S2-Metodologia cercetării educaționale

Data 23.03.2021

FIȘA DE LUCRU 2

Tematica cercetării educaţionale .Ce este si ce nu este o temă de cercetare educațională?

a. Când se prezintă extrapolări de informaţii, valorificarea unei documentaţii, elemente de organizare a practicii
productive sau a altor domenii, avem de a face cu o dare de seamă, un raport de activitate sau o sinteză
bibliografică. Ele nu susţin prin elemente specifice eficienţa unei acţiuni şi, ca atare, nu reprezintă o cercetare
ştiinţifică.
b. Când se prezintă un aparat/dispozitiv/instalaţie după scheme originale care au fost adaptate sau se
particularizează o teorie într-un domeniu fărăo susţinere ştiinţifică (preexperimentare, măsurare, interpretare de
date comparativ cu alte variante posibile, etc.), avem de-a face cu un referat sau un studiu.
c. Când se sugerează acţiuni sau direcţii posibile de perfecţionare (imaginate sau preluate), fără a se demonstra o
perfecţionare prin forme şi tehnici controlabile, avem de-a face cu un îndrumător.
d. Când există o problemă/contradicţie/un aspect al unei practici specifice care se cere ameliorat/perfecţionat,
neexistând soluţie până în prezent, avem de-a face cu o situaţie pretabilă cercetării ştiinţifice.

Cerintele unei cercetari obiective și eficiente sunt: inregistrarea fidela a datelor, folosind aparatura corespunzătoare;
investigatia unui numar suficient de cazuri, care să se justifice statistic; asigurarea cadrului natural al situațiilor
pedagogice de investigatie pe baza cărora se culeg datele; folosirea imbinată atât a datelor din izvoarele directe și
indirecte, cât si a metodelor de investigatie cu caracter cantitativ si calitativ, acordând, în final, pentru stabilirea
concluziilor, o pondere deosebită analizei (prelucrării și interpretarii) calitative, specifice fenomenului educațional;
inainte de stabilirea concluziilor finale sa se reia actiunea de prelucrare si interpretare a datelor, aceasta oferind
posibilitatea de a evita concluziile eronate, neadecvate sau incomplete; folosirea unor mijloace tehnice moderne,
informatice; valorificarea rezultatelor cercetării in lucrări scrise (articole științifice, cărti, tratate, reviste etc), filme,
fotografii, înregistrari pe casete video/magnetice, stocări pe calculator, lucrăari materiale etc.

Sarcini de lucru

1. De ce este necesară cercetarea în domeniul educaţiei? Argumentaţi pe scurt!

2. Stabiliţi rolul şi importanţa cercetării pedagogice.
3. Reflectați la tema de licență și conturați problema cercetării.Apoi formulaţi scopul și obiectivele cercetării.
4. Identificaţi probleme ale educaţiei actuale şi formulaţi ipoteze fundamentale şi particulare pentru
ameliorarea acestora.(tema de casă)
 Rezolvare:

1.Cercetarea ştiinţifică este un domeniu social prioritar, care asigură dezvoltarea

ştiinţei şi pe această bază, optimizarea şi dezvoltarea fiecărui domeniu social în pas
cu exigenţele şi necesităţile contemporane.
Cercetarea ştiinţifică reprezintă o investiţie pentru progres pe termen lung,
pentru dezvoltarea durabilă. Ea trebuie realizată numai în scopul progresului
umanităţii, al binelui, ca o dimensiune etică a dezvoltării sociale.

Dezvoltarea ştiinţei pedagogiei şi cea a învăţământului sunt dinamizate de

cercetarea pedagogică. Cercetarea pedagogică şi-a adus o contribuţie importantă,
inovatoare, la dezvoltarea pedagogiei ca ştiinţă, la descoperirea şi elaborarea
legilor educaţiei, funcţiilor, laturilor şi conţinuturilor educaţiei şi învăţământului,
precum şi la elaborarea strategiilor cerute de dezvoltarea, modernizarea şi
perfecţionarea continuă a învăţământului şi educaţiei. Cercetarea pedagogică
reprezintă un factor esenţial dinamizator al transformării revoluţionare continue a
educaţiei şi învăţământului.

 Cercetarea pedagogică aplicativă este concepută să rezolve problemele educaţiei

curente, imediate, pe termen relativ scurt, în stransă legătură cu reforma
învăţământului, asigurându-i restructurarea, modernizarea şi perfectionarea ei în
condiţiile societăţii contemporane.

Cercetarea fundamentală (de dezvoltare, de perspectivă) este chemată să

abordeze (investigheze) problemele educative cu caracter teoretic pe termen lung,
de perspectivă. Cercetarea pedagogică fundamentală concepe şi proiectează
educaţia,învăţământul, şcoala viitorului.

2. Importanţa cercetărilor pedagogice este majoră atât pentru planul teoretic al

educaţiei - radiografierea, cunoaşterea, interpretarea, înţelegerea etc. fenomenelor
educaţionale, cât şi pentru cel practic-operaţional - investigarea, orientarea,
optimizarea, inovarea, reformarea, prospectarea practicilor educative.

