Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
memoreaza si argumenteaza;
abordarea biologica se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele fiziologice interne
si structura genetica influenteaza comportamentul uman;
abordarea sociala se bazeaza pe studiul relatiilor si interactiunilor umane n grupuri sociale;
abordarea dezvoltarii modul n care oamenii se modifica de-a lungul timpului, odata cu
dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic, biologic;
abordarea umanista pune n centrul atentiei omul si experienta sa, analiznd dezvoltarea
umana din punctul de vedere al dezvoltarii personale si a experientei sale subiective.
Astfel cei trei factori: ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne trimit n timp la
cunoasterea istoriei umane; a filozofiei pna la egipteni si vechii greci. Transmisia genetica
(modalitatea prin care dobndim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosii nostri) este
ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor efectuate de mii de ani.
Fara o dezvoltare a contextului socio-cultural si istoric nu ar fi existat dezvoltare a omului
deoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu poate trai izolat.
Acest curs de istorie a psihologiei este menit sa ilustreze att evolutia cronologica a dezvoltarii
gndirii umane pornind de la filozofie pna la ultimele descoperiri stiintifice ct si modul n
care psihologia a evoluat o data cu trecerea timpului de la gndirea si simtirea filozofica la
ceea ce azi este stiinta de sine statatoare psihologie.
7. Notiuni generale despre dezvoltarea psihica
Ca si dezvoltarea in general, dezvoltarea psihica isi are particularitatile sale
1-Dezv.psih. are loc de la simplu la compus, de ex mai intii la copil apar senzatiile, percepriile,
pe urma reprezentarile, dupa aceea memoria, gindirea.
2-dezv.psih are loc de la o calitate inferioara la una superioara. De ex. Copilul pronunta mai
intii sunetele vb, apoi silabele, apoi cuvinte, si doar dupa aceea propozitiile.
3-dezv. psih are loc de la vechi la nou. De ex-initial la copil apare atentia involuntara,iar in baza
ei atentia voluntara, iar dupa aceasta cea postvoluntara.
4- Calitatea psihica noua nu desfiinteaza cu desavirsire pe cea veche ci o include in context noi
interactionind intre ele.De ex: odata cu aparitia atentiei voluntare, atentia involuntara nu
dispare, ci coreleaza intre ele, in dependent de situatie.
5-dezv. psihica are loc in mod stadial,adica in etape distincte, ordinea carora este aceiasi, iar
durata lor poate fi diferita:de ex: Dupa cum a constatat J. Peaget, dezvoltarea inteligentei are loc
in 4 stadii de baza: 1)de la nastere pina la 2 ani-perioada inteligentei senzoirio-motorii, 2) de la
2-7 ani- perioada preoperationala a inteligentei, 3)stadiul operatiilor concrete de
gindire(gindirea folosind obiectele reale) 7-11 ani, 4) de la 11-15/16 ani stadiul operatiilor
abstracte de gindire (generalizare, abstractizare).
6- dezv. Psihica are loc neintrerupt si imperceptibil. De ex: noi nu cunoastem ora, ziua cind la
noi a aparut atentia voluntara, reamintirea, imaginatia.
7-Pe parcursul ontogenezei are loc cresterea in dezvoltarea psihica care inseamna procesul
modificarilor si amplificarilor progressive in dezvoltarea psihicapina la atingerea nivelului
mediu al omului adult. De ex: vocabularul copilului la 1 an e de 5 15 cuvinte, la 3 ani de 700800 cuvinte, iar la 7 ani=3000 cuvinte.
8- In procesul ontogenezei are loc maturizarea ei, prin care se intelege rezultatul dezv psih pina
la atingerea nivelului optimal al dezvltarii psihice a adultului. De exemplu dupa Peaget,
maturizarea inteligentei are loc catre virsta de 15/16 ani.
Asadar dezv psih in ontogeneza isi are particularitatile ei.
8. Indicii dezvoltarii psihice.
Pentru a judeca despre dezv. psih. ne conducem dupa diferiti ndici. Acestea sunt:
b-Conceptia sociologica elaborate si aplicata in Franta in fosta R.D. Germana si in fosta URSS
potrivit careia periodizarea pe virste a fost efectuata in dependenta de organizarea institutiilor
de educatie si instruire in societate, cu un interval din 3 in 3 ani:
-0-3 ani
-3-6 ani
Desi se acorda un rol important educatiei si
-6-9 ani
instruirii , copiilor , aceasta periodizare pina la
-9-12 ani
urma s-a dovedit a fi artificiala, deoarece in
-12-15 ani
realitate nu exista o armonie artificiala.
-15-18 ani
c) Conceptia psihologica elaborate de vigotchii si elevul sau Elconin conform careia se
deosebesc urmatoarele perioade:
-1)de la nastere pina la 1 an, perioada prunciei
-2)de la 1 la 3- perioada/virsta timpurie
-3)de la 3-6/7 ani-perioada prescolara
-4)de la 6/7- 10/11- virsta scolara mica
-5)de la 10/11- 15/16 virsta adolescent
-6)de la 15/16 17/18 ani- virsta scolara mare(junetea)
La baza acestei periodizari, Vigotchii a pus neoformatiunile psihice , iar Ielconin a completat
punind la baza activitatea primordial(dominant), totodata ei s-au limitat pina la virsta
respectiva.
Astazi exista periodizarea in continuare , pina la moarte , tineretea, maturitatea,
batrinetea(prima, a doua, a treia, si ultima)din 10 in 10 ani.
19. Neoformatiunile de virsta in procesul dezvoltarii psihice a omului.
Aceasta notiune a fost introdusa de Vigotchii, prin care avea in vedere acel tip nou al structurii
personalitatii si al activitatii , acele schimbari noi in dezvoltarea psihica generala, care in ceea
ce e de baza si essential, determina intreg mersul dezvoltarii psihice a copilului la etapa data de
dezvoltare. De exemplu la virsta scolara mica spre finele ei(pt ca neoformatiunile nu apar in cl
1, dar la sfirsitul clasei 3-4) apar asa formatiuni psihice noi ca:
- Caracterul voluntar al proceselor psihice(memorie, gindire, imaginatie)
- Planul de actiune interne, ideale sib forma de reprezentari, notiuni, judecati.
