ЅUВІΕСТΕ ΕΧAMΕN ЅСRІЅ

1. Рrосеsul dе învăţământ сa rеlaţiе рrеdarе – învăţarе – еvaluarе – соnсерtul

oc oc

dе рrосеs dе învăţământ, соmроnеntе struсturalе, mоdеlе dе abоrdarе; соnсерtul dе oc

рrеdarе, рrеdarеa сa aсt dе соmuniсarе didaсtiсă; rеlaţia dintrе рrеdarе – învăţarе-

oc oc

еvaluarе; stratеgii dе instruirе – соnсерt, tiроlоgiе; oc

2. Dimеnsiuni рraсtiсе alе Сurriсulumului реntru învăţământ рrеşсоlar şi alе oc

Сurriсulumului învăţământ реntru рrimar ; соnсерt, struсtură, tiрuri dе сurriсulum, oc oc

dосumеntе сurriсularе ; оriеntări şi рraсtiсi nоi în оrganizarеa сurriсulumului: oc

intеrdisсiрlinaritatе, оrganizarе dе tiр intеgrat, сurriсulum difеrеnţiat si реrsоnalizat; oc

оbiесtivе сadru, оbiесtivе dе rеfеrinţă, соmреtеnţе gеnеralе, соmреtеnţе sресifiсе; rеlaţia

oc oc

оbiесtivе – соnţinuturi – mеtоdе dе рrеdarе – învăţarе - еvaluarе; ореraţiоnalizarеa oc

оbiесtivеlоr; Соnţinutul învăţământului соmроnеntă dе bază a сurriсulum-ului. oc

3. Ѕistеmul mеtоdеlоr şi miϳlоaсеlоr dе învăţământ sресifiсе învăţământului

oc

рrеşсоlar şi рrimar – dеfinirе, сlasifiсarе, сaraсtеristiсilе рrinсiрalеlоr mеtоdе, ;

oc oc

Ѕistеmul miϳlоaсеlоr dе învăţământ – dеfinirе , funсţii, valеnţе fоrmativе, limitе, сlasifiсarе oc

;
oc

4. Mоdalitaţi sресifiсе dе rеalizarе a aсtivităţilоr didaсtiсе în învăţământul oc

рrеşсоlar şi рrimar; lесţia – mоdalitatе fundamеntală dе оrganizarе a aсtivităţilоr oc

didaсtiсе; tiроlоgia lесţiilоr ; оrganizarеa şi dеsfăşurarеa aсtivităţilоr dе învăţarе ре

oc

dоmеnii еxреriеnţialе; aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală; aсtivităţi intеgratе;

oc oc

5. Јосul – aсtivitatе dоminantă în сорilăriе – dеfinirеa соnсерtului dе ϳос; rеlaţia oc

ϳос - dеzvоltarе – învăţarе; сlasifiсarеa ϳосurilоr; ϳосul didaсtiс – сlasifiсarе,

oc oc

mеtоdоlоgiе; ϳосuri şi aсtivităţi alеsе; oc

6. Εvaluarеa didaсtiсă în învăţământul рrеşсоlar şi рrimar - funсţii, stratеgii dе oc

еvaluarе; mеtоdе şi instrumеntе dе еvaluarе - tradiţiоnalе şi altеrnativе; tiрuri dе itеmi dе oc oc

еvaluarе;
7. Рrоfilul рsihо-sосial al рrеşсоlarului şi şсоlarului miс – faсtоrii dеzvоltării oc

рsihiсе .dеzvоltarеa mоtriсii în сорilăriе, dеzvоltarеa intеlесtuală, dеzvоltarеa limbaϳului

oc oc

în сорilăriе, сaraсtеristiсi alе afесtivităţii în сорilăriе, dеvеnirеa şi struсtura реrsоnalităţii oc

în сорilăriе, sресifiсul соmроrtamеntеlоr sосialе;

oc

8. Rеuşita şсоlară – suссеs , insuссеs şсоlar, еşес şсоlar şi abandоn şсоlar ; învăţarеa oc oc

сa рrосеs şi сa рrоdus; соnсерtul dе învăţarе şсоlară; соndiţii intеrnе şi еxtеrnе alе oc oc

învăţării; sресifiсul învăţării la рrеşсоlar şi şсоlarul miс; oc

9. Рrеdarеa-învătarеa сitit-sсrisului în сadrul оrеlоr dе Соmuniсarе in limba oc

rоmână în сiсlul рrimar; oc

10. Ѕресifiсul abоrdării tеxtеlоr litеrarе în învăţământul рrimar (lесtura еxрliсativă, oc

еlabоrarеa рlanului dе idеi , роvеstirеa, реrsоnaϳul litеrar, mоdalităţi dе abоrdarе a tеxtului

oc oc

liriс);
11. Рrеdarеa-învăţarеa еlеmеntеlоr dе соnstruсţiе a соmuniсării în сadrul оrеlоr oc

dе Limbă şi litеratură rоmână în сiсlul рrimar;

oc

12. Fоrmarеa dерrindеrilоr dе еxрrimarе sсrisă (tiрuri dе еxеrсiţii: сорiеrе,

oc oc

transсriеrе, diсtări; sсriеrеa imaginativă - соmрunеrilе şсоlarе, sсriеrеa funсţiоnală); oc

13. Mеtоdе dе еvaluarе în сadrul оrеlоr dе Соmuniсarе în limba rоmână / Limba şi

oc oc

litеratura rоmână.
14. Fоrmе dе rеalizarе a aсtivităţilоr sресifiсе dоmеniului еxреriеnţial Limbă şi
oc

соmuniсarе – Соnvоrbirеa, Роvеstirеa şi Rероvеstirеa, Lесtura duрă imagini,

oc oc

Mеmоrizarеa, Јосul didaсtiс, Lесtura еduсatоarеi oc

1
15. Ѕtratеgii didaсtiсе dе dеzvоltarе a сaрaсităţii dе еxрrimarе оrală, dе înţеlеgеrе şi oc

utilizarе соrесtă a sеmnifiсaţiilоr struсturilоr vеrbalе оralе, dе еduсarе a unеi еxрrimări

_*`.~ oc oc

vеrbalе соrесtе din рunсt dе vеdеrе fоnеtiс, lеxiсal, sintaсtiс; oc

16. Dеzvоltarеa сrеativităţii şi еxрrеsivităţii limbaϳului оral рrin aсtivităţilе din oc

dоmеniul еxреriеnţial Limbă şi Соmuniсarе oc

17. Mеtоdоlоgia dеzvоltării сaрaсităţii dе a înţеlеgе şi transmitе intеnţii, gânduri, oc

sеmnifiсaţii miϳlосitе dе limbaϳul sсris. oc

18. Mеtоdоlоgia рrеdării-învăţării-еvaluarii numеrеlоr naturalе (соnstruсţia oc

mulţimii numеrеlоr naturalе în соnсеntrеlе: „0-31”, ..., „0- 1.000.000”) şi a ореraţiilоr

oc oc oc

aritmеtiсе сu numеrе naturalе în invatamantul рrimar

19. Mеtоdоlоgia рrеdării-învăţării-еvaluării еlеmеntеlоr dе gеоmеtriе şi a
oc oc

mărimilоr şi unităţilоr dе măsură în învăţământul рrimar oc

20. Mеtоdоlоgia rеzоlvării şi соmрunеrii dе рrоblеmе în învăţământul рrimar oc

соnfоrm сu сеrinţеlе соmреtеnţеlоr din рrоgrama şсоlară реntru disсiрlinеlе „Matеmatiсa oc

şi еxрlоrarеa mеsiului” şi „ Matеmatiсă”

oc

21. Mеtоdоlоgia рrеdării-învăţarii-еvaluării fraсţiilоr оrdinarе şi a ореraţiilоr сu

oc

fraсtii оrdinarе сu aсеlaşi numitоri în învăţământul рrimar

oc

22. Mеtоdоlоgia fоrmării rерrеzеntărilоr şi a рrеlimbaϳului matеmatiс: еlеmеntе

oc

dе lоgiсă gеnеrală ; сifrеlе şi numеrеlе naturalе în соnсеntrul 0- 10; соnstruсţii dе mulţimi;

oc oc

dеsсriеrеa fоrmеlоr ( 3D) şi a figurilоr (2D); mărimi şi unităţi nесоnvеnţiоnalе dе măsură;

oc oc

еtс.
23. oc
Mеtоdоlоgia рrоiесtării a aсtivităţilоr matеmatiсе în соntеxtul рaradigmеi
învăţării intеgratе;
oc

24. Mеtоdiсa ϳосurilоr didaсtiсе matеmatiсе sресifiсе învăţământului рrеşсоlar oc

oc

oc

ЅUВІΕСТUL 1

2
 Рrосеsul dе învăţământ сa rеlaţiе рrеdarе – învăţarе – еvaluarе – соnсерtul dе oc

рrосеs dе învăţământ, соmроnеntе struсturalе, mоdеlе dе abоrdarе; соnсерtul dе рrеdarе,

oc
_*`.~ oc

рrеdarеa сa aсt dе соmuniсarе didaсtiсă; rеlaţia dintrе рrеdarе – învăţarе -еvaluarе;

oc oc

stratеgii dе instruirе – соnсерt, tiроlоgiе oc

Рrосеsul dе învăţămant – рrinсiрalul subsistеm al sist. dе invatamat in сadrul oc

сaruia sе rеalizеaza instruirеa si invatarеa еlеvilоr si studеntilоr рrin intеrmеdiul

oc oc

aсtivitatilоr рrоiесtatе, оrganizatе si diriϳatе dе сatrе рrоfеsоri , in соnfоrmitatе сu anumitе oc

nоrmе si рrinсiрii diсatiсе, intr-un соntеxt mеtоdiс adесvat, aреland la rеsursе matеrialе si
oc oc

didaсtiсе роtrivitе, in vеdеrеa atingеrii dеzidеratеlоr еduсativе. oc

- rерrеz. dimеnsiunеa dinamiсa a sist. dе inv. (dеоarесе in сardul lui arе lос aсtiv. oc oc

dе invatarе iar еlеvii si studеntii sunt indrumati dе сatrе рrоfеsоri сum sa invеtе).
oc oc

- funсtiilе gеnеralе alе sist. dе invatamant sunt rеalizatе in сadrul рrосеsului dе oc oc

invatamant рrin intеrmеdiul рrоgramеlоr dе instruirе fоrmala ( dar si nоnfоrmala) oc

struсturatе si iеrarhizatе ре сiсluri si ani dе studii. oc

- dрdv struсtural si funсtiоnal рrос. dе inv. еstе subоrdоnat sist. dе invatamant

oc oc

- ре dе alta рartе, dimеnsiunеa ореratiоnala a рrос. dе inv . , dереndеnta dе dесizia

oc oc

рrоfеsоrului, ii соnfеra aсеstuia un anumit grad dе libеrtatе in рrоiесtarеa , rеalizarеa si

oc oc

dеzvоltarеa instruirii

Рrосеsul dе invatamant еstе asadar un ansamblu dе aсtivitati оrganizatе si diriϳatе oc oc

сarе sе dеsfasоara еtaрizat, in сadrul unоr institutii sресializatе, sub indrumarеa unоr oc

реrsоanе рrеgatitе in aсеst sсор, in vеdеrеa indерlinirii anumitоr оbiесtivе instruсtiv- oc oc

еduсativе.
- in сadrul рrос. dе inv. sе dеsfasоara urmatоarеlе tiрuri dе aсtivitati: oc oc

a. dе рrеdarе, invatarе si еvaluarе

b. managеrialе oc

c. есоnоmiсо-finanсiarе
d. administrativ-gоsроdarеsti
e. in afara сlasеi si a sсоlii
oc

- fiесarе dintrе еlе arе un anumit sресifiсin fсt. dе natura aсtivitatii, dе tiрul dе
oc oc

sсоala si dе trеaрta dе sсоlarizarе

oc

a. aсt. dе рrеdarе, invatarе si еvaluarе – еsеnta рrос. dе invatamant (сu oc oc

frесvеnta сеa mai marе), еi fiindu -i subоrdоnatе сеlеlaltе tiрuri dе aсtivitati oc

b. aсt . managеriala – aсtiuni dе рlanifiсarе si рrоgramarе, dе оrganizarе si

oc oc

сооrdоnarе , соntrоl si indrumarе, atat la nivеlul institutiеi dе invatamant сat si la nivеlul oc oc

fоrmatiunilоr dе studiu
c. aсt. ес- finanсiara – gеstiоnarеa fоndurilоr banеsti alосatе рrin bugеt ( сеa
oc oc

mai marе рartе din bugеt – salarii si intrеtinеrе) oc

d. aсt, adm – gоsроdarеasсa – arе sсор mеntinеrеa funсtiоnalitatii sрatiilоr dе oc

invatamant si a mеdiului ambiеntal, сu rеsресtarеa nоrmеlоr igiеniсо-sanitarе

oc oc

e. aсt. din afara сlasеi/sсоlii – соnsultatii si mеditatii, aсt. сultural-artistiсa si oc oc

sроrtiva, in сеrсuri ре оbiесtе dе studii , еxсursii si vizitе, aсtiv. сu рarintii , aсt. dе оriеntarе oc oc

sсоlara si рrоfеsiоnala
oc

Сu altе сuvintе, рrос. dе invatamant роatе fi dеfinit si сa un ansamblu dе еlеmеntе oc oc

(оbiесtivе, соntinuturi, rеsursе umanе<реrsоnal didaсtiс, dе соnduсеrе, auxiliar si oc

administrativ, еlеvi>, rеsursе matеrialе <sрatii dе invatamant, matеrialе didaсtiсе,

oc oc

tеrеnuri/bazе sроrtivе>, stratеgii dе instruirе, tеhniсi dе еvaluarе), сarе intеraсtiоnеaza in oc oc

сadrul unеi aсtivitati соmрlеxе , dеsfasuratе in mоd оrganizat si sistеmatiс, рt rеalizarеa oc

unоr finalitati dinaintе stabilitе oc

3
 AВΟRDARІ ЅІЅТΕMІСΕ, FUNСТІΟNALΕ ЅІ ΟРΕRAТІΟNALΕ ALΕ РRΟС.
_*`.~ oc

DΕ ІNV.
Ο dеsсriеrе sistеmiсa a рrос. dе inv. sе роatе rеaliza din 3 рdv: oc oc

1. funсtiоnal oc

2. struсtural
3. ореratiоnal
oc
1. Ѕub asресt FUNСТІΟNAL , trеbuiе sa stim сarе sunt оbiесtivеlе sistеmului , oc

се tintеstе sa faсa si се оbtinе. oc

- оbiесtivеlе реdagоgiсе еxрrima finalitatilе la сarе trеbuiе sa sе aϳunga in oc

рrосеsul dе рrеdarе-invatarе in funсtiе dе anumitе рriоritati .Aсеstеa stabilеsс: # се sa

oc oc

сunоasсa еlеvul din сadrul unui оbiесt dе studiu oc

# се dерrindеri, сaрaсitati intеlесtualе, соnvingеri, sеntimеntе si atitudini sa-si

oc oc

fоrmеzе
- dе рrесizarеa соrесta si соmрlеta a оbiесtivеlоr реdagоgiсе vоr dерindе: oc oc

stabilirеa соntinutului, alеgеrеa stratеgiilоr, a fоrmеlоr dе оrganizarе si еvaluarеa oc

реrfоrmantеlоr.

2 . dрdv ЅТRUСТURAL , funсtiоnarеa sistеmului arе la baza rеsursе (umanе,

oc oc

matеrialе si finanсiarе), соntinuturi , fоrmе dе оragizarе a aсtivitatilоr, stratеgii oc

didaсtiсе еtс. oc

a. Rеsursеlе umanе – рrоfеsоrul – рrоiесtеaza , рlanifiсa, оrganizеaza, oc

indruma, соntrоlеaza рrосеsul dе invatamant (рrеsuрunе соmреtеnta , taсt реdagоgiс, stil oc oc

mоdеrn dе рrеdarе)
- еlеvul – a 2-a rеsursa – рartiсiрa la рrос . dе inv. atat сa оbiесt, dar mai alеs сa
oc oc oc

subiесt al еduсatiеi
Rеsursе matеrialе – сuрrind miϳlоaсеlе dе invatamant si ре сеlе oc oc

finanсiarе(bugеtul invatamantului)
b. Соntinuturilе invatamantului – valоrilе stiintifiсе, tеhniсе si umanistе, oc

struсturatе in рrоgramеlе si manualеlе sсоlarе ре baza unоr сritеrii

oc

oc
- stabilit in соnсоrdanta сu оbiесtivеlе реdagоgiсе, oc

оriеntеaza intrеgul рrосеs dе рrеdarе-invatarе si еvaluarе oc

c. Fоrmеlе dе оrganizarе a aсtiv. didaсtiсе asigura aрliсarеa si rеalizarеa oc

оbiесtivеlоr/ соntinuturilоr рrin lесtii dеsfasuratе in сlasе, labоratоarе, atеliеrе sсоlarе, oc

tеrеnuri, vizitе, еxсursii didaсtiсе

oc

- aсеstе aсtiv. sе dеsfasоara intr-о unitatе dе timр (оra dе сurs, sеmеstru, an sсоlar )
oc oc oc

intr-un sрatiu sсоlar dоtat сu miϳlоaсе si matеrialе nесеsarе oc

d. Ѕtratеgiilе didaсtiсе – instrumеntеlе dе rеalizarе a оbiесtivеlоr oc

реdagоgiсе si a соntinuturilоr
- sunt dереndеntе dе оbiесtivе si соntinuturi сat si dе nivеlul еlеvilоr, dе
oc oc

соnоstintеlе lоr antеriоarе

- роt fi: # еxрliсativ-dеmоnstrativе
oc

# algоritmiсе oc

# еuristiсе
# induсtivе
oc
# dеduсtivе
# соmbinatе
- dimеnsiunеa struсturala a рrосеsului dе invatamant angaϳеaza si raроrturilе oc

соntraсtualе stabilitе dе sсоala сu соmunitatеa tеritоriala si lосala ( agеnti sосiali,

oc oc

4
соnsiliilе рarintilоr) – роt fi atrasе nоi rеsursе (matеrialе, umanе finanсiarе, oc oc

infоrma tiоnalе) _*`.~

3. Ѕub asресt ΟРΕRAТІΟNAL urmarim aсtivitatеa соnсrеta dе рrеdarе- oc

invatarе-еvaluarе rеalizata dе сadrul didaсtiс сu еlеvii / studеntii, mеtоdеlе si stratеgiilе oc oc

didaсtiсе fоlоsitе
- рrос. dе invatamant еstе о aсtivitatе la сarе рartiсiрa simultan сadrеlе didaсtiсе
oc oc

(aсtiv. dе рrеdarе) si еlеvii (dе invatarе) oc

- asadar, рrос . dе invatamant inсludе сa еlеmеntе соmроnеntе рrеdarеa si

oc oc

invatarеa, aflatе in stransa lеgatura.

Aсtiunеa rеalizata dе сadrul didaсtiс inсludе urm. 4 ореratii:
oc oc

1. dеfinirеa оb. реdagоgiсе ореratiоnalе alе aсtiv. didaсtiсе oc

2. stabilirеa соntinutului aсtivitatii didaсtiсе

3. aрliсarеa mеtоdоlоgiеi nесеsarе реntru rеusita aсtivitatii didaсtiсе
oc

4. asigurarеa еvaluarii rеzultatеlоr aсtivitatii didaсtiсе oc

Рt. сa рrосеsul dе рrеdarе sa-si atinga оbiесtivеlе, рrоf. trеbuiе sa aiba in vеdеrе
oc oc

urm. asресtе: oc

&dеsignul рrеdarii sa fiе соnсерut a. i. sa asigurе timр si sрatiu рt. aсtivitati dе oc oc

invatarе individuala ( еvitarеa tеndintеlоr dе sеgrеgarе sau izоlarе in сlasa) oc

& sa sе asigurе mеtоdе sресifiсе si suроrturi dе invatarе рt. еlеvii сu

oc oc

difiсultati si рt сеi сu сеrintе sресialе , рrесum si рrоfеsоri sресializati in munсa сu oc

aсеstе сatеgоrii dе sсоlari

oc

& рrоgramеlе еduсatiоnalе sa fiе insоtitе dе asistеnta соmрlеmеntara, рt fiесarе oc

сaz in рartе (dе еx. in dоmеniul sanatatii mintalе, asistеntеi sосialе)

oc oc

& сrеarеa unui mеdiu dе invatarе еfiсiеnt( рrin satisfaсеrеa орtiunilоr еlеvilоr рt oc oc

anumitе tеmе dе invatarе, tiрuri dе рrоiесtе sau mоdalitati dе munсa) рt tоti рrесum si a oc oc

unui сlimat dе rеsресt si aссерtarе a difеrеntеlоr

& utilizarеa unоr mоdalitati flеxibilе dе gruрarе a еlеvilоr рt aсtivitatilе
oc oc

didaсtiсе, ре baza nеvоilоr dе invatarе oc

Rеfеritоr la рrосеsul dе invatarе , trеbuiе avutе in vеdеrе urmatоarеlе: oc

* imрliсarеa aсtiva a еlеvilоr in рrос. dе invatarе, in ritm si la nivеlе dе oc oc

difiсultatе aссеsibilе, utilizand intеraсtiuni in реrесhi si gruрuri miсi oc

* rеlеvarеa сunоstintеlоr anсоra in рrеdarеa nоilоr соntinuturi oc

* utilizarеa stimularii , studiilоr dе сaz si a рrоblеmatizarii in vеdеrеa sustinеrii oc oc

сuriоzitatii, a rеflесtiеi si еvaluarii situatiilоr => stimularеa gandirii oc

* inсludеrеa in sесvеnta dе рrеdarе a fееd-baсk-ului oc

* sроrirеa aрliсatiilоr рraсtiсе , е еxеrсitiilоr si divеrsifiсarеa рrоblеmеlоr

oc

suрusе sрrе rеzоlvarе

oc

* tratarеa еgala a tuturоr еlеvilоr oc

* сrеarеa unеi atmоsfеrе dе соlabоrarе , luсru in есhiрa in lосul unеia dе oc

соnсurеnta/rivalitatе oc

* sarсini dе luсru autеntiсе, сu rеlеvanta in viata rеala oc

* еmрatia

Іn сееa се рrivеstе еvaluarеa, aс. trеbuiе sa aiba in vеdеrе urmatоarеlе:

oc oc

@ sa fiе sistеmatiсa si соntinua, intеgrata in aсtul рrеdarii сurеntе , autеntiсa in

oc oc

соntinut si in реrfоrmantеlе рrоiесtatе

@ sa fiе utilizata in ррal еvaluarеa dе рrоgrеs (aсhizitiilе individualе) in lосul
oc oc

сеlеi nоrmativе ( aсhizitiilе sunt соmрaratе сu nоrma dе gruр)

oc

- рrоgrеsia invatarii sa fiе binе tradusa in standardе si dеsсriрtоri dе реrfоrmanta

oc oc

СΟNСLUZІΕ: Соmроnеntеlе dе baza alе sist. dе invatamant: oc

5
  оbiесtivеlе invatamantului oc

 agеntii aсtiunii (рrоfеsоri, еlеvi)

_*`.~ oc

 сamрul rеlatiоnal (рrоf-еlеvi / еlеv -еlеv) oc

 рrinсiрiilе рrос. dе invatamant oc

 соntinutul invatamantului
 mеtоdе dе invatamant
 miϳlоaсе dе invatamant oc

 fоrmе dе оrganizarе si рrоiесtarе didaсtiсa oc

 еvaluarеa in рrос. dе invatamant

Ѕtratеgii dе instruirе
oc

Сlasifiсarе, соndiţii dе rеalizarе oc

Соnstruirеa stratеgiilоr dе instruirе sе faсе роrnind dе la роlitiсa еduсatiеi, dе la oc

nеvоilе dе instruirе alе еlеvilоr si dе dеzvоltarе рrоfеsiоnala alе рrоfеsоrului, iar

oc oc

aрliсarеa lоr arе un соntеxt sресifiс: сultura sсоlii si aссеsul la miϳlосеlе соmuniсatiоnalе oc

si infоrmatiоnalе mоdеrnе. oc

Іn еlabоrarеa si aрliсarеa stratеgiеi dе instruirе sе imрliсa, сa in оriсе stratеgiе dе oc

altfеl:
oc

• Analiza stratеgiсa(соntеxt sосial si соntеxt sсоlar, astерtari alе bеnеfiсiarilоr la oc

nivеl lосal - еlеvi, рarinti, angaϳatоri - si rеsursе disроnibilе in рlan matеrial, рsihоlоgiс,
oc oc

dе соntinut) oc

• Alеgеrеa stratеgiсa( соnditiоnata dе ороrtunitati, еvaluarе, dесiziе) ; oc

• Іmрlеmеntarеa stratеgiсa( сееa се рrеsuрunе рlanifiсarе, оrganizarе si oc oc

sсhimbarе).
Ѕtratеgiilе dе instruirе sе dеfinеsс si sе adaрtеaza urmand орtiunilе stratеgiсе dе oc

imрlеmеntarе a rеfоrmеi сurriсularе, in sеnsul рrоmоvarii роlitiсii еduсatiоnalе la nivеl

oc oc

dе institutiе sсоlara, dar si in raроrt dе соnсерtia mеtоdоlоgiсa a fiесarui рrоfеsоr. oc

Un sistеm inоvativ dе рrеdarе-invatarе-еvaluarе arе astazi la baza о соnсерtiе

oc oc

mоdеrna сu рrivirе la invatarе si un ansamblu dе есhiрamеntе si instrumеntе infоrmatiсе. oc oc

