S1-Integrare și incluziune la vârstele timpurii

Nume Slămnoiu Iuliana Raisa

Filială Slatina

Data 25.10.2021

FIȘA DE LUCRU 1

1. Definiți integrarea

Integrarea copiilor cu cerinţe speciale are în vedere intrarea acestora în clasele obișnuite. Ea
se centrează pe mutarea copiilor de la școli separate la școlile locale, ale comunității. În mod
obișnuit ei se mută pentru a-și petrece timpul școlar în clase separate și pentru a primi sprijinul
necesar. Atunci când această mutare nu este însoțită de o creștere a interacțiunilor între elevii
cu și fără dizabilități sau cu diferențe în învățare, putem considera că nu este un proces de
integrare reală ci numai o etapă de integrare: integrarea fizică.

Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având

ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține
participarea la procesul de învățământ a tuturor elevilor din cadul unei comunități.

Când se vorbește de integrare, se evocă un individ care este în afara grupului și pentru care se
va face un"efort" pentru a-l primi în grup.

(sursa: https://www.didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-
dezvoltarea-capacitatii-institutionale-a-scolilor-defavorizate/relatia-dintre-incluziune-si-
integrare )

2. Definiți incluziunea

Incluziunea este adeseori asociată cu elevii care au dizabilități, sau care au "nevoi
educaționale speciale". De fapt, incluziunea se referă la educația școlara a tuturor copiilor și
tinerilor, conform conceptului "școlii pentru toți".

Printre inițiativele actuale de îmbunătățire a sistemului educațional se urmărește nu numai

creșterea performanțelor școlare ci și educația elevilor pe relații de colaborare și pe
îmbunătățirea mediului de învățare și predare. Pentru atingerea acestor deziderate copiii și
tinerii sunt implicați activ, integrând ceea ce li se predă cu propria lor experiență de viață.

 Noțiunea de incluziune tradusă din engleză merge dincolo de conceptul de integrare, cunoscut

deja.

Ideea de incluziune pleacă de la principiul că orice individ , oricât ar fi de diferit, aparține de

fapt și de drept grupului social .Există un loc de drept pentru el, și există o recunoaștere a
acestui drept.

(sursa: https://www.didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-
dezvoltarea-capacitatii-institutionale-a-scolilor-defavorizate/relatia-dintre-incluziune-si-
integrare )

3. Realizați o schemă unde să surprindeți diferențele dintre integrare și incluziune

 Integrarea este procesul de asimilare a elevului în cadrul învăţământului normal,

proces prin care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne, în cea mai mare
parte, neschimbată. Incluziunea presupune că şcolile şi sistemul educaţional, în
general, să se schimbe şi să se adapteze nevoilor elevului.

Incluziunea este diferită de integrare. Integrarea copiilor cu cerinţe speciale are în

vedere intrarea acestora în clasele obişnuite. Incluziunea se distinge de conceptul de
integrare prin faptul că integrarea presupune menţinerea în şcoală a aceluiaşi sistem,
dar adăugarea anumitor elemente care să răspundă elevilor cu nevoi diferite. Obiectivul
integrării și incluziunii este acela de a educa copiii cu dizabilități în mediul cel mai
puțin restrictiv, există diferențe de abordare. Incluziunea pare să fie mai sensibilă la
nevoile speciale ale persoanelor cu handicap și mai cuprinzătoare. Integrarea încearcă
să trateze persoanele cu dizabilități la egalitate cu elevii obișnuiți și normali și să
efectueze educația pentru persoanele cu handicap cât mai mult posibil în sălile de clasă
obișnuite.

O paralelă între Şcoala integrată şi Şcoala incluzivă, preluată după Walker D. (1995),
scoate sintetic în evidenţă diferenţele de esenţă dintre cele două instituţii ce reprezintă
de fapt diferenţele dintre educaţia integrată şi educaţia incluzivă.

ŞCOALA INTEGRATĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ

Nevoile elevilor speciali; Nevoile drepturile tuturor elevilor;
Remedierea/schimbarea educabililor; Schimbarea școlii însăşi după
educabilii ei;
Beneficile elevilor cu C.E.S.; Beneficiile tuturor educabililor;
 Expertiza (experienţă-competenţă şi
calificare) a profesorilor integratori şi parţial
a specialiştilor;
Intervenţie predominant etnic-procedurală, cu
elemente remediale preluate din Educaţia
specială;
Experienţa şi inspiraţia procesată a
fiecărui profesor;
Predare de calitate pentru toţi
educabilii prin adecvare până la
personalizare;

În orice caz, s-a constatat că integrarea este potrivită pentru elevii cu dizabilități care ar putea
efectua aproape o medie a elevilor obișnuiți în clasă, în timp ce incluziunea funcționează bine
pentru persoanele cu dizabilități care au nevoie de sisteme de asistență.