- Autocontrolul
- Elemente de gindire abstracta
- Reflectia (autoanaliza, autocunoasterea si autoaprecierea)
20. Perioadele sensitiva in dezvoltarea psihica a omului
Pe parcursul dezvoltarii psihice in ontogeneza exista perioade sensibile(receptive) la
dezvoltarea acelor sau altor procese, insusiri, stari psihice. De exemplu de la nastere pina la 1
an e perioada senzitiva a comunicarii emotionale cu copilul si a copilului cu adultul, de la 1 an
aproximativ 5 ani, perioada senzitiva in insusirea sunetelor vorbirii de la 5/6 ani pina la 10/11
ani perioada senzitiva in formarea diferitelor deprinderi si abilitati practice.
In procesul instructiv-educativ nu trebuie sa anticipam sau sa ratam aceste perioade sensitiva.
21. Particularitatile de virsta si individuale in dezvoltare psihica a omului.
Prticularitatile de virsta in dezvoltarea psihica sunt caele particularitati care sunt specific pt
etapa data de dezvoltare a copilului (omului). De exemplu la virsta scolara mica, procesele
psihice (senzatiile, perceptia, memoria.ect) capata un character voluntar, adica elevul isi
pune un scop si isi mobilizeaza eforturile de vointa, ceea ce lipseste la virsta anteprescolara(1-3
-La aceasta etapa copilul actioneaza conform predestinatiei, dar si in mod simbolic. De exemplu
cu creionul deseneaza, mizgileste, dar il foloseste sic a termometru, ca tigara, microfon ect.
Parintii, educatorii, trebuie sa ii invete pe copii cum sa se foloseasca de acele sau alte obiecte.
La cresa exista curricula corespunzatoare care prevede ce obiecte trebuie sa le foloseasca.
In aceasta perioada (1-3 ani) copilul insuseste actiunile instrumentale ( actiunile cu lingurita),
actiunile de corelare a obiectelor( actiunile de includere a uunor obiecte, in altele, de cladire a
unor obiecte)
Astfel, in viirsta timpurie, copilul cunoaste obiectele care-l inconjoara, destinatia lor, functiile si
actiunile cu ele ceea ce ii permite sa se incadreze in societatea umana.
29. Dezvoltarea limbajului in virsta timpurie
Perioada de la 1-3 ani, este perioada senzitiva in dezvoltarea vorbirii orale la copii, deaceea
trebuie sa profitam de aceasta ocazie sis a contribuim optimal la dezvoltarea ei in aceasta
perioada la copii apare necesitatea de a se exprima oral, de a fi intelesi, si de a putea comunica
efficient cu cei din jur.
In perioada 1-3 ani se dezvolta atit vocabularul activ, cit si cel pasiv. Vocabularul pasiv il
constituie cuvintele pe care copilul le intelege dar nu le poate folosi, iar vocabularul activ il
constituie cuvintele pe care copilul le intelege si le foloseste.
La 1 an de zile copiii poseda in medie aproximativ de la 10-15 cuvinte.
La 1,6 luni copilul poseda 100 cuvinte; La 2 ani 300/400 cuvinte, iar la 3 ani 700/800
cuvinte.
In aceasta virsta sunt frecvente cuvintele neclare( gag a, miau-miau, pis- pis), concomitant
copiii folosesc asemenea cuvinte care poarta un character ambiguu (schimbator)care pot
insemna mai multe lucruri, de exemplu: pronunta cam, ceea ce poate insemna atit mincam cit
si jucam.
In aceasta virsta copiii pot exprima unele propozitii prin asemenea cuvinte: Tas cat buz_Dumitras a mincat harbuz.
In cazul in care nu poate pronunta acelea sau alte cuvinte, copilul recurge la pronuntarea
specifica a lor:
1-Eliziunea- de ex copilul in loc de masina pronunta sina.
2-Metateza-schimbarea cu locul, de ex: in loc de catifea copilul pronunta cafitea.
3-Perseverarea- neschimbarea insistenta a cuvintului care trebuie pronuntat, de ex: in loc de
lopata pronunta papata
4-Contaminarea- molipsirea, de ex: dupa pronuntia propozitiei am facut, copilul pronunta
am mergut
5- Economia- de ex: dup ace noi la-m ridicat pe copil de subtioara ii zicem hopa sus, copilul
spune pus
Dupa 1 an si 6 luni, incep sa se dezvolte propozitiile simple, de ex: pt asi satisfice necesitatile,
copilul mai intii spune apa, ceia ce inseamna apadupa aceasta spune vau apain sfirsit spune
mama de
In aceasta perioada limbajul este autonom, adica specific doar pt copilul dat sau pt familia data
de ex: in unele familii pa inseamna mincare, iar in altele culcare, sint cazuri in care pa
inseamna larevedere
Dupa 1,6 luni, copilul incepe sa-si pronunte numele sau in felul sau specific, de ex: Bogdanelbobo, Ionica- ica.
Concluzie pedagogica: trebuie sa comunicam permanent cu copilul sis a pronuntam correct
cuvintele fara tot felul de inventii.
Spre sfirsitul perioadei timpului la 3 ani, de regula copiii pot comunica oral in limba respectiva.
Copilul s eincadreaza intr-o institutie noua in care apar oameni noi cum ar fi : educatorul, alti
copii, medicul din gradinita s. a. m. d. Totodata incep activitatile special organizate(artele
plastic, educatia muzicala, educatia fizica, stiintele invatarii de carte, ) toate aceste asunt
prevazute de un curriculum special. De la 5 ani incepe pregatirea obligatorie pentru scoala.
Activitatea primordiala in perioada 3-7 ani, este jocul, care in acest rastimp, evolueaza, asa incit
difera la copiii de 3 -4 ani si de 6-7 ani.
Copiii de 3-4 ani, de regula, se joaca individual, izolat unul de celalat, folosind de obicei
obiectele din preajma. Totodata ei se joaca linistit, fara mari emotii, si executa actiuni pe care le
infaptuiesc parintii sau adultii.