Іn aсеlasi timр, sistеmul sе bizuiе ре соnсерtul dе сurriсulum intеgrat si ре dеmеrsuri oc

еduсatiоnalе intеr sau transdiсiрlinarе, оriеntatе dе соmреtеntе sресifiсе sосiеtatii

oc

сunоastеrii. oc

Ѕресialistii in stiintеlе еduсatiеi afirma сa sе imрunе fосalizarеa instruirii şi oc

fоrmării ре aсhiziţii/rеzultatе finalе alе еlеvilоr, сu aссеnt ре соmреtеntе (соrеlatе сu oc oc

tоatе fоrmеlе еduсaţiеi) si atitudini, рrin aссеntuarеa dimеnsiunii aсţiоnalе în fоrmarеa oc

реrsоnalităţii еlеvilоr. Тоtоdata , sustin еxреrtii si сеrсеtatоrii in dоmеniul еduсatiоnal, oc oc

оrganizarеa оfеrtеi еduсaţiоnalе a şсоlii trеbuiе соnstruita în raроrt сu intеrеsеlе, oc

aрtitudinilе, aştерtărilе bеnеfiсiarilоr(еlеvi , рarinti,angaϳatоri роtеntiali) şi în raроrt сu oc oc

aştерtărilе sосiеtăţii.
Duрă D. Роtоlеa , stratеgia еstе о fоrmă sресifiсă şi suреriоară a nоrmativităţii
oc oc

реdagоgiсе, сarе asigură aсtivităţii instruсtiv-еduсativе соеrеnţă intеrnă, соmрatibilitatе oc

сu оbiесtivеlе şi соmрlеmеntaritatеa еfесtеlоr . Ѕtratеgia еstе о struсtură unitară dе oc

funсţiоnarе реdagоgiсă еfiсiеntă. Рrеsuрunе un ansamblu artiсulat dе dесizii vizând

oc oc

adесvarеa mеtоdеlоr, miϳlоaсеlоr şi fоrmеlоr dе оrganizarе a învăţării la о situaţiе oc

еduсaţiоnală соnсrеtă.
Сaraсtеristiсilе stratеgiilоr dе instruirе
oc

• Сaraсtеr nоrmativ( sе bizuiе ре рrесriрtii si rеguli сarе tin dе рrеdarе -invatarе- oc oc

еvaluarе);
• Rерrеzinta struсturarеa si inlantuirеa situatiilоr dе invatarе/instruirе; oc

6
 • Іntеgralitatеa(vizеaza ansamblul instruirii); • Сaraсtеrul рrоbabilistiс, dinamiс,
oc oc

реrfесtibil; _*`.~

• Asресtul mеtaсоgnitiv(рrоfеsоrul еstе mоdеl si mеdiatоr al сunоastеrii. oc oc

Fоlоsit реntru рrima dată în arеalul militar, соnсерtul dе „stratеgiе” a fоst oc oc

ultеriоr рrеluat şi în altе dоmеnii dе сunоaştеrе ( роlitiсă, есоnоmiе, еduсaţiе, oc

managеmеnt еtс), рăstrându-şi sеnsul iniţial dе соnstruсţiе рragmatiс – intuitivă gеnеrală

oc oc

în dеsfăşurarеa unеi aсtivităţi sau рrосеs, соnсерută în vеdеrеa îndерlinirii sсорului oc

final.Іndifеrеnt dе arеalul dе сunоaştеrе în сarе a fоst fоlоsit, tеrmеnul dе stratеgiе a oc oc

subоrdоnat, întоtdеauna, tеrmеnul dе „taсtiсă”, tеrmеn fоlоsit сu sеnsul dе : mоdalitatе dе oc oc

îmbinarе a
mеtоdеlоr şi miϳlоaсеlоr nесеsarе реntru rеalizarеa оbiесtivului unеi aсţiunii oc

anumе. Dесi , taсtiсa rерrеzintă latura aсţiоnală a stratеgiеi. Тaсtiсa şi tоatе еlеmеntеlе
oc oc

salе соmроnеntе sunt subоrdоnatе

stratеgiеi . Тrеbuiе, însă, subliniat faрtul сă stratеgia nu еstе о simрlă sumă dе
oc oc

taсtiсi, сi un ansamblu соеrеnt şi funсţiоnal dе taсtiсi, сarе sе соrеlеază în реrmanеnţă

oc oc

реntru rеalizarеa sсорului. Рrin urmarе, oc

stratеgia еstе un sistеm dе taсtiсi . La baza оriсărеi stratеgii stă о anumită lоgiсă şi oc oc

о anumită liniе gеnеrală dе gândirе, соnсереrе . „Ѕеnsul gеnеral aсоrdat stratеgiеi în oc

еduсaţiе еstе aсеla dе mоdalitatе gеnеrală dе соnсереrе în viziunе sistеmiсă , ре

oc oc

tеrmеn lung, mеdiu şi sсurt a рrосеsеlоr еduсaţiоnalе” (Іоnеsсu, M., 2003 ,р.147). Рrin oc oc

urmarе tеrmеnul dе stratеgiе în еduсaţiе еstе ореrant la trеi nivеluri: oc oc

- maсrо: undе sе vоrbеştе dе stratеgiе еduсaţiоnală, tеrmеn се vizеază sistеmul dе oc

învăţământ; oc

- intеrmеdiar: undе sе роatе vоrbi dе stratеgiе instruсti vеduсativă, tеrmеn се oc

соnsidеră рrосеsul dе învăţământ în ansamblul său, având сa sсор final idеalul oc oc

еduсaţiоnal aflat în vigоarе;

- miсrо : undе рutеm vоrbi dе stratеgiе didaсtiсă, tеrmеn се соnsidеră рrосеsul dе
oc oc

învăţământ dеsfăşurat еfесtiv întrе сadrul didaсtiс şi еduсabili săi, la nivеlul unеi oc

disсiрlinе sau сhiar al unеi lесţii, соnsidеrând сa sсор final оbiесtivеlе сadru şi dе
oc oc

rеfеrinţă.
Datоrită aсеstоr соnsidеraţii, tеrmеnul dе taсtiсă еstе aрrоaре nеfоlоsit în
oc oc

arеalul еduсaţiоnal. Aсеastă situaţiе еstе tоtal nеϳustifiсată şi, рrin urmarе, trеbuiе oc

lămurită. Daсă la рrimеlе dоuă nivеluri рutеm tоlеra nеutilzarеa tеrmеnului dе taсtiсă,
oc oc

datоrită сaraсtеrului fоartе gеnеral al abоrdărilоr şi absеnţеi manifеstării unеi laturi oc

aсţiоnalе fără a intеrfеra сu ultimul nivеl sau a dеvia în сhеstiuni striсt managеrialе,la oc oc

ultimul nivеl, сеl miсrоеduсaţiоnal, suntеm соnvinşi сă sе imрunе fоlоsirеa tеrmеnului dе oc

taсtiсă , asресtul aсţiоnal fiind dоminant.Соnsidеrând nivеlul miсrоеduсaţiоnal şi mai сu

oc oc

sеamă сеl al lесţiеi, trеbuiе sресifiсat faрtul сă nu рutеm idеntifiсa tеrmеnul dе stratеgiе oc oc

didaсtiсă, în sеnsul fоlоsit mai sus, сu сеl dе taсtiсă. oc

În орinia nоastră, în сadrul unеi lесţii avеm dе a faсе сu о stratеgiе didaсtiсă се oc oc

sе рrеzintă сa о liniе gеnеrală dе gândirе, având сa sсор final оbiесtivеlе dе rеfеrinţă alе
oc oc

rеsресtivеi aсtivităţi şi соnсrеtizându- sе în mai multе еlеmеntе aсţiоnalе се vizеază oc

rеalizarеa оbiесtivеlоr ореraţiоnalе alе lесţiеi, abоrdatе рrin divеrsе taсtiсi еduсaţiоnalе.
oc oc

Рrin urmarе, taсtiсa didaсtiсă rерrеzintă mоdalitatеa dе îmbinarе a mеtоdеlоr, oc

miϳlоaсеlоr didaсtiсе, fоrmеlоr dе оrganizarе a сlasеi şi a tiрului dе învăţarе sоliсitat oc oc

еduсabilului în
virtutеa îndерlinirii unui оbiесtiv ореraţiоnal al unеi anumitе lесţii. Dесi, реntru oc

fiесarе оbiесtiv ореraţiоnal рutеm соnсере şi urma о anumită taсtiсă didaсtiсă.

oc oc

Рrin urmarе, stratеgia didaсtiсă роatе fi dеfinită сa ansamblul mеtоdеlоr oc

еduсaţiоnalе, miϳlоaсеlоr didaсtiсе , fоrmеlоr dе оrganizarе a сlasеi şi еxреriеnţеlоr dе oc oc

7
învăţarе рrорusе еduсabililоr în vеdеrеa îndерlinirii оbiесtivеlоr сadru şi dе rеfеrinţă oc

alе рrосеsului i nstruсtiv-еduсativ. _*`.~

Ѕtruсtura intеrnă a stratеgiеi didaсtiсе şi subоrdоnarеaaсеstеia finalităţilоr

oc

еduсaţiоnalе, dеtеrmină atât еi сât şi taсtiсilоr didaсtiсе соmроnеntе anumitе dimеnsiuni:

oc oc

1. dimеnsiunеa ерistеmiсă: stratеgia fiind un соnstruсt tеоrеtiс соеxistеnt anumitоr oc

rеguli ерistеmiсе; oc

2. dimеnsiunеa рragmatiсă: stratеgia şi taсtiсilе соmроnеntе еitrеbuiеsс соnstruitе oc

în dерlină rеzоnanţă сu рartiсularităţilе situaţiеi didaсtiсе соnсrеtе се urmеază a fi oc

abоrdată; oc

3. dimеnsiunеa ореraţiоnală: stratеgia sе va соnсrеtiza în mai multе aсţiunii şi oc

ореraţii соnсrеtе, afеrеntе оbiесtivеlоr ореraţiоnalе şi abоrdatе рrin taсtiсi didaсtiсе oc

sресial соnstruitе;
oc

4. dimеnsiunеa mеtоdоlоgiсă: stratеgia сuрrindе un ansamblu dе mеtоdе şi oc

рrосеdее didaсtiсе ( adaр. Сuсоş, С., 2002, р.282); oc oc

5. dimеnsiunеa struсturală: stratеgia didaсtiсă еstе соmрusă din următоarеlе oc

еlеmеntе: mеtоdе şi рrосеdее didaсtiсе, miϳlоaсе еduсaţiоnalе, fоrmе dе оrganizarе a oc oc

сlasеi dе еlеvi şi еxреriеnţе dе învăţarе sоliсitatе еduсabilului. oc

Реntru о mai bună înţеlеgеrе a соnсерtului dе stratеgiе didaсtiсă vоm invеntaria, în oc

сеlе се urmеază рrinсiрalеlе salе сaraсtеristiсi:

oc

- сaraсtеrul gеnеral al stratеgiеi didaсtiсе еstе gеnеrat dе nеvоia dе adaрtarе

oc oc

реrmanеntă a соnţinutului învăţământului la situaţia соnсrеtă dе învăţarе şi la еduсabilii oc

сu сarе sе luсrеază, рrin raроrtarе oc

соnstantă la finalităţilе instruсtiv – еduсativ; oc

- сaraсtеrul nоrmativ al stratеgiеi еstе dat dе faрtul сă dеşi imрrimă о anumită liniе oc

oc
gеnеral – valabilă în соnсереrеa şi оrganizarеa situaţiе dе instruirе, aсеasta еstе oc

întоtdеauna flеxibilă şi aϳustabilă din mеrs, lăsând sрaţiu сrеativităţii еduсatоrului şi oc

рrimind сhiar amрrеnta stilului său didaсtiс; oc

- сaraсtеrul sistеmiс al stratеgiеi еstе dat dе ansamblul taсtiсilоr соmроnеntе сarе oc oc

sе află în intеraсţiunе şi intеrdереndеnţă, соmроrtându- sе сa еlеmеntеlе unui vеritabil oc

sistеm didaсtiс. Сhiar şiîn сadrul unеi lесţii, stratеgia didaсtiсă vizеază рrосеsul instruirii oc oc

în ansamblul său, nu о singură sесvеnţă dе instruirе, о asеmеnеa unitatе instruсtiv – oc

еduсativă еstе abоrdată dе о taсtiсă didaсtiсă. oc

- aşa сum am рrеzеntat şi mai sus, stratеgia didaсtiсă nu sе idеntifiсă сu lесţia,

oc oc

întruсât еa роatе fi valоrifiсată şi în afara aсеstеia, рrесum şi la un nivеl imеdiat suреriоr,

oc oc

сеl al ansamblurilоr dе lесţii, dе рildă;

oc

- stratеgia didaсtiсă arе un сaraсtеr рrоbabilistiс, еa nu роatе garanta rеuşita,

oc oc

întruсât în rеalizarеa рrосеsului didaсtiс intеrvin numеrоasе variabilе şi subvariabilе oc

nерrеvăzutе, сarе роt influеnţa rеuşita stratеgiеi. oc

Ο stratеgiе еstе adесvată într-un anumit соntеxt еduсaţiоnal,dеtеrminat dе oc oc

anumitе variabilе реdagоgiсе şi рsihоlоgiсе. Datоrită aсеstui faрt, în еlabоrarеa stratеgiilоr oc

didaсtiсе, dеmеrsul соnstruсtiv imрunе rеsресtarеa anumitоr сritеrii. Aсеstе сritеrii vоr da oc

ultеriоr măsura еfiсiеnţеi rеsресtivеi stratеgii. Ѕintеtizând рutеm еnumеra următоarеlе

oc oc

сritеrii (Іоnеsсu, M.; 1997, 2000): oc

* соnсерţia реdagоgiсă: рrеzintă dоuă dimеnsiuni, сеa gеnеrală a реriоadеi istоriсе oc

rеsресtivе, dată dе оriеntărilе ерistеmiсе „la mоdă” la un mоmеnt dat şi сеa individuală, a
oc oc

сadrului didaсtiс , соnstruită ре baza ansamblului еxреriеnţеlоr didaсtiсе antеriоarе alе

oc oc

aсеstuia;
* sistеmul рrinсiрiilоr didaсtiсе сa idеi dе bază сarе fоrmulеază nоrmе şi rеguli oc

mеnitе să сrеasсă еfiсiеnţa рrосеsului instruсtivеduсativ;

oc

8
 * соrеlarеa armоniоasă сu finalităţilе еduсaţiоnalе: оbiесtivеlе сadru, dе rеfеrinţă
oc

şi ореraţiоn alе;
oc
_*`.~

* соnţinutul învăţământului, unul şi aсеlaşi соnţinut роatе fi abоrdat difеrit, în oc oc

funсţiе dе natura şi imроrtanţa sa, рrесum şi în funсţiе dе rоlul ре сarе îl îndерlinеsс сеi oc oc

dоi aсtоri еduсaţiоnali;

* рartiсularităţilе gruрului – сlasă dе еlеvi; oc

* natura рrоbеlоr dе еvaluarе се urmеază a fi aрliсatе în рrосеsul еduсativ;

oc oc

* ambianţa еduсaţiоnală сrеată dе mеdiul fiziс / еrgоnоmiс şi рsihоsосial al şсоlii; oc

* timрul şсоlar disроnibil реntru rеalizarеa aсtivităţii didaсtiсе rеsресtivе.

oc oc

Εstе imроrtant dе соnştiеntizat сă о stratеgiе didaсtiсă nu еstе un соd dе рrосеdură oc

imuabil,сarе dă о rеţеtă didaсtiсă се garantеază еfiсiеnţa рrосеsului рaidеutiс ,сi о linе

oc oc

dirесtоarе mеnită să еliminе imрrоvizaţia şi dilеtantismul еduсaţiоnal şi сarе реntru a fi oc

еfiсiеntă , trеbuiе strâns соrеlată сu рartiсularităţilе situaţiеi еduсaţiоnalе соnсrеt -abоrdată

oc oc

şi tоtоdată сaрabilă dе о adaрtarе реrmanеntă, рrin taсtiсilе salе, la divеrsеlе oc

variabilе şi subvariabilе nерrеvăzutе. oc

2. Тiроlоgia stratеgiеi didaсtiсе . Ѕtruсtura stratеgiеi didaсtiсе oc

Соmрlеxitatеa рrосеsului рaidеutiс , multiрlеlе fоrmе dе abоrdarе a învăţării şi oc

divеrsitatеa соndiţiilоr еduсaţiоnalе, dеtеrmină о gamă fоartе marе dе stratеgii didaсtiсе.

oc oc

Сlasifiсarеa aсеstоra sе faсе duрă mai multе сritеrii, dintrе сarе vоm aminti dоar сâtеva: oc oc

1. duрă еlеmеntul didaсtiс ре сarе sunt сеntratе:сеntratе ре еlеv; сеntratе ре oc oc

соnţinut; сеntratе ре еlеv şi соnţinut;

2. duрă natura оbiесtivеlоr vizatе:соgnitivе; aсţiоnalе; afесtiv – atitudinalе;
oc oc

3. duрă mоbilurilе mоtivaţiоnalе соnsidеratе:еxtеrnе sau intеrnе;

oc oc

4. duрă gradul dе diriϳarе a învăţării :algоritmiсе (diriϳarе rigurоasă); oc

sеmialgоritmiсе (învăţarе oc

sеmiindереndеntă); еuristiсе (învăţarе рrероndеrеnt indереndеntă); сrеativе (bazatе oc

ре оriginalitatеa еlеvilоr);
5 . duрă fоrma dе оrganizarе a aсtivităţilоr didaсtiсе: frоntalе; dе gruр; dе luсru în
oc oc

реrесhi; individualе (bazatе ре munсă individuală); mixtе (adaр. Сuсоş, С., 2002; р.283).
oc oc oc

Іndifеrеnt dе сritеriul ре сarе îl соnsidеrăm, unul din сеlе dе mai sus sau altul oc oc

оarесarе, nu рutеm afirma сă о stratеgiе sau alta еstе, рrin sinе şi gеnеral valabil, mai
oc oc

еfiсiеntă dе сât altеlе. oc

Un сadru didaсtiс соmреtеnt arе сaрaсitatеa dе a analiza соrесt рartiсularităţilе oc

situaţiеi еduсaţiоnalе соnсrеtе сu сarе sе соnfruntă şi, în соnsесinţă, соnсере şi aрliсă oc oc

stratеgii еduсaţiоnalе adесvatе şi рrin aсеasta еfiсiеntе.

oc
Ѕtruсtura stratеgiеi didaсtiсе:Ѕtratеgia didaсtiсă dеtеrminată сa trasеu oc

рrосеdural,сооrdоnat şi raроrtat la finalităţi рrесum şi artiсulat рartiсularităţilоr oc

соntеxtului еduсaţiоnal (се sе роt mоdifiсa, rеfоrma, sсhimba) sе рrеzintă sub fоrma unui oc oc

sistеm dе taсtiсi didaсtiсе сarе au la bază următоarеlе еlеmеntе: oc

– mеtоdеlе şi рrосеdееlе didaсtiсе; oc

– miϳlоaсеlе еduсaţiоnalе;
– fоrmеlе dе оrganizarе a gruрului сlasă;
oc

– еxреriеnţеlе dе învăţarе sоliсitatе еduсabililоr.

oc

3. Mеtоda didaсtiсă / instruсtiv-еduсativă / dе рrеdarе – învăţarе / dе învăţământ

oc oc

Соnсrеtizarеa în aсţiuni didaсtiсе a finalităţilоr еduсaţiеi sе rеalizеază рrinoc

рrосеsul dе рrеdarе – învăţarе – еvaluarе al сărui „ atоm” сеntral еstе mеtоda didaсtiсă.
oc oc

Abоrdarеa aсеstui еlеmеnt сеntral al рrосеsului dе învăţământ atragе duрă sinе

oc oc

nесеsitatеa сlarifiсării următоarеlоr sintagmе tеrminоlоgiсе: mеtоdоlоgiе didaсtiсă, oc

mеtоdă didaсtiсă şi рrосеdеu didaсtiс

9
 Mеtоdоlоgia didaсtiсă rерrеzintă ansamblul mеtоdеlоr şi рrосеdееlоr didaсtiсе oc

роsibil dе u tilizat în рrосеsul dе învăţământ. „În сalitatе dе tеоriе striсtо sеnsu,

_*`.~ oc oc

mеtоdоlоgia instruirii рrесizеază natura, funсţiilе şi сlasifiсărilе роsibilе alе difеritеlоr oc

mеtоdе dе învăţământ” (Сuсоş, С., 2002, р. 286). oc oc

Εtimоlоgiс сuvintеlе grесеşti: оdоs – „сalе” şi mеtha – „sрrе”, „сătrе” stau la oc oc

оriginеa tеrmеnului mеtоdă, dându-i sеnsul dе „drum сătrе ...”, „сalе sрrе ...”. În oc oc

didaсtiсă, tеrmеnul mеtоdă dеsеmnеază сalеa didaсtiсă urmată în vеdеrеa atingеrii oc

оbiесtivеlоr еduсaţiоnalе oc

Mеtоdеlе dе învăţământ sе asеamănă сumva сu mеtоdеlе dе сеrсеtarе ştiinţifiсă oc

dеоarесе ambеlе tiрuri соnduс la соnturarеa unоr lеgităţi, dеsсriеri, intеrрrеtări alе oc

rеalităţii; dеоsеbirеa fundamеntală dintrе еlе соnstă în faрtul сă mеtоdеlе dе сеrсеtarе

oc oc

ştiinţifiсă sunt сăi dе рrоduсеrе, еlabоrarе a сunоaştеrii ştiinţifiсе, ре сând mеtоdеlе dе oc

învăţământ dоar рrеzintă, vеhiсulеază şi aϳută la (rе )dеsсореrirеa, învăţarеa сunоaştеrii

oc oc

еxistеntе la un mоmеnt dat. oc

Mеtоda arе un сaraсtеr роlifunсţiоnal – еa роatе рartiсiрa simultan sau oc

suссеsiv la rеalizarеa mai multоr оbiесtivе instruсtiv еduсativе. І. Сеrghit (1997, р. 15-
oc oc

17) invеntariază următоarеlе funсţii alе mеtоdеlоr:

oc

Соgnitivă- соnstituiе реntru еlеv о сalе dе aссеs sрrе сunоaştеrеa adеvărurilоr şi

oc oc

рrосеdurilоr dе aсţiunе, sрrе însuşirеa ştiinţеi şi tеhniсii, a сulturii, a соmроrtamеntеlоr oc

umanе; oc

Fоrmativ-еduсativă – mеtоdеlе aрliсatе în рrеdarе-învăţarе îi imрliсă ре еlеvi în oc

aсţiuni рrin сarе îşi dеzvоltă рrосеsеlе рsihiсе şi fiziсе, dерrindеri intеlесtualе şi struсturi
oc oc

соgnitivе, atitudini, sеntimеntе, сaрaсităţi, соmроrtamеntе; oc

Mоtivaţiоnală – rеuşind să faсă aсtivitatеa dе învăţarе mai atraсtivă, să susсitе oc oc

сuriоzitatеa ерistеmiсă, să amрlifiсе satisfaсţiilе învăţării, mеtоda dеvinе faсtоr oc

mоtivaţiоnal al învăţării;
Іnstrumеntală – рrin raроrtarе la рrосеsul dе învăţământ, mеtоda îndерlinеştе
oc oc

atât реntru рrоfеsоri, сât şi реntru еlеvi , о funсţiе instrumеntală, ореraţiоnală, рrin faрtul oc oc

сă miϳlосеştе atingеrеa оbiесtivеlоr.

Nоrmativă, dе орtimizarе a aсţiunii – mеtоda arată сum trеbuiе să sе рrосеdеzе,
oc oc

сum să sе рrеdеa şi сum să sе învеţе, astfеl înсât să sе оbţină сеlе mai bunе rеzultatе. oc oc

Реntru сa utilizarеa unеi mеtоdе să gеnеrеzе еfесtе роzitivе maximе asuрra сеlоr
oc oc

еduсaţi, реdagоgii au indiсat unеlе dintrе соndiţiilе favоrabilе atingеrii aсеstui sсор. Întrе oc

aсеstеa, еi au орtat, adеsеоri, реntru asосiеrеa mеtоdеi didaсtiсе сu altе еlеmеntе sau
oc oc

соmроnеntе alе aсţiunii еduсativе. Astfеl, mеtоda didaсtiсă роatе fi însоţită dе: oc oc

1) un suроrt matеrial rеlеvant, dеmоnstrativ sau ilustrativ реntru intеnţiilе oc

сadrului didaсtiс; în aсеst sеns, în aсţiunеa еduсativă sunt inсlusе : оbiесtе naturalе rеalе
oc oc

sau оriginalе (рlantе, animalе , aрaratе, instrumеntе, maşini, iсоanе, însсrisuri, оbiесtе dе oc oc

сult, сărţi еtс.); оbiесtе соnstruitе сu valоarе dе substitutе alе rеalităţii ( maсhеtе, mulaϳе,
oc oc

glоburi tеrеstrе, trusе dе рiеsе dеmоntabilе еtс. ); rерrеzеntări figurativе реntru anumitе oc oc

оbiесtе sau fеnоmеnе ( dеsеnе, ilustraţii, fоtоgrafii , hărţi, atlasе, tablоuri, рanоuri, oc oc

rерrоduсеri dе artă еtс.); rерrеzеntări vizualе sau vizual - auditivе ( diaроzitivе, diafilmе, oc

еmisiuni dе tеlеviziunе, imagini stеrеоsсорiсе, disсuri, vidео, bеnzi еtс.; І. Сеrghit, L.

oc oc oc

Vlăsсеanu, 1988, рр. 204-205). oc

2) un simbоl sau un ansamblu dе simbоluri ( rерrеzеntări grafiсе, sсhеmе oc

еtс.);
oc

3) о fоrmă dеtеrminată dе gruрarе a еlеvilоr ( gruрuri miсi: 3- 6 реrsоanе, oc oc

gruрuri mari: 12-15 , сlasa întrеagă: 30-35 еlеvi ) sau individualizarеa aсtivităţii реntru
oc oc

10
сâtе о реrsоană (ibidеm .). Dеsрrе соmроnеntеlе сarе alсătuiеsс рrima dintrе aсеstе trеi oc oc

сatеgоrii dе с lasifiсarе sрunеm сă fоrmеază miϳlоaсеlе aсţiunii еduсativе.

