functiile si
actiunile cu ele ceea ce ii permite sa se incadreze in societatea umana.
29. Dezvoltarea limbajului in virsta timpurie
Perioada de la 1-3 ani, este perioada senzitiva in dezvoltarea vorbirii orale la copii, deaceea
trebuie sa profitam de aceasta ocazie sis a contribuim optimal la dezvoltarea ei in aceasta
perioada la copii apare necesitatea de a se exprima oral, de a fi intelesi, si de a putea comunica
efficient cu cei din jur.
In perioada 1-3 ani se dezvolta atit vocabularul activ, cit si cel pasiv. Vocabularul pasiv il
constituie cuvintele pe care copilul le intelege dar nu le poate folosi, iar vocabularul activ il
constituie cuvintele pe care copilul le intelege si le foloseste.
La 1 an de zile copiii poseda in medie aproximativ de la 10-15 cuvinte.
La 1,6 luni copilul poseda 100 cuvinte; La 2 ani 300/400 cuvinte, iar la 3 ani 700/800
cuvinte.
In aceasta virsta sunt frecvente cuvintele neclare( gag a, miau-miau, pis- pis), concomitant
copiii folosesc asemenea cuvinte care poarta un character ambiguu (schimbator)care pot
insemna mai multe lucruri, de exemplu: pronunta cam, ceea ce poate insemna atit mincam cit
si jucam.
In aceasta virsta copiii pot exprima unele propozitii prin asemenea cuvinte: Tas cat buz_Dumitras a mincat harbuz.
In cazul in care nu poate pronunta acelea sau alte cuvinte, copilul recurge la pronuntarea
specifica a lor:
1-Eliziunea- de ex copilul in loc de masina pronunta sina.
2-Metateza-schimbarea cu locul, de ex: in loc de catifea copilul pronunta cafitea.
3-Perseverarea- neschimbarea insistenta a cuvintului care trebuie pronuntat, de ex: in loc de
lopata pronunta papata
4-Contaminarea- molipsirea, de ex: dupa pronuntia propozitiei am facut, copilul pronunta
am mergut
5- Economia- de ex: dup ace noi la-m ridicat pe copil de subtioara ii zicem hopa sus, copilul
spune pus
Dupa 1 an si 6 luni, incep sa se dezvolte propozitiile simple, de ex: pt asi satisfice necesitatile,
copilul mai intii spune apa, ceia ce inseamna apadupa aceasta spune vau apain sfirsit spune
mama de
In aceasta perioada limbajul este autonom, adica specific doar pt copilul dat sau pt familia data
de ex: in unele familii pa inseamna mincare, iar in altele culcare, sint cazuri in care pa
inseamna larevedere
Dupa 1,6 luni, copilul incepe sa-si pronunte numele sau in felul sau specific, de ex: Bogdanelbobo, Ionica- ica.
Concluzie pedagogica: trebuie sa comunicam permanent cu copilul sis a pronuntam correct
cuvintele fara tot felul de inventii.
Spre sfirsitul perioadei timpului la 3 ani, de regula copiii pot comunica oral in limba respectiva.

30. Dezvoltarea proceselor psihice cognitive in virsta timpurie

In aceasta perioada se dezvolta mult senzatiile si perceptiile copiilor spre sfirsitul acestei virste
deosebesc sunetele limbii invatate, au auz muzical, deosebesc ritmul, deosebesc obiectele mari
si cele mici, si altele. Culorile le asociaza cu anumite obiecte, de ex: verde-iarba, galbensoarele, rosu-visina, albastru-cerul.
Formele obiectelor de asemenea le asociaza cu anumite obiecte: cercul cu mingea, triunghiul cu
bradutul, patratul cu casuta iar ovalul cu un castravete.
Dezvoltarea reprezentarilor in aceasta virsta apar primele reprezentari despre obiectele
inconjuratoare, de ex: cind intrebam unde-I pisica el raspunde niisi o cauta cu privirea, sau
spunem tic-tac ea cauta ceasul.
Memoria este dezvoltata memoria verbal deoarece insuseste vorbirea verbal si memoria plasticintuitiva, tot felul de imagini, de ex: copilul spune cicea ca este ceva frumos, dezvoltata
memoria si atentia involuntara.
Gindirea in perioada aceasta se dezvolta mult gindirea concreta prin actiuni practice,
nemijlocite, gindirea prin probe si greseli.

31. Dezvoltarea personalitatii si criza in virsta timpurie

Pe parcursul virstei timpurii are loc si dezvoltarea personalitatii copilului. In primul rind se
dezvolta necesitatea in desfasurarea activitatii obiectuale, cind copilul insuseste procedeele de
actiune cu obiectele si functiile lor. Concomitent, in aceasta virsta, copiii mai au si necesitatea
in comunicare orala si necesitatea de a fi intelesi de catre cei din jur.
In perioada 1-3 ani, copilul actioneaza in mare parte din anumite motive(fac parte din structura
organismului) Catre 2 ani 6 luni- 3 ani motivele principale ale conduitei constau in a face totul
invers, in raport cu ceea ce I se cere din partea adultului. De ex: cind parintii ii propun sa-l ajute
sa-si inchee nasturii, ei de obicei in acest timp resping propunerea si actiunile lor.
Asa dupa cum am mentionat anterior, la ei apare negativismul, indaratnicia, incapatinarea s. a.
m. d.
In legatura cu aceasta criza se recomanda:
-Sa respectam strict regimul zilei, adica regimul de activism, de veghe si de odihna, somn,
alimentatie. Se recomanda ca in aceasta perioada, copilul sa doarma 2-3 ore pe zi;
- Trebuie sa fim informati despre aceste capticii, indaratniciri despre aceasta virsta
-Trebuie sac edam intr-o anumita masura in fata copilului si nici intr-un caz sa nu fim
categorici, sa nu ne manifestam la fel ca si ei.
In aceasta perioada( de la 1-3 ani) se dezvolta mult constiinta de sine, asa incit, aproximativ la 1
an si 6 luni copilul se constiintizeaza pe sine isi cunoaste numele propriu. In psihologie exista
chiar criteriul conform caruia, copilul incepe sa se manifeste ca personalitate de la 1 an di 6
luni, odata cu aparitia constiintei de sine.
Astfel catre virsta de 3 ani, apare tendinta spre independent ca structura a personalitatii, iar in
legatura cu aceasta, se manifesta si criza virstei respective(criza independentei)
Aceasta criza isi are atit efectul sau negative cit sic el pozitiv deoarece contribuie la accelerarea
dezvoltarii psihice.
32. Dezvoltarea jocului si activitatilor productive la prescolari
Perioada prescolara cuprinde virsta intre 3-7 ani.
Situatia sociala a dezvoltarii cu intrarea la gradinita se schimba.

Copilul s eincadreaza intr-o institutie noua in care apar oameni noi cum ar fi : educatorul, alti
copii, medicul din gradinita s. a. m. d. Totodata incep activitatile special organizate(artele
plastic, educatia muzicala, educatia fizica, stiintele invatarii de carte, ) toate aceste asunt
prevazute de un curriculum special. De la 5 ani incepe pregatirea obligatorie pentru scoala.
Activitatea primordiala in perioada 3-7 ani, este jocul, care in acest rastimp, evolueaza, asa incit
difera la copiii de 3 -4 ani si de 6-7 ani.
Copiii de 3-4 ani, de regula, se joaca individual, izolat unul de celalat, folosind de obicei
obiectele din preajma. Totodata ei se joaca linistit, fara mari emotii, si executa actiuni pe care le
infaptuiesc parintii sau adultii.
Practic, acesta aproape ca nu e joc, ci o executare a aceleiasi actiuni pe care o infaptuiesc
adultii.De ex: iau matura si imita maturatul, la fel procedeaza si cu alte obiecte. In aceasta virsta
(la 3-4 ani) copiii nu repartizeaza roluri.
La 6-7 ani apare jocul pe roluri. Copiii repartizeaza intre ei aceste roluri si se straduie sa le
respecte. De ex: In jocul de-a mama si de-a tata, magazinul, medicul, unii indeplinesc rolul de
vinzator, altii de comparator, unii de mama si altii de tata.
Reflectarea rolului in joc, este chitesenta acestei activitati( in munca, principalul este
producerea bunurilor , in invatare, principalul este formarea cunostintelor, formaarea
deprinderilor, competentelor iar chitesenta jocului reprezinta respectarea rolului. In cazul
nerespectarii rolului, copiii se bat, striga.
Importanta jocului.:
-In joc copilul isi satisface necesitatile sale in desfasurarea unei activitati sociale de muncitor,
medic, pedagog.
-Datorita jocului, copilul insuseste anumite deprinderi si obligatii(dreptul de a invata, dar so
obligatia de a se comporta.
- In joc copilul isi dezvolta relatiile cu alti copii, adulti,(cum trebuie sa interactioneze unii cu
altii.
-datorita jocului copilul insuseste functia simbolica a obiectelor, fenomenelor, de ex: alearga si
spune ca e calut, masina, scoate sunete, el isusi este masina, calut.
- In joc se dezvolta totate procesele de cunoastere, senzatiile, perceptiile, reprezentarile,
memoria, gindirea, imaginatia, vorbirea, atentia .
- In joc se formeaza trasaturile de personalitate, cum ar fi vointam caracterul, aptitudinile, cit si
sfera motivationala a peronalitatii (interese, aspiratii, ideal)
Jocul are o anumita structura care contrituie din:
-subiect
-continut
-roluri
-actiuni
In cadrul jocului un mare rol il are jucaria care este mijlocul ce intermediaza relatiile copiilor in
cadrul jocului. Jucaria poarta un character istoric.
In general se spune ca asa cum e copilull in joc asa va fi si cin el va fi mare.