Practic, acesta aproape ca nu e joc, ci o executare a aceleiasi actiuni pe care o infaptuiesc
adultii.De ex: iau matura si imita maturatul, la fel procedeaza si cu alte obiecte. In aceasta virsta
(la 3-4 ani) copiii nu repartizeaza roluri.
La 6-7 ani apare jocul pe roluri. Copiii repartizeaza intre ei aceste roluri si se straduie sa le
respecte. De ex: In jocul de-a mama si de-a tata, magazinul, medicul, unii indeplinesc rolul de
vinzator, altii de comparator, unii de mama si altii de tata.
Reflectarea rolului in joc, este chitesenta acestei activitati( in munca, principalul este
producerea bunurilor , in invatare, principalul este formarea cunostintelor, formaarea
deprinderilor, competentelor iar chitesenta jocului reprezinta respectarea rolului. In cazul
nerespectarii rolului, copiii se bat, striga.
Importanta jocului.:
-In joc copilul isi satisface necesitatile sale in desfasurarea unei activitati sociale de muncitor,
medic, pedagog.
-Datorita jocului, copilul insuseste anumite deprinderi si obligatii(dreptul de a invata, dar so
obligatia de a se comporta.
- In joc copilul isi dezvolta relatiile cu alti copii, adulti,(cum trebuie sa interactioneze unii cu
altii.
-datorita jocului copilul insuseste functia simbolica a obiectelor, fenomenelor, de ex: alearga si
spune ca e calut, masina, scoate sunete, el isusi este masina, calut.
- In joc se dezvolta totate procesele de cunoastere, senzatiile, perceptiile, reprezentarile,
memoria, gindirea, imaginatia, vorbirea, atentia .
- In joc se formeaza trasaturile de personalitate, cum ar fi vointam caracterul, aptitudinile, cit si
sfera motivationala a peronalitatii (interese, aspiratii, ideal)
Jocul are o anumita structura care contrituie din:
-subiect
-continut
-roluri
-actiuni
In cadrul jocului un mare rol il are jucaria care este mijlocul ce intermediaza relatiile copiilor in
cadrul jocului. Jucaria poarta un character istoric.
In general se spune ca asa cum e copilull in joc asa va fi si cin el va fi mare.
Toate activitatile copilului de aceasta virsta , in special cea de koc,solicita participarea activa a
memoriei. Formele elementare ale memoriei se dezvolta destul de timpuriu, odata cu formarea
primelor reflexe conditionate. Daca in perioada anteprescolara , memoria copilului are un
caracter spontan , in prescolaritate , datorita dezvoltarii gindirii si a limbajului interior, memoria
mecanica este completata cu cea logica, memoria involuntara neintentionata, cu cea voluntara,
intentionata.
Trecerea de la formele inferioare , nedezvoltate de memorie la superioare e posibila datorita
acumularii experientei de viata, perfectionarii calitatilor intelectuale. Manifestarile mai evidente
ale memoriei apar la virsta prescolara mojlocie, 4-5 ani. Aceasta are loc in informatiile cu
semnificatie pentru copil, legate de satisfacerea trebuintelor, necesitatilor copilului. Memoria
copilului inregistreaza succese mari, el memoreaza orice miscare, stare afectiva,imagini ,
cuvinte idei.La virsta prescolara se dezvolta mult insusirile ale memoriei. Experimentele arata
ca din din 5 cuvinte rostite odata cu voce tare, copii de 3 ani memoreaza un singur cuvint, de 45 ani 3 cuvinte , de 5-6 ani 4 cuvinte .performantele cresc , in special atunci cind are loc o
repetare. Creste intervalul de timp in care este posibila identificarea unui material dupa o
singura perceptie.. un copil de 3 ani poate recumoaste un obiect deja cunoscut dupa citeva luni,
cel de 4 ani- aproape dupa 2 ani, 6 ani- chiar si dupa 2 ani de la prima perceptie. Desi memoria
prescolarului este capabila de aceste reusite , ea este inca nediferentiata, difuza,
inconsecventa,haotica. Copilul memoreaza repede si uita repede, el memoreaza mai bine
informatia care la emotionat mai mult, pozitiv sau negativ. Necesitatea dezvoltarii memoriei
este conditionata de faptul ca ea indeplineste si importante functii sociale deoarece contribuie la
insusirea manierelor civilizate fundamentale.
36.Dezvoltarea gindirii la prescolari
La prescolari se remarca o perioada intensa de dezvoltare,implicind expansiunea simbolicii
reprezentative, a semnalizarii si comunicarii verbale.
Progresul consta in faptul ca prescolarul se elibereaza partial de limitele actiunilor motorii
concrete, imediate , le poate inlocui in cadrul jocului prin acte simbolice*(exemplu: batul
reprezinta calul ).
Obiectele sunt schematizate ,reprezentate in desen iar odata cu insusirea cuvintelor si structurile
gramaticale sporeste mult posibilitatea de intindere, cuvintul si propozitia constituie mijlok de
integrare. In acest stadiu se constituie operatiile de scriere(ordonarea in sir crescator,sau
descrescaror a elementelor unei multimi) precum si cele de clasificare,operatie mult mai
coplexa, deoarece necesita gruparea elementelor asemenatoare dintr-o multimee heterogena de
obiecte, dupa diverse criterii(culoare,forma ,marime, functie)
Desi cunoaste o perioada de intensa verbalizare si organizare a limbajului , prescolarul ramine
tributar, manifestata prin imposibilitatea de a trece de aspectele de forma .culoare,inregistrata
pe cale perceptiva, imposibilitatea surprinderii unor raporturi, fenomene inaccesibile simturilor
cum ar fi invariatia (ex. Copilul apreciaza ca foita fiind mai mare decit bastonasul obtinut din
aceeasi cantitate de plastilina). Rar pot fi intilnite cazuri de copii care realizeaza reversibilitatea
sau semireversibilitatea. Cuvintele copiilor prescolari nu poseda decit semnificatii
semiconceptuale in forma unor reprezentari generale.
un anumit timp, dup jucriiile preferate, dup jocurile amuzante de la grdini. Unii dintre ei
se vor adapta mai uor la condiiile noi alii mai greu. Aceasta va depinde de muli i de diferii
factori: de pregtirea bio-psiho-socio-cultural p/u c, de condiiile noi n care nimeresc copiii,
de exigenele profesorului dat, ale c respective. Momentul cel mai semnificativ n viaa
copilului de 7 ani l constituie schimbarea statutului social: precolarul de ieri devine astzi
elev, a crui activit primordial este nvarea. Aceasta are o import decisiv n dezvoltarea
psihic a copilului de vrst colar mic..