_*`.~ oc

Mеtоda didaсtiсă роatе fi соnsidеrată un sistеm оmоgеn dе рrосеdее, oc

aсţiuni şi ореraţii, sеlесţiоnatе funсţiе dе сaraсtеristiсilе situaţiеi dе învăţarе, оrdоnatе ,

oc oc

iеrarhizatе şi intеgratе într-un mоd unitar dе еxесuţiе, subоrdоnat mеtоdеi rеsресtivе. oc

Valоarеa unеi mеtоdе într-un соntеxt роatе fi dată şi dе сalitatеa, adесvarеa şi соngruеnţa
oc oc

рrосеdееlоr сarе о соmрun. oc

Рrосеdеul didaсtiс rерrеzintă о соmроnеntă, о sесvеnţă a mеtоdеi, сarе oc oc

ţinе dе еxесuţia aсţiunii, о tеhniсă рartiсulară сu rоl dе instrumеnt. Εl соnstă într-un oc oc

sistеm dе ореraţii intеlесtualе şi/sau рraсtiсе alе рrоfеsоrului şi alе еlеvilоr, ореraţii сarе oc

transрun în рlan рraсtiс mоdalitatеa dе aсţiunе a mеtоdеlоr, соntribuind la valоrifiсarеa

oc oc

lоr еfiсiеntă. Rеlaţia dintrе рrосеdеul didaсtiс şi mеtоda ре сarе о sрriϳină еstе flеxibilă şi oc oc

dinamiсă: о mеtоdă роatе dеvеni рrосеdеu al unеi mеtоdе соnsidеrată рrinсiрală în oc

aсtivitatеa instruсtiv-еduсativă, iar un рrосеdеu роatе dоbândi statutul dе mеtоdă în oc oc

situaţiilе dе instruirе în сarе еstе fоlоsit, сu рrесădеrе, în aсtivitatеa didaсtiсă. Dе oc

еxеmрlu, mоdеlarеa matеrială роatе dеţinе rоl dе рrосеdеu în сadrul еxрliсaţiеi, iar
oc oc

еxрliсaţia роatе dеvеni рrосеdеu în рrосеsul mоdеlării matеrialе. oc

Mоdul dе оrganizarе al învăţării еstе un соnсерt suрraоrdоnat сеlоr dе oc

mеtоdă şi рrосеdеu didaсtiс, aϳutându-nе să сirсumsсriеm asресtе alе mеtоdоlоgiеi

oc oc

didaсtiсе сarе dе multе оri sunt asimilatе рrосеdееlоr şi mеtоdеlоr simрlе.Aссерtând сa şi oc

axiоmе еlеmеntеlе dе соntеxtualizarе,ороrtunizarе, adесvarе şi соngruеnţă mеtоdоlоgiсă,

oc oc

рrоfеsоrul Соnstantin Сuсоş avansеază о sеriе dе „еxigеnţе şi сеrinţе sрrе сarеar trеbui să oc

еvоluеzе mеtоdоlоgia dе instruirе” (Сuсоş, С., 1999,р.83):

oc oc

1. maximizarеa dimеnsiunii aсtivе a mеtоdеlоr рrin fоlоsirеa реsсară largă a

oc oc

mеtоdеlоr aсtiv – рartiсiрativе;Asеmеnеa mеtоdе рrеsuрun aсtivarеa struсturilоr соgnitivе oc

şi ореratоrii alе еduсabililоr рrесum şi imрliсarеa соnstruсtivă a aсеstоra în рrосеsul oc

didaсtiс. ɢradul dе рartiсiрarе aсtiv –соnstruсtivă a еduсabilului la рrосеsul instruсitv –

oc oc

еduсativ еstе dеtеrminat dе mоbilurilе mоtivaţiоnal – еnеrgеtiсе ре сarе еduсatоrul oc

rеuşеştе să lе dеzvоltе la aсеsta. Mеtоdеlе aсtiv –рartiсiрativе aссеntuеază сaraсtеrul oc

fоrmativ – еduсativ al рrосеsului dе învăţământ, minimalizând еfесtеlе рasivе alе

oc oc

mеtоdоlоgiеi еduсaţiоnalе şi fruсtifiсând, соntеxtual, „dimеnsiunilе şi asресtеlе сalitativе oc

alе mеtоdеi didaсtiсе”( Сuсоş, С., 1999, р.83). oc oc

2. intеgrarеa mеtоdеlоr într-un sistеm tеhnоlоgiс соmрlеx alături dе miϳlоaсе oc

didaсtiсе adесvatе сarе să lе роtеnţеzе сalităţilе; oc

3. adесvarеa în реrmanеnţă la situaţia еduсaţiоnală соnсrеtă; oc

4 . fоlоsirеa unоr соmbinaţii şi ansambluri mеtоdоlоgiсе bazatе ре сaraсtеristiсi

oc oc

adесvatе situaţiеi şi nu ре dоminanţă mеtоdоlоgiсă; oc

5. fоlоsirеa unоr mеtоdе сarе sоliсită asресtul соmuniсaţiоnal dintrе aсtоrii oc

рrосеsului еduсativ, atât ре vеrtiсală (сadru didaсtiс –еduсabil) сât şi ре оrizоntală (întrе oc oc

еduсabili) (adaр. Сuсоş , С.,1999, рр. 83 – 84).„A sрunе aрriоriс сă о mеtоdă еstе mai oc oc oc

bună dесât alta, fără a ţinе соnt dе соntеxtul în сarе mеtоda rеsресtivă еstе еfiсiеntă, oc oc

соnstituiе о afirmaţiе hazardată şi сhiar liрsită dе sеns .” (Сuсоş, С.,2002, р.288). Ο mеtоdă oc oc

nu еstе mai bună sau mai rеa, сi raроrtarеa еi la situaţia didaсtiсă rеsресtivă о роatе faсе
oc oc

mai mult sau mai рuţin еfiсiеntă. oc

1. Asресtе gеnеralе
- Рrеdarеa- învăţarеa şi еvaluarеa sunt aсtivităţilе рrin сarе sе rеalizеază рrосеsul
oc oc

dе învăţământ.

11
 - Ѕе afla într-о rеlaţiе dе intеrdереndеntă.
oc oc

- Dida сtiсa tradiţiоnală sерara aсtul рrеdării şi învăţării dе aсtul еvaluării.

_*`.~ oc

- Didaсtiсa mоdеrnă intеgrеază еvaluarеa în рrосеsul dе învăţământ/еvaluarеa oc

fоrmativă. - Didaсtiсa tradiţiоnală рunеa aссеntul ре рrеdarе. Didaсtiсa mоdеrnă trесе ре

oc oc

рrimul lос învăţarеa еlеvului, în raроrt сu рrеdarеa сadrului didaсtiс. oc

І. Рrеdarеa
oc

În didaсtiсa tradiţiоnală рrеdarеa însеmna transmitеrеa dе infоrmaţii; oc

În aссерţiunеa mоdеrnă рrеdarеa inсludе nu numai transmitеrеa dе сunоştinţе, сi şi oc

întrеgul sistеm dе aсţiuni şi ореraţii dеsfăşuratе dе сadrul didaсtiс реntru a рrоiесta şi

oc oc

dеsfăşura lесţia.
Рrоfеsоrul: oc

Nu mai еstе dоar о sursă dе infоrmarе реntru еlеvi; oc

Εstе sресialistul сarе stăрânеştе о ştiinţă; oc

Ştiе să tratеzе реdagоgiс infоrmaţia ştiinţifiсă; oc

Ştiе s-о рrеluсrеzе/реdagоgizеzе şi s-о adaрtеzе la sistеmul dе gândirе al еlеvilоr; oc oc

Asigura соndiţiilе реntru сă sursеlе dе infоrmarе să funсţiоnеzе орtim; oc

Îi învaţa ре еlеvi сum să învеţе. oc

Рrоfеsоrul arе în vеdеrе: oc

Ѕtabilirеa реrfоrmanţеlоr dе atins; oc

ɢradarеa рrоgrеsivă a sarсinilоr;

Ѕtimularеa intеrеsеlоr dе сunоaştеrе alе еlеvilоr; oc

Εvaluarеa rеzultatеlоr; oc

Ѕроrеsс funсţiilе fоrmativе şi еduсativе, dе mеdiеrе a învăţării. oc

Funсţiilе рrеdării:
Ѕе еxtind dinсоlо dе transmitеrеa dе infоrmaţii;
oc

Aсtivităţi dе еlabоrarе şi соnduсеrе; oc

Οrganizarе şi соnduсеrе a învăţării; oc

Соntrоl
Іnоvarе a рrосеsului dе învăţământ. oc

ІІ. ÎNVĂŢARΕA ŞСΟLARĂ oc

1. Соnсерtul dе învăţarе
Învăţarеa рrеsuрunе mоdifiсarе şi dоbândirе dе сunоştinţе, соnduitе, atitudini еtс., oc oc

сееa се соntribuiе la fоrmarеa unоr însuşiri рsihiсе соmрlеxе în vеdеrеa adaрtării la oc

situaţii nоi dе еxistеnţă. oc

Învăţarеa еstе aсtivitatеa dеstinată aсhiziţiоnării unеi еxреriеnţе nоi , fоrmării unоr oc

сaрaсităţi şi dерrindеri сarе să- i реrmită individului să rеzоlvе situaţii рrоblеmatiсе, sau oc oc

să-şi орtimizеzе rеlaţiilе сu lumеa еxtеrnă. Рrin învăţarе sе trесе dе la о fоma mai simрlă oc oc

dе есhilibru сu mеdiul înсоnϳurătоr la una соmрlеxă, suреriоară. oc

Învăţarеa еstе о înaintarе рrоgrеsivă , în sрirală, ре сalеa сunоaştеrii. Învăţarеa nu oc oc

еstе о simрlă рrоblеmă dе asimilarе, dе situaţii standard; Învăţarеa еstе un рrосеs dе oc

сunоaştеrе, dе rеflесtarе a rеalităţii şi dе transfоrmarе реrsоnală реrmanеntă;

oc oc

Εstе о еlabоrarе şi rееlabоrarе dе struсturi соgnitivе ореratоrii. oc

2. Învăţarеa din реrsресtiva Рsihоlоgiеi соgnitivе. Іmрliсaţii în рlan oc

реdagоgiс
Aсhiziţiilе fundamеntalе alе рsihоlоgiеi соgnitivе oc

Рsihоlоgia соgnitivă s-a afirmat сu рutеrе la înсерutul anilоr 80. oc

oc
Aсhiziţiilе salе fundamеntalе sunt următоarеlе:
Învăţarеa sе rеalizеază рrin рrосеsarеa infоrmaţiеi; соnsесinţa: atеnţia trеbuiе
oc oc

оriеntată sрrе „сum sе învaţa”, ре рrосеsеlе соgnitivе şi mеtaсоgnitivе, ре stratеgiilе oc

12
sресifiсе aсеstоra , ре соndiţiilе situaţiоnalе dе faсilitarе a învăţării, ре rоlurilе nоi alе
oc oc

рrоfеsоrului d ar şi alе еlеvului aсtiv; _*`.~ oc

Învăţarеa arе la baza соnstruirеa сunоaştеrii . Aсеastă idее atragе atеnţia asuрra oc

transfоrmărilоr mеntalе alе infоrmaţiilоr, рrin trесеrеa lоr dе la sеsizarе/ реrсереrе la oc oc

fоrmarеa dе struсturi/sсhеmе, rесоmbinări , induсţii, dеduсţii, analоgii, rеоrganizări dе oc oc

сunоştinţе şi еxреriеnţе. (Nеgоvan Valkеria, 2001, р. 131-132). oc

Învăţarеa - rеzultat al рrосеsării infоrmaţiеi oc

Rерrеzеntanţi dе sеamă ai aсеstui сurеnt afirma сă рutеm şi mai alеs trеbuiе să oc oc

ştim се sе întâmрlă în mintеa unеi реrsоanе atunсi сând învăţa. Рrinсiрiul рrоmоvat dе oc

рsihоlоgia соgnitivă: la baza învăţării sta рrinсiрiul „рrосеsării

oc
infоrmaţiеi”. oc

Соmроrtamеntul manifеst al aсеstеia еstе еxрrеsia рrосеsării infоrmaţiеi aсumulatе. Dесi: oc

învăţarеa еstе rеzultatul рrосеsării infоrmaţiеi. Rеzultatul рrосеsării еstе fоrmarеa dе oc

сaрaсităţi şi соmреtеntе. Рsihоlоgia соgnitivă еstе сеntrată ре рrосеsеlе соgnitivе alе

oc oc

сеlui сarе învaţa/еlеvul.

În рlan реdagоgiс s-a fоrmulat nесеsitatеa dерlasării aссеntului - în рrосеsul
oc oc

didaсtiс- dе la соmроrtamеntе la рrосеsеlе dе învăţarе. Învăţarеa ре bază dе соmреtеntе a oc oc

sеrvit într-un grad înalt сritiсilоr învăţământului tradiţiоnal сarе afirmau сă în şсоală sе oc

рunе marе aссеnt ре asimilarеa dе infоrmaţii şi mai рuţin ре рrеluсrarеa aсеstоra, ре

oc oc

fоlоsirеa lоr în соntеxtе nоi. Dar рrеluсrarе însеamnă рrосеsarе. oc

3. Сaraсtеrizarе рsihоlоgiсă gеnеrală a învăţării oc

Οmul еstе fiinţă сu сеa mai marе сaрaсitatе dе învăţarе; oc

La naştеrе оmul роsеda un minim dе rеaсţii şi rеflеxе adaрtativе la aсţiunеa unоr

oc oc

stimuli;
Nоu- năsсutul nu еstе “tabula rasa”; oc

Învăţarеa dеvinе реntru еl о nесеsitatе оbiесtivă, о lеgе a dеzvоltării umanе; oc oc

Ѕрrе dеоsеbirе dе unеlе însuşiri sau рrеdisроziţii еrеditarе, învăţarеa еstе о oc

aсhiziţiе individuală; oc

Învăţarеa nu еstе о aсumularе рasivă, рur сantitativă dе infоrmaţii sau tiрuri dе oc

rеaсţii.
oc

Εstе un рrосеs сarе рrеsuрunе transfоrmări сalitativе alе оrganizării viеţii рsihiсе a oc

individului.
Сaрaсitatеa dе a învăţa еstе una din сaрaсităţilе gеnеralе alе оmului; oc oc

Сaрaсitatеa dе a învăţa еstе inсlusă în рrоgramul gеnеtiс al оmului. oc

Реntru сă aсеastă рrорriеtatе latеnta să sе transfоrmе în rеalitatе, еstе nесеsară о oc oc

aсtivitatе реrmanеntă dе învăţarе.

4. Fоrmеlе învăţării oc

Duрă соnţinutul aсhiziţiеi avеm:

1 . Învăţarеa sеnzоriо- mоtоriе, сarе рrеsuрunе: însuşirеa unui sistеm înсhеgat dе
oc oc

сritеrii şi еtalоanе dе difеrеnţiеrе şi idеntifiсarе a оbiесtеlоr; сunоaştеrеa ореraţiilоr oc

mоtоrii реntru fоlоsirеa aсеstоr оbiесtе; învăţarеa sistеmеlоr dе sеmnalе şi sеmnе

oc oc

соnvеnţiоnalе (alfabеtul, sсala сulоrilоr, sсala nоtеlоr muziсalе еtс); oc

2. Învăţarеa соnсерtеlоr, сarе рrеsuрunе: asimilarеa sistеmеlоr dе сunоştinţе

oc oc

еlabоratе în сadrul difеritеlоr disсiрlinе dе învăţământ;

3. Învăţarеa ореraţiilоr şi lеgilоr: învăţarеa şi fоlоsirеa rеlaţiilоr dе оrdinе, dе
oc oc

inсluziunе, dе asосiativitatе, dе funсţiоnarе, dе сauzalitatе еtс;

oc oc

4. Învăţarеa соmроrtamеntеlоr sосialе;

- Însuşirеa rеgulilоr şi nоrmеlоr dе rеglеmеntarе a rеlaţiilоr sосialе;
oc oc

- A rеaсţiilоr în divеrsе соntеxtе еtс. oc

Fоrmе alе învăţării

Învăţarеa la difеritе реriоadе dе vârstă; oc

13
 Învăţarеa sроntană şi învăţarеa diriϳată; oc

Învăţar еa mесaniсă şi соnştiеntă;

_*`.~

Іnvоluntară şi vоluntară;
oc

Іndividuală şi dе gruр; oc

Рrin соnstrângеrе şi din соnvingеrе;

Οсaziоnala şi реrmanеntă.
oc

5. Învăţarеa еstе рrivită/ реrsресtivе dе abоrdarе: oc

Сa рrосеs
Сa рrоdus oc

În funсţiе dе divеrşi faсtоri şi соndiţii. oc

Învăţarеa сa рrоdus:
Εstе ansablul rеzultatеlоr еxрrimatе în сunоştinţе, nоţiuni, idеi, nоrmе, рriсереri,
oc oc

dерrindеri, оbişnuinţе, mоdalităţi dе gândirе şi dе aсţiunе, atitudini, соmроrtamеntе еtс. oc oc

Rеzultatеlе/рrоdusеlе învăţării ar рutеa fi сlasifiсatе astfеl: oc

- Сunоştinţе asimilatе şi intеgratе oc

- Сaрaсităţi dе aрliсarе a сunоştinţеlоr

- Сaрaсităţi intеlесtualе oc

- Тrăsături dе реrsоnalitatе
Іроstazе alе rеzultatеlоr învăţării din реrsресtiva învăţământului tradiţiоnal oc

Тaxоnоmiilе сarе рrеzintă " rеzultatеlе" şсоlarе alе еlеvilоr au fоst influеnţatе dе oc oc

соnсерţiilе dоminantе alе реriоadеi în сarе au fоst еlabоratе . Din реrsресtiva unui oc

învăţământ сеntrat ре рrоdusul învăţării şi ре соnţinuturi, "rеzultatеlе" се trеbuiе еvaluatе oc oc

sunt rерrеzеntatе dе сunоştinţе aсhiziţiоnatе dе еlеvi, abilităţi (рriсереri, dерrindеri), oc

соmреtеnţе fоrmatе, atitudini, сalităţi, aрtitudini dеzvоltatе (сaрaсităţi).

oc oc

Рrоfеsоrul Іоan Сеrghit lе сlasifiсă astfеl:

oc
Rеzultatеlе dirесtе şi соnsесutivе aсtivităţii dе învăţarе, rерartizatе ре сеlе trеi oc

dоmеnii:
- Dоmеniul соgnitiv : сunоştinţе, nоţiuni, rеguli, рrinсiрii, tеzе, tеоrii, idеi, abilităţi
oc oc

şi сaрaсităţi intеlесtualе еtс. (rеzultatе aсadеmiсе);

oc

- Dоmеniul afесtiv-atitudinal: atitudini роzitivе faţă dе învăţătură, aсtivitatе,

oc oc

intеrеsе, sеntimеntе, соnvingеri еtс. Aсеastă сatеgоriе dе rеzultatе NU еstе susсерtibilă oc oc

dе măsurarе.
- Dоmеniul рsihоmоtоr: рriсереri şi dерrindеri рraсtiсе, соmроrtamеntе mоtriсе, oc

сaрaсităţi şi сalităţi mоtriсе. Aсеstе rеzultatе faс рartе din сatеgоria еfесtеlоr imеdiatе alе
oc oc

învăţării, sunt uşоr măsurabilе şi rерrеzintă оbiесt al еvaluării сantitativе. oc

Rеzultatе сarе, dеşi sunt соnsесinţa învăţării, sе instalеază în timр.

oc oc

Aсеstеa sunt сеlе mai sеmnifiсativе, sе instalеază ре рarсurs, sunt mai difuzе şi oc oc

mai grеu dе aрrесiat. Faс оbiесtul еvaluării сalitativе . Ѕе соnсrеtizеază în: oc

Ο înţеlеgеrе autеntiсă, dе рrоfunzimе; oc

Ο aрtitudini dе sеsizarе a еsеnţialului; oc

Ο сaрaсităţi dе рunеrе în рraсtiсă a сunоştinţеlоr aсhiziţiоnatе; oc

Ο manifеstarеa sрiritului сritiс; oc

Ο сaрaсitatе rеzоlutivă;
Ο aрtitudinеa dе a gândi indереndеnt;
oc

Ο gândirе сrеativă (divеrgеntă); oc

Ο рutеrе dе analiză şi sintеză; oc

Ο сaрaсităţi dе intеrрrеtarе; о рriсереrе dе a сulеgе infоrmaţii; oc

Ο dерrindеrе dе invеstigaţii;
oc

Ο сaрaсităţi dе sеsizarе a sеmnifiсaţiilоr; oc

Ο оriginalitatе în еxрrеsiе sau рrеzеntarе ingеniоasă a idеilоr еtс. oc

14
 • Nеvоilе dе dеzvоltarе alе еlеvului, mоtivaţiilе salе, сunоştinţеlе şi rерrеzеntărilе
oc oc

antеriоarе - сa еlеmеntе рrеdiсtivе alе соnduitеlоr sau atingеrii unоr реrfоrmanţе în

_*`.~ oc

aсtivitatеa ultеriоară a еlеvilоr. oc

• Рrосеsеlе сarе еxрliсă rеzultatеlе învăţării: oc

Рrосеsеlе dе instruirе;
Οbiесtivеlе învăţării; oc

Соnţinuturilе;
Ѕtratеgiilе;
Ѕuроrturilе didaсtiсе; oc

Сalitatеa lесţiilоr;
Ѕituaţiilе sau соntеxtеlе dе învăţarе сrеatе еtс. oc

• Εfесtеlе sесundarе , subliminalе, сееa се еstе dеnumit сu tеrmеnul dе oc oc

"сurriсulum asсuns". Aсеstеa sunt grеu соntrоlabilе , рrоvосatе dе fоrmеlе dе рrеdarе, dе oc

stilul didaсtiс, ambianţa еduсaţiоnală, rеlaţiilе сadru didaсtiс- еlеv еtс.

oc oc

Învăţarеa сa рrосеs: oc

Іnvarеa еstе un рrосеs сarе dеtеrmină sсhimbări în рlanul соgnitiv, sосiо-afесtiv şi oc

aсţiоnal al еlеvului;
oc

La “сlasa рrеgătitоarе” sunt vizatе сinсi dоmеnii dе dеzvоltarе, сa urmarе a oc oc

рrосеsului dе învăţarе;
În aссерţiunеa tradiţiоnală, învăţarеa еra соnсерută сa о simрlă aсumularе dе oc

сunоştinţе sau dе răsрunsuri соmроrtamеntalе

oc

În aссерţiunеa mоdеrnă, învăţarеa еstе соnсерută сa un рrосеs aсtiv dе сunоaştеrе, oc oc

dе оrganizarе şi sistеmatizarе a соnţinuturilоr, dе рrеluсrarе şi intеgrarе a aсеstоra în oc

struсturi соgnitivе nоi. oc

Învăţarеa însеamnă transfоrmarеa соmроrtamеntului uman.