33)Dezvoltarea senzatiilor si perceptiilor la prescolari

Sensibilitatea copilului de virsta prescolara se aprofundeaza si se restructureaza.Sensibilitatea
vizuala si auditiva pe prim-plan captind prioritar informatiile.Copilul prescolar,diferentiaza
culorile spectrului scolar(rosu,galben,verde ,albastru)iar pe la 5 ani incearca sa diferentieze si
culorile intermediare-portocaliu,violet ,indigo,intimpinind unele greutati.Sensibilitatea auditiva
la prescolari devine mai fina iar cea tactile se supune auzului si vazului,ca instrument de control

si sustinere a acestora.Sensibilitatea gustative,olfactiva continua sa se dezvolte,sa se nuanteze

desi nu in aceeiasi masura ca si cea auditiva si vizuala,care sunt mai avansate.Mai bn se
dezvolta auzul verbal si musical,,apt ce le ofera copiilor posibilitatea sa deosebeasca dupa
aceste semen,obiectele la atingere,lovire,ciocnire.Numai in primele zile ale vietii,la copii putem
intilni senzatii in stare pura.Ei nu reflecta insusiri isolate ale obiectelor,fenomnelor,ci lukruri si
fenomene in multitudine si unitatea insusirilor lor,senzatiile fiind subordinate si integrate in
perceptii.
Activitatea de perceptive se imbogateste,prin cunoasterea si diferentierea pozitiilor spatiale ale
obiectelor,insusirilor de lungime,marime,greutate,culoare.La virsta de 3 ani,copilul efectueaza
cu usurinta sortarea unor obiecte cu 3 forme,2 marimi,2 lungimi,2 culori.Dupa 3 ani,copilul este
in stare sa efectueze un numar mai mare de diferentiere.La 5 ani poate deosebi 3 lungimi de
obiecte,iar la 5 ani si jumatate realizeaza comparari intre lungimi de tipul-mai scurt mai
lung.Comparativ cu celelalte tipuri de perceptive,care se refera la insusiri fizice de
forma,marime,culoare,perceptia timpului si a relatiilor temporare este cea mai dificila.La 5 ani
copilul deosebeste mai usor dimineatza si seara ca e inceputul si sfirsitul zilei.Ei trebuie invatati
sa evidentieze principalele momente ale zilei prin evenimentele care ii intereseaza.La virsta de
6 ani,orientarea in timp este mai precisa,copii pot denumi 3 momente principale ale zilei dupa
activitatile pe care le indeplinesc(dimineatza la amiaza si seara).Prescolarul stie ce este
saptamina,cite zile are,distinge cele 4 anotimpui ale anului.
In timpul activitatilor prescolare,nu trebuie trecuta cu vederea necesitatea orientarii copilului in
timp,deoarece prin aceasta ii creaza copilului posibilitati reale de orientare in activitate,tot
acestea stimuleaza conturarea unui mod realist de avedea lumea,in carea existent sa este
marcata de timp.
34. Dezvoltarea reprezentarilor la prescolari.
Evidentierea unor insusiri mai importante ale obiectelor, fizarea lor in cuvinte constituie o
premisa esentiala in formarea reprezentarilor. Cu cit descrierea unui obiect este mai bogata,
bazata pe sugestii intuitive, cu atit imaginile copilului despre obiect sunt mai clare si mai
subtile. Reprezentarile au un character intuitive, situativ fiind incarcate de insusiri concrete ale
obiectelor.
Prescolarii au reprezentari de culoare (rosu, verde, galben, albastru,cafeniu, alb, negru), desi
mai comit greseli la diferentierea unor nuante intermediare , de forma (patrat, dreptunghi, cerc,
triunghi, oval), marime a obiectului(mare, mic, lung, subtire).Aceste cunostinte se consolideaza
in activitatile practice.
Pe la sfirsitul etapei de pescolar, inchipuirile capata un character siatematizat si generalizat.
Rolul reprezentarilor despre obiecte si fenomenele realitatii pt copil este extrem de mare. Ele
maresc sfera de cunoastere a copilului si-I ofera posibilitatea se a-si inchipui obiectele in
absenta lor, de a reactualiza experienta de viata. La aceasta virsta, se dezvolta intens
reprezentarile aparute in baza senzatiilor, perceptiei, memoriei si a imaginatiei.
Prescolarul este receptive fata de imagini, povesti, povestiri, acumulind in baza reprezentarilor,
cunostinte, experiente, care constituie un adevarat tezaur pt gindire si vorbire. Astfel, se explica
faptul ca imaginatia prescolarului este bogata. El o manifesta povestind despre intimplarile
reale sau alcatuind o poveste.

35. Dezvoltarea memoriei la prescolari

Toate activitatile copilului de aceasta virsta , in special cea de koc,solicita participarea activa a
memoriei. Formele elementare ale memoriei se dezvolta destul de timpuriu, odata cu formarea
primelor reflexe conditionate. Daca in perioada anteprescolara , memoria copilului are un
caracter spontan , in prescolaritate , datorita dezvoltarii gindirii si a limbajului interior, memoria
mecanica este completata cu cea logica, memoria involuntara neintentionata, cu cea voluntara,
intentionata.
Trecerea de la formele inferioare , nedezvoltate de memorie la superioare e posibila datorita
acumularii experientei de viata, perfectionarii calitatilor intelectuale. Manifestarile mai evidente
ale memoriei apar la virsta prescolara mojlocie, 4-5 ani. Aceasta are loc in informatiile cu
semnificatie pentru copil, legate de satisfacerea trebuintelor, necesitatilor copilului. Memoria
copilului inregistreaza succese mari, el memoreaza orice miscare, stare afectiva,imagini ,
cuvinte idei.La virsta prescolara se dezvolta mult insusirile ale memoriei. Experimentele arata
ca din din 5 cuvinte rostite odata cu voce tare, copii de 3 ani memoreaza un singur cuvint, de 45 ani 3 cuvinte , de 5-6 ani 4 cuvinte .performantele cresc , in special atunci cind are loc o
repetare. Creste intervalul de timp in care este posibila identificarea unui material dupa o
singura perceptie.. un copil de 3 ani poate recumoaste un obiect deja cunoscut dupa citeva luni,
cel de 4 ani- aproape dupa 2 ani, 6 ani- chiar si dupa 2 ani de la prima perceptie. Desi memoria
prescolarului este capabila de aceste reusite , ea este inca nediferentiata, difuza,
inconsecventa,haotica. Copilul memoreaza repede si uita repede, el memoreaza mai bine
informatia care la emotionat mai mult, pozitiv sau negativ. Necesitatea dezvoltarii memoriei
este conditionata de faptul ca ea indeplineste si importante functii sociale deoarece contribuie la
insusirea manierelor civilizate fundamentale.
36.Dezvoltarea gindirii la prescolari
La prescolari se remarca o perioada intensa de dezvoltare,implicind expansiunea simbolicii
reprezentative, a semnalizarii si comunicarii verbale.
Progresul consta in faptul ca prescolarul se elibereaza partial de limitele actiunilor motorii
concrete, imediate , le poate inlocui in cadrul jocului prin acte simbolice*(exemplu: batul
reprezinta calul ).
Obiectele sunt schematizate ,reprezentate in desen iar odata cu insusirea cuvintelor si structurile
gramaticale sporeste mult posibilitatea de intindere, cuvintul si propozitia constituie mijlok de
integrare. In acest stadiu se constituie operatiile de scriere(ordonarea in sir crescator,sau
descrescaror a elementelor unei multimi) precum si cele de clasificare,operatie mult mai
coplexa, deoarece necesita gruparea elementelor asemenatoare dintr-o multimee heterogena de
obiecte, dupa diverse criterii(culoare,forma ,marime, functie)
Desi cunoaste o perioada de intensa verbalizare si organizare a limbajului , prescolarul ramine
tributar, manifestata prin imposibilitatea de a trece de aspectele de forma .culoare,inregistrata
pe cale perceptiva, imposibilitatea surprinderii unor raporturi, fenomene inaccesibile simturilor
cum ar fi invariatia (ex. Copilul apreciaza ca foita fiind mai mare decit bastonasul obtinut din
aceeasi cantitate de plastilina). Rar pot fi intilnite cazuri de copii care realizeaza reversibilitatea
sau semireversibilitatea. Cuvintele copiilor prescolari nu poseda decit semnificatii
semiconceptuale in forma unor reprezentari generale.

37. Dezvoltarea imaginatiei la prescolari

Virsta prescolara este perioada senzitiva a dezvoltarii imaginatiei. Dupa cum mentiona
renumitul Kaffka, prescolarul parca traieste in doua lumi, 1- reala, si alta imaginara, poate sa
incalece pe un bat si sa alerge ca un calaret, poate sa-si intoarca scaunul si sa isi imagineze ca e
capitan de corabie s. a.m.d
Acest fapt se datoreaza in mare parte jocului ca ativitate primordiala.In special jocul pe roluri.
Cind isi imagineaza ca sint invatatori, medici, parinti stabilind anumite relatii de cumparatorvinzator, invatator-elev.
38. Dezvoltarea limbajului la prescolari
Virsta prescolara este perioada senzitiva in ceea ce priveste auzul fonematic. In aceasta
perioada se dezvolta vocabularul de la 600-700 cuvinte la 3-4 ani, la 2000-2800 cuvinte la 6-7
ani.
In aceasta perioada copiii adreseaza multe intrebari din care cauza au si fost numiti- deceusi.
Sa constat ca ei manifesta nu atit curiozitate cit necesitate in comunicare.
La virsta prescolara se dezvolta creatiile verbale, asa incit ei nascocesc, compun tot felul de
cuvinte, de ex: la o broasca care ocaeste un copil ia spus broscoi-cintarici, , la dezordinehodorobete.
In perioada prescolara copilul trece de la vorbirea situativa la cea contextuala si in sfirsit la cea
exlicativa.
De ex: copii mai intii pronunta cuvinte intelese( vorbire situativa), de sine si de cei din jur, apoi
cuvinte in stricta conformitate cu poieziile, textele ( vb contextuala), si mai tirziu, poate vorbi
cu cuvinte proprii, folosind sinonime, antonime.
Catre virsta de 5 ani de zile la copii apare limbajul egocentric adica limbajul catre sine, de sine,
pentru sine. De exemplu: copilul se joaca si totodata vorbeste.

39. Dezvoltarea atentiei la prescolari.

Dezvoltarea intelectului la copii nu ar fi posibila fara avansarea atentiei, care include
capacitatea de orientare, focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor pt redarea
lor adecvata.
Inca in perioada anteprescolara, copilul a achizitionat ambele forme principale de atentieatentie involuntarea si atentie voluntara. La virsta prescolara, sub influenta gindirii si
limbajului, are loc organizarea atentiei voluntare. Activitatile din institutiile prescolare
contribuie mult la dezvoltarea acestui tip de atentie. Creste stabilitatea, concentrarea atentiei, se
mareste volumul atentiei, ea capata un character active si selective.
Forma predominanta in virsta prescolara a atentiei este atentia involuntara. Prin aceasta si se
explica sustragerea frecventa a prescolarilor mici de la insarcinarile pe care le indeplinesc.
Unele dintre mijloacele eficiente, care ar putea contribui la dezvoltarea atentiei copiilor sunt:
-inaintarea sarcinilor de lucru de catre adult
-precizarea obiectivelor activitatii
-exprimarea clara, calda, expresiva
-solicitarea raspunsurilor copilului prin intrebari
-indrumarea copiilor in ceea ce au de facut
Pentru a dezvolta atentia voluntara este necesar sa folosim mijloace legate de imbogatirea
cuunostintelor, dezvoltarea intereselor, formarea vointei, care la rindul lor, trebuie promovate.