43)Particularitatile anatomo-fiziologice ale elevilor mici si neoformatiunile lor psihice.
Sre sfirsitul virstei prescolare,in organismal copilului au lok un sir de schimbari anatomofiziologice,morfologice,psihlogice care permit incadrarea lui in scoala..Transformari se produ
in toate tesuturile,organelle,sistemele de organe ce dirijeaza activitatea vitala a organismului
copilului.La 6-7 ani se intareste sistemul osos-muscular.In creier se produc un sir de schimbari
morfologice si functionale.Creste greutatea lui.In aceasta perioada constitue aproape 90% din
greutatea creierului unui om matur,cuprinzind aceleasi zone.Deasemenea,se dezvolta
considerabil lobii frontali,care joaca un rol important in formarea,desfasurarea proceselor
psihice superioare,raspund de gindire,constiinta.Dezvoltarea creierului este asigurat de
imbunatatirea alimentarii lui cu substantele necesare,datorita ameliorarii activitatii
inimii,vaselor sangvine,plaminilor.Muschii inimii se intaresc,vasele sangvine se dilate,se
intensifica activitatea plaminilor.Toate aceste transformari permit elevilor mici sa efectueze cu
success activitatea de invatare,care solicita de el o munca intelectuala incordata si o mare
rezistenta fizica.Totodata,trebuie sa se tina cont de faptul ca osificarea scheletului inka nu sa
terminat,organismal copilului fiind destul de mobil si plastic.Pentru a evita deformarile
coloanei vertebrale,a tinutei,este necesar ca mobile sa corespunda virstei.De asemenea,mai slab
dezvoltati sunt muschii mici,indeosebi cei ai minii.Din aceasta cauza,elevilor le vine greu sa
realizeze miscari,care cer precizie,iinsusind cu geu scrisul.
Neoformatiunile. Aceasta notiune a fost introdusa de vigotchii prin care avea in vedere acel tip
nou al structurii personalitatii si al activitatii.
La elevii de virsta scolara-mica deabia incepe de a se exprima, contura, forma caracterul.
Caracteristicile specific caracterului elevului de virsta scolara mica sunt
urmatoarele:impulsivitatea; dezvoltarea insuficienta a vointei, incapatinarea, capriciile,
dragostea de a cunoaste, sinceritatea, capacitatea de a imita, scolarul mic este ft emotional, in
schimb trebuie de mentionat ca sub influenta cerintelor de lucru din scoala, la majoritatea
elevilor se evidentiaza dragostea de munca, acuratetea, disciplina, sirguinta, se dezvolta
capacitatea de asi regla volitiv comportamentul, la finele acestei etape, copiii incep sa
constiintizeze simtul datoriei.
44.nvarea activitatea primordial a elevilor de vrst c mic.
nvarea este o activitate complex. Scopul ei rezid n dezv personalit elevilor, n nsuirea
cunotinelor, formarea deprinderilor, abilitilor i aptitudinilor corespunztoare, conform
prevederilor curriculei c p/u clasele primare. nvarea are urmtoarea structur: sarcina de
nvare, aciunea de nvare, aciunea de autocontrol i aciunea de autoapreciere.
Sarcina de nv difer de sarcina practic concret. De ex, elevilor li se poate propune s
nvee pe de rost o poezie aa cum pot ei. Dar li se poate propune i alt variant: cum trebuie ei
s nvee aceast poezie, adic s-i nvm cum trebuie s nvee.
Aciuni de nv orientarea spre
deoarece este mai bn dezvoltata memoria intuitive palstica, in acelasi timp exista si anumite
particularitati individuale(unii memoriaza mai efficient visual, altii auditiv..).
Elevii de virsta scolara mica memorizeaza mai greu materialul verbal-cuvintele, imbinari de
cuvinte, propozitii. Ei memorizeaza si pastreaza mai bine materialul abstract, de exemplu:
pomi fructiferi (generalizare a pomilor de mar, par, visin), ei memorizeaza mai prost
materialul abstract care nu este insotit de ilustrativitate.
Conditiile si procedeele memorizarii voluntare a materialului de catre elevi sint urmatoarele:
silabelor ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi, pe care elevii mici deseori le confund ghem- gem,
ciap- ceap, ciasceas. n unele cazuri copiii de vrst c mic adaug unele litere n plus: mangazinul,
diminieaa. Pe parcursul vrstei c mici are loc creterea vocabularului elevilor. La intrarea
n c vocabularul copiilor constituie
aproximativ 2500-3000 de cuv. Vocabularul activ e de 700-800 cuv, iar cel pasiv restul
cuvintelor. Lexicul, dup cum se tie, cuprinde masa vocabularului
i fondul lexical de baz. n limba romn fondul lexical principal e de aproximativ 1500 cuv.
Astfel, elevii mici pn la finele claselor primare, vor poseda aproximativ 4500 cuv, dintre care
aproximativ 1500 cuv vocabular activ. Iniial, n clasele I-II, elevii ntmpin dificulti n
determinarea la auz numrului de cuv n propoziie. Treptat ns ei ncep s deferenieze
unitatea fonetic i grafic a cuvntului, elementele propoziiei simple i dezv. Acest fapt se
datoreaz muncii permanente a nvtorului cu elevii.
53.Dezv personalit la elevii mici (trebuinele, contiina de sine, autoaprecierea). Vrsta
colar mic este binevenit p/u formarea i dezv n continuare a personalitii elevilor. Un
indice important al dezv aesteia l constituie orientarea ei care se exprim n urmtoarele
trebuine. Trebuina de a se juca. Dei la vrsta c mic activit primordial este nvarea, elevii
claselor
primare rmn a fi copii. Sa nu uitm acest fapt incontestabil i s nu form evenimentele.