TEMATICA REFERATE

1. Educația incluzivă în contextul drepturilor omului şi ale copilului: cadrul legislativ

internațional și național.
2. Educația incluzivă și reducerea discriminării.
3. Bazele educației incluzive, acte internaționale și politici care promovează
incluziunea și educația incluzivă.
4. Caracteristicile generale ale educației incluzive: dimensiuni și indicatori
5. Particularități și principii ale educației incluzive
6. Modele ale integrării copiilor cu cerințe educaționale în scoală
7. Avantaje si limite ale modelelor integrării copiilor cu CES în școala de masă:
8. Facilitatori și frenatori ai integrării și incluziunii socio-educaționale.
9. Servicii de sprijin și suport pentru asigurarea unei educații incluzive.
10. Tendințe actuale în abordarea individualizată a copilului
11. Planificarea și organizarea procesului educațional din perspectivă incluzivă.
12. Adaptări și modificări în procesul incluziunii educaționale a copiilor cu CES și/sau
dizabilități
13. Strategii de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale
14. Managementul implementării educației incluzive
15. Identificarea necesităților și metodologia abordării cerințelor educative speciale
(CES) la vârstele timpurii
- Cerințe senzoriale și fizice
- Cerințe privind cunoașterea și învățarea
- Cerințe de comunicare și interacțiune
- Cerințe emoționale, sociale și de comportament
16. Managementul mediului de învățare al copiilor cu dizabilități; strategii de
adaptare a ariilor de stimulare/centrelor de activitate
17. Principiile organizării procesului educațional cu copiii ce prezintă
dificultăți/dizabilități
18. Adaptarea curriculară
 19. Strategii didactice incluzive
20. Plan Educațional de Intervenție Individualizată
21. Evaluarea copilului cu dizabilități: principii, instrumente
22. Evaluarea CES și Planificarea obiectivelor de învățare: studiu de caz
23. Parteneriatul educațional cu familia pentru sprijinirea copiilor cu dizabilități –
implicare

NOTĂ: Studenții pot propune teme de referat în acord cu problematica cursului.

!!! Exigențe în elaborarea referatelor:

 Se va realiza o riguroasă documentare științifică din surse scrise (bibliografie

min.recomandată) și surse electronice, cu precizarea lucrărilor științifice/ paginilor
respective care au fost consultate/site-urilor care au fost vizitate.
 Textul referatului va fi riguros prelucrat de către student cu citări corespunzătoare
conform regulilor de autorat științific.
 Se va prezenta un text structurat logic, coerent și bine articulat (minim 3
pagini/referat)
 Se va preciza obligatoriu bibliografia (minim 3 surse).

Bibliografie minimală

*** (2017). Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 3.124/20.01.2017 privind

aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de
învăţare
*** Cerinţe speciale în clasă. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor (1995),
Reprezentanţa UNICEF în România.
*** Ghid pentru cadre didactice de sprijin (2005), Editura Vademonde, Reprezentanţa
UNICEF în România.
*** (2003). Ordin nr. 18 din 26 februarie 2003 privind aprobarea Ghidului metodologic
pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi şi încadrarea într-un grad de handicap
*** (2011). Incluziunea în educație. Ghid de politici UNESCO (traducere RENINCO).
București.
Chicu, V. (2006). Educaţie incluzivă, repere metodologice. Chişinău: Ştiinţa.
Creţu, C. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat. Ghid metodologic pentru
învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor cu disponibilităţi aptitudinale înalte, Editura
Polirom, Iaşi;
Dănescu, E. (2010). Educaţia integrată a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, Ed.
Universităţii din Piteşti
Gherguţ, A. (2006) Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe educative speciale. Strategii
diferenţiate şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi; Gherguţ, A.;
Cozma, T. (2000). Introducere în problematica educaţiei integrate, Editura Spiru Haret,
Iaşi,
Ionescu, C.E. (2010). Psihopedagogie specială (suport de curs), Ed. Tiparg (acreditată
CNCSIS), Geamăna.
Neamţu, C., Gherguţ, A. (2000). Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi;
Popovici, D.V. (1999). Elemente de psihopedagogia integrării, Editura ProHumanitate,
Bucureşti;
Ungureanu, D. (2000). Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Ed. de Vest, Timişoara.
Ungureanu, D. (2000), Educaţia şi/sau şcoala incluzivă, Ed. Aramis, Bucureşti.
Vrăşmaş, E.( 2004). Introducere în educaţia cerinţelor speciale, Editura Credis,
Bucureşti, 2004
Vrăşmaş, T.(2001). Învăţământul integrat şi/sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti
Vrăşmaş, T.; Daunt, P.E., Muşu, I. (1996). Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinţe
educative speciale, Editura Alternative, Bucureşti;