40. Dezvoltarea personalitatii prescolarului

Etapa data de dezvoltare este semnificativa in procesul de formare a personalitatii. Pe parcursul
virstei se formeaza lumea interioara proprie care permite de a numi prescolarul personalitate. In
cadrul desfasurarilor activitatilor de joc,copilul insuseste treptat realitatea ambianta. In acelasi
timp copilul descopera si locul pe care il ocupa el in singur in multimea de obiecte si relatii.
Procesul de evidentiere si cunoastere este un izvor de dezvoltare a motivelor noi, a motivatiei
care determina intregul conportament. La inceput copilul nu este pe deplin constient de
propriile actiuni. Spre sfirsitul perioadei comportamentul prescolarului este mult mai constient.
Pe parcursul intregii perioade de dezvoltare prescolarul manifesta motive legate de interesul
stabil fata de viata omului matur. Grupele noi de motive apar in cadrul activitatii copilului
prescolar. Cele mai importante sunt motivele cognitive. Unele motive apar dominante altele
subordonate primelor. Anume subordonarea motivelor este formatiunea psihologica noua in
personalitatea prescolarului.
O alta directie este dezvoltarea sferei afectiv volitive, care asigura stabilitatea comportarii,
independenta relativa. La virsta prescolara predomina emotii, sentimente. Pe parcursul virstei
date se dezvolta stabilitatea sentimentelor si se modifica insusi procesul de traire a lor, copilul
devine mult mai retinut. In perioada prescolara copii se invata a subordona actiunile proprii
motivelor, care nu sunt legate direct de scopul activitatii si principalul factor al formarii
personalitatii copilului prescolar este omul matur.
Un loc aparte in dezvoltarea psihica a prescolarului revine comunicarea copilului cu semenii.
Pentru dezvoltarea favorabila a cunoasterii de sine este necesara interactiunea armonioasa a
experientei individuale obtinute in activitatea practica si aprecierii, pe care copii o primesc in
cadrul comunicarii cu oamenii maturi si semenii. Copilul prescolar treptat devine capabil de asi
aprecia singur propriile neajunsuri si calitatile pozitive pe care le poseda.
41. Pregatirea psihologica a copiilor de virsta prescolara pentru instruirea scolara
Conform afirmatiilor savantilor, un copil poate fi considerat apt sau matur pt instruirea in scoala
in clasa I daca a atins etalonul optimal al dezvoltarii biopsihosociale, raportat virstei si este in
stare sa insuseasca baremul de cunostinte prevazut de programa in vigoare.
Conceptul de pregatire, maturitatea scolara inseamna schimbarile intervenite in procesele
cognitive care deschid calea unei depasiri si a unor noi achizitii. La examinarea maturitatii
scolare se iau in consideratie achizitiile in dezvoltarea fizica, psihica, sociala. In plan fizic,
psihologic copilul trebuie sa atinga un anumit nivel de maturitate, pentru ca el sa poaate
beneficia de instruirea scolara.
Astfel, in caz de suprasolicitare, spre exemplu, a copilului imatur scolar, instruirea devine
ineficienta sau chiar nociva. Elevii profita de instruire doar atunci cind se respecta dezvoltarea.
Aceasta insa nu inseamna ca dezvoltarea copiilor, ritmul avansarii , pregatirii lor nu poate fi
grabit, accelerat sau incetinit. De aceea scolarizarea copiilor de la 6 ani si necesitatea de a
preveni insuccesul si impune examinarea medicala si psihologica a lor, pt admiterea in scoala.

42.Situaia social a dezvoltrii psihice i criza la debutul colar.

nmatricularea copiilor n c constituoe un eveniment crucial n viaa lor. La nceputul vrstei c
mici elevii vor parcurge o perioad de adaptare. ncadrnduse ntr-o situaie social nou (un
pedagog nou, un sediu de nvmnt nou, copii, activit nou, cerine noi), ei, desigur, vor tnji,

un anumit timp, dup jucriiile preferate, dup jocurile amuzante de la grdini. Unii dintre ei
se vor adapta mai uor la condiiile noi alii mai greu. Aceasta va depinde de muli i de diferii
factori: de pregtirea bio-psiho-socio-cultural p/u c, de condiiile noi n care nimeresc copiii,
de exigenele profesorului dat, ale c respective. Momentul cel mai semnificativ n viaa
copilului de 7 ani l constituie schimbarea statutului social: precolarul de ieri devine astzi
elev, a crui activit primordial este nvarea. Aceasta are o import decisiv n dezvoltarea
psihic a copilului de vrst colar mic..
43)Particularitatile anatomo-fiziologice ale elevilor mici si neoformatiunile lor psihice.
Sre sfirsitul virstei prescolare,in organismal copilului au lok un sir de schimbari anatomofiziologice,morfologice,psihlogice care permit incadrarea lui in scoala..Transformari se produ
in toate tesuturile,organelle,sistemele de organe ce dirijeaza activitatea vitala a organismului
copilului.La 6-7 ani se intareste sistemul osos-muscular.In creier se produc un sir de schimbari
morfologice si functionale.Creste greutatea lui.In aceasta perioada constitue aproape 90% din
greutatea creierului unui om matur,cuprinzind aceleasi zone.Deasemenea,se dezvolta
considerabil lobii frontali,care joaca un rol important in formarea,desfasurarea proceselor
psihice superioare,raspund de gindire,constiinta.Dezvoltarea creierului este asigurat de
imbunatatirea alimentarii lui cu substantele necesare,datorita ameliorarii activitatii
inimii,vaselor sangvine,plaminilor.Muschii inimii se intaresc,vasele sangvine se dilate,se
intensifica activitatea plaminilor.Toate aceste transformari permit elevilor mici sa efectueze cu
success activitatea de invatare,care solicita de el o munca intelectuala incordata si o mare
rezistenta fizica.Totodata,trebuie sa se tina cont de faptul ca osificarea scheletului inka nu sa
terminat,organismal copilului fiind destul de mobil si plastic.Pentru a evita deformarile
coloanei vertebrale,a tinutei,este necesar ca mobile sa corespunda virstei.De asemenea,mai slab
dezvoltati sunt muschii mici,indeosebi cei ai minii.Din aceasta cauza,elevilor le vine greu sa
realizeze miscari,care cer precizie,iinsusind cu geu scrisul.
Neoformatiunile. Aceasta notiune a fost introdusa de vigotchii prin care avea in vedere acel tip
nou al structurii personalitatii si al activitatii.
La elevii de virsta scolara-mica deabia incepe de a se exprima, contura, forma caracterul.
Caracteristicile specific caracterului elevului de virsta scolara mica sunt
urmatoarele:impulsivitatea; dezvoltarea insuficienta a vointei, incapatinarea, capriciile,
dragostea de a cunoaste, sinceritatea, capacitatea de a imita, scolarul mic este ft emotional, in
schimb trebuie de mentionat ca sub influenta cerintelor de lucru din scoala, la majoritatea
elevilor se evidentiaza dragostea de munca, acuratetea, disciplina, sirguinta, se dezvolta
capacitatea de asi regla volitiv comportamentul, la finele acestei etape, copiii incep sa
constiintizeze simtul datoriei.
44.nvarea activitatea primordial a elevilor de vrst c mic.
nvarea este o activitate complex. Scopul ei rezid n dezv personalit elevilor, n nsuirea
cunotinelor, formarea deprinderilor, abilitilor i aptitudinilor corespunztoare, conform
prevederilor curriculei c p/u clasele primare. nvarea are urmtoarea structur: sarcina de
nvare, aciunea de nvare, aciunea de autocontrol i aciunea de autoapreciere.
Sarcina de nv difer de sarcina practic concret. De ex, elevilor li se poate propune s
nvee pe de rost o poezie aa cum pot ei. Dar li se poate propune i alt variant: cum trebuie ei
s nvee aceast poezie, adic s-i nvm cum trebuie s nvee.
Aciuni de nv orientarea spre

nsuirea modelelor, procedeelor generale de soluionare a problemelor. Bunoar, la nvarea

structurii cuv i a semnificaieimorfemelor elevii vor trebui s execute urmtoarele aciuni de
nv: a) s schimbe cuv iniial (de ex, fier) i s obin cuv-te cu semnificaii noi (fierar,
fierrie); b) s compare semnificaia cuv iniial i s evidenieze morfemele (ar, rie); c) s
confrunte formele cuv iniial
i s evidenieze morfomele; d) s stabileasc semnif funcional a morfemelor cuv dat (fiermetal; firerar- pers care prelucrez fierul).
Aciunea de autocontrol copilul trebuie s stabuleasc ralaia dintre aciunile sale de nv i
rezultatele obinute n urma executrii lor cu modelul existent. Drept urmare, el va nsui
contient relaia respectiv, i va desvri calitatea acestor aciuni a cunotinelor, a
abilitilor sale.
Aciunea de autoaprec care fixeaz corespunderea sau necoresp rezultatelor nsuirii
marerialului cu cerinele sarcinii de nvare. Iniial aceast apreciere o face nvtorul. Treptat
ns funcia dat trebuie transmis i elevilor. Aprecierea poate fi pozit sau negat i nu trebuie
confundat cu nota.
45. Motivele invatarii la elevii mici
Invatarea ca activitate primordial a elevilor de virsta scolara mica are la baza anumite motive.
Pe primul loc se claseaza se claseaza motivele social largi, cum ar fi motivele de
autoperfectionare(a fi un om destept) si motivele de autodeterminare(pt a putea apoi lukra,
invata). Pe locul 2 se situeaza motivele personale inguste(sa fie laudat). Abia pe locul 3 se
plaseaza motivele cognitive(sa acumuleze cunostinte noi).
Elevii de virsta scolara mica pot fi motivate pozitiv pt a invata, daca lectiile vor fi interesante,
emotive, cu elemente de joc este important ca elevii sa nu invete pt note, ci pt a se dezvolta
intellectual, moral si spiritual. Pentru a ditija efficient procesul invatarii si dezv psihice
adecvate a elevilor, invatatorul tr sa cunoasca particularitatile de virsta a proceselor cognitive,
afcetive, volitive, trasaturiel individual-psihologice ale personalitatii, relatiile interpesonale.