Desigur, coninutul jocurilor se va schimba. Ei se vor juca (dea coala; dea nvtorul), sub
form de joc atractiv vor trebui organizate i primele lecii. Trebuina n micare. Copii nu pot
edea locului. Ei se afl n micare permanent. ndeosebi, n timpul recreaiilor, dar i n
timpul orelor.
Trebuina n impresii externe. Elevii mici sbt preocupai n primul rnd de aspectul exterior al
obiectelor, fenomenelor. n clasa I ei acord atenie formei colare, ghiozdanului, cum se salut,
cum ridic mnua. Trebuinele de impresii exterioare se transform treptat n trebuine
cognitive. De aceea, ele nu trebuie ignorate ci organizate i rnduite
judicios. Chiar din primele zile de c
elevilor mici le apar trebuine noi: de a executa n tocmai exigenele colare, de a nsui cu
succes cunot, deprinderile i abilitile noi, de ai face sistematic temele, de a lua note bune.
Un alt indice important al dezv personalit elevilor de vrst c mic l constituie nivelul de
dezvoltare a contiinei de
sine.n perioada micii colariti se evideniaz 3 categorii de copii dup
gradul dezvoltrii contiini de sine. Prima categorie elevii la care contiina de sine e
adecvat i stabil. Ei i analizeaz corect faptele svrite, motivele conduitei, gndurile
enunate. n aceast baz lor li se formeaz uor deprinderile de autocontrol.
A doua categ elevii a cror coniin de sine e parial adecvat i stabil. Ei au nevoie de o
anumit dirijare din partea
adultului n ceea ce privete formarea deprinderilor de autocontrol.
Cea dea 3 categ o alctuiesc copiii la care contiina de sine lipsete. Ei nu pot s se orienteze i
s-i aprecieze adecvat posibilitile i eforturile proprii. Att n
via, ct i n activit ei se conduc de opinia altora, n special a adulilor.
La elevii de vrst c mic se manifest urmtoarele tipuri de auto apreciere: elevii cu autoapreciere adecvat (ei i apreciaz corect gndurile, faptele, aciunile, conduita,
snt activi, comunicativi, energici); - elevii cu autoaprecierea adecvat ridicat (ei snt
foarte activi, foarte ncredinai maximal de indepenteni, plin de ncredere real); - copiii cu
autoaprecierea neadecvat diminuat (ei snt nesiguri n forele proprii, pesimiti, stingherii); elevii cu autoapr neadecvat majorat ( ei i supraapreciaz capacit, i critic pe alii i nu se
vd pe sine, snt nfumurai, venic nemulumii).
54.Particularitile dezvoltrii sferei afective la elevii mici.
Sfera afectiv a elevelor de vrst colar mic se caracterizeaz printr-o anumit instabilitate:
ba snt bucuroi, ba snt triti; ba snt bine dispui, ba snt indispui. Un specific al
emoionalitii elevilor de vrst colar mic l constitue faptul c ea se manifest promt. La
aceast vrst, n special n clasele I-II,
copiii reacioneaz momentan la cele ntmplate. Starea afectiv general a elevilor de vrst
colar mic evolueaz. La 7 ani elevii snt relativ reinui, cu o exspresie atent, meditativ. La
8 ani ei snt exstraveri i bine dispui. La 9 ani elevii, din nou, devin mai meditativi, mai
preocupai. La 10 ani ei au o exspresivitate foarte mobil a feei. n general, ns, exspresiile
emoionale ale elevilor devin tot mai dependente de succesele sau insuccesele lor pe parcursul
anilor de studii. Vrsta colar mic este, de asemenea, fertil n vederea formrii i dezv
sentimentelor morale:a sinceritii, comptimirii, datoriei, prieteniei, ajutorul reciproc,
responsabilitii. Copiii de vrst colar mic snt sensibili la ceea ce este frumos sau urt. Lor
le plac cntecele, poeziile, dansurile. Ei o iubesc pe Ileana Cosnzeana, care este nu numai bun,
dar i frumoas. Ei o ursc pe Baba Cloana, c este nu numai rea dar i urt. Uneori elevii
claselor primare snt suprcioi, mai cu seam n momentele lezrii demnitii personale. Ei se
pot supra c nu li se ncredineaz un lucru, o nsrcinare, cnd ateptrile lor eueaz, nu se
ndreptesc.
55.Particularitile manifest voinei la elevii mici.
Vrsta colar mic este perioada de tranziie de la aciunile preponderent involuntare (fr de
un scop i eforturi volitive) la cele voluntare (care urmresc un scop anume i care snt nsoite
de voin). Pe parcursul acestei perioade voina copiilor se dezvolt intensiv. Acest fapt se
datoreaz n mare parte activitii primordiale a elevilor nvrii care solicit din partea lor
mari eforturi volitive Iiniial, n clasele I-II copiii snt mai puin independeni. Ei pot face unele
lucruri de sine stttor, dar multe dintre ele se cer a fi monitorizate de nvtor, prini. Acetea
trebue s dirijeze cibzuit cu lucrul independent al copiilor p/u a evita tutela exscesiv i a le
dezvolta independena. Astfel, n clasele a III-IV elevii vor putea aciona de sine stttor. Elevii
claselor I-II nu prea snt siguri de vorbele i aciunele lor. Ei snt oare cum stingherii,
nendemnatici. Acest fapt se exsplic prin situaia social nou n care au nimerit. n clasele a
III-IV ei devin mai ncredinai n forele proprii, mai ndrznei. Dac n clasele I-II elevii nu
prea snt persevereni, insisteni, atunci n clasele III-IV aceste caliti volitive snt mai
dezvoltate i mai evidente. Datorit acestui fapt, elevii obin succese frumoase la nvtur.
obiectelor, a fenomenelor, interpretarea vocal ntr-un fel nou a pieselor muzicale etc.). la
vrsta colar mic copii deja au unele nclinaii spre anumite activiti, n special artistice,
literare, muzicale .a.nvtorul, prinii trbuie s susin aceti elevi i s le creeze condiii de
dezvoltare n continuare a acestor aptitudini.
dezvoltare, piticism i gigantinsm. Foarte intens crete volumul sistemului cardiac. Vasele
sangvine cresc ceea ce duce la creterea tensiunii arteriale, sporete fora de pompare a inimii,
vasele sangvine fiind nc relative nguste. Au loc schimbri i n sistemul nervos. n vista
preadolescent se constat o intensificare a activitii subcorticale, datorit creia n comport.
preadolesc se manifest o nevroz excesiv, irascibilitate, se dezechilibreaz reaciile emotive.