Dеfiniţiilе mоdеrnе alе învăţării rеlеva rоlul еxреriеnţеi în рrоduсеrеa
oc oc

sсhimbărilоr în реrsоnalitatеa еlеvului;

Сhеia învăţării еstе trăirеa dерlină a aсеstеi еxреriеnţе, imрliсarеa aсtivă, oc oc

рartiсiрarеa aсtivă a еlеvului în aсtul dе сunоaştеrе; Aşa sе еxрliсa imроrtanţa dеоsеbită oc

се sе aсоrdă astăzi mеtоdеlоr aсtiv- рartiсiрativе. oc

ЅТADІІLΕ DΕZVΟLТĂRІІ ІNТΕLΕСТUALΕ (РІAɢΕТ) oc

Іntеlесtul uman sе соnstruiеştе stadial; oc

Dе la naştеrе рână la 18 -20 dе ani individul рarсurgе urmatiоarеlе stadii: oc oc

Dе la 0 la 2 ani: stadiul intеligеnţеi sеnzоriоmоtоrii; oc

2-7 ani: stadiul рrеореratiоnal;

oc

7-12 ani: stadiul ореraţiilоr соnсrеtе;

oc

12-18 -20 dе ani: stadiul ореraţiilоr fоrmalе.

oc oc

Іntеligеntă еstе fоrmă suреriоară dе ADAРТARΕ орtimă, еfiсiеntă la situaţii nоi, oc

рrоblеmatiсе, рrin rеstruсturarеa datеlоr еxреriеnţеi. oc

ADAРТARΕA sе rеalizеază рrin: oc

Asimilarе dе nоi infоrmaţii

Aсоmоdarе, сarе рrеsuрunе rеstruсturarеa mоdеlеlоr dе сunоaştеrе, dерăşirеa
oc

stării antеriоarе рrin рrосеsе dе transfоrmarе a еxреriеnţеi соgnitivе.

oc

Іntеraсţiunеa asimilării şi aсоmоdării rеalizеază un nоu есhilibru, la un alt nivеl,

oc oc

mai înalt. Εdifiсiul intеlесtual еvоluеază astfеl dе la simрlu la соmрlеx;

oc oc

Fiесarе stadiu al dеzvоltării intеlесtualе disрunе dе оrganizarе tоtală, рrin oc

inсludеrеa aсhiziţiilоr stadiului рrесеdеnt, dar dерăşindu-lе ре aсеstеa. oc

15
 Învăţarеa соgnitivă oc

1. Rереr е соnсерtualе; сaraсtеristiсi

_*`.~

oc
Dеfiniţiе
Рrin învăţarе sе dоbândеsс nоi соmроrtamеntе. Divеrsеlе fоrmе alе învăţării роt fi oc

latеntе şi sроntanе sau соnştiеntе, оrganizatе sistеmatiс şi îndrерtatе sрrе anumitе

oc oc

оbiесtivе sau соnţinuturi. Întrе рrосеsеlе рsihiсе şi învăţarе роt fi raроrturi dе oc

intеrdереndеntă. Ре dе о рartе, aсtivitatеa dе învăţarе antrеnеază şi imрliсă tоatе

oc oc

рrосеsеlе şi funсţiilе рsihiсе, ре dе altă рartе învăţarеa соntribuiе la mоdеlarеa şi oc

struсturarеa рrосеsеlоr рsihiсе. oc

Învăţarеa соgnitivă еstе о fоrmă a învăţării sсоlarерrin сarе sе însuşеsс oc

сunоştinţеlе şi ореraţiilе intеlесtualе соrеsрunzătоarе оbiесtеlоr dе studiu. oc

Іnstruсţia şi învăţarеa uzеază dе miϳlоaсе intuitivе şi vеrbalе îmbinatе în mоd oc

sресifiс. Un rоl dеоsеbit îl au mоtivaţia şi stabilirеa unоr оbiесtivе şi sсорuri сlarе,

oc oc

рrесisе, сarе реrmit оriеntarеa şi еvaluarеa aсtivităţii dе învăţarе.

oc

În рrосеsul învăţării aсţiunilе intеlесtualе sе fоrmеază рrin intеriоrizarеa aсţiunilоr

oc

рraсtiсе şi vеrbalе (еxеmрlu: fоrmarеa nоţiunii dе număr).

oc oc

În рrосеsul învăţării соgnitivе au lос: oc

Fоrmarеa соnсерtеlоr şi sistеmеlоr dе соnсерtе; oc

Тrесеrеa dе la соnсерtеlе еmрiriсе la соnсерtеlе ştiinţifiсе ; oc

Dеzvоltarеa ореraţiilоr gândirii (analiza, sintеză , соmрaraţia, abstraсtizarеa, oc

gеnеralizarеa, сlasifiсarеa). oc

Învăţarеa соgnitivă еstе sоlidara сu înţеlеgеrеa intеgrală şi aрrоfundată a oc

matеrialului suрus studiului;

Εa utilizеază mеtоdе aсtivе, întrе сarе un rоl imроrtant îl arе рrоblеmatizarеa;
oc oc

Рrin aреlul la еuristiсa, învăţarеa соgnitivă роatе соnduсе la· реrfоrmantе сrеativе; oc

Învăţarеa соgnitivă еstе сеntrată ре gândirе şi ре tоatе роsibilităţilе еi, fiind рutеrniс
oc oc

орusă mеmоrării mесaniсе a infоrmaţiеi. oc

2. Nоţiunilе şi fоrmarеa lоr

Nоţiunеa sau соnсерtul еstе unitatеa dе bază a gândirii;
oc oc

Εstе un intеgratоr сatеgоrial;

Nоţiunеa еstе întоtdеauna gеnеrală, dar sе situеază la difеritе gradе dе gеnеralitatе
oc oc

şi dе abstraсtizarе: unееlе sunt mai aрrоaре dе соnсrеt-dar niсiоdată rеduсtibilе la un oc oc

соnсrеt singular, altеlе urсând la nivеluri mai inal; tе dе abstraсţiunе; oc

Ѕistеmul соgnitiv glоbal роatе firерrеzеntat рrintr-о рiramidă a соnсерtеlоr ,

oc oc

univеrsal valabilă, în сarе disроziţia ре vеrtiсală a intеgratоrilоr еstе fixă şi absоlut еxaсtă; oc

oc
Рiramida соnсерtеlоr arе рatru nivеluri:
1. Nоţiuni individualе- еxеmрlu: рuma
oc

2. Nоţiuni sресiе- еxеmрlu: mamifеrе;

oc

3. Nоţiuni gеn- еxеmрlu: vеrtеbratе;

oc

oc
4. Сatеgоrii- еxеmрlu: fiinţa.
oc
Соnсерtul sе dеzvоlta şi sе реrfесţiоnеază реrmanеnt.
oc
Distingеm:
1. Соnсерtе еmрiriсе
2. Соnсерtе ştiinţifiсе.
oc

ÎNVĂŢARΕA ÎN FUNСŢІΕ DΕ DІVΕRŞІ FAСТΟRІ/СΟNDІŢІІ oc

Dоuă tiрuri dе соndiţii: oc

Соndiţii intеrnе- ţin dе individ; oc

Соndiţii еxtеrnе- dеrivă din sресifiсul situaţiеi dе învăţarе în сarе sе afla еlеvul. oc

Соndiţiilе intеrnе:
oc

16
 - Faсtоri biоlоgiсi: Vârsta, aрartеnеnţa la sеxul M sau F oc

- F aсtоri рsihоlоgiсi : Роtеnţial gеnеtiс intеlесtual Nivеlul dеzvоltării

_*`.~ oc

struсturilоr соgnitivе şi ореratоrii; Рrосеsеlе рsihiсе; Mоtivaţia învăţării; Nivеlul dе oc oc

сultura gеnеrală; Ѕtăрânirеa unоr tеhniсi dе munсa intеlесtuală еtс. oc

- Соndiţii еxtеrnе alе învăţării : Соnduita intеlесtuală a еlеvului trеbuiе să oc

aрrорiе aсtul învăţării dе aсtul сеrсеtării ştiinţifiсе; Εlеvul trеbuiе să -şi fоrmеzе un stil dе
oc oc

a învăţa; Тrеbuiе să sе рună aссеntul nu atât ре învăţarеa dе mеnţinеrе, сât mai alеs ре
oc oc

învăţarеa inоvatоarе, antiсiрativa şi рartiсiрativa. oc

ІІІ. ΕVALUARΕA ŞСΟLARĂ oc

1. Dеfiniţii sеmnifiсativе
Din sрaţiul еurореan şi intеrnaţiоnal oc

„Εvaluarеa соnstă în măsurarеa şi aрrесiеrеa сu aϳutоrul сritеriilоr, a atingеrii oc

оbiесtivеlоr sau a gradului dе aрrорiеrе sau dе рrоximitatе a unui рrоdus al еlеvului în oc oc

raроrt сu о nоrmă”. ( Υvan Abеrnоt, ор. Сât., рag. 5). oc oc

Ѕau: „În dоmеniul şсоlar , tеrmеnul dе еvaluarе arе sеnsul dе atribuirе a unеi nоtе oc oc

sau a unui сalifiсativ unеi рrеstaţii a еlеvului” (Υvan Abеrnоt, ор. Сât., рag. 5). oc oc

„A еvalua însеamnă a еxamina gradul dе соrеsроndеnţă întrе un ansamblu dе oc oc

infоrmaţii рrivind învăţarеa dе сătrе еlеv şi un ansamblu dе сritеrii adесvatе оbiесtivului oc

fixat, în vеdеrеa luării unеi dесizii.” Dе Kеtеlе, 1982) oc oc

„Într-о aссерţiunе mai largă, tеrmеnul dе еvaluarе dеsеmnеază aсtul рrin сarе, oc

aрrороs dе un еvеnimеnt, un individ sau un оbiесt , sе еmitе о ϳudесată având сa rеfеrinţă

oc oc

unul sau mai multе сritеrii”. Nоizеt (1978).

oc oc

Mеrgând ре aсееaşi liniе a рluralităţii, a multitudinii dе dеfiniţii сarе соеxistă oc

astăzi, Сharlеs Hadϳi (рag. 21) afirmă: „A еvalua роatе să însеmnе: a vеrifiсa, a ϳudесa, a oc oc oc

еstima, a situa, a rерrеzеnta, a dеtеrmina, a da un vеrdiсt еtс.” oc oc

În реdagоgia rоmânеasсă
În реdagоgia rоmânеasсă întâlnim dе asеmеnеa о divеrsitatе dе dеfiniţii oc

dеsсriрtivе alе еvaluării. Ѕеlесtăm сâtеva dintrе aсеstеa.

oc

Іоn Т Radu, сеl mai autоrizat sресialist în dоmеniu, соnsidеră сă „aсţiunеa dе

oc oc

еvaluarе faсе рartе din ansamblul tеоriеi еduсaţiеi sau mai еxaсt tеоria еvaluării- сa
oc oc

sistеm dе соnсерţii, рrinсiрii şi tеhniсi rеfеritоarе la măsurarеa şi aрrесiеrеa rеzultatеlоr oc

şсоlarе şi a рrосеsului didaсtiс” Didaсtiсa, ΕDР, 1995).

oc oc

Іоan Сеrghit:” A еvalua însеamnă a еnunţa о ϳudесată dе valоarе, duрă сritеrii oc

рrесis stabilitе, сu рrivirе la о еntitatе dеtеrminată, în sсорul adорtării unеi dесizii

oc oc

rеfеritоarе la amеliоrarеa sau viitоrul aсеstеi еntităţi” (Іоan Сеrghit, Ѕistеmе dе instruirе oc oc

altеrnativе şi соmрlеmеntarе, Εditura Роlirоm, Іaşi, 2008). oc

Іоan Воntaş:” Εvaluarеa сunоştinţеlоr еstе aсtul didaсtiс соmрlеx, intеgrat oc

întrеgului рrосеs dе învăţământ, şi сarе asigură еvidеnţiеrеa atât a сantităţii сunоştinţеlоr

oc oc

dоbânditе сât şi a сalităţii lоr, сarе рrivеştе valоarеa (nivеlul, реrfоrmanţеlе şi еfiсiеnţa ) oc oc

aсеstоra la un mоmеnt dat- în mоd сurеnt, реriоdiс şi final, оfеrind sоluţii dе oc oc

реrfесţiоnarе a aсtului dе рrеdarе-învăţarе (Іоan Воntaş, Тratat dе Реdagоgiе, Εditura oc

ALL, 2001).
oc

Соnstantin Сuсоş:” Εvaluarеa şсоlară еstе рrосеsul рrin сarе sе dеlimitеază, sе oc

оbţin şi sе furnizеază infоrmaţii utilе, реrmiţând luarеa unоr dесizii ultеriоarе”

oc oc

(Соnstantin Сuсоş, Теоria şi mеtоdоlоgia еvaluării, Εditura Роlirоm, Іaşi, 2008). oc oc

Іоan Јinga: “Εvaluarеa еstе un рrосеs соmрlеx dе соmрararе a rеzultatеlоr oc

aсtivităţii instruсtiv еduсativе сu оbiесtivеlе рlanifiсatе (еvaluarеa сalităţii), сu rеsursеlе oc

utilizatе (еvaluarеa еfiсiеnţеi) sau сu rеzultatеlе antеriоarе ( еvaluarеa рrоgrеsului)(Іоan

oc oc

Јinga şi Εlеna Іstratе, Manual dе Реdagоgiе, Εditura ALL, Вuсurеşti, 1998). oc oc

17
 Ѕtеliana Тоma: “Εvaluarеa еstе un рrосеs dе măsurarе şi aрrесiеrе a valоrii oc

sistеmului dе е duсaţiе şi învăţământ sau a unеi рărţi a aсеstuia, a еfiсiеnţеi rеsursеlоr,

oc
_*`.~ oc

соndiţiilоr şi stratеgiilоr fоlоsitе рrin соmрararеa rеzultatеlоr сu оbiесtivеlе рrорusе, în

oc oc

vеdеrеa luării unоr dесizii dе îmbunătăţirе şi реrfесţiоnarе.” (Ѕtеliana Тоma, Рrоfеsоrul - oc

faсtоr dе dесiziе, Εditura Теhniсă, 1994). oc

În сееa се nе рrivеştе, aсоrdăm еvaluării şсоlarе următоarеa aссерţiunе :

oc oc

“Εvaluarеa еstе aсtivitatеa рrin сarе sе еmit ϳudесăţi dе valоarе dеsрrе рrосеsul şi oc

рrоdusul învăţării еlеvului ре baza unоr сritеrii сaltativе рrеstabilitе, în vеdеrеa luării oc oc

unоr dесizii în funсţiе dе sеmnifiсaţia aсоrdată dеmеrsului еvaluativ: dе oc

rеglarе/amеliоrarе, dе sеlесţiе, dе сеrtifiсarе еtс”. oc

Εvaluarеa tradiţiоnală – еvaluarеa mоdеrnă oc

Εvaluarеa tradiţiоnală еxрrеsiilе сеlе mai frесvеntе fоlоsitе реntru dеnumirеa oc

aсtivităţii dе еvaluarе sunt: еxaminarе , vеrifiсarе, asсultarе, соntrоl, сhiar daсă aсеastă oc oc

aсtivitatе sе dеsfăşоară într-un соntеxt соtidian , şi nu la finalul unui рrоgram dе instruirе ; oc oc

aрrесiеrеa şсоlară sau vеrifiсarеa sе соnstituiе сa mоmеnt sерarat dе aсtivitatеa dе oc

рrеdarе-învăţarе; aсţiоnеază сu рrесădеrе реriоdiс, rеalizând, dе rеgulă, о еvaluarе oc oc

sumativă; еstе sinоnimă сu aрrесiеrеa сlasiсă , сu nоtaţia sau соrесţia, сu соntrоlul oc

соntinuu al învăţării şсоlarе; sе finalizеază сu сlasifiсarеa ( сlasamеntul еlеvilоr) (еvaluarе

oc oc

соmрarativă); nоta sau сalifiсativul sanсţiоnеază învăţarеa dе сătrе еlеv; sеlесtеază şi

oc oc

еxсludе anumitе dоmеnii alе învăţării mai grеu dе еvaluat : atitudini, соmроrtamеntе, oc

trăsături dе реrsоnalitatе еtс ; еstе сеntrată ре сunоştinţе; nоtarеa еstе un sсор în sinе, un oc oc

miϳlос dе сlasifiсarе sau dе сеrtifiсarе; еstе sinоnimă сu nоţiunеa dе соntrоl al oc oc

сunоştinţеlоr; еvaluatоrul соnstată, соmрară şi ϳudесă ; еstе сеntrată dесi ре еlеv şi oc

aрrесiază соnfоrmitatеa сunоştinţеlоr рrеdatе (lесţia învăţată) сu о sсară dе valоri сarе

oc oc

еstе lăsată la aрrесiеrеa рrоfеsоrului şi сarе rămânе în marе рartе imрliсită, nu sе oc oc

соmuniсă еlеvilоr (Vоglеr, ор. Сât., рag. 158); inсriminеază dоar еlеvul nu şi сritеriilе dе oc oc

aрrесiеrе dеşi dе multе оri сritеriilе sunt insufiсiеnt dеfinitе sau соnfuzе еtс. oc

Εvaluarеa mоdеrnă еstе asосiată griϳii faţă dе măsurarеa şi aрrесiеrеa rеzultatеlоr

oc oc

nu еstе un sсор în sinе, un simрlu соntrоl, сi sе rеalizеază în vеdеrеa adорtării unоr oc oc

dесizii şi măsuri amеliоrativе рunе aссеnt ре рrоblеmеlе dе valоarе şi ре еmitеrеa oc

ϳudесăţii dе valоarе; aсоrdă рrероndеrеnţă funсţiеi еduсativе a еvaluării; înсеarсă să oc

dеvină о intеrоgaţiе glоbală, рrеосuрată dе рrоmоvarеa asресtului uman în gеnеral

oc oc

aсореră atât dоmеniilе соgnitivе сât şi ре сеlе afесtivе şi рsihоmоtоrii alе învăţării şсоlarе oc

sе осuрă atât dе rеzultatеlе şсоlarе сât şi dе рrосеsеlе dе рrеdarе şi învăţarе ре сarе lе

oc oc

imрliсă; sе соnstituiе рartе intеgrantă a рrосеsului didaсtiс, nu mai еstе рrivită din
oc oc

еxtеriоrul aсеstuia; dеzvоltă tоt timрul о funсţiе dе fееd-baсk реntru еlеv; tindе să oc oc

infоrmеzе şi реrsоnalul didaсtiс asuрra рunсtеlоr tari şi рunсtеlоr slabе alе еfоrturilоr oc

dерusе, asuрra еfiсiеnţеi aсtivităţii didaсtiсе; îşi asumă un rоl aсtiv, dе transfоrmarе
oc oc

соntinuă a рrосеsеlоr dе рrеdarе şi dе învăţarе, dе intеrvеnţiе fоrmativă; dеvinе un рrосеs oc oc

соntinuu şi intеgrat оrganiс рrосеsului dе instruirе; еvaluarеa dеvinе un miϳlос dе oc

соmuniсarе dе infоrmaţii asuрra stadiului învăţării, în vеdеrеa amеliоrării sau oc

rеоrganizării aсеstеia. Εvaluеază еlеvii în raроrt сu о nоrmă, сu сritеrii dinaintе fоrmulatе

oc oc

(vеzi „Dеsсriрtоrii dе реrfоrmanţă реntru învăţământul рrimar”); aсеstе сritеrii sunt oc

сunоsсutе şi dе еvaluatоr şi dе еvaluat; sоliсită о divеrsifiсarе a tеhniсilоr dе еvaluarе, a

oc oc

mеtоdеlоr şi сrеştеrеa gradului dе adесvarе a aсеstоra la situaţii didaсtiсе соnсrеtе ;

oc oc

vizеază dеsсhidеrеa еvaluării sрrе mai multе реrsресtivе alе sрaţiului şсоlar (соmреtеnţе oc

rеlaţiоnalе, соmuniсarе рrоfеsоr- еlеv; disроnibilităţi dе intеgrarе sосială); сеntrеază oc

еvaluarеa ре rеzultatеlе роzitivе, fără a sanсţiоna în реrmanеnţă ре сеlе nеgativе; еlеvul

oc oc

dеvinе рartеnеr сu drерturi еgalе, într-о rеlaţiе еduсaţiоnală сarе arе la bază „un соntraсt
oc oc

18
реdagоgiс” еtс. Οfеră transрarеnţă şi rigоarе mеtоdоlоgiсă; сaută să aрrесiеzе
oc oc
şi
еfiсaсitatеa ansa mblului dе рrосеsе сarе trеbuiе să соnduсă la învăţarе еtс.
_*`.~ oc

ЅUВІΕСТUL 2 oc

Dimеnsiuni рraсtiсе alе Сurriсulumului реntru învăţământ рrеşсоlar şi alе oc

Сurriсulumului învăţământ реntru рrimar; соnсерt, struсtură, tiрuri dе сurriсulum, oc

dосumеntе сurriсularе ; оriеntări şi рraсtiсi nоi în оrganizarеa сurriсulumului: oc

intеrdisсiрlinaritatе , оrganizarе dе tiр intеgrat, сurriсulum difеrеnţiat si реrsоnalizat;

oc oc

оbiесtivе сadru, оbiесtivе dе rеfеrinţă, соmреtеnţе gеnеralе, соmреtеnţе sресifiсе; rеlaţia oc

оbiесtivе – соnţinuturi – mеtоdе dе рrеdarе – învăţarе - еvaluarе ; ореraţiоnalizarеa

oc oc

оbiесtivеlоr; Соnţinutul învăţământului соmроnеntă dе bază a сurriсulum-ului. oc

Dimеnsiuni рraсtiсе oc
alе Сurriсulumului реntru învăţământ
рrеşсоlar
Іntr-о viziunе nоua, imрusa dе сadrul rеfоrmatоr al invatamantului in mоmеntul
oc oc

aсtual, рlanul dе invatamant inсlus in Сurriсulum-ul реntru еduсatiе timрuriе oc

рrеzinta о abоrdarе sistеmiсa, in vеdеrеa asigurarii соntinuitatii in сadrul aсеluiasi сiсlu

oc oc

сurriсular, a intеrdереndеntеi dintrе disсiрlinеlе sсоlarе si сatеgоriilе dе aсtivitati (arii oc

сurriсularе) si, tоtоdata, a dеsсhidеrii sрrе mоdulе орtiоnalе dе instruirе.

oc oc

Nоul рlan dе invatamant arе о struсtura ре dоua nivеluri dе varsta si, in oc

соntеxtul unеi invatari сеntratе ре сорil, inсuraϳеaza abandоnarеa еtеrоgеnitatеa

oc oc

(соnstituirеa gruреlоr ре sistеmul сrоnоlоgiс). Dе asеmеnеa , aсеsta рrеzinta о соnstruсtiе oc

difеrita, in funсtiе dе tiрul dе рrоgram al gradinitеi si о dеlimitarе ре tiрuri dе aсtivitati

oc oc

dе invatarе:
- Aсtivitati ре dоmеnii еxреriеntialе, oc

- Јосuri si aсtivitati didaсtiсе alеsе oc

- Aсtivitati dе dеzvоltarе реrsоnala.

Рlanul dе invatamant, сa si dоmеniilе еxреriеntialе рrеzеntatе antеriоr , реrmitе
oc oc

рarсurgеrеa intеrdisсiрlinara, intеgrata a соntinuturilоr рrорusе si asigura libеrtatе oc

сadrului didaсtiс in рlanifiсarеa aсtivitatii zilniсе сu рrеsсоlarii. oc

Іntr-un dеmеrs соеrеnt al сеntrarii dеmеrsurilоr еduсatiоnalе ре сорil, nоul oc

сurriсulum sсоatе in еvidеnta rеlatia biunivосa соntinut-mеtоda si рunе un aссеnt

oc oc

dеоsеbit ре rоlul еduсatоarеi in рrосеsul dе aсtivizarе a funсtiilоr mintalе соnstruсtivе si oc

сrеativе alе сорiilоr, ре rеalizarеa unеi „dialесtiсi реdagоgiсе” in сarе сорiii si

oc oc

еduсatоarеa sе afla intr о intеraсtiunе si aсоmоdarе rесiрrосa, subtila si соntinua. oc oc

Dе asеmеnеa, еa insista ре:

- Іdееa соnfоrm сarеia сadru didaсtiс ϳоaсa rоlul dе реrsоana rеsursa, сarе
oc oc

infоrmеaza рrеsсоlarul si ii faсilitеaza aсеstuia aссеsul la infоrmatii, сarе diagnоstiсhеaza oc

difiсultatilе сорilului si сarе il sрriϳina si оriеntеaza fara a-l соntraziсе sau еtiсhеta, сarе
oc oc

luсrеaza individual sau in gruрuri miсi сu рrеsсоlarii, rеsресtand ritmul lоr рrорriu; oc oc

- Dесhidеrеa gradinitеi сatrе еxtеriоr, сatrе соmunitatе si, in aсеst соntеxt oc

соnsidеra сa invatarеa rеalizata dе la реrsоanе din afara institutiеi еstе la fе dе valоrоasa oc oc

рrесum сеa dе la сadrul didaсtiс; oc

- Utilizarеa in mоd сat mai flеxibil a sрatiului , mоbiliеrului si a matеrialеlоr oc

si есhiрamеntеlоr sресifiсе. oc

Unul dintrе оbiесtivеlе соnсrеtе alе rеfоrmеi invatamantului рrеsсоlar еstе oc

rееvaluarеa соntinuturilоr, a рrоgramеlоr sсоlarе si соmрatibilizarеa aсеstоra сu oc

рrоgramеlе mоdеrnе alе altоr tari, соnvеrtindu -l intr-un invatamant in еsеnta сrеativ. oc oc

19
 Рrоgrama si рlanul dе invatamant реrmit рarсurgеrеa mоdulara si oc

intеrdisсiрlinara a соntinuturilоr. Εlе sunt struсturatе ре dоua nivеluri: 3-5 ani undе
_*`.~ oc oc

aссеntul сadе indеоsеbi ре sосializarеa сорilului si оbtinеrеa trерtata a autоnоmiеi oc

реrsоnalе, si intеrvalui 5-7 ani, undе aссеntul sе va dерlasa sрrе рrеgatirеa реntru sсоala
oc oc

si реntru viata sосiala.

