Rolul proceselor motivationale in asigurarea reusitei in activitatea

de invatare
 Motivatia resprezinta totalitatea motivelor care dinamizeaza comportamentul uman.

Realizarea invatarii scolare are loc in conditiile in care pregatesc psihologic elevul pentru
activitatea respectiva. Motivatia este totalitatea motivelor care determina elevul sa invete. Ele sunt si
cauzele conduitei. Punctul de plecare in procesul motivatiei revine trairii unor trebuinte, raportata la
obiectele cu care ea poate fi satisfacuta. Constientizarea acestor obiecte in mintea noastra da nastere
motivului, adica un sentiment de convigere, aspiratie ce determina actiunea sa se orienteze spre un
anumit scop. La baza motivatiei sta o mare varietate de trebuinte biologice si psihice ale omului.

Pe de altă parte, expresivitatea emoţională pe care o arată elevii in timpul lecţiei permite
profesorului să aprecieze gradul de inţelegere a materialului predat, dificultatea lui, stadiul de rezolvare
a problemei date şi astfel işi poate autoregla strategia didactică, in direcţia optimizării ei.

În şcoală putem descoperii un număr mare de motive care declanşează sau frânează, orientează
sau nu, susţin energetic sau nu efortul în învăţare.

Care sunt motivele principale care il determina pe scolar sa vina la scoala?

La vârsta preşcolară şi şcolară mică putem identifica următoarele motivatii ale învăţării:

a) curiozitatea şi dorinţa de a înţelege faptele şi fenomenele din jur;

b) dorinţa de a obţine lauda şi aprobarea celor din jur;
c) sentimentul obţinerii succesului;
d) satisfacţia produsă de activităţile constructive oferite de şcoală;
e) câştigarea afecţiunii şi aprecierii din partea educatorilor, părinţilor şi colegilor;
f) dorinţa de a ocupa un loc de frunte în competiţie.

Profesorul e nevoit sa se sprijine pe toate formele de motivatie, insa el va cauta tot timpul
sa promoveze motivatia intrinseca (curiozitatea, dorinta de a crea, aspiratia spre competenta), cea mai
valoroasa.
Când dificultatea sarcinii este apreciată incorect se creează două situaţii: când subapreciază si
când supraapreciază dificultatea sarcinii pe care o are de indeplinit.
In primul caz, elevul va fi submotivat şi nu poate să-şi mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea
sarcinii respective. In al doilea caz, când dificultatea sarcinii este supraapreciată elevul va fi
supramotivat ceea ce va conduce către un surplus energetic care l-ar putea dezorganiza.
2
 Este evident ca o discrepanţă prea mare între capacităţi şi aspiraţii nu este benefică pentru elev.
Pentru a avea un efect pozitiv nivelul de aspiraţie trebuie să fie cu puţin peste posibilităţile de moment
ale elevului.

In ansamblul ei, activitatea intructiv-educativă trebuie să fie astfel reglată si organizată incat să
nu genereze dereglări afective la elevi.

Prin caracterul său reglator-preferential al activitătii umane, afectivitatea îşi pune amprenta şi
asupra calitătii prestatiei şcolare a elevilor. Activitatea este factorul care mobilizează şi sustine
energetic efortul cognitiv şi de voinţă al elevilor în activitatea de invăţare, ca şi în indeplinirea eficientă
a tuturor îndatoririlor şcolare în asamblul lor.

Modul în care motivaţia se inseră în îndeplinirea obligaţiilor şcolare se diferenţiază ascendent în

funcţie de particularitaţile de varstă şi individuale ale elevilor şi mai ales, de lărgirea orizontului de
cunoaştere şi a gradului de formare şi dezvoltare a personalităţii lor.

Rolul profesorului este de a facilita motivatia elevului prin accentuarea atractiilor, prin
implicarea lor in sarcini captivante si evitarea situatiilor jenante sau de esec.

Formarea motivatiei:
- proces complex si de lunga durata;
- atitudinile parintilor sunt inoculate treptat si copiilor;
- conteaza exemplul, modelul profesorului; intervine intentia datorata autoritatii;
- bucuria succesului poate duce la o atitudine pozitiva fata de materia asimilata care a dus la
satisfactii;
- intr-o activitate scolara trebuie sa predomine momentele pozitive;
- educarea motivatiei atinge stadiul superior cand apar sentimentele trainice legate de valoarea
muncii si a culturii.

Randamentul intr-o activitate creste paralel cu forta motivatiei numai pana la un anumit punct,
cand dorintele sunt prea puternice, intevin inhibitii si randamentul nu mai creste, ba chiar scade.

3
Bibliografie:
1. Stoica, Marin, ”Pedagogie și psihologie”, Ed. Gheorghe Lazăr, 2002.
2. http://pshihopedagogie.blogspot.com/2007/08/6-invatarea-scolara-orientari.html
3. https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/procesele-si-starile-afective-96.php