Continu dezv encefalului, se dezv nivelurile lui superioare, sporind asemenea capacit ale
preadol., ca : percepia mai contient, atenia mai voluntar.
Aspectul fizic. Creterea.Pn la 9-10 ani dezv bieilor i a fetelor este la fel. n perioada
acestei vrste n singe ncepe s vin n flux mare hormonal sexual specific p/u sexul dat.
Accelerarea creterii i maturizrii sexuale la fete ncepe cu 1-2 ani mai devreme dect la biei
(fetele cresc cu 10-12 cm, baieii cu 8-10 cm pe an). Fetele ncep s creasc repede de la 10 ani,
iar dup ce se termin procesul maturizrii sexuale, tempoul creterii scade brusc. La 15-16 ani
ele ating maximul, i n continuare aproape ca nu mai cresc. Bieii continua s creasc la 12-14
ani, iar la 15-16 ani creterea se accelereaz cu 8-10 cm pe an. De obicei, ei cresc pna la 18-20
ani, deoarece maturizarea sexual are loc la ei mai trziu.
Coordonarea micrilor este nesigur i ngreuiat, de unde rezult nendemnarea preadol,
care este determinate de 2 factori: factori social, la ce sa atribuie lipsa de experien n situaiile
de via, supraaprecierea posibilitii bazat pe creterea corpului i nencrederea general;
factori biologici, la care se refer: existena unei consecutiviti n timp- creterea muchilor i
respective a puterei musculare; coordonarea micrilor. Aceste schimbri deseori genereaz la
preadol fenomene ca: autorespingerea i neacceptarea de sine. Deaceea este necesar de a realiza
cu ei activiti de contientizare a propriului corp, de formare a unei imagini pozitive a eu- lui
fizic.
62. Particularitatile personalitatii si a relatiilor interpersonale la preadolescenti
Virsta preadolescenta constituie o treapta intermediara ce ducurge diferit pt diferiti indivizi, dar
avind acelasi rezultat, si anume trecerea la maturitate. Conventional, virsta predolescenta
cuprinde perioada de la 10-11 pina la 15-16 ani, schimbarile in plan fiziologic se caracterizeaza
prin cresterea si formarea organismului. Au loc schimbari esentiale in sistemul nervos si
sistemul endocrine, are lok o crestere intense a tuturor org si tesuturilor, la aceasta etapa
cresterea se datoreaza eliminarii hormonilor sexuali si hormonilor glandelor teroide. Foarte
intens creste volumul sistemului cardiac, au lok schimbari si in sistemul nervos. In virsta
preadolescenta se constata o intensificare a activitatii subcordicale, datorita careia in
comportamentul preadolescentului se manifesta o nevroza excesiva, se dezechilibreaza relatiile
emotive.
Criza torii preadolescentei. Preadolescenta este bogata nu numai in schimbari anatomofizioleogice dar si psihologice. Prin factorii interni se evidentiaza:
Factorul maturitatii sexuale; tendinta adolescentului spre reflexive; pozitia interioara ;
sentimental maturitatii.
Etape ale crizei preadolescente:
Perioada revoltei; perioada inchiderii in sine; perioada de exaltare si de afirmare.
Asupra dezvoltarii personalitatii si comportamentului preadolscentului influenteaza urmatoarele
schimbari:
Rascoala idealista- individual incepe sa se probeze pe sine in rol de adult, acesta se tranforma in
rebel, idealist, devine ft critic;
Valori de lunga durata- se considera egal cu adultii, el isi orienteaza viitorul, se gindeste sa
restructureze societatea;
depinde de nivelul constiintei de sine, intelegindu-si defectele ori devierile multi incep sa se
compeseze cu realizari in diferite sfere de activitate.
Situatia sociala a dezvoltarii psihice in adolescent.
Dezvoltarea psihicului si formarea personalitatii este determinate nu numai de procesele de
maturizare biologica ci si de noua situatie sociala a adolescentului. La aceasta virsta se rezolva
problema autodeterminarii sociale si personale. Situatia social de dezvoltare inseamna o
interectiune specifica a mai multor factori de diferita valoare: sociala(familie, scoala, grupuri
sociale, mass media), psihologici(maturizare intelectuala, temperament) si naturali( sexul).
Semnificativ pt adolescent este invatarea I alegerea profesiei, autodetreminarea. Situatia sociala
noua schimba semnificatia invatarii, scopurile si continurile ei. Ea este apreciata din punct de
vedere al utilitatii pt viitor, astfel se schimba si atitudinea fata de scoala. Cu virsta se extinde
spectrul rolurilor sociale cu drepturile si obligatiile sale specifice, iar dezvoltarea sociala optine
un character multiaspectual.
64)Particularitatile personalitatii si a reltiilor interpersonale la adolescent.
Constituirea personalitatii incepe in copilarie si continua toata viata.Desi procesul restructurarii
si afirmarii personalitatii are loc de-a lungul intregii vieti a omului,existe unele perioade,virste
cind el cunoaste o mai mare accentuare implicind diferite restructurari majore sau stabilizari
partiale,in atele mai putin.Pubertatea si adolescenta se caracterizeaza prin definitivarea si
stabilizarea structurilor de personalitate.Procesul de consolidare si definitivare a eu-lui intim si
a eu-lui social,process lansat,initiat inka in copilarie,in adolescent cunoaste o autentica
dezvoltare.Din multitudinea de trasaturi,care invadeaza personalitatea adolescentului,trei sunt
dominate si asigura specificul virstei:-formarea constiintei de sine;-identitatea vocationala;debutul independentei.In perioada adolescentei,fiecare inregistreaza un salt calitativ remarcabil
in dezvoltare.Abia in adolescent se constitue constiinta de sine ca formatiune psihica
complexa,adolescentul dindu-si ce reprezinta el,si ce este,cit valoreaza pt sine sip t altii,ce
scopuri si idealuri are,ce isi propune sa devina.Spre sfirsitul adolescentei este capabil de as-I
analiza obiectiv framintarile prin carea a trecut,de a aprecia nu atit in functie de ceea ce a
fost,dar mai ales,de ceea ce este,renuntind la mentalitatea,care l-a stapinit multa vreme ca el ar
fi alfa si omega.Relatiile si comunicarea cu semenii ocupa un rol important in viata
adolescentilor.In primul rind,ele sunt un izvor bogat de informative,date,de anumite
cunostinte.In al 2-lea rind ele sunt un teren de autorealizare,autoafirmare personnala si ofera
posibilitatea confirmarii apartenentei la un grup,satisfac necesitatea de comunicare intima.