46.Particularitatile dezvoltarii senzatiilor si perceptiei la elevii mici

La elevii cl.1-2 perceptia poarta un character preponderant involuntary, adica fara scopbn
determinat si fara eforturi volitive mari.(ei percep ceea ce este colorat,viu,dynamic, nou,
neasteptat..) In clasele 3-4, perceptia lor devine voluntara, ei fiind apti sa-si puna un scop si sasi mobilizeze vointa in vederea realizarii lui.
Perceptia eleevilor nu este ampla si succesiva, ex in timpul citirii ei omit unele litere sau
adauga altele de la sine;
Elevii din cl 1-2 nu intotdeauna diferentiaza clar obiectele, particularitatile lor. Ex, ei
scriu inversat unele litere sau cifre;
Initial elevii intimpina greutati in perceptia si denuirea obiectelor stere, asociindu-le cu
unele obiecte cunoscute, ex:cilindru cu un pahar, conul cu un bradut, sfera cu o minge..
La inceputul claselor primare elevii nu pot recunoaste bn figura daca aceasta e situate
putin altfel;

 Daca in perceptia tabloului prescolarii se afla la stadiul enumerarii(privind tabloul ei

numesc separate obiectele de pe el), iar elevii cl 1-2 se afla la stadiul descrierii obiectelor
percepute(scoala este mare, luminosa), apoi cei din cl 3-4 se afla la stadiul interpretarii
celor percepute(scoala este mare pt ca sa incapa multi copii);
Elevii claselor primare au problem mari in ceea ce priveste perceptia timpului.(1 min ei o
subapreciaza,iar 10,15 min le supraapreciaza;
Elevii mici initial percep greu si diferentiaza prost
grupurile de litere si sunete(io, oa,
ci, ce, ge, gi, ghe,)
Tinind cont de aceste particularitati ale perceptiei elevii tr invatati nu numai sa priveasca
lucrurile dar sa si le vada, nu numai sa le asculte dar sis a le auda.

47. Particularitatile dezvoltarii reprezentarilor la elevii mici

La intrarea in scoala elevii poseda anumite reprezentari despre natura, societate, psihicul uman.
Reprezentarile au un character situativ-concret. (ex:elevii de la tara isi reprezinta mai bn
ceea ce tine de mediul rural(animale si pasari domestic, unele lukrari agricole), iar cei
de la orash isi reprezinta mai clar transportul urban, muzeele, piata.
Reprezentarile au un caracte empiric, se bazeaza mult pe experienta senzoriala,
includerea in aceeasi categorie logicalegumele varza si morcovul
Reprezentarile poarta un character antropomorfic, adica li se atribuie insusiri umane pe
care nu le au, le personifica:padurea e trista, soarele zimbeste
Invatatorul tr sa contribuie la imbogatirea volumului de reprezentari, sa le precizeze, sa le
completeze, sa le rectifice, in cazz de necessitate pe cele gresite.

48. Particularitatile dezvoltarii memorie la elevii mci

Copii claselor primare sint la virsta cind memoriaza involuntary obiectele, fenomenele,
materialul studiat. Memoria mecanica este ft dezvoltata. Ei nu folosesc memorizarea
combinata:mai intii in intregime, apoi pe parti logice, deaccea elevii din cl.1-2 inteleg prost
regulile gramaticale. Pe parcursul virstei scolare mici are lok si dezvoltarea memorie voluntare,
despre aceasta ne marturisesc urmatoarele fapte.
Insusirea de catre elevi a anumitor procedee de memorare. Ex , mai intii ei citesc de mai
multe ori textul , apoi rinduiesc cititul cu reproducerea(povestirea) materialului;
Divizarea textului in parti logice, traptat ei incep a imparti textul in fragmente, dar nu pt a
stabili esentialul in ele, ci pt a determina ordinea in care vat r sa invete textul
Asocierea materialului insusit dj cu cel care va fi memorat.
In ceea ce rpiveste reproducerea materialului ca process al memoriei ea se realizeaza
anevoios, deoarece ei reproduce dar pe de rost, ei nu apeleaza la amintiri, dupa cum se stie
acestea necesita mult effort intellectual. Ex: daca in timpul recitarii unei poezii uita un vers,
ei reiau recitarea de la inceput, dar nu tind sa-si reaminteasca versul respective.
Pastrarea si uitarea ca process al memoriei elevilor mici se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati. Elevii din cl1-2 memorizeaza si pastreaza mai bn materialul intuitive,

deoarece este mai bn dezvoltata memoria intuitive palstica, in acelasi timp exista si anumite
particularitati individuale(unii memoriaza mai efficient visual, altii auditiv..).
Elevii de virsta scolara mica memorizeaza mai greu materialul verbal-cuvintele, imbinari de
cuvinte, propozitii. Ei memorizeaza si pastreaza mai bine materialul abstract, de exemplu:
pomi fructiferi (generalizare a pomilor de mar, par, visin), ei memorizeaza mai prost
materialul abstract care nu este insotit de ilustrativitate.
Conditiile si procedeele memorizarii voluntare a materialului de catre elevi sint urmatoarele:

punerea scopului de a memoriza;

Crearea motivatiei de invatare;
Mobilizarea eforturilor volitive;
Intelegerea materialului care urmeaza a fi memorizat;
Intocmirea planului de memorare;
Compararea obiectelor, fenomenelor ce urmeaza a fi memorate;
Clasificarea si sistematizarea obiectelor, fenomenelor me morate;
Reproducerea materialului memorat
Repetarea materialului memorat.

49. Particularitatile dezvoltarii imaginatiei la elevii mici

In procesul instructive educative elevii claselor primare apeleaza permanent la imaginative.
Imaginatia acestor se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
- In primul rind directia principal a dezv imaginatiei o constituie oglindirea mai concreta
in baza cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor accumulate.
- In al 2 rind creste realismul in imaginatia copiilor de virsta scolara mica;
- In al 3 rind la etapa initiala imaginatia se caracterizeaza printr-o prelucrare
nesemnificativa a reprezentarilor avute, iar in cl 3-4 elevii prelucreaza creator
reprezentariel avute, le restructureaza, le imbogateste;
- In al 4 rind elevii in imaginatia lor se sprijina pe obiectele reale ,concrete, in jok ei
utilizeaza jucariile de care dispun. In cl 3-4 insa in imaginatia lor se sprijina nu atit pe
lukruri si actiuni concrete cit pe cuvint, care le primesc sa creeze mintal chipuri noi.
O particularitate a imaginatiei elevilor din cl 1-2 este tendinta lor spre fabulatie. Aceasta se
intimpla sub influenta lecturii, filmelor, a evenimentelor la care au participat.
In procesul instructive educative dezv imaginatiei la elevii din cl primare se desfacsoara in
urmatoarele directii:
- Initial, cl1-2, chipul imaginatiei este neclar, nebulos. Iar apoi in cl 3-4 devine tot mai clar
si mai exact;
- Chipul imaginative, initial, contine doar semen, treptat el se constituie din mai multe
semen si concomitant din cele esentiale;
- Prelucarea reprezentarilor in cadrul imaginatiei elevilor din cl 1-2 este nesemnificativa,
in timp ce in cl 3-4 ei poseda mai multe cunostinte si deaceea imaginatia lor devine mai
generalizata si expresiva

- La inceput imaginatia se sprijina pe obiecte concrete,in a 2 jum a perioadei ea se bazeaza

tot mai mult pe cuvint
50. Particularitatile dezvoltarii gindirea la elevii mici
Copii la virsta scolara mica, in special cl 1,2 , se afla la stadiul dezvoltarii gindirii intuitive
plastice. Aceasta inseamna ca ei pot gindi , sprijininduse pe utilizarea obiectelor concrete
sau reprezentarilor despre el. De exemplu pentru a intelege mai profund structura copacului
ca planta, invatatorul va demonstra plansa cu reprezentrea lui. In cl 3,4 ponderea prezentarii
obiectelor reale si ilustrarea lor sub forma de imagini treptat se va micsora pentru a retine
trecerea gindirii copiilor de la nivelul sensorial concret la cel rational abstract. In dezvoltarea
lor elevii de virsta scolara mica urmeaza urmatoarele etape:
La prima etapa copii evidentiaza semnele conventionale ale obiectelor, de exemplu
vaca ea da lapte;
La cea de-a doua etapa ei enumera semnele neesentiale, secundare cunoscute, vacaare coada ,coarne, par;
La etapa a treia elevii evidentiaza semnele esentiale commune ale obiectelor, vacaeste un animal domestic care adduce folos omului si da lapte.
La fel urmeaza si insusire notiunilor despre relatii (exemplu relatii dintre ei si parinti; parintii
sai sint mai mari, toti parintii din clasa lui sint mai mari,in general toti parintii din lume sint mai
mari).
Operatiile gindirii:
Analiza, in dezvoltarea sa trece prin urmatoarele etape: mai intii are loc analiza partialaa
obiectelor, fenomenelor, exemplu: copacul estemare are Frunze; apoi se desfasoara
analiza complex a obiectelor:copacul este mare, are Frunze; in sfirsit se produce analiz
sistemica a obiectelor, fenomenelor, exemplu:copacul are radacini, tulpina, coroana,
frunza si fructe. Copii urmeaza calea de la analiza prin actiuni spre analiza senzoriala.
Sinteza, copii urmeaza calea de la sinteza simpla , prin sumare spre sinteza vasta si
complexa, copii initial unesc literele in silabe, silabele in cuvint sinteza estezvolta mai
e o opratie inversa a analizei, mai dificila, aceasta de la urma se dezvolta mai repede si
contribuie la dezvoltarea sintezei, nu intimplator metoda de baza in invatarea stiintei de
carte se numeste metoda fonetico-analitica-sintetica.
Compararea, daca obiectele care le compara sint cunoscute, atunci elevii mici constata
mai usor asemanarile, daca insa sint necunoscute, ei constata mai usor deosebirile.
Abstractizarea, una din particularitatile abstractizarii la scolarii de virsta mica consta in
faptul ca ei confunda trasaturile esentiale ale obiectelor sifenomenelpr cu cele exterioare
neesentiale.ei cred ca balena este un peste.
Generalizare, in dezvoltarea sa parcurge trei etape principale: senzoriala, (ei deosebesc
unele animale de altele), intuitive plastica(elevii generalizeaza sub forma de reprezentari
animalele domestic sint acele care traiesc linga casa omului si aduc folos), abstracta(cind
elevii generalizeaza dupa semnele esentiale commune iar rezultatul il constituie
notiunea, legea si definitia, d e exemplu, pixul, radiera, creionul- sint rechizite scolare.),
la scolarii de virsta mica generalizarea se dezvolta de la vast spre diferentiat.