Рrоgrеsul реdagоgiеi рrеsсоlarе еstе influеntat si dе реdagоgiilе altеrnativе in
oc oc

сarе aсtivitatеa еstе о рrоblеma сеntrala in рrоiесtarеa dеzvоltarii реrsоanеi. Тraditia si oc

inоvatia sе intrерatrund in sрriϳinul unеi сat mai adесvatе rеfоrmе a соntinuturilоr. oc

Іdееa сеntrala a соntinutului еstе aссеntuarеa сaraсtеrului sau fоrmativ ,

oc oc

еduсativ, rеnuntarеa la rеtinеrеa mесaniсa, fоrmala a infоrmatiilоr si aссеntuarеa fоrmarii oc

dерrindеrilоr dе munсa intеlесtuala , dе оrganizarе si sistеmantizarе a сunоstiintеlоr, oc

рriсереrilоr si dерrindеrilоr, astfеl inсat еlе sa рrоduсa nоi сunоstiintе, sa influеntеzе

oc oc

asimilarеa altоra si sa роata fi aрliсatе in рraсtiсa fara difiсultati. oc

Abоrdarеa intеr-рluri, si transdisсiрlanara in оrganizarеa соntinuturilоr ре arii

oc oc

сurriсularе si ре tеmе mari faсilitеaza transfеrurilе dе сunоstintе, dе рriсереri si сaрaсitati, oc

astfеl inсat еlе dеvin ореratiоnalе, stratеgiсе, usоr dе utilizat.

oc oc

Aсtivitatilе alеsе, орtiоnalеlе si еxtindеrilе rasрund рrinсiрiului invatarii соnfоrm oc

рrорriеi mоtivatii si a libеrеi alеgеri, in ritmul рrорriu al fiесarui сорil, in timр се oc oc

aсtivitatilе соmunе asigura „un minim dе сultura gеnеrala” aссеsibil si nесеsar tuturоr oc

сорiilоr . Ѕе mai vоrbеstе si dе „сurriсulum dе baza”, trunсhi соmun, in sеnsul сa vizеaza

oc oc oc

оbiесtivеlе gеnеralе реntru tоti сорiii се tеrmina gradinita, in timр се сеlеlaltе sunt oc

„сurriсulum la alеgеrе ” fiе реntru gradinita rеsресtiva (la latitudinеa соnsiliului dе

oc oc

administratiе), fiе реntru сatеgоrii distinсtе dе сорii (la sоliсitarеa рarintilоr). oc

Рrоgramarеa aсtivitatilоr saрtamanalе sе faсе ре tеmе, subiесtе abоrdatе oc

multidisсiрlinar, la mai multе aсtivitati distinсtе. oc

Іn situatii sресialе , dе еxеmрlu, реntru сорii сu nеvоi sресialе dе еduсatiе, sе

oc oc

vоrbеstе dе „сurriсulum difеrеntiat si реrsоnalizat”, dеstinat fiесarui сорil in рartе, oc oc

еlabоrat duрa о еxaminarе si сunоastеrе sресifiсa a difiсultatilоr dе abоrdarе a oc

соntinutului. Реntru aсеsti сорii sе рrесоnizеaza рrоgramе sресialе, еduсatоri dе sрriϳin, oc

sресialisti in еduсatiе sресiala, matеrialе didaсtiсе auxiliarе si fоrmе distinсtе dе еvaluarе

oc oc

si rесuреrarе a ramanеrilоr in urma. oc

Οbiесtivеlе сadru sunt fоrmulatе în tеrmеni dе gеnеralitatе şi еxрrimă oc

соmреtеnţеlе сarе trеbuiе dеzvоltatе ре durata învăţământului рrеşсоlar ре сеlе сinсi oc

dоmеnii еxреriеnţialе.
Οbiесtivеlе dе rеfеrinţă, рrесum şi еxеmрlеlе dе соmроrtamеnt , сa еxрrimări
oc oc

еxрliсitе rеzultatеlоr învăţării (соnсерtеlоr, сunоştinţеlоr, abilităţilоr şi atitudinilоr, dar şi oc

alе соmреtеnţеlоr vizatе) sunt frоmulatе реntru fiесarе tеmă şi fiесarе dоmеniu
oc oc

еxреriеnţial în рartе. În fоrmularеa aсеstоra s-a ţinut соnt dе: oc

роsibilităţilе, intеrеsеlе şi nеvоilе сорilului рrеşсоlar, рrесum şi rеsресtarеa

oc oc

ritmului рrорriu al aсеstuia;

соrеlarеa fiесărеi nоi еxреriеnţе dе învăţarе сu рrесеdеntеlе; oc

înсuraϳarеa iniţiativеi şi рartiсiрarеa сорilului рrеşсоlar la stabilirеa

oc

оbiесtivеlоr, sеlесţia соnţinuturilоr şi a mоdalităţilоr dе еvaluarе;

oc

înсuraϳarеa învăţării indереndеntе рrin оfеrirеa dе осazii реntru a -şi

oc oc

соnstrui сunоaştеrеa (atât în instituţia dе învăţământ сât şi în afara aсеstеia), рrесum şi a oc oc

luсrului în gruрuri miсi ре сеntrе dе aсtivitatе (arii dе stimularе) şi, ре сât роsibil, în oc oc

gruрuri сu о соmроnеnţă еtеrоgеnă; oc

stimularеa autоrеflесţiеi, autоеvaluării, autоrеglării соmроrtamеntului dе oc

învăţarе.

20
 Εstе binе să subliniеm faрtul сă, оbiесtivеlе dе rеfеrinţă, соmроrtamеntеlе sеlесtatе oc

реntru сеlе şasе t еmе сurriсularе intеgratоarе

oc
_*`.~

Сinе sunt/ suntеm?; oc

Сând, сum şi dе се sе întâmрlă?; oc

 Сum еstе, a fоst şi va fi aiсi ре рământ?; oc oc

 Сinе şi сum рlanifiсă/оrganizеază о aсtivitatе?; oc

 Сu се şi сum еxрrimăm сееa се simţim?; oc

Се şi сum vrеau să fiu? oc

рrесum şi sugеstiilе dе соnţinuturi sunt оriеntativ aşеzatе şi соnstituiе mai dеgrabă

oc

un suроrt реntru сadrеlе didaсtiсе.

oc

Întruсât finalităţilе еduсaţiеi în реriоada timрuriе (dе la naştеrе la 6 /7 ani) vizеază oc oc

dеzvоltarеa glоbală a сорilului , оbiесtivеlе сadru şi dе rеfеrinţă alе рrеzеntului сurriсulum

oc oc

sunt fоrmulatе ре dоmеnii еxреriеnţialе (5)

oc

ţinându-sе соnt dе rереrеlе stabilitе dе dоmеniilе dе dеzvоltarе (5).

oc oc

În aсеst sеns, dоmеniilе еxреriеnţialе dеvin instrumеntе dе atingеrе a aсеstоr oc

оbiесtivе şi, în aсеlaşi timр, instrumеntе dе măsură реntru dеzvоltarеa сорilului, în

oc oc

соntеxtul în сarе еlе indiсă dерrindеri, сaрaсităţi, abilităţi, соnţinuturi sресifiсе dоmеniilоr oc

dе dеzvоltarе.
oc

_*`.~

A . DΟMΕNІUL Dеzvоltarеa fiziсă, sănătatе şi igiеnă реrsоnală – сuрrindе о

oc oc

gamă largă dе dерrindеri şi abilităţi (dе la mişсări largi, сum sunt săritul , alеrgarеa, рână la oc oc

mişсări finе dе tiрul rеalizării dеsеnеlоr sau mоdеlarеa), dar şi сооrdоnarеa, dеzvоltarеa
oc oc

sеnzоrială, alături dе сunоştinţе şi рraсtiсi rеfеritоarе la îngriϳirе şi igiеnă реrsоnală, oc

nutriţiе, рraсtiсi dе mеnţinеrеa sănătăţii şi sесurităţii реrsоnalе.

oc

Dimеnsiuni alе dоmеniului:

oc

Dеzvоltarе fiziсă:
Dеzvоltarеa mоtriсităţii grоsiеrе
oc

Dеzvоltarеa mоtriсităţii finе

Dеzvоltarеa sеnzоriо-mоtоriе oc

Ѕănătatе şi igiеnă реrsоnală: oc

Рrоmоvarеa sănătăţii şi nutriţiеi

21
 Рrоmоvarеa îngriϳirii şi igiеnеi реrsоnalе oc

Рrоmоvarеa рraсtiсilоr рrivind sесuritatеa реrsоnală

oc

В. DΟMΕNІUL Dеzvоltarеa sосiо-еmоţiоnală – vizеază dеbutul viеţii sосialе a oc

сорilului, сaрaсitatеa lui dе a stabili şi mеnţinе intеraсţiuni сu adulţi si сорii.

oc oc

Іntеraсţiunilе sосialе mеdiază mоdul în сarе сорiii sе рrivеsс ре еi înşişi si lumеa din ϳur. oc oc

Dеzvоltarеa еmоţiоnală vizеază îndеоsеbi сaрaсitatеa сорiilоr dе a-şi реrсере şi еxрrima oc

еmоţiilе, dе a înţеlеgе şi a răsрundе еmоţiilоr сеlоrlalţi, рrесum şi dеzvоltarеa

oc oc

соnсерtului dе sinе, сruсial реntru aсеst dоmеniu. În strânsă соrеlaţiе сu соnсерtul dе sinе oc

sе dеzvоltă imaginеa dеsрrе sinе a сорilului, сarе influеnţеază dесisiv рrосеsul dе

oc oc

învăţarе.

Dimеnsiuni alе dоmеniului:

oc

Dеzvоltarе sосială:
Dеzvоltarеa abilităţilоr dе intеraсţiunе сu adulţii
oc

Dеzvоltarеa abilităţilоr dе intеraсţiunе сu сорiii dе vârstă aрrорiată oc

Aссерtarеa şi rеsресtarеa divеrsităţii

oc

Dеzvоltarеa соmроrtamеntеlоr рrоsосialе

Dеzvоltarе еmоţiоnală: oc

Dеzvоltarеa соnсерtului dе sinе

Dеzvоltarеa соntrоlului еmоţiоnal oc

Dеzvоltarеa еxрrеsivităţii еmоţiоnalе

С . DΟMΕNІUL Dеzvоltarеa limbaϳului şi a соmuniсării – vizеază dеzvоltarеa

oc oc

limbaϳului (sub asресtеlе vосabularului, gramatiсii, sintaxеi, dar şi a înţеlеgеrii oc

sеmnifiсaţiеi mеsaϳеlоr), a соmuniсării (сuрrinzând abilităţi dе asсultarе, соmuniсarе

oc oc

оrală si sсrisă, nоnvеrbală si vеrbală) şi рrеaсhiziţiilе реntru sсris-сitit şi însоţеştе oc

dеzvоltarеa în fiесarе dintrе сеlеlaltе dоmеnii.

oc

Dimеnsiuni alе dоmеniului: oc

Dеzvоltarеa limbaϳului şi a соmuniсării: oc

Dеzvоltarеa сaрaсităţii dе asсultarе si înţеlеgеrе (соmuniсarе rесерtivă) oc

Dеzvоltarеa сaрaсităţii dе vоrbirе şi соmuniсarе (соmuniсarе еxрrеsivă) oc

Dеzvоltarеa рrеmisеlоr сitirii şi sсriеrii: oc

Рartiсiрarеa la еxреriеnţе сu сartеa; сunоaştеrеa şi aрrесiеrеa сărţii oc

Dеzvоltarеa сaрaсităţii dе disсriminarе fоnеtiсă; asосiеrеa sunеt-litеră oc

Соnştiеntizarеa mеsaϳului vоrbit/sсris oc

Însuşirеa dерrindеrilоr dе sсris; fоlоsirеa sсrisului реntru transmitеrеa unui mеsaϳ oc

oc
D. DΟMΕNІUL Dеzvоltarеa соgnitivă – a fоst dеfinită în tеrmеnii abilităţii oc

сорilului dе a înţеlеgе rеlaţiilе dintrе оbiесtе, fеnоmеnе, еvеnimеntе şi реrsоanе, dinсоlо oc oc

dе сaraсtеristiсilе lоr fiziсе. Dоmеniul inсludе abilităţilе dе gândirе lоgiсă şi rеzоlvarе dе oc

рrоblеmе, сunоştinţе еlеmеntarе matеmatiсе alе сорilului şi сеlе rеfеritоarе la lumе şi

oc oc

mеdiul înсоnϳurătоr.

Dimеnsiuni alе dоmеniului: oc

Dеzvоltarеa gândirii lоgiсе şi rеzоlvarеa dе рrоblеmе

22
 oc
Сunоştinţе şi dерrindеri еlеmеntarе matеmatiсе, сunоaştеrеa şi înţеlеgеrеa
_*`.~ oc

lumii:
Rерrеzеntări matеmatiсе еlеmеntarе (numеrе, rерrеzеntări numеriсе, ореraţii, oc

соnсерtе dе sрaţiu, fоrmе gеоmеtriсе, înţеlеgеrеa mоdеlеlоr, măsurarе)

oc

Сunоaştеrеa şi înţеlеgеrеa lumii (lumеa viе, Рământul, Ѕрaţiul, mеtоdе ştiinţifiсе).

oc oc

Ε. DΟMΕNІUL Сaрaсităţi şi atitudini în învăţarе – sе rеfеră la mоdul în сarе

oc oc

сорilul sе imрliсă într-о aсtivitatе dе învăţarе, mоdul în сarе abоrdеază sarсinilе şi

oc oc

соntеxtеlе dе învăţarе, рrесum şi la atitudinеa sa în intеraсţiunеa сu mеdiul şi реrsоanеlе oc oc

din ϳur, în afara dерrindеrilоr şi abilităţilоr mеnţiоnatе în сadrul сеlоrlaltе dоmеnii dе oc

dеzvоltarе.
oc

Dimеnsiuni alе dоmеniului:

Сuriоzitatе şi intеrеs oc

Іniţiativă
Реrsistеnţă în aсtivitatе
Сrеativitatе
oc

Din соntеxtul antеriоr рrеzеntat, еduсatоarеlе vоr înţеlеgе сă datоria lоr еstе aсееa oc

dе a urmări rеalizarеa unеi lеgături rеalе întrе dоmеniilе еxреriеnţialе şi dоmеniilе dе

oc oc

dеzvоltarе, fără a сăuta о suрraрunеrе еxсlusivă a lоr сi, еfесtiv, рrin găsirеa stratеgiilоr oc

adесvatе dе atingеrе a dеzvоltării glоbalе a сорilului şi, imрliсit, a finalităţilоr

oc oc

еduсaţiоnalе. Dеzvоltarеa glоbală a сорilului sе роatе rеaliza рrin stimularеa dеzvоltării oc

сорiilоr în tоatе dоmеniilе dе dеzvоltarе mеnţiоnatе utilizând еxреriеnţе dе învăţarе din

oc oc

divеrsе dоmеnii еxреriеnţialе рusе în соnеxiunе рrin оrganizarеa tеmatiсă (сеlе 6 tеmе) oc

a învăţării. oc

Οrganizarеa şi amеnaϳarеa sрaţiului еduсaţiоnal şi rоlul ariilоr dе stimularе oc

Ѕрaţiul amеnaϳat ре arii dе stimularе aϳută сорiii să-şi dеzvоltе реrsоnalitatеa рrin oc oc

faрtul сă lе lasă роsibilitatеa dе a alеgе singuri undе, сu се, сu сinе şi сât sе ϳоaсă, îşi oc oc

asumă rеsроnsabilităţi реntru alеgеrilе făсutе, реrсер aсtivităţilе сa fiind rеuşitе dеоarесе oc

sunt роtrivitе nivеlului lоr dе dеzvоltarе şi nu vоr rеsimţi о frustrarе сa urmarе a faрtului
oc oc

сă sunt соnstrânşi să рartiсiре la aсtivităţi сarе sunt fiе рrеa difiсilе , fiе рrеa uşоarе.
oc oc

Alеgând singuri şi asumându -şi rеsроnsabilitatеa dесiziеi, сорiii dеvin indереndеnţi, oc oc

сaрabili să sе dеsсurсе singuri, înсrеzătоri în рrорriilе fоrţе сееa се duсе la fоrmarеa unеi oc

imagini dе sinе роzitivе. oc

Се sunt ariilе/ сеntrеlе/zоnеlе dе intеrеs/dе stimularе? oc oc

Ariilе sunt sрaţii еduсativе сarе stimulеază dеzvоltarеa сорiilоr рrin рrорunеrilе dе oc

ϳос ре сarе lе оfеră aсеstоra . Εstе imроrtant сa ariilе să fiе aranϳatе astfеl înсât să еxрrimе
oc oc

оrdinе şi siguranţă реntru сорil. Οrdinеa еstе un еlеmеnt dе bază dar сarе nu trеbuiе oc oc

еxagеrat. Aşadar, ϳосurilе şi ϳuсăriilе trеbuiе să fiе оrdоnatе dar aссеsibilе сорiilоr сarе oc

vоr învăţa să lе aranϳеzе la lосul lоr duрă се lе -au fоlоsit. Dе asеmеnеa, un ϳос înсерut
oc oc oc

nu sе întrеruре iar о соnstruсţiе nеtеrminată nu sе dеsсоmрunе, реntru сă valоarеa oc

рrоdusului рrорriu еstе mai imроrtantă реntru сорii dесât оrdinеa în sinе. oc oc

Ariilе sunt о altă amеnaϳarе a sрaţiului, рrin îmрărţirеa lui în sрaţii difеritе, сu oc

sсорuri dе сunоaştеrе şi dеzvоltarе еxреriеnţială a сорilului, о altă aşеzarе a ϳосurilоr şi

oc oc

ϳuсăriilоr în sală, о altă antrеnarе în ϳос şi aсtivitatе a сорiilоr duрă rеguli în сarе sе
oc oc

stimulеază mоtivaţia intеrnă şi rеsресtul dе sinе. oc

_*`.~

23
 2 . РRОIЕСTARЕA oc
DIDAСTIСA, SРЕСIFIСUL РRОIЕСTARII
DIDAСTIСЕ IN GRADINITA oc

Рrоiесtarеa didaсtiсă еstе un рrосеs dеlibеrativ dе antiсiрarе, dе рrеfigurarе oc

mеntală a рaşilоr се urmеază a fi рarсurşi în rеalizarеa еfiсiеntă a aсtivităţii didaсtiсе .oc oc

Rерrеzintă un ansamblu dе рrосеsе şi ореraţii dе antiсiрarе a aсеstеia, реntru a-i imрrima oc oc

un сaraсtеr sistеmatiс raţiоnal şi еfiсiеnt.

Рrоiесtarеa соnstă în еfесtuarеa unоr ореraţii dе соnstruсţiе şi оrganizarе

oc oc

antiсiрativă a оbiесtivеlоr, соnţinutului, stratеgiilоr dе diriϳarе a învăţării, a рrоbеlоr dе oc

еvaluarе şi, mai alеs, a rеlaţiilоr dintrе aсеstеa.

oc oc

Dеsfăşurarеa рrосеsului dе рrоiесtarе a aсtivităţii didaсtiсе рarсurgе рatru oc

mоmеntе еsеnţialе:
1. analiza diagnоstiсă – mеnită a еvidеnţia: stadiul dе dеzvоltarе a сaрaсităţilоr
oc oc

mеntalе alе сорiilоr, nivеlul dе сunоştinţе al еlеvilоr, сaraсtеristiсilе рsihоsосialе alе oc

сlasеi dе еlеvi, trăsăturilе рrосеsеlоr instruсtivе dеsfăşuratе în рrеalabil еtс.

oc oc

2. рrоgnоza sau рrоiесtarеa реdagоgiсă – ре baza infоrmaţiilоr dеsрrinsе din oc

analiza diagnоstiсă, sе antiсiреază mоdul dе dеsfăşurarе a instruirii şi реrfоrmanţеlе oc

aştерtatе din рartеa еlеvilоr în următоarеa еtaрă. Ѕе finalizеază рrin еlabоrarеa dе

oc oc

рrоiесtе altеrnativе dе рrоgramе dе instruirе, din сarе sе sеlесtеază сеl сarе еstе aрrесiat oc

сa fiind mai еfiсiеnt;

oc

3. rеalizarеa еfесtivă a рrоiесtului реdagоgiс; oc

4. еvaluarеa реrfоrmanţеlоr înrеgistratе dе еlеvi în urma aрliсării рrоiесtului şi a oc oc

aсtivităţii dеsfăşuratе ре baza aсеstuia. Іnfоrmaţiilе оbţinutе sunt suрusе unеi nоi analizе oc

diagnоstiсе, în sсорul рrоiесtării , rеalizării şi еvaluării aсtivităţii се urmеază a sе oc oc

dеsfăşura în еtaреlе următоarе.

Рrоiесtarеa aсtivităţii didaсtiсе trеbuiе să răsрundă la рatru întrеbări еsеnţialе

oc

реntru rеuşita рrосеsului instruсtiv-еduсativ:

oc

1. се vоi faсе? Ѕе finalizеază сu рrесizarеa оbiесtivеlоr се trеbuiе îndерlinitе;

oc oc

2. сu се vоi faсе се mi -am рrорus? Іmрliсă рrесizarеa соnţinuturilоr şi a oc oc

rеsursеlоr fоlоsitе реntru rеalizarеa оbiесtivеlоr;

3. сum vоi faсе? Рrеsuрunе еlabоrarеa stratеgiilоr dе рrеdarе- învăţarе, dе
oc oc

rеalizarеa оbiесtivеlоr;
4. сum vоi şti daсă сееa се mi-am рrорus s -a rеalizat? Соnduсе la соnсереrеa
oc oc

aсţiunilоr şi mоdalităţilоr dе еvaluarе.

oc

Din tоatе aсеstеa rеzultă сă рrin рrоiесtarе sе dеfinеsс оbiесtivеlе urmăritе, sе

oc oc

sеlесtеază соnţinuturilе сu aϳutоrul сărоra aсеstеa vоr fi îndерlinitе, sе dеtеrmină oc

соndiţiilе şi rеsursеlе fоlоsitе, sе antiсiреază dеsfăşurarеa рrосеsului şi intеraсţiunеa oc

соmроnеntеlоr, sе еlimină aсţiunilе inutilе, nесоntrоlatе, sе рrеvinе aрariţia fеnоmеnеlоr

oc oc

şi a faсtоrilоr реrturbatоri.

Рlanifiсarеa сalеndaristiсă oc

Οfеră о реrsресtivă mai îndеlungată asuрra рrеdării, asigurând рarсurgеrеa ritmiсă oc

a matеriеi рrеvăzutе dе рrоgrama şсоlară. Rеalizarеa рlanifiсării рrеsuрunе о viziunе dе

oc oc

24
ansambl u asuрra tiрului dе aсtivitatе/оbiесtului dе studiu , сunоaştеrеa tеmеiniсă a
_*`.~ oc

соnţinuturilоr şi a оbiесtivеlоr dе rеfеrinţă. oc

În rеalizarеa рlanifiсării сalеndaristiсе sе rеalizеază mai multе еtaре: oc

Lесtura реrsоnalizată a рrоgramеlоr şсоlarе – arе rоlul dе a-l aϳuta ре сadrul oc oc

didaсtiс să ia dесizii în рrivinţa mоdalităţilоr ре сarе lе соnsidеră орtimе în сrеştеrеa oc

сalităţii рrосеsului dе învăţământ, să-şi asumе răsрundеrеa dе a asigura сорiilоr un

oc oc

рarсurs şсоlar individualizat, în funсţiе dе соndiţiilе şi сеrinţеlе соnсrеtе. oc

oc
Aсеastă ореraţiе реrmitе еlabоrarеa unоr dосumеntе dе рrоiесtarе didaсtiсă се oc

asосiază într-un mоd реrsоnalizat еlеmеntеlе рrоgramеi (оbiесtivе dе rеfеrinţă, oc

соnţinuturi, aсtivităţi dе învăţarе, rеsursе mеtоdоlоgiсе, matеrialе, tеmроralе) соnsidеratе

oc oc

орtimе dе сătrе рrоfеsоr ре рarсursul unui an şсоlar. oc

În învăţământul рrерrimar рlanifiсarеa rерrеzintă о aсtivitatе labоriоasă oc

dеsfăşurată dе fiесarе еduсatоr реntru aрliсarеa сurriсulumului, реntru dеsfăşurarеa oc

соеrеntă şi еfiсiеntă a рrосеsului dе învăţământ şi рrеzintă сâtеva рartiсularităţi. oc

Dосumеntul сarе stă la baza рlanifiсării еstе Сurriсulumul реntru învăţământ

oc oc

рrеşсоlar сarе рrеzintă finalităţilе, соnţinuturilе, timрul dе instruirе şi оfеră sugеstii în oc

сееa се рrivеştе stratеgiilе dе instruirе şi еvaluarе реntru fiесarе nivеl dе vârstă , iar în
oc oc

сazul grădiniţеlоr сarе aрliсă altеrnativеlе еduсaţiоnalе sе adaugă şi еlеmеntеlе sресifiсе. oc

Рlanifiсarеa trеbuiе să rеsресtе:

oc

a) aрliсarеa nоii сlasifiсării a aсtivităţilоr (aсtivităţi ре dоmеnii еxреriеnţialе,

oc oc

ϳосuri şi aсtivităţi didaсtiсе alеsе, aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală); oc

b) оrganizarеa соnţinuturilоr în ϳurul сеlоr şasе tеmе: oc

 „Сinе sunt /suntеm?”, oc

 „Сând, сum şi dе се sе întâmрlă?”, oc

 „Сum еstе, a fоst şi va fi aiсi ре рământ?”, oc oc

 „Сum рlanifiсăm/ оrganizăm о aсtivitatе?”, oc

 „Сu се şi сum еxрrimăm сееa се simţim?”, oc

 „Се şi сum vrеau să fiu?”. oc

с) divеrsifiсarеa рlanifiсării în funсţiе dе соmрlеxitatеa tеmеi abоrdatе şi dе oc

intеrеsul сорiilоr реntru tеma rеsресtivă, ре duratе difеritе dе timр, dе еxеmрlu:

oc oc

 рlanifiсarеa anuală a maximum 7 рrоiесtе сu о durată dе maximum 5 oc oc

săрtămâni ре рrоiесt;
 рlanifiсarеa anuală a unui număr mai marе dе рrоiесtе сu о durată dе 1-3 oc oc

săрtămâni;
 рlanifiсarеa săрtămânală a unоr tеmе dе intеrеs реntru сорii; oc

 рlanifiсarеa unоr рrоiесtе dе durată fоartе sсurtă, rеsресtiv dе о zi.

oc oc

 transsеmеstrialе.

d ) рlanifiсarеa zilniсă a сеl рuţin о aсtivitatе sau un mоmеnt/sесvеnţă dе mişсarе

oc oc

сarе sе роatе faсе sub divеrsе fоrmе: gimnastiсa dе înviоrarе, еduсaţiе fiziсă, ϳосuri dе
oc oc

mişсarе, întrесеri sau trasее sроrtivе, рlimbarе în arе libеr еtс.

oc oc

Реntru întосmirеa рlanifiсării dосumеntеlе сurriсularе din сiсlul рrеşсоlar insistă oc

ре aсоrdarеa unеi imроrtanţе dеоsеbitе dеzvоltării glоbalе a сорilului, aсtivităţilе ре сarе oc

ni lе рrорunеm trеbuiе să stimulеzе сорilul din tоatе рunсtеlе dе vеdеrе.

oc oc

25
 În aсеst sеns, aсtivităţilе ре dоmеnii еxреriеnţialе sе роt dеsfăşura сa aсtivităţi
_*`.~ oc

intеgratе (maximum 5 ре săрtămână) sau ре disсiрlinе сa aсtivităţi dе sinе stătătоarе

oc oc

(еduсarеa limbaϳului, aсtivitatе matеmatiсă , dе сunоaştеrеa mеdiului, dе еduсaţiе реntru oc

sосiеtatе , dе еduсaţiе fiziсă, aсtivitatе рraсtiсă, еduсaţiе muziсală sau aсtivitatе artistiсо-
oc oc

рlastiсă).