Sfera relatiilor interpersonale se extend,in special,la reprezentantii de aceeiasi virsta,.Asistam la
unele incercari ale adolescentului de a se conforma,a se contopi cu ceilalti,si totodata si de a se
deosebi.Acesta este un mijlo de a se identifica intr-un fel anumit cu adultii,si totodata de a se
diferentia.
Totodata la adolescent apare dorinta de a avea un prieten,un om apropiat,relatii prfunde
individualte,de atasament emotional.Aceasta duce la aparitia sentimentului prieteniei,dragostei.
65.Orientarea social i autodetermin adolescenilor. Una dintre cele mai importante
formaiuni psihice caracteristice adolescenei este cutarea sensului vieii. ntrebrile: cine
snt?, ce voi deveni?, p/u ce exist?, ce rost are viaa mea? etc. i frmnt pe adolesceni, i
determin la cutri, la lrgirea sferei de activitate i de relaii. Necesitatea de a nelege sensul
vieii devine fora motrice a dezv. i stabilizrii altor structuri ale personalit. n primul rnd ea
are repercusiuni vdite asupra concepiei despre lume. Pentru a rspunde la ntrebrile
referitoare la sensul vieii, adolescentul e nevoit s sistematizeze cunotinele i inform
privitoare la societate, la natur, la relaiile umane; s fac legturi logice ntre anumite situaii
i episoade prin experiena sa de via. n funcii de nivelul de profunzime al perceperii i
nelegerii fenom, concepia d/e lume a adolescenilor poate fi just sau greit, tiinific sau
religioas, materialist sau idealist.
Cutarea sensului vieii determin n mare msur orientarea valorilor morale al adolescentului.
La aceast vrst se constituie autonomia moral, adic orientarea la un sistem interiorizat de
principii i norme morale. Dac preadolescentul apreciaz aspectul moral al conduitei (bine-ru,
drept nedrept) conform aprecierii din partea adulilor apropiai sau a grupului de referin,
adolescentul se orienteaz n aprecieri la propria probitate (cinste, onestitate). Integritatea eului moral depinde de nivelul intelectual al adolescentului de capacitatea de a analiza propria
experien de via i bineneles, de sistemul de motive ale individului.
Construirea planurilor de viitor este o alt caracteristic a adolescenilor. Cutarea sensului
vieii este, n acelai timp, cutarea propriului loc i rol n via. La aceast vrst are loc
generalizarea scopurilor, tendinelor, viselor i sistematizarea lor, fapt care duce la contruirea
planului, perspectivei vieii ocupnd un loc de frunte n sistemul valoric al personalitii.
Adolescena este considerat vrsta de nceput a autodeterminrii sociale i profesionale a
personalitii. La vrsta adolescenei planurile de viitor, autodeterminarea social i
profesional conin deja gnduri despre modul i cile de atingere a scopurilor. Problema
alegerii profesiei apare i la alte vrste: la copii sub form de jocuri, n care copilul i asum
un anumit rol profesional i interpretez anumite modele de conduit corespunztoare.
Autodeterminarea profesional presupune luarea deciziilor referitoare la 3 aspecte ale
activitii: la profesie, la specialit., la modul i cile de pregtire profesional. din punctual de
vedere al diferenierii acestor decizii adolesc. difer foarte mult. Unii se orienteaz numai la
profesie (vreau sa m fac un muncitor calificat; vreau sa devin medic), specialitatea concret i
modul de pregtire profesional fiind neclare i deseori lsate la voia ntmplrii. Unii se
orienteaz n primul rnd la continuarea studiilor (vreau s obin studii superioare), pe cnd
profesia i specialitatea snt trecute pe planul 2. Cercetrile social psihologice arat c aceste
lacune la alegerea profesiei le au majoritatea adolescenilor, ceea ce se explic n mare msur
prin nivelul nesatisfctor al muncii de orientare profesional n coal i n familie.
66. Tineretea- caracterizare generala
In determinarea limitelor cronologice ale tineretii , nu exista o parere unica. In general se
considera ca pentru tineret sunt caracteristice limitele cronologice intre 17/18 ani- 20/25/30 ani.
Toate aceste variatii sunt conditionate de faptul ca procesul dezvoltarii umane intotdeauna este
influentat de conditiile economice si sociale ale comunitatii. Pentru perioada tineretii, acest
moment este deosebit de important, actual, deoarece este perioada cind omul incearca sa se
adapteze la presiunea sociala si sa stabileasca un anumit echilibru intre valorile interne si
externe. Tinerii se orienteaza spre viitor si isi construiesc planuri marete.
Conditiile economice si culturale isi lasa amprenta asupra maturizarii. Tineretea, poate fi de
scurta durata si nemiloasa ca preludiu la independenta, ori dinpotriva, poate fi prelungita
datorita dependentei de familie. In perioada tineretii continua dezvoltarea aptitudinilor de
gindire sic a rezultat, se largeste constientizarea realitatii, se amplifica limitele imaginatiei,
diapanozul rationamentelor si intelegerii. Aceste noi posibilitati in cunoastere , contribuie la
acumularea intense a cunostintelor.Pentru dezvoltarea cognitiva a tinerilor este caracteristica
gindirea abstracta si utilizarea deprinderilor, abilitatilor metacognitive. Gindirea, la nivelul
operatiilor formale, poate fi caracterizata drept un process cu 2 niveluri (piaget).La primul
nivel, gindirea evidentiaza si contureaza legaturile dintre obiecte, la cel de-al doilea , cauta
manevrarea intre realitate si posibilitate.