 Concretizarea, la virsta scolara mica intimpina dificultati in concretizarea notiunilor,

judecatilor, rationametelor, rugulilor si definitiilor, ei se limiteaza la ex date de profs au
la cele date in carte. Unul din obiectivele principale ale invatamintului contemporan il
constituie dezv gindirii creative la elevi.
51. Particularitatile dezvoltarii atentiei la elevii mici
Virsta scoalara mica este perioada de tranzitie de la atentia involuntara la cea voluntara si
postvoluntara. Atentia se bazeaza mult pe reflexul orientarii,ce sa intimplat, ce este?. Pe
parcursul virstei scolare mici atentia involuntara a elevlor nu ramine static, ci se dezvolta. Ei
reactioneaza imediat la ceea I intereseaza, ce ii captiveaza. Atentia voluntara se dezv deoarece
invatatorul necesita formularea unui scop si mobilizarea eforturilo volitive. Aceasta capacitate a
elevilor de a-si pune scopuri si de a le realize tr formata traptat si cu multa iscusinta pt ca
invatarea pt ei sa fie o placer, dar o pedeapsa sau o povara. O importanta deosebita in dez
atentiei voluntare a elevilor o are responsabilitatea lor pt indeplinirea exigentelor scolare.
Volumul atentiei la elevii din cl 1-2 este mai mic decit al celor din cl 3-4, deaceea elevii
intimpina greutati in distribuirea atentiei, de ex: ei nu pot concomitant citi correct si
constientiza deplin continutul celor citite.
Stabilitatea elevilor din cl 1-2 este subreda, in cl 3-4 comutarea atentiei este dj intetionata si
elevii pot usor sa-si transfere atntia de la un obiect la altul.
Concentrarea atentiei la elevii din cl 1-2 nu este profunda, ei nu se pot adinci in activitatea
desfasurata, in esenta ei. In cl 3-4 atentia elevilor este mai concentrate ei se patrund in esenta
lukrurilor. Deasemenea dispersarea elevilor din cl.1-2 este mai evident decit a celor din cl 3-4.
Atentia elevilor de virsta scolara mic va fi concentrata si stabile, daca:
Ei vor fi ocupati permanent in lukru; materialul va fi accesibil si intersant; vor fi incurajati si
sustinuti; vor avea trebuinte in ceea ce fa; le va trezi emotii si sentimente placate; activitatea va
fi creatoare, li se formeaa deprinderi de munca intelectuala permanenta.
52.Particularitile dezvoltrii vorbirii la elevii mici.
La intrarea n c gradul de dezv a limbajului la copii este diferit. Acest fapt se explic prin
influena asupra dezvoltrii lui a mai multor factori: a vorbirii n fam, n curte, la grdini, n
societate. Latura fonetic a dezv limbajului elevilor claselor primare, ndeosebi celor sin
clasele I-II, se
caracterizeaz prin unele defeciuni
temporare, cum ar fi vocea prea slab, blbiala, defeciuni de ritm, tempoul, fluiditatea, vocea
neclar. n povestirea oral elevii de vrst c mic fac neglijene de pronunie: purm, nu
poas vin, la, aia, unpe, doipe. Uneori colarii mici folosesc i sunete n plus:
iera, ieu.a. Dezv
limbajului scris decurge anevoios la vrsta c mic. n clasele a II-a se
manifest dificulti de difereniere a sunetelor. Drept urmare, snt frecvente eliziunile de
grafeme: tuneric, biliotec, copot, plo, pavlion, finc (fiindc). Fenomene
asemntoare se ntlnesc n scrierea diftongilor, triftongilor, precum i a

silabelor ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi, pe care elevii mici deseori le confund ghem- gem,
ciap- ceap, ciasceas. n unele cazuri copiii de vrst c mic adaug unele litere n plus: mangazinul,
diminieaa. Pe parcursul vrstei c mici are loc creterea vocabularului elevilor. La intrarea
n c vocabularul copiilor constituie
aproximativ 2500-3000 de cuv. Vocabularul activ e de 700-800 cuv, iar cel pasiv restul
cuvintelor. Lexicul, dup cum se tie, cuprinde masa vocabularului
i fondul lexical de baz. n limba romn fondul lexical principal e de aproximativ 1500 cuv.
Astfel, elevii mici pn la finele claselor primare, vor poseda aproximativ 4500 cuv, dintre care
aproximativ 1500 cuv vocabular activ. Iniial, n clasele I-II, elevii ntmpin dificulti n
determinarea la auz numrului de cuv n propoziie. Treptat ns ei ncep s deferenieze
unitatea fonetic i grafic a cuvntului, elementele propoziiei simple i dezv. Acest fapt se
datoreaz muncii permanente a nvtorului cu elevii.
53.Dezv personalit la elevii mici (trebuinele, contiina de sine, autoaprecierea). Vrsta
colar mic este binevenit p/u formarea i dezv n continuare a personalitii elevilor. Un
indice important al dezv aesteia l constituie orientarea ei care se exprim n urmtoarele
trebuine. Trebuina de a se juca. Dei la vrsta c mic activit primordial este nvarea, elevii
claselor
primare rmn a fi copii. Sa nu uitm acest fapt incontestabil i s nu form evenimentele.
Desigur, coninutul jocurilor se va schimba. Ei se vor juca (dea coala; dea nvtorul), sub
form de joc atractiv vor trebui organizate i primele lecii. Trebuina n micare. Copii nu pot
edea locului. Ei se afl n micare permanent. ndeosebi, n timpul recreaiilor, dar i n
timpul orelor.
Trebuina n impresii externe. Elevii mici sbt preocupai n primul rnd de aspectul exterior al
obiectelor, fenomenelor. n clasa I ei acord atenie formei colare, ghiozdanului, cum se salut,
cum ridic mnua. Trebuinele de impresii exterioare se transform treptat n trebuine
cognitive. De aceea, ele nu trebuie ignorate ci organizate i rnduite
judicios. Chiar din primele zile de c
elevilor mici le apar trebuine noi: de a executa n tocmai exigenele colare, de a nsui cu
succes cunot, deprinderile i abilitile noi, de ai face sistematic temele, de a lua note bune.
Un alt indice important al dezv personalit elevilor de vrst c mic l constituie nivelul de
dezvoltare a contiinei de
sine.n perioada micii colariti se evideniaz 3 categorii de copii dup
gradul dezvoltrii contiini de sine. Prima categorie elevii la care contiina de sine e
adecvat i stabil. Ei i analizeaz corect faptele svrite, motivele conduitei, gndurile
enunate. n aceast baz lor li se formeaz uor deprinderile de autocontrol.
A doua categ elevii a cror coniin de sine e parial adecvat i stabil. Ei au nevoie de o
anumit dirijare din partea
adultului n ceea ce privete formarea deprinderilor de autocontrol.

Cea dea 3 categ o alctuiesc copiii la care contiina de sine lipsete. Ei nu pot s se orienteze i
s-i aprecieze adecvat posibilitile i eforturile proprii. Att n
via, ct i n activit ei se conduc de opinia altora, n special a adulilor.
La elevii de vrst c mic se manifest urmtoarele tipuri de auto apreciere: elevii cu autoapreciere adecvat (ei i apreciaz corect gndurile, faptele, aciunile, conduita,
snt activi, comunicativi, energici); - elevii cu autoaprecierea adecvat ridicat (ei snt
foarte activi, foarte ncredinai maximal de indepenteni, plin de ncredere real); - copiii cu
autoaprecierea neadecvat diminuat (ei snt nesiguri n forele proprii, pesimiti, stingherii); elevii cu autoapr neadecvat majorat ( ei i supraapreciaz capacit, i critic pe alii i nu se
vd pe sine, snt nfumurai, venic nemulumii).
54.Particularitile dezvoltrii sferei afective la elevii mici.
Sfera afectiv a elevelor de vrst colar mic se caracterizeaz printr-o anumit instabilitate:
ba snt bucuroi, ba snt triti; ba snt bine dispui, ba snt indispui. Un specific al
emoionalitii elevilor de vrst colar mic l constitue faptul c ea se manifest promt. La
aceast vrst, n special n clasele I-II,
copiii reacioneaz momentan la cele ntmplate. Starea afectiv general a elevilor de vrst
colar mic evolueaz. La 7 ani elevii snt relativ reinui, cu o exspresie atent, meditativ. La
8 ani ei snt exstraveri i bine dispui. La 9 ani elevii, din nou, devin mai meditativi, mai
preocupai. La 10 ani ei au o exspresivitate foarte mobil a feei. n general, ns, exspresiile
emoionale ale elevilor devin tot mai dependente de succesele sau insuccesele lor pe parcursul
anilor de studii. Vrsta colar mic este, de asemenea, fertil n vederea formrii i dezv
sentimentelor morale:a sinceritii, comptimirii, datoriei, prieteniei, ajutorul reciproc,
responsabilitii. Copiii de vrst colar mic snt sensibili la ceea ce este frumos sau urt. Lor
le plac cntecele, poeziile, dansurile. Ei o iubesc pe Ileana Cosnzeana, care este nu numai bun,
dar i frumoas. Ei o ursc pe Baba Cloana, c este nu numai rea dar i urt. Uneori elevii
claselor primare snt suprcioi, mai cu seam n momentele lezrii demnitii personale. Ei se
pot supra c nu li se ncredineaz un lucru, o nsrcinare, cnd ateptrile lor eueaz, nu se
ndreptesc.
55.Particularitile manifest voinei la elevii mici.
Vrsta colar mic este perioada de tranziie de la aciunile preponderent involuntare (fr de
un scop i eforturi volitive) la cele voluntare (care urmresc un scop anume i care snt nsoite
de voin). Pe parcursul acestei perioade voina copiilor se dezvolt intensiv. Acest fapt se
datoreaz n mare parte activitii primordiale a elevilor nvrii care solicit din partea lor
mari eforturi volitive Iiniial, n clasele I-II copiii snt mai puin independeni. Ei pot face unele
lucruri de sine stttor, dar multe dintre ele se cer a fi monitorizate de nvtor, prini. Acetea
trebue s dirijeze cibzuit cu lucrul independent al copiilor p/u a evita tutela exscesiv i a le
dezvolta independena. Astfel, n clasele a III-IV elevii vor putea aciona de sine stttor. Elevii
claselor I-II nu prea snt siguri de vorbele i aciunele lor. Ei snt oare cum stingherii,
nendemnatici. Acest fapt se exsplic prin situaia social nou n care au nimerit. n clasele a
III-IV ei devin mai ncredinai n forele proprii, mai ndrznei. Dac n clasele I-II elevii nu
prea snt persevereni, insisteni, atunci n clasele III-IV aceste caliti volitive snt mai
dezvoltate i mai evidente. Datorit acestui fapt, elevii obin succese frumoase la nvtur.