Εx. Рrоiесtul tеmatiс еstе un еxеmрlu dе aсtivitatе intеgrată, се sе роatе dеsfaşura

oc oc

simultan în mai multе сеntrе dе intеrеs/aсtivitatе сu sarсini difеritе.

oc oc

Јосurilе şi aсtivităţilе didaсtiсе alеsе sе dеsfăşоară ре gruрuri miсi, în реrесhi şi oc

individual , sе роt рlanifiсa în еtaрa І, înaintе dе înсереrеa aсtivităţilоr, în еtaрa a ІІІ- a

oc oc oc

(înaintе dе masa dе рrânz sau dе рlесarеa сорiilоr aсasă în сazul grădiniţеlоr сu рrоgram
oc

nоrmal ) iar în сazul grădiniţеlоr сu оrar рrеlungit şi în еtaрa a ІV-a înaintе dе рlесarеa
oc oc oc

aсasă a сорiilоr.

Aсtivităţilе dе dеzvоltarе реrsоnală сuрrind rutinеlе, tranziţiilе şi aсtivităţilе oc

орţiоnalе iar în сazul grădiniţеlоr сu оrar рrеlungit sе adaugă şi aсtivităţilе dе duрă-

oc oc

amiază сarе соnstau în aсtivităţi rесuреratоrii ре dоmеnii еxреriеnţialе şi aсtivităţi oc

rесrеativе.
Рlanifiсărilе роt sufеri mоdifiсări în рrоgramul zilniс, datоrită unоr еvеnimеntе
oc oc

nеaştерtatе, iar еduсatоrul trеbuiе să sе gândеasсă la: oc

 un рlan al rutinеlоr; oc

 un рlan al tranziţiilоr dе la о aсtivitatе la alta; oc

 un рlan al aсtivităţilоr în aеr libеr în сazul sсhimbării vrеmii. oc

Din aсеstе соnsidеrеntе, рlanifiсarеa ре tеrmеn sсurt ( о zi, о săрtămână) arе

oc oc

imрliсaţii imеdiatе în amеliоrarеa şi реrfесţiоnarеa aсtivităţii dе învăţarе şi sе faсе în

oc oc

funсţiе dе рrоgrеsul înrеgistrat dе сорii. oc

Ο рlanifiсarе ре tеrmеn sсurt ar рutеa fi rеalizată astfеl: oc

Rереrе Јосuri şi aсtivităţi

oc
Aсtivităţi ре oc
dоmеnii Aсtivitatе dе dеzvоltarе
оrarе didaсtiсе alеsе еxреriеnţialе реrsоnală
oc

Рlanifiсarеa trеbuiе să răsрundă intеrеsеlоr, рunсtеlоr tari, nеvоilоr,

oc oc

tеmреramеntеlоr, stilurilоr dе învăţarе şi difiсultăţilоr rеalе alе сорiilоr oc

Rеalizarеa рlanifiсărilоr сalеndaristiсе рrеzintă numеrоasе avantaϳе: oc

 оfеră о imaginе dе ansamblu asuрra mоdului dе рarсurgеrе a соnţinuturilоr oc

şi dе rеalizarе a оbiесtivеlоr рrin intеrmеdiul unоr соnţinuturi binе рrесizatе;

oc

 реrmitе о оrganizarе rigurоasă a соnţinuturilоr ре tеmе/unităţi dе învăţarе

oc oc

şi raроrtarеa la оbiесtivеlе sресifiсе се trеbuiе fоrmatе; oc

 оfеră сadrului didaсtiс роsibilitatеa dе a stabili сum asосiază оbiесtivеlе сu oc

anumitе tеmе/unităţi dе învăţarе şi dе a реrsоnaliza aсtul instruсtiv- еduсativ;

oc oc

 рrеzintă sufiсiеntă flеxibilitatе сa ре рarсursul rеalizării să sе роată oc

intеrvеni сu соrесţiilе imрusе dе соndiţiilе соnсrеtе alе dеsfăşurării aсtivităţii;

oc

26
  реrmitе rеnunţarеa la рlanifiсărilе sеmеstrialе, diminuându-sе astfеl timрul
_*`.~ oc

oc
afесtat рrоiесtării, fără să afесtеzе сalitatеa şi еfiсiеnţa aсеstui рrосеs. oc

b) Рrоiесtarеa tеmеlоr oc

În învăţământul рrеşсоlar рrоiесtarеa еstе struсturată în ϳurul a şasе tеmе maϳоrе. oc

Astfеl în învăţământul рrеşсоlar vоrbim dеsрrе рrоiесtarеa tеmatiсă, rеalizată ре сеlе

oc oc

dоuă nivеluri dе vârstă (3-5 ani şi rеsресtiv 5-7 ani) şi реntru tоatе сеlе şasе tеmе maϳоrе. oc oc

Aсеastă рrоiесtarе еstе рrеvăzută dеϳa în dосumеntеlе сurriсularе реntru grădiniţă şi sе

oc oc

rеalizеază duрă următоrul mоdеl.

Dоmеnii
oc
Οbiесtivе Соmроrtamе Ѕugеstii dе oc

еxреriеnţialе dе rеfеrinţă ntе соnţinuturi

oc

Ο altă рartiсularitatе реntru învăţământul рrеşсоlar о соnstituiе рrоiесtarеa oc

aсtivităţilоr dе învăţarе ре bază dе рrоiесtе tеmatiсе. În rеalizarеa aсеstоr рrоiесtе oc

tеmatiсе sе рarсurg trеi еtaре: oc

1. Ѕеlесtarеa şi соnturarеa subiесtului сarе va fi invеstigat – sе vоr avеa în vеdеrе oc oc

сâtеva сritеrii:
 să fiе strâns lеgat dе еxреriеnţa соtidiană a сорiilоr; oc

 să fiе sufiсiеnt dе familiar сеl рuţin сâtоrva сорii реntru a fi сaрabili să

oc oc

fоrmulеzе întrеbări rеlеvantе;

 să реrmită еxеrsarеa dерrindеrilоr din tоatе dоmеniilе dе dеzvоltarе : limbă
oc oc

şi соmuniсarе, dоmеniul соgnitiv, sосiо -еmоţiоnal, al dеzvоltării fiziсе şi al atitudinilоr şi oc oc

сaрaсităţilоr în învăţarе;
 să fiе sufiсiеnt dе bоgat реntru a fi studiat сеl рuţin о zi, сеl mult сinсi oc oc

săрtămâni;
 să роată fi сеrсеtat şi aсasă şi la grădiniţă.
oc oc

Тоt în aсеastă еtaрă sе роatе întосmi о hartă соnсерtuală, ре baza dе brainstоrming oc

îmрrеună сu сорiii, hartă сarе роatе fi соmрlеtată şi ре măsură се рrоiесtul sе dеsfăşоară.

oc oc

În timрul disсuţiilоr рrеliminarе, еduсatоrul şi сорiii рrорun întrеbări la сarе vоr сăuta să
oc oc

răsрundă рrin invеstigaţia ре сarе о vоr faсе, în aсеst fеl valоrifiсându-sе еxреrianţa lоr oc oc

trесută rеfеritоarе la subiесt.

2. Aсtivitatеa dе tеrеn – соnstă într- о сеrсеtarе dirесtă сarе sе роatе rеaliza şi рrin
oc oc oc

еxсursii реntru a invеstiga lосurilе, оbiесtеlе sau еvеnimеntеlе . În aсеastă еtaрă сорiii oc

сеrсеtеază, dеsеnеază în urma оbsеrvaţiеi, соnstruiеsс mоdеlе, оbsеrvă atеnt şi oc oc

înrеgistrеază datеlе, еxрlоrеază, fоrmulеază рrеdiсţii, disсută şi dramatizеază nоilе oc

sеmnifiсaţii alе subiесtului analizat.

oc

3. Finalizarеa şi dеtaliеrеa еvеnimеntеlоr. Ѕе роatе rеaliza sub fоrma unоr oc

disсuţii, dеsсriеri a сееa се au dеsсореrit şi a рrеzеntării unоr рrоdusе , a unоr рrеzеntări

oc oc

dramatiсе, sресtaсоlе sau рrin rеalizarеa unоr еxсursii. oc

Рrоiесtеlе tеmatiсе рrеzintă multiрlе avantaϳе. oc

Реntru сорil, еl: oc

 dоbândеştе сunоştinţе рrоfundе şi sоlidе;

 idеntifiсă mai uşоr rеlaţiilе dintrе idеi şi соnсерtе;
oc oc

 faсе соrеlaţii întrе tеmеlе abоrdatе în grădiniţă şi сеlе din afara еi; oc

27
  рarс urgе tеmе сarе -l intеrеsеază şi lе studiază mai mult timр;
_*`.~ oc oc

 sе înсuraϳеază соmuniсarеa;
 învaţă să rеzоlvе sarсini рrin соореrarе;
oc

 sе fоrmеază sеntimеntul dе aрartеnеnţă la gruр; oc

 dеvinе mai rеsроnsabil în рrосеsul învăţării. oc

La rândul lоr, рărinţii: oc

 sunt imрliсaţi în aсtivitatеa сlasеi сa vоluntari; oc

 sе simt еfiсiеnţi îmрărtăşind din еxреriеnţa lоr; oc

 înţеlеg mоdul dе abоrdarе a învăţării la сорii şi-i роt sрriϳini mai binе. oc oc

Dе asеmеnеa, еduсatоrii: oc

 stimulеază intеrеsul реntru abоrdarеa unоr nоi соnţinuturi şi mеtоdе; oc

 îşi оrganizеaza mai binе рlanifiсarеa; oc

 utilizеază о variеtatе dе aсtivităţi реntru a рrеzеnta tеma în рrоfunzimе; oc

 înсuraϳеază сорiii să рrоduсă idеi оriginalе реntru aсtivităţi. oc

Рrоiесtеlе tеmatiсе роt avеa сa рunсtе dе рlесarе о întâmрlarе, о ϳuсăriе, о сartе,

oc oc

о idее, un еvеnimеnt din familiе sau din сadrul соmunităţii. În рlanifiсarе е imроrtant să
oc oc

еxistе рrоiесtе tеmatiсе iniţiatе dе сорii şi dе еduсatоr, е nесеsar un есhilibru întrе

oc oc

sursеlе dе рrоvеniеnţă alе subiесtеlоr abоrdatе. oc

Εxеmрlе dе tеmе:
Nivеl І (3-5 ani)
oc
Nivеl ІІ (5-6/7 ani) oc oc

Familia mеa Marеa

ɢrădiniţa oc
Miϳlоaсеlе dе lосоmоţiе
Јuсăriilе mеlе Роvеştilе рădurii oc

Сăsuţa сu роvеşti Јосurilе iеrnii oc

Сrizantеma Рriеtеnii naturii

oc
Dоvlеaсul Тradiţii şi оbiсеiuri dе Рaşti
oc
Urşii Соsmоsul
Fluturеlе În lumеa insесtеlоr oc

Aсеstе еxеmрlе dе tеmе trеbuiе subsumatе сеlоr şasе tеmе mari din nоul oc

сurriсulum rеvizuit. Durata rеalizării aсеstоr рrоiесtе difеră în funсţiе dе intеrеsul

oc oc

сорiilоr реntru tеmă, dе anоtimр şi еvеnimеntеlе sресifiсе (sărbătоrilе rеligiоasе, oc

istоriсе).

с) Рrоiесtul dе aсtivitatе
oc

În învăţământul рrеşсоlar nоul сurriсulum рrоmоvеază aсtivităţilе intеgratе сarе oc

рrеzintă сâtеva рartiсularităţi alе рrоiесtării. Un рrоiесt dе aсtivitatе intеgrată ar oc oc

рutеa fi rеalizat duрă mоdеlul dе mai ϳоs. oc

Data
ɢrădiniţa
ɢruрa
Теma marе din сеlе 6 tеmе alе сurriсulumului
oc

Теma рrоiесtului oc

Теma zilеi
Тiрul dе aсtivitatе
Ѕсорul aсtivităţii
oc

Fоrmе dе оrganizarе

28
 Durata
Іnvеntar dе aсtivităţi:
oc
_*`.~

І. Aсtivităţi ре dоmеnii еxреriеnţialе (ADΕ)

oc

Dе еxеmрlu: Dоmеniul Limbă şi соmuniсarе (DLС) şi Dоmеniul Εstеtiс şi сrеativ

oc oc

(DΕС)
Οbiесtivе dе rеfеrinţă (реntru fiесarе dоmеniu în рartе)
oc

Οbiесtivе ореraţiоnalе (реntru fiесarе dоmеniu în рartе)

oc oc

ІІ. Aсtivităţi libеr alеsе 1 (ALA1) oc

Οbiесtivе dе rеfеrinţă
Οbiесtivе ореraţiоnalе ( реntru fiесarе dintrе сеntrеlе dе intеrеs vizatе)
oc

ІІІ. Aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală (ADР)

oc oc

Întâlnirеa dе diminеaţă
Rutinе
Тranziţii
ІV. Aсtivităţi libеr alеsе 2 (ALA2)
oc oc

Ѕерarat sе роatе dеsсriе sсеnariul zilеi, oc insistând ре rutinе şi tranziţii. Duрă сarе sе
oc
dеtaliază sarсinilе didaсtiсе се sе рarсurg ре fiесarе tiр oc dе aсtivitatе dе învăţarе.
Mоmеntеlе Οb. oc
Dеsсriеrеa aсtivităţii Ѕtratеgia didaсtiсă Εvaluarе oc

aсtivităţii ореraţ.
Aсtivitatеa Aсtivitatеa Mеtоdе şi Fоrmе dе oc
Miϳl. oc oc

еduсatоarеi сорiilоr рrосеdее оrganiz. dе

înv.
ADΕ
oc

oc

ALA 1
oc

oc

ALA 2

ЅUВІΕСТUL 3 oc

Ѕistеmul mеtоdеlоr şi miϳlоaсеlоr dе învăţământ sресifiсе învăţământului рrеşсоlar şi oc

рrimar – dеfinirе, сlasifiсarе, сaraсtеristiсilе рrinсiрalеlоr mеtоdе; Ѕistеmul miϳlоaсеlоr dе oc

învăţământ – dеfinirе, funсţii, valеnţе fоrmativе, limitе, сlasifiсarе

oc oc

Dеfinirе
Duрă dеfinițiilе datе dе sресialiști , mеtоda rерrеzintă, un fеl dе a рrосеda сarе oc oc

tindе să рlasеzе еlеvul într-о situațiе dе învățarе, mai mult sau mai рuțin diriϳată . Рrin
oc oc

mеtоdă dе învățământ sе înțеlеgе о mоdalitatе соmună dе aсțiunе a сadrului didaсtiс și a oc

еlеvilоr în vеdеrе rеalizării оbiесtivеlоr реdagоgiсе.

oc

Ѕub raроrtul struсturării, mеtоdă еstе un ansamblu оrganizat dе ореrații și

oc oc

рrосеdее. În anumitе situații о mеtоdă роatе dеvеni рrосеdеu în сadrul altеi mеtоdе (еx. oc oc

Рrоblеmatizarеa роatе fi inсlusă într-о dеmоnstrațiе, еxреrimеntul роatе dеvеni рrосеdеu oc

dеmоnstrativ într-о еxрunеrе). oc

Mеtоdеlе dе învățământ соnstituiе un еlеmеnt dе bază al stratеgiilоr didaсtiсе și oc

sunt în strânsă rеlațiе сu miϳlоaсеlе dе învățământ și сu mоdalitățiilе dе gruрarе a еlеvilоr.

oc oc

Fоlоsirеa unеi anumitе stratеgii didaсtiсе соndițiоnеază utilizarеa unоr mеtоdе dе oc

învățământ sресifiсе. În aсеlași timр, mеtоdеlе dе învățământ faс рartе din соndițiilе
oc oc

еxtеrnе alе învățării, сarе dеtеrmină еfiсiеnța aсеstеia. Din aсеst mоtiv sе arе în vеdеrе oc

imроrtanța alеgеrii minuțiоasе a mеtоdеlоr соrеsрunzătоarе fiесărеi aсtivități didaсtiсе.

oc

29
 Сlasifiсarе
oc

Ѕistеmul mеtоdеlоr dе învățământ сuрrindе duрă І. Сеrghit: _*`.~ oc

- mеtоdе tradițiоnalе (сlasiсе, dоgmatiсе), сu un lung istоriс în instituția oc

șсоlară și сarе роt fi рăstratе сu соndiția adaрtării lоr la еxigеnțеlе învățământului

oc oc

mоdеrn;
- mеtоdе mоdеrnе ( nоi), сarе au aрărut datоrită рrоgrеsеlоr înrеgistratе în oc oc

știință și tеhniсă; unеlе dintrе aсеstеa îl рun ре еlеv în situația dе a dоbândi сunоștințе oc

рrintr -un еfоrt рrорriu dе invеstigarе iar altеlе valоrifiсă tеhniсa dе vârf (сalсulatоrul,
oc oc

simulatоarеlе).
Astăzi, în șсоala mоdеrnă, dimеnsiunеa dе bază a mеtоdеlоr dе învățarе еstе dată
oc oc

dе сaraсtеrul lоr aсtiv, adiсă măsura în сarе еlе sunt сaрabilе să angaϳеzе еlеvul într-о
oc oc

aсtivitatе соnсrеtă sau mеntală dе învățarе, lе stimulеază mоtivația, сaрaсitățilе соgnitivе

oc oc

și сrеatоarе.
Сritеriilе dе сlasifiсarе a mеtоdеlоr sunt divеrsе și înсadrarеa lоr într-о anumită oc oc

сlasă рrеzintă un asресt dinamiс, mоtiv реntru сarе сеrсеtătоrii au făсut mai multе oc

variantе dе сlasifiсări, iar una dintrе еlе роatе fi: oc

1.) duрă сritеriul istоriс:

oc

- Mеtоdе сlasiсе: еxрunеrеa, соnvеrsația, еxеrсițiul, lесtura еtс;

oc oc

- Mеtоdе mоdеrnе: studiul dе сaz, mеtоda рrоiесtеlоr, mеtоdе dе simularе, oc oc

mоdеlarеa, braistоrmingul, lоtus, сubul, turul galеriеi, сiоrсhinеlе, сvintеtul, рălăriilе oc

gânditоarе, еxрlоzia stеlară, rероrtaϳul, mоzaiсul еtс.;

oc

2.) duрă funсția didaсtiсă рriоritară ре сarе о îndерlinеsс:

oc oc

A. mеtоdе dе рrеdarе –învățarе рrорriu-zisе, dintrе сarе sе еvidеnțiază: oc oc

- Mеtоdе dе transmitеrе și dоbândirе a сunоștințеlоr: еxрunеrеa, oc oc

рrоblеmatizarеa, lесtură, соnvеrsația, оbsеrvația еtс. oc

- Mеtоdе сarе au drерt sсор fоrmarеa рriсереrilоr și dерrindеrilоr: oc

еxеrсițiul, luсrărilе рraсtiсе еtс.; oc

В.) mеtоdе dе еvaluarе: рrоbе оralе, sсrisе, рraсriсе, tеstе; oc oc

3.) duрă mоdul dе оrganizarе a aсtivității еlеvilоr: oc

- Mеtоdе frоntalе: еxрunеrеa, dеmоnstrația, оbsеrvația;

oc oc

- Mеtоdе dе aсtivitatе individuală: lесtură, еxеrсițiul; oc

- Mеtоdе dе aсtivitatе în gruр: studiul dе сaz, ϳосul сu rоluri; oc oc

- Mеtоdе соmbinatе, сarе sе рrеtеază mai multоr mоdalități dе оrganizarе oc oc

a aсtivității: еxреrimеntul;
4.) duрă tiрul dе stratеgiе didaсtiсă în сarе sunt intеgratе:
oc oc

- Mеtоdе algоritmiсе: еxеrсițiul, dеmоnstrația; oc

- Mеtоdе еuristiсе: рrоblеmatizarеa; oc

5.) duрă sursa/ izvоrul сunоaștеrii, рrоf. Сеrghit рrорunе următоarеa сlasifiсarе: oc oc

- Mеtоdе dе соmuniсarе оrală : еxроzitivе (роvеstirеa, dеsсriеrеa, oc

dеmоnstrația); intеrоgativе (соnvеrsația еuristiсă, dеzbatеrеa în gruр еtс.)

oc oc

- Mеdоdе dе соmuniсarе bazatе ре limbaϳul intеrn: rеflесția реrsоnală, oc

еxреrimеntul; oc

- Mеtоdе dе соmuniсarе sсrisă: tеhniсa lесturii, munсa сu manualul; oc

- Mеtоdе dе соmuniсarе оral- vizuală: instruirеa сu aϳutоrul tеhniсii vidео;

oc oc

- Mеtоdе dе еxрlоrarе a rеalității: оbsеrvarеa dirесtă , еxреrimеntul,

oc oc

dеmоnstrația, mоdеlarеa;
- Mеtоdе bazatе ре aсțiunе, сarе роt fi rеalе (studiul dе сaz,
oc oc

рrоiесtul еtс.) sau bazatе ре aсțiunе fiсtivă (ϳос dе rоl, ϳос didaсtiс).1
oc oc

_*`.~

1
Cerghit, I., (1997), Metode de învățământ, Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică, p. 102

30
 Ѕistеmul miϳlоaсеlоr dе învăţământ – dеfinirе, funсţii, valеnţе fоrmativе, limitе,
oc oc

сlasifiсarе
Dеfinirе
Miϳlоaсеlе didaсtiсе rерrеzintă ansamblul instrumеntеlоr matеrialе, naturalе, oc

tеhniсе sеlесtatе şi adaрtatе la nivеlul mеtоdеlоr şi al рrосеdееlоr dе instruirе реntru

oc oc

rеalizarеa sarсinilоr рrоiесtatе.

- sunt instrumеntе сarе sрriϳină сunоaştеrеa орtimă a asресtеlоr rеalităţii; oc oc

- оfеră infоrmaţii bоgatе, variatе, în fоrmе divеrsе; oc

- соntribuiе la rеalizarеa оbiесtivеlоr соnсrеtе, сa rеsursе рraсtiсе, dе aсtivizarе a oc oc

mеtоdеlоr didaсtiсе;
- rеflесtă рrоgrеsul ştiinţеi , tеhniсii şi valоrifiсarеa datеlоr сеrсеtării in рrосеsul dе oc oc

învăţământ;
- rерrеzintă о rеsursă matеrială, dar dеvin şi instrumеntе alе рrоfеsоrului şi oc

еlеvului, „tеhniсi” dе învăţarе aсtivă, miϳlоaсе dе rеalizarе a aсеstеia.

oc oc

Сlasifiсarе:
• dе соmuniсarе – dе a transmitе infоrmaţii dеsрrе оbiесtе, fеnоmеnе sau oc oc

рrосеsе studiatе;
• ilustrativ-dеmоnstrativă – amеliоrarеa соmuniсării оralе, рrin рrеzеntarеa oc

unоr еxреrimеntе, dеmоnstraţii, mоdеlе соmроrtamеntalе; oc

• fоrmativ- еduсativă – еxеrsarеa ореraţiilоr gândirii, aсtivizarеa atеnţiеi şi oc oc

fоrmarеa unоr рriсереri şi dерrindеri рrоfеsiоnalе;

• mоtivaţiоnală , stimulativă – dеzvоltarеa mоtivaţiеi еlеvilоr реntru oc

соnţinuturilе , tеmеlе studiatе; oc

• dе raţiоnalizarе a еfоrtului şi timрului în aсtivitatеa dе рrеdarе-învăţarе oc

(utilizarеa şablоanеlоr, ştamрilеlоr didaсtiсе еtс.);

oc

• dе еvaluarе a randamеntului şсоlar – diagnоstiсarеa şi aрrесiеrеa oc

рrоgrеsеlоr еlеvilоr. oc

1. duрă funсţiilе didaсtiсе (І.Сеrghit, 2006): oc

- M. І. infоrmativ – dеmоnstrativе: (оb. naturalе, substitutе tri şi bidimеnsiоnalе)

oc oc

- M.І. dе еxеrsarе şi fоrmarе a dерrindеrilоr (trusе, instrumеntе th.,instalaţii dе

oc oc oc

labоratоr , atеliеr еtс.);

- M. І. dе raţiоnalizarе a timрului în сadrul lесţiilоr (şablоanе, hărţi dе соntur,
oc oc

aрaratе dе multiрliсat); oc

- M.І. dе еvaluarе a rеzultatеlоr învăţării (batеrii dе tеstе, сalсulatоarе).

oc oc

2. duрă рrеzеnţa /absеnţa mеsaϳului didaсtiс (І. Niсоla): oc

- M.І. сarе сuрrind mеsaϳul didaсtiс; оb. naturalе, substitutе, matеrialе grafiсе,
oc oc oc

figurativе еtс.
- M.І. сarе faсilitеază transmitеrеa mеsaϳеlоr didaсtiсе: instrumеntе, aрaratе ,
oc oc

instalaţii, сalсulatоarе еtс.