Atentia este puternic voluntara si stabila; memoria- este preponderent logica; imaginatia - are
evidente calitati realist-stiin-tifice. stabilindu-se un echilibru intre visare si actiune, imaginatia
sa specializan-du-se (profesionalizandu-se), devenind astfel: tehnica, economica, pedagogica
etc; gandirea este abstracta si logica, specializandu-se (profesionalizandu-se), devenind astfel:
tehnica, economica, pedagogica, artistica - dupa caz; se stabileste un echilibru functional intre
latura critica si latura constructiv-realista a gandirii; procesele cognitive dezvoltate ofera
valoroase posibilitati de autoinstruc-tie, de autocontrol si autoevaluare, de autoreglaj
(feedback).
Procesele afective se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa dintre simtirile si trairile
sufletesti cu actele rationale, logice, fiind conditionate social. Este varsta la care se manifesta
sentimente superioare ca: dragostea de profesie, dragostea de patrie etc. Sentimentul iubirii, fara
a parasi notele de romantism, capata semnificatii superioare devenind baza a casatoriei si
intemeierii familiei.
67. Maturizarea: caracterizare generala
Pe durata ntregului stadiu, exist la majoritatea indivizilor un nivel funcional organic stabilizat
ca o condiie de fond a desfurrii bune a tuturor activitilor. James constat aceast stabilitate
pn ctre 60-70 de ani, care se datoreaz sistemului nervos autonom i hipotalamusului. Pe
fondul acestui echilibru organic, se nregistreaz unele modificri discrete ncepnd cu 40 de
ani, aa cum ar fi cele privind modificare tensiunii arteriale, funcionarea inimii sau a
aparatului respirator. La nivelul SNC, ieirea din funcie a unor neuroni proces care ncepe de
la 25 de ani, se accentueaz de-a lungul substadiilor adultului. Se produce, de asemenea,
declinul funciilor glandelor sexuale, mai nti la femei i apoi la brbai. Pierderea de esut
osos care ncepe de la 30 de ani se accentueaz uor la 40 de ani i mai departe. La fel, tonusul
muscular scade uor n primul substadiu i se resimte mai mult n ultimul. Datorit acestor
fenomene, se produc chiar modificri ale siluetei, crete greutatea corporal. Sunt, de
asemenea, mai discrete, dar apoi, ncepnd cu 50 de ani, mai evidente, unele schimbri
fizionomice, cum ar fi accentuarea trsturilor, ncrunirea i rrirea prului, apariia ridurilor.
Cele mai multe scderi ale capacitilor fizice in de sensibilitate i de psihomotricitate, mai ales
percepiile vizuale i cele auditive se desfoar de-a lungul acestui stadiu cu modificri
funcionale din ce n ce mai accentuate. Astfel, percepiile vizuale ncep s fie influenate de
faptul c scade acomodarea cristalinului. Mobilitatea ocular se pstreaz i se asigur astfel
viteza necesar n desfurarea percepiilor. Dup 45 de ani, scade capacitatea de extragere a
informaiilor din imaginile mai complexe sub presiunea timpului. Sensibilitatea auditiv ncepe
s scad puin chiar dup 35 de ani i se accentueaz dup 45 de ani, fr a perturba adaptrile
la ambian. Dac profesia cere astfel de capaciti de auz fin, ele pot fi conservate nc mult
vreme. Munca desfurat n spaii poluate sonor afecteaz puternic auzul. Dup 40-45 de ani
scade sensibilitate olfactiv, ct i sensibilitatea tactil, dar solicitrile profesionale privind
aceste capaciti le pot menine la parametrii satisfctori pe toat durata
angajrii n munc. Psihomotricitatea are o dinamic nuanat: rapiditatea micrilor scade
chiar dup 30 de ani i se accentueaz n stadiul adult, dar precizia scade la 40 de ani i ceva
mai mult dup 50.Ea tinde s fie cel mai bine conservat de solicitrile profesionale.
Intensitatea micrilor scade dup 50 de ani n mod real, dar tinde s fie subiectiv resimit mai
accentuat dect este n realitate. O dinamic deosebit prezint i capacitile de atenie.
68. Batrinetea: Caracterizarea generala
Perioada de btrnee aduce cu sine numeroase schimbri importante n modul n care individul
se percepe pe sine i lumea din jur, respectiv au loc schimbri n viaa profesional, n relaiile
cu familia i prietenii. Unele din aceste schimbri au loc ntr-o perioada specific de timp i
necesit o adaptare imediat.
In societatea noastra, batrinii sunt preocupati prin prisma mai multor stereotipuri. Parerile
oamenilor despre persoanelein virsta sunt cele mai variate, fie positive, sau negative, care
determina atitudinea fata de ei in societate. Multi oameni sunt orientati sa creada ca ratiunea
omului virstnic slabeste. Daca un om tinar sau de virsta adulta mijlocie, a uitat ceva nimeni nu
va vedea in aceasta ceva rau, dar daca se intimpla cu un om batrin se vorbeste de scleroza, un
fenomen caracteristic virstei.Scaderea memoriei nu este chiar atit de serioasa si globala, ca sa
ne puie pe ginduri. Pierderile din memorie pot fi provocate nu atit de virsta, cit de alti factori ,
asa cum depresia, incetarea muncii active, influenta preparatelor medicale s. a. Principala
schimbare la virsta adulta inaintata este scaderea vitezei de realizare a operatiilor fizice si
intelectuale. Efectele imbatrinirii asupra intelectului uman se observa cel mai bine cind
examinam felul in care memoreaza lucrurile. Oamenii mai in virsta si aici se deosebesc de cei
tineri. Ei sunt in stare sa memorizeze un volum mai mik de informative, in special, cind 2
evenimente au loc in acelasi timp. Referitor la memoria de scurta durata a oamenilor in virsta si
a celor tineri, majoritatea cercetatorilor n-au evidentiat modificari deosebite.