56.Particularitile manifest temperamentului la elevii mici.

Printre elevii de vrsta colar mic pot fi indentificai reprezentanii celor 4 tipuri de baz ale
temperamentuluii: coleric, flegmatic, sangvinic i melancolic. Cum se manifest ei n activitate,
comunicare, pauze ?
- Colericul este foarte dinamic, vioi, glagios, expansiv. Minele nu-i gsesc
astmpr niodat. Deseori se apuc de
lucruri care depesc cu mult puterile lui. nsuete materialul repede, dar din cauza grabei,
raspunde confuz. De la rs brusc trece la plns, la suprare, enervare, indignare i nu se poate
stpni. i invers. Compleete nvtorul cu ntrebri. Prezint primul lucrrile de control. i
place se fie apreciat cu note bune.
- Flegmaticul este linitit, serios, lent.
Vorbete desluit, trgnat, monoton. Orice lucru l execut ncet, dar temeinic.
Prezint lucrrile de control printre ultimii. Se adapteaz greu la condiiile noi ale colii, greu
i face prieteni dar tot att de greu se desparte de ei.
- Sangvinicul este, de obicei, vesel, vioi, echilibrat. La ore nici o clip nu st locului. Manifest
un interes deosebit
fa de tot ce este nou, uor intr n contact cu alii i n acela i mod comunic cu ei. La
ntrebareaCum imerg treburile?, de regul rspunde: Foarte bine!. Uneori se ntristeaz,
chiar plnge, dar nu p/u mult timp. i revine uor.
- Melancolicul este, de regul, foarte sensibil, timid, lent. Nu are ncredere n forele proprii.
Din aceast cauz deseori rspunde prost la lecie. Este nchis n sine. Triete emoii profunde
de tristee (depresie, anxietate), obosete repede.
57.Particularitile dezvoltrii caracterului a elevii mici.
n vrsta colar mic caracterul elevilor continua s se formeze. Astfel, exprimndu-i
atitudinea fa de colegi, nvtor, prini., li se dezvolt urmtoarele trsturi de
character:buntatea, receptivitatea, prietenia .a.. exsprimndu-i atitudinea fa de nvtur,
munc ,elevilor micili se dezvsrguina, hrniciia, perseverena, responsabilitatea. Atitudinea pe
care elevii claselor primare o exsprim fa de obiecte contribuie la dezv unor trsturi de
caracter, cum snt acurateea, economicitatea grija p/u pstrarea bunurilor materiale .a. Msura
n care copii de vrst colar mic exsprim atitudinea fa de sine i las amprenta asupra
formrii i dezvoltrii unor trsturi de caracter, precum modestia, spiritual critic, sinceritatea.
n anumite circumstane ns la elevi pot aprea i se pot manifesta unele trsturi negative de
caracter, ca, de ex :invidia, egoizmul, ura, minciuna, lenevia, risipa, ngmfarea, nepsarea .a,
care, evident, trebuie dezrdcinate i corijate. Mai rational ns este ca la timpul oportun s fie
formate i dezvoltate trsturile positive de caracter.
58.Particularitile dezvoltrii aptitudinilor la elevii mici. La elevii de vrst colar mica
continua i dezvoltarea aptitudinilor. Se dezvolt aptitudinile generale, cum ar fi dezvoltarea n
continuare a spiritului de observaie, a capacitii de a se concentra, de a memora, de a gndi, a
vorbi. Concomitent are loc i dezvoltarea aptitudinilor special-artistice, literare, muzicale.
Aptitudinile elevilor mici se manifest la diferite niveluri:reproductive(cum ar fi nsu irea cu
succes de ctre ei a cunotinelor, deprinderilor, abilitilor deja cunoscute, existente-nsuirea
cicitului, scrisului, calculului .a.) i creator (elaborarea independent de ctre ei a ceva noucompunerea unor poezii, a unor piese muzicale, desenarea ntr-un mod nou a

obiectelor, a fenomenelor, interpretarea vocal ntr-un fel nou a pieselor muzicale etc.). la
vrsta colar mic copii deja au unele nclinaii spre anumite activiti, n special artistice,
literare, muzicale .a.nvtorul, prinii trbuie s susin aceti elevi i s le creeze condiii de
dezvoltare n continuare a acestor aptitudini.

59.Particularitile dezvoltrii intereselor la elevii mici.

La nceput, n clasele I-II, elevii se intereseaz ndeosebi de anumite obiecte, fenomene isolate:
ce este acesta ?. n clasele a III-IV ei manifest interes i p/u cauzele, interdependenele dintre
obiecte, fenomene: de ce?, cum?. Astfel, ei trec de la stadiul enumerrii la cel al descrierii
i, la finele claselor primare, spre stadiul interpretrii, ntr-o msur anumit, a obiectelor,
fenomenelor. Dup coninutul su interesele elevilor mici snt variate. Unii se intereseaz de
animale, unii de insecte, alii de avioane. Dup scop interesele elevilor din clasele primare snt
nemijlocite, eii fiind preocupa i preponderent de ceea ce vd, de ceea ce fac, dar nu att de
rezultatul care va fi obinut. Dup stabilitatea lor interesele copiilor de vrst colar mica snt
instabile. Bunoar, ei repede se plictisesc de un lucru, de o activitate i trec uor la alt lucru..
Ei nc nu ptrund n esena lucrurilor, fenom, fiind preocupai mai mult de exteriorul lor.
nvtorul, prinii vor avea grij ca elevii claselor primare s manifeste interes i s fie
pasionai de ceea ce nva, fac, discut.
60.Relaiile interpersonale la elevii mici i metodele de studiere a lor.
Relaiile dintre elevii claselor primare i au specificul lor. Venind n clasa I unii copii se
cunosc deja, alii nu. De aceea, relaiile dintre copii n clasa I snt coordonate i determinate de
nvtor. Elevii claselor I-II i stabilesc i i regleaz relaiile cu semenii prin intermediul
acestuia. n relaiile lor ei seorienteaz dup prerea, aprecierea i hotrrea nvtorului. De
ex, rspunznd la ntrebrilepe cine doreti s invite la ziua ta de natere? De ce?, cu cine
doreti s ezi n banc? De ce?, ei, majoritatea, afirm c pe cei care nvtorul i laud, i
susine. n clasele a III-IV elevii devin mai independent fa de opinia nvtorului, dar mai
strnse devin i relaiile dintre ei. n aceast vrst relaiile dintre copii se consolideaz i
majoritatea lor fac selecia colegilor dup calitile morale este bun, disciplinat, harnic etc.
printer elevii claselor primare apr i microgrupe, avnd unii lideri n frunte. n claseleI-II
asemenea microgrupe snt constituite din 2-3 copii, care sau unit n rezultatul influenei unor
factori ntmpltori-locuiesc ntr-o curte , ed npreun n banc.n clasele a III-IV
microgruprile snt de 5-6 copii , iar cauza formrii lor poate fi interesul comun ( de ex. S
joace fotbal) .
61.Caracterizarea general a preadolescentului: transformrile de ordin anatomofiziologic, social, psihilogic.
Schimbarile n plan fiziologic. Vrsta preadolescent este una dintre principalele perioade de
cretere i formare a organismului. n aceast perioad se termin restructurarea activitii
tuturor organelor i sistemelor organismului. Au loc schimbri eseniale n sistemul nervos i n
sistemul endocrin. Un mare rol i revine activit apendicelui cerebral (hipofiza). n aceast
perioad ere loc o cretere intens a tuturor organelor i esuturilor, i dac la vrsta colar
mica cretera se datoreaz hormonilor eliminate de hipofiz, la aceast etap creterea se
datoreaz eliminarii hormonilor sexuali i hormonilor glandei tiroide. Funciile acestor glande
se regleaz de hipofiz. dereglarea funciilor acestor glande poate influiena procesul de
formare a oaselor, creterea organismului n ansamblu, genernd dereglri, precum: reinere n