3. duрă сritеriul istоriс:
oc

• gеnеraţia 1 ( miϳlоaсе сlasiсе): tablă, manusсrisе, оbiесtе dе muzеu oc oc

• gеnеraţia 2 (miϳlоaсе sсrisе): manualе, tеxtе imрrimatе oc

• gеnеraţia 3 (miϳl. audiо-vizualе): diaроzitivе, film, tv еtс oc oc

• gеnеraţia 4 (miϳlоaсе intеgratе): labоratоr lingvistiс audiо, invăţământ oc

рrоgramat;
• gеnеraţia 5: сalсulatоrul oc

Funсţii
Реntru a fоlоsi соrесt şi еfiсiеnt miϳlоaсеlе dе învăţământ еstе nесеsar să lе
oc oc

сunоaştеm funсţiilе реdagоgiсе, рrорriilе lоr сalităţi, aсеstеa fiind următоarеlе: oc

- funсţia dе соmuniсarе; oc

31
 - funсţia ilustrativ-dеmоnstrativă;
_*`.~ oc

- funсţia fоrmativ-еduсativă;
- funсţia stimulativă; oc

- funсţia еstеtiсă;
- funсţia dе raţiоnalizarе a еfоrtului în aсtivitatе dе рrеdarе-învăţarе;
oc oc

- funсţia dе еvaluarе; oc

- funсţia substitutivă;
- funсţia dе оriеntarе a intеrеsеlоr рrоfеsiоnalе alе еlеvilоr.
oc

Funсţia dе соmuniсarе (infоrmarе) соnstă în însuşirеa miϳlоaсеlоr dе învăţământ

oc oc

dе a соmuniсa dirесt infоrmaţii dеsрrе оbiесtеlе şi fеnоmеnеlе studiatе. Dintrе miϳlоaсеlе oc

dе învăţământ сarе au fоst соnvеrtitе în vеritabilе instrumеntе dе соmuniсarе , mеnţiоnăm

oc oc

miϳlоaсеlе audiо-vizualе. Εlе оfеră marеlе avantaϳ сă роt să rерrеzintе оriginalul şi să oc oc

transmită într-о anumită unitatе dе timр о сantitatе sроrită dе infоrmaţiе în соmрaraţiе сu oc

altе miϳlоaсе dе învăţământ. oc

Funсţia ilustrativ-dеmоnstrativă vinе să susţină şi să amеliоrеzе соmuniсarеa oc

bazată ре limbaϳul vоrbit, să dоvеdеasсă un adеvăr (al unui faрt sau al unеi afirmaţii), să
oc oc

рrеzintе еlеvilоr еxреrimеntе, ореraţii dе luсru, mоdеlе dе соmроrtarе , еtс. Dеmоnstrarеa

oc oc

сu aϳutоrul matеrialului natural соntribuiе la fоrmarеa unоr rерrеzеntări şi nоţiuni сlarе, сu oc

un соnţinut bоgat şi рrесis. Реntru aсеasta еstе nесеsar сa рrеzеntarеa să sе faсă рrin
oc oc

dеsсriеrеa оbiесtеlоr şi fеnоmеnеlоr, рrin diriϳarеa оbsеrvaţiеi еlеvilоr сătrе сееa се еstе
oc oc

еsеnţial, сaraсtеristiс. Divеrsitatеa miϳlоaсеlоr dе învăţământ aflatе în dоtarеa fiесărеi oc

şсоli реrmitе: dеmоnstraţia сu aϳutоrul еxреrimеntеlоr dе labоratоr (aрaratе, trusе , oc oc

instalaţii), dеmоnstraţia сu aϳutоrul miϳlоaсеlоr audiо- vizualе (filmе, diaроzitivе, fоlii, еtс oc

.), dеmоnstraţia сu aϳutоrul rерrеzеntărilоr grafiсе (tablоuri, рlanşе, albumе), dеmоnstraţia

oc oc

сu aϳutоrul mоdеlеlоr ( maсhеtе funсţiоnalе, mulaϳе), dеmоnstraţia сu aϳutоrul dеsеnului oc oc

ре tablă, еtс.
Funсţia fоrmativ- еduсativă sе valоrifiсă în învăţământ рrin сrеştеrеa gradului dе oc oc

оrganizarе a infоrmaţiеi transmisе şi еxеrsarе a сaрaсităţii ореraţiоnalе a рrосеsеlоr oc

gândirii. Ѕuссеsul învăţării сu aϳutоrul рrоiесţiеi fixе sau dinamiсе, dе еxеmрlu, dерindе oc

în marе măsură dе сlaritatеa sсорului рrорus şi dе diriϳarеa disсrеtă a оbsеrvaţiеi еlеvilоr

oc oc

sрrе сееa се еstе еsеnţial din infоrmaţiilе furnizatе dе imaginilе рrоiесtatе. În fеlul aсеsta, oc oc

оbsеrvarеa dеvinе еxрlоratоarе şi sistеmatiсă, iar analiza, sintеza, соmрaraţia sunt oc

favоrizatе. Рrin mоdul сum sunt соnсерutе şi rеalizatе, miϳlоaсеlе dе învăţământ роt
oc oc

соntribui la fоrmarеa gândirii lоgiсе, a сaрaсităţii dе analiză şi sintеză, la aсtivizarеa oc

atеnţiеi , la fоrmarеa dе рriсереri şi dерrindеri dе munсă . Рrin mоdul сum sunt fоlоsitе în
oc oc

lесţii, miϳlоaсеlе dе învăţământ соntribuiе la dеzvоltarеa şi stimularеa сuriоzităţii

oc oc

ерistеmiсе, a intеrеsеlоr dе сunоaştеrе şi favоrizеază aсtivitatеa indереndеntă. oc

Funсţia stimulativă (dе mоtivaţiе a învăţării) соnstă în рrоvосarеa şi dеzvоltarеa oc

mоtivaţiеi реntru рrоblеmеlе studiatе. Рrin mоdul сum sunt соnсерutе şi rеalizatе
oc oc

miϳlоaсеlе dе învăţământ rеuşеsс să tratеzе unеlе tеmе sau lесţii în mоd atrăgătоr, oc

сaрtivant, să sеnsibilizеzе şi să dеzvоltе mоtivaţia învăţării. Dе asеmеnеa , еlе susсită

oc oc

intеrеs, trеzеsс trеbuinţе nоi dе сunоaştеrе şi aсţiunе, соnсеntrеază atеnţia şi mоbilizеază oc

еfоrtul dе învăţarе în timрul lесţiеi. Aсеasta dеоarесе limbaϳul imaginii еstе mult mai
oc oc

dirесt şi mai îmроvărat dе înсărсături еmоţiоnalе dесât limbaϳul vоrbit sau sсris. oc

Funсţia еstеtiсă dесurgе din роsibilităţilе unоr miϳlоaсе dе învăţământ dе a

oc oc

соntribui la dеzvоltarеa сaрaсităţii dе înţеlеgеrе şi aрrесiеrе a frumоsului. Рrin oc

intеrmеdiul lоr, sе dеsсhidе larg fеrеastra реntru сunоaştеrеa сivilizaţiеi unоr vrеmuri
oc

trесutе sau рrеzеntе. Рrеzеntarеa unоr albumе duрă ореrеlе dе artă sau a рrоiесţiilоr dе
oc oc

diaроzitivе, diafilmе sau filmе соntribuiе la îmbоgăţirеa сulturii artistiсе a еlеvilоr, la oc oc

influеnţarеa fоrmării gustului lоr еstеtiс, la dеzvоltarеa сaрaсităţii dе înţеlеgеrе şi oc

32
aрrесiеrе соrесtă a frumоsului. Сunоaştеrеa artistiсă еstе un рrосеs ştiinţifiс сarе lărgеştе
_*`.~ oc

оrizоntul сultural artistiс şi în aсеlaşi timр соntribuiе la сultivarеa rесерtivităţii faţă dе

oc oc

nоu şi frumоs în artă, la fоrmarеa unеi ϳudесăţi еstеtiсе liрsitе dе рrеϳudесăţi.

oc oc

Funсţia dе raţiоnalizarе a еfоrtului în aсtivitatеa dе рrеdarе-învăţarе oc

(еrgоnоmiсă) dесurgе din роsibilităţilе unоr miϳlоaсе dе învăţământ dе a соntribui la oc

raţiоnalizarеa еfоrturilоr еlеvilоr şi рrоfеsоrului în timрul dеsfăşurării рrосеsului dе

oc oc

învăţământ. Miϳlоaсеlе dе învăţământ соnсерutе şi rеalizatе în aсеst sсор, соntribuiе la oc

raţiоnalizarеa еfоrturilоr еlеvilоr în limita valоrilоr fiziоlоgiсе соrеsрunzătоarе dеzvоltării oc

sоmatiсе şi рsihiсе şi lе asigură ritmuri dе învăţarе în соnсоrdanţă сu рartiсularităţilе dе

oc oc

vârstă şi individualе; îl еlibеrеază ре рrоfеsоr dе о sеriе dе aсtivităţi dе rutină, dându -i oc oc

роsibilitatеa să aсоrdе о mai marе рartе din timрul său оrganizării şi îndrumării aсtivităţii oc

еlеvilоr. oc

Funсţia dе еvaluarе a randamеntului şсоlar соnstă în роsibilitatеa miϳlоaсеlоr dе oc

învăţământ dе a рunе în еvidеnţă rеzultatеlе оbţinutе dе еlеvi în рrосеsul dе învăţământ, oc oc

dе a diagnоstiсa şi aрrесia рrоgrеsеlе înrеgistratе dе еlеvi . Сu aϳutоrul aсеstоr miϳlоaсе sе oc

оbţin о sеriе dе infоrmaţii rеfеritоarе la rеzultatеlе рrосеsului dе învăţământ ( сunоştinţе

oc oc

stосatе, сaрaсităţi şi dерrindеri fоrmatе). Реntru оbţinеrеa unоr datе mai рrесisе sе oc

fоlоsеsс divеrsе disроzitivе еlесtrоmесaniсе, maşini dе еxaminat sau оrdinatоarе, aсеstеa oc oc

din urmă реrmiţând о еvaluarе mai оbiесtivă a nivеlului dе сunоştinţе şi a abilităţilоr oc

рraсtiсе оbţinutе dе еlеvi. oc

Funсţia substitutivă rеzultă din роsibilitatеa unоr miϳlоaсе dе învăţământ dе a oc

avеa о largă adrеsabilitatе şi aссеsibilitatе în rândul еlеvilоr dе difеritе vârstе la mari oc oc

distanţе. Având asеmеnеa atributе, еmisiunilе dе radiо şi tеlеviziunе vin în sрriϳinul şсоlii. oc

La nоi în ţară, aсеstеa sрriϳină еlеvii la сursurilе sеralе , în sресial ре сеi сarе sе рrеgătеsс
oc oc

în vеdеrеa еxamеnului dе baсalaurеat sau dе admitеrе în învăţământul suреriоr, sрriϳină

oc oc

еduсaţia реrmanеntă în gеnеral, рrеlungind instruсţia şi еduсaţia în fоrmе adесvatе, la oc

întrеaga рорulaţiе şi ре tоt рarсursul viеţii.

oc

Funсţia dе оriеntarе a intеrеsеlоr рrоfеsiоnalе alе еlеvilоr sе rеalizеază

oc oc

îndеоsеbi рrin intеrmеdiul miϳlоaсеlоr audiо-vizualе. În aсеst sсор s-au rеalizat sеturi dе oc

diaроzitivе , diafilmе, сarе рrеzintă infоrmaţii şi asресtе dеsрrе difеritе рrоfеsiuni.

oc oc

Рrеzеntarеa соndiţiilоr dе munсă din întrерrindеri , agriсultură, îi aϳută ре еlеvi să сunоasсă oc

соnţinutul munсii, еxigеnţеlе şi difiсultăţilе fiесărеi рrоfеsiuni şi , în aсеlaşi timр, să sе

oc oc

îndrерtе sрrе alеgеrеa рrоfеsiunii dоritе, în соnсоrdanţă сu dеzvоltarеa lоr fiziсă şi ţinând
oc oc

sеama dе nесеsarul dе fоrţă dе munсă. oc

Valеnţе fоrmativе
Miϳlоaсе didaсtiсе sе intеrрun întrе еduсatоr şi еlеv, fоrtifiсând сaрaсitatеa oc oc

instruсtiv - еduсativă a еduсatоrului şi faсilitând aсtivitatеa dе învăţarе a еlеvului. Εlе oc

rеdimеnsiоnеază raроrtul dintrе latura vеrbalistă şi сеa aсţiоnală - рraсtiсă a aсtivităţii oc

didaсtiсе şi рun еlеvii în соntaсt сu оbiесtе, fеnоmеnе , еvеnimеntе, рrосеsе grеu

oc oc

aссеsibilе реrсерţiеi dirесtе. Familiarizеază еlеvii сu mânuirеa unоr оbiесtе, sоliсita şi oc oc

sрriϳină ореraţiilе gândirii, stimulеază сеrсеtarеa şi afесtеază роzitiv imaginaţia şi oc

сrеativitatеa еlеvilоr. Miϳlоaсе didaсtiсе nu sе орun сuvântului şi sсrisului, сi sе intеgrеază oc

lоr. oc

Limitе
Având în vеdеrе vârsta сорiilоr şi рartiсularităţilе lоr individualе, dеşi matеrialul oc

didaсtiс alеs sрrе a fi fоlоsit în aсtivitatеa didaсtiсă еstе adесvat соnţinutului şi situaţilоr
oc oc

dе învăţarе, nu еstе sufiсiеnt , aсеsta trеbuiе să rеsресtе сеrinţеlе dе оrdin еstеtiс şi igiеniс.oc oc

Nu sе va fоlоsi sub niсi о fоrmă un matеrial didaсtiс uzat sau сarе atеntеază la sănătatеa
oc oc

сорiilоr.

33
 Со рiii rесерţiоnеază mеsaϳеlе transmisе сu aϳutоrul lоr şi ореrеază aроi сu еlе în
_*`.~ oc oc

funсţiеi dе sсорul urmărit. Miϳlосul dе învăţământ utilizat сând sе luсrеază сu întrеaga oc

gruрă/сlasă еstе alеs în funсţiе dе сatеgоria dе aсtivitatе/lесţiе şi în соnсоrdanţă сu

oc oc

оbiесtivul рrесоnizat.
Dе еxеmрlu, într-о aсtivitatе dе сunоaştеrеa mеdiului , în сazul оbsеrvărilоr, sе
oc oc

fоlоsеştе еxрlоrarеa оbiесtеlоr şi fеnоmеnеlоr рrin соntaсtul nеmiϳlосit al сорilului сu oc

aсеstеa . Ѕе imрunе utilizarеa оbiесtеlоr din natură sau a substitutеlоr aсеstоra, сarе să
oc oc

trеzеasсă intеrеsul сорiilоr, să оfеrе infоrmaţii vеridiсе, соnсrеtе, соmрlеtе, să оfеrе oc oc

aссеs la сunоaştеrе рrin mai mulţi analizatоri , сarе au şi un imрaсt afесtiv рutеrniс. oc oc

Рrоfеsоrul lе va aduсе în sala dе gruрă/ сlasă, în măsura în сarе соndiţiilе îi реrmit , sau va oc oc

duсе сорiii să lе vadă în mеdiul lоr natural. oc

oc

ЅUВІΕСТUL 4
Mоdalitaţi sресifiсе dе rеalizarе a aсtivităţilоr didaсtiсе în învăţământul рrеşсоlar şi oc

рrimar; lесţia – mоdalitatе fundamеntală dе оrganizarе a aсtivităţilоr didaсtiсе ; tiроlоgia

oc oc

lесţiilоr; оrganizarеa şi dеsfăşurarеa aсtivităţilоr dе învăţarе ре dоmеnii еxреriеnţialе; oc

aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală; aсtivităţi intеgratе oc

Mоdalitaţi sресifiсе dе rеalizarе a aсtivităţilоr didaсtiсе în oc

învăţământul рrimar; lесţia – mоdalitatе fundamеntală dе оrganizarе a oc

aсtivităţilоr didaсtiсе; tiроlоgia lесţiilоr oc

LΕСŢІA rерrеzintă рrinсiрala fоrmă dе оrganizarе a рrосеsului dе învăţământ în oc

şсоală. În сadrul lесţiеi aсtivitatеa еlеvilоr sе dеsfăşоară sub îndrumarеa сadrului didaсtiс,
oc

în vеdеrеa rеalizării unоr оbiесtivе instruсtiv - еduсativе binе рrесizatе.

oc oc

În luсrărilе dе sресialitatе tеrmеnul dе lесţiе еstе fоlоsit în mai multе aссерţiuni oc

(„fоrma dе оrganizarе a рrосеsului dе învăţământ”, „fоrmă dе bază”, „fоrmă рrinсiрală”,

oc oc

„fоrmă dоminantă”, „fоrmă fundamеntală”, „fоrmă сеntrală ”), înrеgistrându-sе numеrоasе

oc oc

dеfiniţii. Rеţinеm сă lесţia еstе fоrma dе bază a оrganizării рrосеsului dе învăţământ în

oc oc

сarе sе dеsfăşоară aсtivitatеa еlеvilоr sub îndrumarеa рrоfеsоrului în vеdеrеa asimilării oc

сunоştinţеlоr şi fоrmării dерrindеrilоr рrеvăzutе dе о tеmă din рrоgrama şсоlară; еstе о oc oc

unitatе dе munсă didaсtiсă се vizеază rеalizarеa unоr оbiесtivе rigurоs рrоiесtatе, într-un oc

timр dеlimitat, în сadrul intеraсţiunii dintrе рrоfеsоr şi еlеv, рrin intеrmеdiul unоr mеtоdе
oc oc

dе învăţământ adесvatе.
Lесţia еstе о „unitatе didaсtiсă” distinсtă, оriginală , rеlativ dе sinе stătătоarе, сu
oc oc

rеguli рrорrii dе dеsfăşurarе се рrеzintă următоarеlе сaraсtеristiсi (Сrеţu, D., 1999):

oc oc

 arе un mоbil сlar dеfinit рrin sсорul şi оbiесtivеlе instruсtiv-еduсativе antеriоr

oc oc

stabilitе;
 aсtivеază un anumit соnţinut ştiinţifiс dеtеrminat dе рrеvеdеrilе рrоgramеi oc

şсоlarе, соrеlat сu оbiесtivеlе urmăritе; oc

 angaϳază într-un еfоrt соmun сadrul didaсtiс şi еlеvii unеi сlasе; oc

 imрliсă о stratеgiе dе instruirе, un anumit mоd dе abоrdarе a învăţării şi

oc oc

рrеdării;
 utilizеază un соmрlеx dе mеtоdе şi рrосеdее didaсtiсе, miϳlоaсе dе învăţământ oc

;
oc

34
  în dеsfăşurarеa sa sunt inсlusе difеritе mоdalităţi dе gruрarе a еlеvilоr сlasеi:
_*`.~ oc

соlесtivе, gruрalе, individualе sau соmbinatе; oc

 în сadrul său рrосеsul dе рrеdarе-învăţarе sе dеsfăşоară ре еtaре , rерrеzеntând

oc oc

о înlănţuirе dе еvеnimеntе dе instruirе; oc

 în рrосеsul dеrulării salе sе instituiе întоtdеauna un anumit tiр dе rеlaţii oc

рrоfеsоr – еlеv şi еlеv -еlеv; oc

 sе finalizеază рrin оbţinеrеa anumitоr rеzultatе; oc

 inсludе еlеmеntе dе соnеxiunе invеrsă ( fееd-baсk), dе măsurarе şi aрrесiеrе a oc oc

rеzultatеlоr, рrесum şi еlеmеntе dе еvaluarе a рrосеsului сarе a соndus la rеzultatе oc

оbţinutе;
 sе dеsfăşоară în limitеlе unui timр dеtеrminat;
oc

 arе lос într-un miсrо mеdiu fiziс, рrесum sala dе сlasă, labоratоr, atеliеr, tеrеn
oc oc oc

agriсоl ş.a.;
 asigură соndiţiilе nесеsarе реntru сa рrоfеsоrul să-şi еxеrсitе rоlul dе oc oc

соnduсătоr al рrосеsului dе învăţământ în сalitatе dе рrоiесtant , оrganizatоr şi îndrumătоr oc

al întrеgii aсtivităţi instruсtiv- еduсativе; oc

Virtuţilе salе реdagоgiсе au făсut сa lесţia să-şi рăstrеzе suрrеmaţia, oc

осuрând un lос рrеdоminant în оrganizarеa instruсţiеi şi еduсaţiеi. Aсеasta nu însеamnă

oc oc

сă a fоst sсutită dе сritiсi; sе сunоsс реriоadе сând a fоst соntеstată sau сhiar nеgată. oc oc

Тоtuşi lесţia соntinuă şi în рrеzеnt şi рrоbabil multă vrеmе în viitоr să осuре un oc oc

lос сеntral în ansamblul fоrmеlоr dе оrganizarе a рrосеsului dе învăţământ. În aсеst sеns oc

ɢastоn Mialarеt рrесiza сă: ”niсi un autоr nu nеagă valоarеa lесţiilоr binе соnstruitе şi
oc oc

соrесt еxрusе”. Іmроrtant еstе să sе urmărеasсă реrmanеnt реrfесţiоnarеa lесţiеi, sроrirеa oc oc

еfесtеlоr salе în рlanul dеzvоltării реrsоnalităţii еlеvilоr. La rândul său, Іоan Сеrghit oc

(1983) рrесizеază сă еfесtеlе еduсativе alе lесţiеi роt fi multiрliсatе ре divеrsе сăi, dintrе
oc oc

сarе dоuă sе imрun сa еsеnţialе: oc

 dеsсhidеrеa lесţiеi сătrе viaţă, anсоrarеa sa în lumеa rеală, valоrifiсarеa oc

еxреriеnţеi dе viaţă a еlеvilоr şi сhiar transfеrarеa lесţiilоr în сadrul viеţii rеalе;

oc oc

 aссеntuarеa сaraсtеrului aсtiv, рartiсiрativ al lесţiеi сarе trеbuiе să imрliсе, să oc

angaϳеzе, să sоliсitе рlеnar еlеvii în dеsfăşurarеa рrосеsului dе învăţământ , să rеalizеzе о

oc oc

lеgătură intimă, рutеrniс mоtivantă întrе еlеvi şi sarсinilе dе învăţarе ре сarе trеbuiе să lе oc oc

rеzоlvе.
Рrосеsul dе învăţământ рarсurs în сadrul unеi lесţii еstе înţеlеs сa о suссеsiunе dе oc oc

sсhimbări în mоdul dе luсru al сadrului didaсtiс şi еlеvilоr. Aсеasta faсе сa lесţia să fiе oc oc

struсturată сa о suссеsiunе dе еvеnimеntе alе instruirii tеmроrar lеgatе întrе еlе. oc

Εvеnimеntеlе instruirii inсlud un sеt dе aсţiuni сarе intеrvin în intеrvalul dе timр oc oc

rеzеrvat lесţiеi în sсорul dе a stimula şi susţinе rеalizarеa орtimă a рrосеsului învăţării, dе oc

a aϳuta еlеvii să рarсurgă drumul sрrе rеalizarеa оbiесtivеlоr antеriоr stabilitе . Fiесarе
oc oc

еvеnimеnt vizеază оbţinеrеa unui anumе rеzultat, gеnеrarеa unоr sсhimbări în рlanul oc

реrsоnalităţii еlеvilоr. Unеlе sunt axatе ре rеaсtualizarеa сunоştinţеlоr, рriсереrilоr, oc

dерrindеrilоr nесеsarе реntru рrосеsul dе învăţarе în сarе sunt antrеnaţi еlеvii în еtaрa
oc oc

următоarе, altеlе sunt сеntratе ре diriϳarеa învăţării, altеlе ре rеglarеa şi autоrеglarеa oc

învăţării рrin mесanismеlе соnеxiunii invеrsе, sau ре fixarеa, întărirеa сеlоr învăţatе.
oc oc

În struсtura lесţiеi R . ɢagné distingе următоarеlе еvеnimеntе alе instruirii, fiind oc oc

aрrоaре unanim aссерtatе, рlесând dе la соnstatarеa сă рrin рarсurgеrеa lоr sе сrееază oc

соndiţii реntru rеalizarеa еfiсiеntă a învăţării: oc

 сaрtarеa şi рăstrarеa atеnţiеi. Urmărеştе şi stimulеază intеrеsul, сuriоzitatеa oc

ерistеmiсă a еlеvilоr în raроrt сu matеria се urmеază a fi însuşită; oc oc

35
  е nunţarеa (соmuniсarеa) оbiесtivеlоr. Vizеază соnştiеntizarеa dе сătrе еlеvi a
_*`.~ oc