Progresul în pedagogie se produce, practic, prin două modalităţi de bază:

organizarea unor cercetări experimentale (modalitate preferabilă) şi prin
valorificarea critică şi perpetuarea achiziţiilor şi experienţei dobândite, pe baza
intuiţiei, a lecturilor, reflecţiilor şi a generalizării experienţei educative practice
(pozitive).

Aceste două modalităţi sunt complementare, întrucât nu toate faptele pedagogice

pot fi supuse unei experimentări riguroase, însă atunci când se organizează
cercetări experimentale, se valorifică şi experienţa, iar, pe de altă parte, experienţa
se îmbogăţeşte prin experimentare. Marea complexitate a fenomenelor
educaţionale, marea diversitate a variabilelor pedagogice şi psihologice implicate,
factorii obiectivi şi subiectivi care intervin, dinamica lor evolutivă accentuată, fac
ca diversitatea interacţiunilor dintre componentele acţiunii educaţionale să fie,
practic, infinită. Implicit, potenţialele surse care ar putea "declanşa", orienta şi
susţine cercetările pedagogice sunt, practic, infinite, educaţia oferind un orizont
nelimitat de investigaţie.

Scopul cercetărilor pedagogice este cunoaşterea obiectivă, înţelegerea,

analizarea, explicarea, optimizarea, ameliorarea, perfecţionarea, reformarea şi
prospectarea fenomenului educaţional, a componentelor, variabilelor şi
caracteristicilor acestuia, cu alte cuvinte, perfecţionarea tehnicilor de intervenţie şi
sporirea calităţii în procesul de formare a personalităţii. Se cuvine să precizăm aici
faptul că studiul ştiinţific al faptelor pedagogice trebuie să se realizeze în viziune
sistemică, prin investigarea teoretică şi/ sau practic-aplicativă a relaţiilor
funcţionale şi cauzale dintre componentele şi variabilele fenomenului educaţional,
în contextul analizei tuturor factorilor sistemului educativ în care se integrează
faptul pedagogic: personalitatea profesorului şi a elevilor, relaţiile psihosociale,
condiţiile psihologice şi materiale din mediul şcolar şi familial etc.

3.

Titlul lucrării : Opinii ale copiilor cu CES,de la Şcoala Profesională Specială

,Balş, cu privire la educaţia online în raport cu educaţia tradiţională

Scopul lucrării: Evaluarea procesului educațional realizat la distanță şi a

cursurilor față în față.

Obiectivele cercetării:

O1 Identificarea opiniilor respondenților , cu privire la accesul, modul de

desfășurare , participarea la activitățile școlare la distanță , nevoile procesului de
învățare la distanță.

O2 Aspecte comparative între şcoala online şi cea tradiţională în opinia

respondenţilor.

4.Probleme ale educaţiei actuale:

 Inegalitatea de șanse la educație, despre care argumentez că este una

dintre provocările fundamentale ale sistemului de învățământ
românesc. Societatea românească este polarizată, cu o pondere
ridicată a persoanelor tinere aflate în risc de sărăcie sau excluziune
socială, cu un procent ridicat de tineri care trăiesc în locuințe supra-
aglomerate și un sistem de protecție socială ineficient.Efectele acestor
probleme din societate se regăsesc în sistemul educațional și că școala
reușește într-o mică măsură să atenueze dezavantajele socio-familiale
ale elevilor. În contextul întreruperii activităților uzuale, generate de
pandemia cu SARS – CoV - 2, elevii dezavantajați socio-economic au
o probabilitate mai mare să se deconecteze de școală. Deconectarea de
școală se află în strânsă legătură cu abandonul școlar și rezultate
școlare slabe.
 Competențele digitale și trecerea la sistemul on-line de predare-
învățare reprezintă a altă problemă a educaţiei actuale. Există o
nevoie de dezvoltare a competențelor digitale și utilizare a noilor
tehnologii în rândul cadrelor didactice, în special pentru adaptarea
conținuturilor și activităților didactice la cerințele instrumentelor on-
line. Participarea elevilor la activitățile educaționale on-line depinde
de accesul acestora la infrastructura casnică și dotarea gospodăriilor
cu conexiune la internet, cu laptop / computer personal / imprimantă
(sau telefon mobil/tabletă). Sprijinul pe care părinții l-au putut oferi
propriilor copii în accesarea lecțiilor și a resurselor de învățare oferite
 de cadrele didactice este o altă condiție necesară. Ministerul Educației
nu își asumă responsabilitatea pentru asigurarea accesului gratuit la
educație pentru toți elevii în contextul în care 38% din copiii și tinerii
sub 16 ani se află într-o situație materială precară agravată de
restrângerea activităților economice.

Ipoteze fundamentale şi particulare pentru ameliorarea acestora:

 Eu cred ca ar trebui să se asigure accesul gratuit la educație pentru toți elevii

 Asigurarea de mijloace de comunicare(tabletă/telefon/laptop) dotate cu
conexiune la internet tuturor elevilor defavorizaţi
 Dezvoltare a competențelor digitale și utilizare a noilor tehnologii în rândul
cadrelor didactice
 Dezvoltarea competențelor digitale și utilizarea noilor tehnologii în rândul
elevilor
 Reluarea cursurilor tradiţionale,cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire
a virusului SARS – CoV – 2, pentru elevii defavorizaţi,carora nu li s-au
asigurat mijloace de comunicare.