dezvoltare, piticism i gigantinsm. Foarte intens crete volumul sistemului cardiac. Vasele
sangvine cresc ceea ce duce la creterea tensiunii arteriale, sporete fora de pompare a inimii,
vasele sangvine fiind nc relative nguste. Au loc schimbri i n sistemul nervos. n vista
preadolescent se constat o intensificare a activitii subcorticale, datorit creia n comport.
preadolesc se manifest o nevroz excesiv, irascibilitate, se dezechilibreaz reaciile emotive.
Continu dezv encefalului, se dezv nivelurile lui superioare, sporind asemenea capacit ale
preadol., ca : percepia mai contient, atenia mai voluntar.
Aspectul fizic. Creterea.Pn la 9-10 ani dezv bieilor i a fetelor este la fel. n perioada
acestei vrste n singe ncepe s vin n flux mare hormonal sexual specific p/u sexul dat.
Accelerarea creterii i maturizrii sexuale la fete ncepe cu 1-2 ani mai devreme dect la biei
(fetele cresc cu 10-12 cm, baieii cu 8-10 cm pe an). Fetele ncep s creasc repede de la 10 ani,
iar dup ce se termin procesul maturizrii sexuale, tempoul creterii scade brusc. La 15-16 ani
ele ating maximul, i n continuare aproape ca nu mai cresc. Bieii continua s creasc la 12-14
ani, iar la 15-16 ani creterea se accelereaz cu 8-10 cm pe an. De obicei, ei cresc pna la 18-20
ani, deoarece maturizarea sexual are loc la ei mai trziu.
Coordonarea micrilor este nesigur i ngreuiat, de unde rezult nendemnarea preadol,
care este determinate de 2 factori: factori social, la ce sa atribuie lipsa de experien n situaiile
de via, supraaprecierea posibilitii bazat pe creterea corpului i nencrederea general;
factori biologici, la care se refer: existena unei consecutiviti n timp- creterea muchilor i
respective a puterei musculare; coordonarea micrilor. Aceste schimbri deseori genereaz la
preadol fenomene ca: autorespingerea i neacceptarea de sine. Deaceea este necesar de a realiza
cu ei activiti de contientizare a propriului corp, de formare a unei imagini pozitive a eu- lui
fizic.
62. Particularitatile personalitatii si a relatiilor interpersonale la preadolescenti
Virsta preadolescenta constituie o treapta intermediara ce ducurge diferit pt diferiti indivizi, dar
avind acelasi rezultat, si anume trecerea la maturitate. Conventional, virsta predolescenta
cuprinde perioada de la 10-11 pina la 15-16 ani, schimbarile in plan fiziologic se caracterizeaza
prin cresterea si formarea organismului. Au loc schimbari esentiale in sistemul nervos si
sistemul endocrine, are lok o crestere intense a tuturor org si tesuturilor, la aceasta etapa
cresterea se datoreaza eliminarii hormonilor sexuali si hormonilor glandelor teroide. Foarte
intens creste volumul sistemului cardiac, au lok schimbari si in sistemul nervos. In virsta
preadolescenta se constata o intensificare a activitatii subcordicale, datorita careia in
comportamentul preadolescentului se manifesta o nevroza excesiva, se dezechilibreaza relatiile
emotive.
Criza torii preadolescentei. Preadolescenta este bogata nu numai in schimbari anatomofizioleogice dar si psihologice. Prin factorii interni se evidentiaza:
Factorul maturitatii sexuale; tendinta adolescentului spre reflexive; pozitia interioara ;
sentimental maturitatii.
Etape ale crizei preadolescente:
Perioada revoltei; perioada inchiderii in sine; perioada de exaltare si de afirmare.
Asupra dezvoltarii personalitatii si comportamentului preadolscentului influenteaza urmatoarele
schimbari:
Rascoala idealista- individual incepe sa se probeze pe sine in rol de adult, acesta se tranforma in
rebel, idealist, devine ft critic;
Valori de lunga durata- se considera egal cu adultii, el isi orienteaza viitorul, se gindeste sa
restructureze societatea;

Insuficienta de creativitate- el isi inb=abuse individualitatea si incepe sa se imbrace, sa

actioneze, sa gindeasca ca si ceilalti membrii a grupului din care face parte;
Pseudoprostia- tendinta de a allege o cale prea complicate de rezolvare a problemei;
Egocentrismul este ft preocupat de sine, incite crede ca si ceilalti se intereseaza ft mult de
exteriorul si comportamentul lui. Egocentrismul are 2 manifetari: asa numitul auditoriul
imaginar, caracterul exceptional al sau.
In virsta predolescenta parintilor asupra lor si creste influenta semenilor de grup. Prolema
relatiilor interpersonala, la virsta preadolescenta este una destul de complicate, pt ei este
essential corespunderea cu asteptarile grupului de semeni. Acum se observa o crestere evidenta
a importantei grupului de semeni. Ei cauta sustinere din partea colegilor. Majoritatea timpului
liber il ppetrec cu colegii de clasa, prietenii mai putin cu maturii. In relatiile cu semeniii se
distend 2 tendinte: de a avea relatii commune si de a mentine aceste relatii; a 2 de a fi primit,
acceptatt in grupul de semeni.. contradictiile dintre opiniile preadolescentului despre sine si
atitudinea fata de el a altor persoane, insuccesele in relatii, il pot detremina sa caute grupa, unde
el sa fie acceptat si sa se poata afirma. Interactiunile cu semenii, prietenii devin mai selective si
stabile, pt ei cautarea unui prieten devotat devine o necessitate.
63. Caracteristica generala a adolescentului: transformarile de ordin anatomo fiziologic,
social, psihologic
Adolescent (tineretea timpurie) reprezinta etapa consolidarii personalitatii si cuprinde
aproximativ etapele dintre 14-15 si 18-19 ani. V. Pavelcu descrie virsta adolescent ca fiind etapa
superioara in cristalizarea personalitatii caracterizata prin detasarea de grup si gravitatia spreo o
lume mai personala, independent si autonoma, cind prin depasirea limitelor concrete ale
realitatii sa faureste o lume ideala si posibila, populate insa adesea cu visuri himerice.
Adolescent este virsta sensibilitatii , a receptivitatii fata de tot ce e nous i de pret in cunoasterea
umana. Aceasta capacitate de sesizare a noului transformata in cerinta de cunoastere interioara,
este considerate forta motrica a personalitatii. Principal dobindire in adolescentei este
descoperirea lumii interne. Unul dintre cele mai importante procese la virsta adolescentei este
constituirea constiintei de sine si a imaginii relative stabile a eului. O alta formatiune noua
caracteristica aceste perioade de virsta este dezvoltarea gindirii in notiuni. Aceasta are loc
deoarece lumea externa si intreaga gama a trairilor interne se constientizeaza in cadrul notiunilo
a caror conexiune determina conexiunea trairilor si imaginilor.
In adolescent practice se finiseaza procesul dezvoltarii fizice a organismului, puterea musculara
sporeste intens ajungind maximul catre 20-25 de ani, creste volumul cutiei toracice si se incheie
procesul formarii scheletului si a organelor interne. Cresterea organismului la adolescent se
desfasoara nu atiti in sens cantitativ cit si calitativ. In aceasta perioada datorita cresterii oaselor
si muschilor faciali fata tinerilor devine mai alungita, se instaureaza unele trasaturi si mimici
individual specific, se schimba imaginea fotografica a fetei, modificari complexe se produc in
sistemul hormonal, se intesifica activitatea hipofizei care stimuleaza producerea hormonilor
sexuali ceea ce determina procesul de maturizare interioara. Maturizarea functiilor sexuale ani
are lok la virsta de 17-18 ani la baieti si intre 15-16 ani la fete.
Efectele psihologice. Crestrea si dezvoltarea organismului, schimbarile fizice si fiziologice
influenteaza mult asupra psihicului si comportamnetului adolescentului, in specia la
consstituirea nivelului de autoapreciere. S-a constatat ca persoanele bine dezvoltate sint mai
populare in rindul semenilor cu un statut mai inalt in grup. Forta aspectului exterior,
femenitatea sau barbatia vadite ale acceleratiilor le premite sa fie mai usor acceptati ca mature.
Deosebit de importanta este influenta aspectului fizic in cazul persoanelor cu diferite dereglari,
obezitate, hipotrofie si acneie. Totusi aceste influente negative nu sunt fatale. Foarte mult

depinde de nivelul constiintei de sine, intelegindu-si defectele ori devierile multi incep sa se
compeseze cu realizari in diferite sfere de activitate.
Situatia sociala a dezvoltarii psihice in adolescent.
Dezvoltarea psihicului si formarea personalitatii este determinate nu numai de procesele de
maturizare biologica ci si de noua situatie sociala a adolescentului. La aceasta virsta se rezolva
problema autodeterminarii sociale si personale. Situatia social de dezvoltare inseamna o
interectiune specifica a mai multor factori de diferita valoare: sociala(familie, scoala, grupuri
sociale, mass media), psihologici(maturizare intelectuala, temperament) si naturali( sexul).
Semnificativ pt adolescent este invatarea I alegerea profesiei, autodetreminarea. Situatia sociala
noua schimba semnificatia invatarii, scopurile si continurile ei. Ea este apreciata din punct de
vedere al utilitatii pt viitor, astfel se schimba si atitudinea fata de scoala. Cu virsta se extinde
spectrul rolurilor sociale cu drepturile si obligatiile sale specifice, iar dezvoltarea sociala optine
un character multiaspectual.
64)Particularitatile personalitatii si a reltiilor interpersonale la adolescent.
Constituirea personalitatii incepe in copilarie si continua toata viata.Desi procesul restructurarii
si afirmarii personalitatii are loc de-a lungul intregii vieti a omului,existe unele perioade,virste
cind el cunoaste o mai mare accentuare implicind diferite restructurari majore sau stabilizari
partiale,in atele mai putin.Pubertatea si adolescenta se caracterizeaza prin definitivarea si
stabilizarea structurilor de personalitate.Procesul de consolidare si definitivare a eu-lui intim si
a eu-lui social,process lansat,initiat inka in copilarie,in adolescent cunoaste o autentica
dezvoltare.Din multitudinea de trasaturi,care invadeaza personalitatea adolescentului,trei sunt
dominate si asigura specificul virstei:-formarea constiintei de sine;-identitatea vocationala;debutul independentei.In perioada adolescentei,fiecare inregistreaza un salt calitativ remarcabil
in dezvoltare.Abia in adolescent se constitue constiinta de sine ca formatiune psihica
complexa,adolescentul dindu-si ce reprezinta el,si ce este,cit valoreaza pt sine sip t altii,ce
scopuri si idealuri are,ce isi propune sa devina.Spre sfirsitul adolescentei este capabil de as-I
analiza obiectiv framintarile prin carea a trecut,de a aprecia nu atit in functie de ceea ce a
fost,dar mai ales,de ceea ce este,renuntind la mentalitatea,care l-a stapinit multa vreme ca el ar
fi alfa si omega.Relatiile si comunicarea cu semenii ocupa un rol important in viata
adolescentilor.In primul rind,ele sunt un izvor bogat de informative,date,de anumite
cunostinte.In al 2-lea rind ele sunt un teren de autorealizare,autoafirmare personnala si ofera
posibilitatea confirmarii apartenentei la un grup,satisfac necesitatea de comunicare intima.
Sfera relatiilor interpersonale se extend,in special,la reprezentantii de aceeiasi virsta,.Asistam la
unele incercari ale adolescentului de a se conforma,a se contopi cu ceilalti,si totodata si de a se
deosebi.Acesta este un mijlo de a se identifica intr-un fel anumit cu adultii,si totodata de a se
diferentia.
Totodata la adolescent apare dorinta de a avea un prieten,un om apropiat,relatii prfunde
individualte,de atasament emotional.Aceasta duce la aparitia sentimentului prieteniei,dragostei.
65.Orientarea social i autodetermin adolescenilor. Una dintre cele mai importante
formaiuni psihice caracteristice adolescenei este cutarea sensului vieii. ntrebrile: cine
snt?, ce voi deveni?, p/u ce exist?, ce rost are viaa mea? etc. i frmnt pe adolesceni, i
determin la cutri, la lrgirea sferei de activitate i de relaii. Necesitatea de a nelege sensul
vieii devine fora motrice a dezv. i stabilizrii altor structuri ale personalit. n primul rnd ea
are repercusiuni vdite asupra concepiei despre lume. Pentru a rspunde la ntrebrile
referitoare la sensul vieii, adolescentul e nevoit s sistematizeze cunotinele i inform

privitoare la societate, la natur, la relaiile umane; s fac legturi logice ntre anumite situaii
i episoade prin experiena sa de via. n funcii de nivelul de profunzime al perceperii i
nelegerii fenom, concepia d/e lume a adolescenilor poate fi just sau greit, tiinific sau
religioas, materialist sau idealist.
Cutarea sensului vieii determin n mare msur orientarea valorilor morale al adolescentului.
La aceast vrst se constituie autonomia moral, adic orientarea la un sistem interiorizat de
principii i norme morale. Dac preadolescentul apreciaz aspectul moral al conduitei (bine-ru,
drept nedrept) conform aprecierii din partea adulilor apropiai sau a grupului de referin,
adolescentul se orienteaz n aprecieri la propria probitate (cinste, onestitate). Integritatea eului moral depinde de nivelul intelectual al adolescentului de capacitatea de a analiza propria
experien de via i bineneles, de sistemul de motive ale individului.
Construirea planurilor de viitor este o alt caracteristic a adolescenilor. Cutarea sensului
vieii este, n acelai timp, cutarea propriului loc i rol n via. La aceast vrst are loc
generalizarea scopurilor, tendinelor, viselor i sistematizarea lor, fapt care duce la contruirea
planului, perspectivei vieii ocupnd un loc de frunte n sistemul valoric al personalitii.
Adolescena este considerat vrsta de nceput a autodeterminrii sociale i profesionale a
personalitii. La vrsta adolescenei planurile de viitor, autodeterminarea social i
profesional conin deja gnduri despre modul i cile de atingere a scopurilor. Problema
alegerii profesiei apare i la alte vrste: la copii sub form de jocuri, n care copilul i asum
un anumit rol profesional i interpretez anumite modele de conduit corespunztoare.
Autodeterminarea profesional presupune luarea deciziilor referitoare la 3 aspecte ale
activitii: la profesie, la specialit., la modul i cile de pregtire profesional. din punctual de
vedere al diferenierii acestor decizii adolesc. difer foarte mult. Unii se orienteaz numai la
profesie (vreau sa m fac un muncitor calificat; vreau sa devin medic), specialitatea concret i
modul de pregtire profesional fiind neclare i deseori lsate la voia ntmplrii. Unii se
orienteaz n primul rnd la continuarea studiilor (vreau s obin studii superioare), pe cnd
profesia i specialitatea snt trecute pe planul 2. Cercetrile social psihologice arat c aceste
lacune la alegerea profesiei le au majoritatea adolescenilor, ceea ce se explic n mare msur
prin nivelul nesatisfctor al muncii de orientare profesional n coal i n familie.
66. Tineretea- caracterizare generala
In determinarea limitelor cronologice ale tineretii , nu exista o parere unica. In general se
considera ca pentru tineret sunt caracteristice limitele cronologice intre 17/18 ani- 20/25/30 ani.
Toate aceste variatii sunt conditionate de faptul ca procesul dezvoltarii umane intotdeauna este
influentat de conditiile economice si sociale ale comunitatii. Pentru perioada tineretii, acest
moment este deosebit de important, actual, deoarece este perioada cind omul incearca sa se
adapteze la presiunea sociala si sa stabileasca un anumit echilibru intre valorile interne si
externe. Tinerii se orienteaza spre viitor si isi construiesc planuri marete.
Conditiile economice si culturale isi lasa amprenta asupra maturizarii. Tineretea, poate fi de
scurta durata si nemiloasa ca preludiu la independenta, ori dinpotriva, poate fi prelungita
datorita dependentei de familie. In perioada tineretii continua dezvoltarea aptitudinilor de
gindire sic a rezultat, se largeste constientizarea realitatii, se amplifica limitele imaginatiei,
diapanozul rationamentelor si intelegerii. Aceste noi posibilitati in cunoastere , contribuie la
acumularea intense a cunostintelor.Pentru dezvoltarea cognitiva a tinerilor este caracteristica
gindirea abstracta si utilizarea deprinderilor, abilitatilor metacognitive. Gindirea, la nivelul
operatiilor formale, poate fi caracterizata drept un process cu 2 niveluri (piaget).La primul
nivel, gindirea evidentiaza si contureaza legaturile dintre obiecte, la cel de-al doilea , cauta
manevrarea intre realitate si posibilitate.

Atentia este puternic voluntara si stabila; memoria- este preponderent logica; imaginatia - are
evidente calitati realist-stiin-tifice. stabilindu-se un echilibru intre visare si actiune, imaginatia
sa specializan-du-se (profesionalizandu-se), devenind astfel: tehnica, economica, pedagogica
etc; gandirea este abstracta si logica, specializandu-se (profesionalizandu-se), devenind astfel:
tehnica, economica, pedagogica, artistica - dupa caz; se stabileste un echilibru functional intre
latura critica si latura constructiv-realista a gandirii; procesele cognitive dezvoltate ofera
valoroase posibilitati de autoinstruc-tie, de autocontrol si autoevaluare, de autoreglaj
(feedback).
Procesele afective se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa dintre simtirile si trairile
sufletesti cu actele rationale, logice, fiind conditionate social. Este varsta la care se manifesta
sentimente superioare ca: dragostea de profesie, dragostea de patrie etc. Sentimentul iubirii, fara
a parasi notele de romantism, capata semnificatii superioare devenind baza a casatoriei si
intemeierii familiei.
67. Maturizarea: caracterizare generala
Pe durata ntregului stadiu, exist la majoritatea indivizilor un nivel funcional organic stabilizat
ca o condiie de fond a desfurrii bune a tuturor activitilor. James constat aceast stabilitate
pn ctre 60-70 de ani, care se datoreaz sistemului nervos autonom i hipotalamusului. Pe
fondul acestui echilibru organic, se nregistreaz unele modificri discrete ncepnd cu 40 de
ani, aa cum ar fi cele privind modificare tensiunii arteriale, funcionarea inimii sau a
aparatului respirator. La nivelul SNC, ieirea din funcie a unor neuroni proces care ncepe de
la 25 de ani, se accentueaz de-a lungul substadiilor adultului. Se produce, de asemenea,
declinul funciilor glandelor sexuale, mai nti la femei i apoi la brbai. Pierderea de esut
osos care ncepe de la 30 de ani se accentueaz uor la 40 de ani i mai departe. La fel, tonusul
muscular scade uor n primul substadiu i se resimte mai mult n ultimul. Datorit acestor
fenomene, se produc chiar modificri ale siluetei, crete greutatea corporal. Sunt, de
asemenea, mai discrete, dar apoi, ncepnd cu 50 de ani, mai evidente, unele schimbri
fizionomice, cum ar fi accentuarea trsturilor, ncrunirea i rrirea prului, apariia ridurilor.
Cele mai multe scderi ale capacitilor fizice in de sensibilitate i de psihomotricitate, mai ales
percepiile vizuale i cele auditive se desfoar de-a lungul acestui stadiu cu modificri
funcionale din ce n ce mai accentuate. Astfel, percepiile vizuale ncep s fie influenate de
faptul c scade acomodarea cristalinului. Mobilitatea ocular se pstreaz i se asigur astfel
viteza necesar n desfurarea percepiilor. Dup 45 de ani, scade capacitatea de extragere a
informaiilor din imaginile mai complexe sub presiunea timpului. Sensibilitatea auditiv ncepe
s scad puin chiar dup 35 de ani i se accentueaz dup 45 de ani, fr a perturba adaptrile
la ambian. Dac profesia cere astfel de capaciti de auz fin, ele pot fi conservate nc mult
vreme. Munca desfurat n spaii poluate sonor afecteaz puternic auzul. Dup 40-45 de ani
scade sensibilitate olfactiv, ct i sensibilitatea tactil, dar solicitrile profesionale privind
aceste capaciti le pot menine la parametrii satisfctori pe toat durata
angajrii n munc. Psihomotricitatea are o dinamic nuanat: rapiditatea micrilor scade
chiar dup 30 de ani i se accentueaz n stadiul adult, dar precizia scade la 40 de ani i ceva
mai mult dup 50.Ea tinde s fie cel mai bine conservat de solicitrile profesionale.
Intensitatea micrilor scade dup 50 de ani n mod real, dar tinde s fie subiectiv resimit mai
accentuat dect este n realitate. O dinamic deosebit prezint i capacitile de atenie.
68. Batrinetea: Caracterizarea generala
Perioada de btrnee aduce cu sine numeroase schimbri importante n modul n care individul
se percepe pe sine i lumea din jur, respectiv au loc schimbri n viaa profesional, n relaiile

cu familia i prietenii. Unele din aceste schimbri au loc ntr-o perioada specific de timp i
necesit o adaptare imediat.
In societatea noastra, batrinii sunt preocupati prin prisma mai multor stereotipuri. Parerile
oamenilor despre persoanelein virsta sunt cele mai variate, fie positive, sau negative, care
determina atitudinea fata de ei in societate. Multi oameni sunt orientati sa creada ca ratiunea
omului virstnic slabeste. Daca un om tinar sau de virsta adulta mijlocie, a uitat ceva nimeni nu
va vedea in aceasta ceva rau, dar daca se intimpla cu un om batrin se vorbeste de scleroza, un
fenomen caracteristic virstei.Scaderea memoriei nu este chiar atit de serioasa si globala, ca sa
ne puie pe ginduri. Pierderile din memorie pot fi provocate nu atit de virsta, cit de alti factori ,
asa cum depresia, incetarea muncii active, influenta preparatelor medicale s. a. Principala
schimbare la virsta adulta inaintata este scaderea vitezei de realizare a operatiilor fizice si
intelectuale. Efectele imbatrinirii asupra intelectului uman se observa cel mai bine cind
examinam felul in care memoreaza lucrurile. Oamenii mai in virsta si aici se deosebesc de cei
tineri. Ei sunt in stare sa memorizeze un volum mai mik de informative, in special, cind 2
evenimente au loc in acelasi timp. Referitor la memoria de scurta durata a oamenilor in virsta si
a celor tineri, majoritatea cercetatorilor n-au evidentiat modificari deosebite.