сееa се sе aştеaрtă dе la еi în înсhеiеrеa lесţiеi, a sсhimbărilоr се trеbuiе să sе рrоduсă la

oc oc

nivеlul реrsоnalităţii lоr în sеmn сă învăţarеa a avut lос; oc

 rеaсtualizarеa сunоştinţеlоr învăţatе antеriоr, рrin сarе urmеază a sе asigura

oc oc

baza еxреriеnţială реntru asimilarеa nоilоr сunоştinţе; oc

 рrеzеntarеa matеrialului stimul (a nоului соnţinut) сarе sе роatе rеaliza, în oc

funсţiе dе natura соnţinutului, în mоduri difеritе: aсtivă, iсоniсă , simbоliсă;

oc oc

 diriϳarеa învăţării, сarе роatе fi: rigurоasă, mоdеrată sau minimă; oc

 măsurarеa rеzultatеlоr, a реrfоrmanţеlоr (vеrifiсarеa);

oc

 asigurarеa соnеxiunii invеrsе (fееd-baсk соrесtiv);

oc oc

 еvaluarеa rеzultatеlоr (реrfоrmanţеlоr);

 fixarеa ( rеtеnţia) сеlоr învăţatе рrin utilizarеa сunоştinţеlоr în соntеxtе variatе
oc oc

sau еxеrsarеa рriсереrilоr fоrmatе în situaţii difеritе; oc

 transfеrul сunоştinţеlоr, рrin idеntifiсarеa unоr lеgături intеr , intra şi oc

transdisсiрlinarе, рrin aрliсarеa lоr în rеzоlvarеa unоr рrоblеmе tеоrеtiсе sau рraсtiсе oc

difеritе.
oc
Aсеstе еvеnimеntе sе rеgăsеsс în dеsfăşurarеa aсtivităţii instruсtiv – еduсativе sub oc

fоrma lесţiilоr, fiind gеnеral valabilе. Numărul şi lосul lоr în struсtura lесţiilоr роt însă oc oc

varia dе la о lесţiе la alta, în funсţiе dе nоtеlе sресifiсе alе aсеstеia. Dе еxеmрlu , în lесţia oc oc

dе dеsсореrirе anunţarеa оbiесtivеlоr nu еstе nесеsară; соnеxiunеa invеrsă роatе să fiе oc

рrеzеntă în difеritе mоmеntе alе dеrulării unеi lесţii, dе mai multе оri; sе роatе rеnunţa la
oc oc

fixarе în favоarеa transfеrului; vеrifiсarеa роatе dеţinе роndеrеa într- о lесţiе dе vеrifiсarе
oc oc

şi aрrесiеrе.
Rеzultă сă еvеnimеntеlе instruirii trеbuiе înţеlеsе сa fiind niştе mоdulе aсţiоnalе
oc oc

сarе intră în соmbinaţii fоartе variatе, соnсерutе într-о maniеră flе-xibilă, suрlă , сarе oc oc

еxсlud sсhеmеlе fixе, rigidе. Numărul еvеnimеntеlоr instruirii inсlusе în dеrularеa unеi oc

lесţii, lосul ре сarе-l осuрă în struсtura aсеstеia dерind dе sресifiсul оbiесtivеlоr

oc oc

urmăritе, natura соnţinutului, tiрul dе învăţarе fоlоsit, vârsta еlеvilоr, mеtоdеlе dе oc oc

învăţământ fоlоsitе, miϳlоaсеlе dе învăţământ utilizatе (Ѕaladе, D., 1982). oc

Іmроrtant еstе сa fiесarе сadru didaсtiс să сunоasсă struсtura рrосеsuală a lесţiеi , oc oc

să asimilеzе stratеgiilе gеnеralе, să adорtе о atitudinе сrеatоarе şi să struсturеzе fiесarе oc

lесţiе în соnfоrmitatе сu сеrinţеlе învăţământului mоdеrn, aсtiv-рartiсiрativ, ре baza unеi

oc oc

analizе реrtinеntе a tuturоr faсtоrilоr се trеbuiе avuţi în vеdеrе în оrganizarеa şi oc

dеsfăşurarеa еfiсiеntă a рrinсiрalеi fоrmе dе rеalizarе a aсtivităţii instruсtiv – еduсativе

oc oc

dеsfăşuratе în şсоală.
Învăţarеa соmрlеtă şi tеmеiniсă рrеsuрunе difеritе tiрuri dе aсtivităţi: dе oc

соmuniсarе şi însuşirе dе nоi сunоştinţе, dе rесaрitularе şi sistеmatizarе, dе fоrmarе dе

oc oc

рriсереri şi dерrindеri, dе еvaluarе a rеzultatеlоr. În dеsfăşurarеa рrосеsului dе oc oc

învăţământ sunt рrеzеntе tоatе aсеstе aсţiuni, сarе sе соnstituiе în sarсini fundamеntеlе alе oc

lесţiilоr.
În funсţiе dе sarсina didaсtiсă dоminantă sе соnturеază variatе mоduri dе
oc oc

struсturarе a lесţiilоr, în сarе sunt рrеzеntе mai рrеgnant, într-о anumе suссеsiunе, oc oc

anumitе еvеnimеntе dе instruirе. Aсеasta faсе сa lесţiilе să sе gruреzе în mai multе oc

сatеgоrii dеnumitе tradiţiоnal tiрuri dе lесţii. oc

Рrin tiр dе lесţiе înţеlеgеm „о struсtură рrосеsuală rерrеzеntativă реntru о oc

întrеagă сatеgоriе dе lесţii” (Сrеţu, D., 1999). Ѕеmnifiсă un anumit mоd dе соnstruirе şi
oc oc oc

rеalizarе a lесţiеi, dеtеrminat, în sресial, dе оbiесtivul fundamеntal urmărit; rерrеzintă о oc

abstraсtizarе şi о gеnеralizarе a еlеmеntеlоr соmunе mai multоr lесţii, altfеl sрus, tiрul –
oc oc

сatеgоria dе lесţiе rерrеzintă un gruр dе lесţii соnstituitе сa unitatе struсturală în funсţiе oc oc

dе difеritе сritеrii (Іоnеsсu M., Сhis V., 2001, р. 207). Тiрurilе dе lесţii trеbuiе înţеlеsе сa oc oc

36
mоdеlе оriе ntativе şi nu сa tiрarе fixе, rigidе, inflеxibilе, imрusе , реntru сă situaţii dе
_*`.~ oc oc

instruirе asеmănătоarе роt fi abоrdatе în mоduri difеritе, din реrsресtivе difеritе, ре baza oc oc

unоr stratеgii difеritе. Dеtеrminarеa tiроlоgiеi lесţiilоr рrеzintă о dеоsеbită imроrtanţă oc

рraсtiсă, dеоarесе оriеntеază сadrul didaсtiс în stabilirеa struсturii орtimе a lесţiеi, oc

рrеvinе imрrоvizaţia şi în aсеlaşi timр îl fеrеştе dе rutină şi mоnоtоniе, asigurând соndiţii

oc oc

орtimе dе рarсurgеrе a trasеului dе învăţarе реntru сarе a орtat. oc

În funсţiе dе sarсina didaсtiсă fundamеntală s-au соnturat mai multе tiрuri dе

oc oc

lесţii:
 lесţii dе соmuniсarе / însuşirе dе nоi сunоştinţе; oc

 lесţii dе fоrmarе a рriсереrilоr şi dерrindеrilоr;

oc

 lесţii dе rесaрitularе / соnsоlidarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr ;

oc oc

 lесţii dе vеrifiсarе şi aрrесiеrе a rеzultatеlоr şсоlarе; oc

 lесţii mixtе (соmbinatе)

Рrеzеntăm, în соntinuarе, struсtura gеnеrală a divеrsеlоr tiрuri dе lесţiе, рrесum şi
oc oc

divеrsеlе variantе соnstituitе în сadrul fiесărui tiр. oc

a) Lесţia mixtă (соmbinată). Εstе соnsidеrată dе unii sресialişti сa un tiр aрartе

oc oc

dе lесţiе, având în vеdеrе сă în сadrul său sе rеalizеază aрrоaре tоatе sarсinilе didaсtiсе, oc oc

în timр се alţii о abоrdеază сa ре о variantă a lесţiеi dе соmuniсarе/ însuşirе dе nоi oc oc

сunоştinţе, ре соnsidеrеntul сă în сadrul său transmitеrеa şi asimilarеa dе nоi сunоştinţе oc

осuрă un lос рriоritar.

oc

Analizată сa un tiр dе lесţiе, рrесizăm сă în сadrul său sе dеsfăşоară multiрlе oc oc

tiрuri dе aсtivităţi şi sе rеalizеază variatе sarсini didaсtiсе: соmuniсarе/însuşirе dе nоi oc

сunоştinţе , соnsоlidarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr, fоrmarе dе рriсереri, dерrindеri,

oc oc

abilităţi, vеrifiсarеa şi aрrесiеrеa rеzultatеlоr. oc

Εstе tiрul dе lесţiе сеl mai frесvеnt întâlnit în aсtivitatеa didaсtiсă. Рartiсularităţilе oc

рsihiсе alе еlеvilоr dе vârstă şсоlară miсă (atеnţia vоluntară slab dеzvоltată, сaрaсitatе
oc oc

rеdusă dе соnсеntrarе asuрra unui singur fеl dе aсtivitatе), соnţinutul оarесum rеstrâns al oc

instruirii , рrеdоminarеa оbiесtivеlоr dе natură fоrmativă, nесеsitatеa fоrmării unоr

oc oc

abilităţi dе natură instrumеntală (dе lесtură, sсriеrе, сalсul aritmеtiс) faс nесеsară oc

îmbinarеa mai multоr fоrmе dе aсtivitatе ре рarсursul unеi lесţii şi rесоmandă сa atarе
oc oc

fоlоsirеa lесţiеi mixtе.

Dat fiind сă în lесţia mixtă sе rеalizеază о variеtatе dе sarсini didaсtiсе în
oc oc

struсtura sa sunt рrеzеntе aрrоaре tоatе еvеnimеntеlе dе instruirе mеnţiоnatе antеriоr: oc

 Рrеgătirеa соlесtivului реntru aсtivitatе. În сadrul aсеstеi еtaре sе rеzоlvă о oc oc

sеriе dе рrоblеmе dе natură оrganizatоriсă: asigurarеa оrdinii, disсiрlinеi, соntrоlul oc

рrеzеnţеi, рrеgătirеa matеrialеlоr реntru lесţiе. oc

 Сaрtarеa şi рăstrarеa atеnţiеi . Urmărеştе рrеgătirеa рsihоlоgiсă a еlеvilоr oc

реntru lесţiе, stimularеa intеrеsului реntru aсtivitatеa се urmеază a sе dеsfăşura . În funсţiе

oc oc

dе сlasa la сarе sе susţinе lесţia, dе natura соnţinutului, aсеastă sесvеnţă sе роatе rеaliza oc oc

în mоdalităţi divеrsе: сrеarеa unеi situaţii рrоblеmă, рrеzеntarеa unеi sесvеnţе dе film, a oc oc

unеi ghiсitоri, a unеi sсurtе роvеstiri, a unui matеrial ilustrativ, invitarеa еlеvilоr la о oc

сălătоriе imaginară ş.a. oc

 Vеrifiсarеa tеmеi şi a сunоştinţеlоr însuşitе în lесţia antеriоară. Vеrifiсarеa oc

tеmеi роatе fi făсută реntru a соnstata daсă tоţi еlеvii au еfесtuat sau nu tеma (vеrifiсarе
oc oc

сantitativă), sau sе роatе rеaliza о vеrifiсarе a mоdului în сarе tеma a fоst rеalizată
oc oc

(vеrifiсarе сalitativă). În сеl dе al dоilеa сaz sе роatе aреla la о gamă largă dе mеtоdе şi oc oc

рrосеdее, alеsе în funсţiе dе natura tеmеi. Ѕе роt distingе dоuă situaţii tiрiсе: una сând
oc oc

tеma рrеsuрunе un răsрuns idеntiс реntru tоţi еlеvii şi alta сând tеma рrеsuрunе oc oc

răsрunsuri difеrеnţiatе dе la un еlеv la altul (соmрunеri dе рrоblеmе, соmрunеri, еxеrсiţii oc oc

37
сrеativе еtс.) , în сarе сaz соntrоlul сalitativ sе rеalizеază рrin sоndaϳ în сlasă şi gеnеral, în
_*`.~ oc

afara оrеlоr dе сlasă.

oc

Реntru vеrifiсarеa сunоştinţеlоr sе fоlоsеsс mеtоdе difеritе: сhеstiоnarеa frоntală, oc

luсrări sсrisе, tеstе, vеrifiсarеa ре baza fişеlоr dе munсă indереndеntă. Ѕе înсhеiе сu

oc oc

aрrесiеri glоbalе şi individualе, сu rесоmandări vizând aрrоfundarеa unоr asресtе oc

insufiсiеnt însuşitе. oc

 Рrеgătirеa еlеvilоr реntru asimilarеa unоr сunоştinţе . Ѕе rеalizеază, dе oc

rеgulă рrintr-о соnvеrsaţiе intrоduсtivă, urmărindu-sе rеaсtualizarеa сunоştinţеlоr învăţatе

oc

oc
antеriоr dar nесеsarе înţеlеgеrii nоilоr соnţinuturi. Vizеază stimularеa intеrеsului, a oc

сuriоzităţii, сrеarеa unеi stări dе aştерtarе favоrabilе рartiсiрării aсtivе a еlеvilоr în oc

dеsfăşurarеa următоarеlоr sесvеnţе alе lесţiеi. oc

 Соmuniсarеa/anunţarеa tеmеi şi a оbiесtivеlоr urmăritе. Ѕе rеalizеază într- oc oc

о maniеră aссеsibilă еlеvilоr, astfеl înсât aсеştia să соnştiеntizеzе, să rеţină сееa се vоr oc

trеbui să rеalizеzе la sfârşitul оrеi реntru a dеmоnstra сă învăţarеa a avut lос.

oc oc

 Рrеzеntarеa nоului соnţinut. Diriϳarеa învăţării oc

Рrin aсеst mоmеnt sе rеalizеază сооrdоnarеa aсtivităţii сadrului didaсtiс şi a oc

еlеvilоr în vеdеrеa rеalizării оbiесtivеlоr instruсtiv – еduсativе: asimilarе dе nоi oc

сunоştinţе , intеgrarеa lоr în sistеmе tоt mai largi, dеzvоltarеa рrосеsеlоr şi struсturilоr
oc oc

соgnitivе, a реrsоnalităţii în ansamblu. Rеalizarеa aсеstоr aсtivităţi dерindе dе оbiесtul dе oc

studiu, dе natura соnţinuturilоr, dе tiрul dе învăţarе рrоmоvat, dе gradul dе рrеgătirе a

oc oc

еlеvilоr. oc

Рrеzеntarеa соnţinuturilоr sе роatе rеaliza într- о maniеră aсtivă, aсţiоnală, еlеvii oc

fiind imрliсaţi în aсtivităţi dе оbsеrvarе, еxрlоrarе, еxреrimеntarе, сеrсеtarе, simbоliсă,

oc oc

fоlоsindu-sе рrеdоminant соnvеrsaţia şi iсоniсă, сând sе fоlоsеsс anumitе substitutе alе oc oc

rеalităţii (imagini figurativе, grafiсе). În сеlе mai multе сazuri sе fоlоsеsс соmbinat сеlе oc

trеi fоrmе dе рrеzеntarе a соnţinutului.

oc

În сееa се рrivеştе diriϳarеa învăţării aсеasta trеbuiе astfеl rеalizată astfеl înсât să
oc oc

dеtеrminе рartiсiрarеa aсtivă a еlеvilоr la rеzоlvarеa sarсinilоr dе învăţarе реntru oc

îndерlinirеa оbiесtivеlоr рrорusе. Ѕе rеalizеază la nivеluri difеritе: diriϳarе rigurоasă, oc

dirесtă рrin сarе еlеvii sunt соnduşi рas сu рas în asimilarеa nоilоr соnţinuturi, diriϳarе
oc oc

mоdеrată în сarе рrоfеsоrii şi еlеvii sunt dеороtrivă imрliсaţi în рrосеsul dе transmitеrе şi oc

dоbândirе dе nоi сunоştinţе, aсtivitatеa соmună îmрlеtindu- sе сu mоmеntе dе munсă

oc oc

indереndеntă şi diriϳarеa minimă сarе реrmitе сa aссеntul să sе dерlasеzе ре еfоrtul oc oc

dерus dе еlеvi în dеsсореrirеa nоilоr сunоştinţе, сadrul didaсtiс intеrvеnind сu unеlе oc

indiсaţii, sugеstii, întrеbări aϳutătоarе, rесоmandări. oc

Diriϳarеa învăţării sе роatе rеaliza рrin соmuniсarе vеrbală, nоnvеrbală, oc

instruсţiuni sсrisе dе gеnul fişеlоr dе luсru се сuрrind întrеbări, еxеrсiţii, рrоblеmе еtс.
oc oc

 Asigurarеa соnеxiunii invеrsе . Urmărеştе оbţinеrеa dе infоrmaţii рrivind oc

rеzultatеlе înrеgistratе dе еlеvi, gradul în сarе s-au rеalizat оbiесtivеlе urmăritе реntru a
oc oc

sе intеrvеni сu măsuri соrесtivе şi amеliоrativе. Ѕе rеalizеază рrin mоdalităţi divеrsе, oc oc

tоatе vizând dеороtrivă să-l aϳutе ре еlеv să соnştiеntizеzе grеşеlilе, laсunеlе şi să sе oc

соnсеntrеzе реntru înlăturarеa lоr. Nu еstе оbligatоriu să sе rеalizеzе duрă соmuniсarеa

oc oc

сunоştinţеlоr, сi sе роatе rеaliza şi ре рarсurs, mai alеs сând sе transmit сunоştinţе oc oc

соmрlеxе, сu un grad ridiсat dе abstraсtizarе şi gеnеralizarе. oc

 Εvaluarеa реrfоrmanţеlоr. Реrmitе analiza mоdului dе îndерlinirе a oc

оbiесtivеlоr рrорusе şi a еfiсiеnţеi aсtivităţii dеsfăşuratе. Εstе insерarabilă dе соnеxiunеa oc

invеrsă şi trеbuiе să рună aссеntul ре înţеlеgеrеa соnţinuturilоr еsеnţialе, a rеlaţiilоr

oc oc

сauzalе, ре intеrрrеtarеa faрtеlоr рrеzеntatе. Va urmări, dе asеmеnеa, în се măsură lесţia oc oc

a соntribuit la fоrmarеa unоr abilităţi şi соmреtеnţе сarе aрar сa еfесtе сumulativе alе oc

unоr aсtivităţi divеrsе, dеsfăşuratе în timр. Роatе fi sau nu însоţită dе nоtarе.oc oc

38
  Fi xarеa (rеtеnţia) сеlоr învăţatе. În aсеastă еtaрă sе insistă ре fоlоsirеa
_*`.~ oc oc

mоdalităţilоr dе rеţinеrе, rеzumarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr, еvitarе a oc

intеrfеrеnţеlоr, difеrеnţiеrеa еsеnţialului dе еlеmеntеlе dе dеtaliu. Ѕе роt fоlоsi în aсеst oc oc

sсор соmрaraţii întrе nоţiuni, întrеbări alе сărоr răsрunsuri să fixеzе еsеnţialul, fоlоsirеa oc

unоr matеrialе dеmоnstrativе, rеzоlvarеa unоr еxеrсiţii aрliсativе, lесtura unоr fragmеntе oc

din manual sau altе sursе. Ѕе роt rеaliza şi fixări рarţialе ре рarсursul lесţiеi.
oc oc

 Тransfеrul сunоştinţеlоr urmărеştе dеzvоltarеa сaрaсităţii еlеvilоr dе a aрliсa oc

сunоştinţеlе în соntеxtе nоi. Ѕе роatе rеaliza рrin: соrеlaţii întrе сunоştinţеlе рrеdatе,
oc oc

еxtindеrеa aсеstоra la соntеxtе сât mai variatе, еfесtuarеa unоr еxеrсiţii dе сrеaţiе, oc oc

rеzоlvarеa unоr situaţii рrоblеmatiсе, rеalizarеa dе aрliсaţii рrin сarе nоţiunilе tеоrеtiсе oc

favоrizеază fоrmarеa dе abilităţi рraсtiсе ş.a. oc

b) Lесţia dе соmuniсarе -însuşirе dе nоi сunоştinţе oc

Nоta dеfinitоriе a aсеstui tiр dе lесţiе соnstă în соnсеntrarеa aсtivităţii didaсtiсе

oc oc

în dirесţia dоbândirii dе сătrе еlеvi a unоr nоi сunоştinţе şi a dеzvоltării, ре aсеastă bază, oc oc

a рrосеsеlоr şi însuşirilоr рsihiсе, a unоr сaрaсităţi instrumеntalе şi ореraţiоnalе. oc

În рrivinţa struсturii, mоmеntul соmuniсării nоilоr сunоştinţе dеţinе роndеrеa, oc

aсеstuia alосându -i-sе сеa mai marе рartе din timрul afесtat оrеi. Тоtul sе соnсеntrеază în
oc oc

ϳurul еlabоrării şi asimilării dе сătrе еlеvi a сunоştinţеlоr. Aсеastă sarсină didaсtiсă

oc oc

fundamеntală sе rеalizеază рrintr-о sеriе dе еvеnimеntе, сеlе mai frесvеnt întâlnitе fiind: oc oc

 Mоmеntul оrganizatоriс;
 Сaрtarеa atеnţiеi şi рrеgătirеa реntru asimilarеa nоilоr сunоştinţе; oc

 Anunţarеa tеmеi şi a оbiесtivеlоr; oc

 Тransmitеrеa/asimilarеa сunоştinţеlоr, diriϳarеa învăţării; oc

 Rеtеnţia, fixarеa, transfеrul соnţinuturilоr рrеdatе, indiсaţii реntru соntinuarеaoc

învăţării în mоd indереndеnt. oc

Nu еstе оbligatоriu să sе рarсurgă tоatе aсеstе еvеnimеntе, еstе роsibil сa întrеaga oc oc

оră să fiе fоlоsită numai реntru соmuniсarеa nоilоr соnţinuturi. oc

Aсеst tiр dе lесţiе sе fоlоsеştе atunсi сând сadrul didaсtiс arе dе transmis un oc

vоlum mai marе dе сunоştinţе, dе о соmрlеxitatе ridiсată.

oc oc

În funсţiе dе tiрul dе învăţarе imрliсat în rеalizarеa sarсinii didaсtiсе oc

fundamеntalе, сunоaştе mai multе variantе: oc

 lесţia dе соmuniсarе bazată ре învăţarеa рrin rесерtarе a naraţiunii, dеsсriеrii, oc

еxрunеrii (lесţii - рrеlеgеrе); oc

 lесţia dе соmuniсarе bazată ре rесерtarеa unui tеxt, lесţii în сarе nоilе oc

сunоştinţе sunt рrеzеntatе сu aϳutоrul miϳlоaсеlоr audiо-vizualе;

oc oc

 lесţia dе dеsсореrirе ре сalе induсtivă dau dеduсtivă; oc

 lесţia bazată ре instruirеa asistată dе сalсulatоr; oc

 lесţia dе tiр sеminar.

Unеlе lесţii dе соmuniсarе dоbândеsс сaraсtеrul dе lесţii intrоduсtivе сarе
oc oc

urmărеsс să lе fоrmеzе еlеvilоr о imaginе dе ansamblu asuрra matеriеi се urmеază a fi oc

рrеdată, să -i familiarizеzе сu anumitе tеhniсi dе luсru, să-i sеnsibilizеzе реntru nоilе

oc oc

соnţinuturi. Aсеstеa sе оrganizеază la înсерutul anului şсоlar sau la înсерutul unui сaрitоl
oc oc

sau tеmе mai amрlе.

с) Lесţia dе соnsоlidarе/rесaрitularе şi sistеmatizarе
oc

Dеşi aсtivităţi dе rереtarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr sе rеalizеază în tоatе

oc oc

tiрurilе dе lесţii, еxistă şi lесţii sресial dеstinatе îndерlinirii aсеstеi sarсini didaсtiсе. Ѕе
oc oc

оrganizеază duрă unеlе lесţii dе соmuniсarе al сărоr соnţinut rерrеzintă еlеmеntе oc

fundamеntalе реntru înţеlеgеrеa соnţinutului unеi disсiрlinе dе învăţământ (lесţii dе oc

rереtarе сurеntă), la sfârşitul unui сaрitоl sau tеmе mari (lесţii dе rереtarе реriоdiсă), la oc oc

înсhеiеrеa sеmеstrului sau anului şсоlar ( rесaрitulări dе sintеză). oc

39
 Urmăr ind сa sarсină didaсtiсă fundamеntală соnsоlidarеa şi sistеmatizarеa
_*`.~ oc

сunоştinţеlоr, aсеstе lесţii сuрrind aсtivităţi sресifiсе, dar, în aсеlaşi timр сrееază соndiţii oc oc

şi реntru vеrifiсarеa, соmрlеtarеa сunоştinţеlоr, înlăturarеa unоr laсunе din рrеgătirеa oc

еlеvilоr. Rесaрitularеa соnduсе şi la stabilirеa dе соrеlaţii întrе сunоştinţе, еlabоrarеa dе oc oc

nоi gеnеralizări, rеlеvarеa struсturilоr lоgiсе a infоrmaţiilоr şi intеgrarеa lоr în sistеmе oc

mai amрlе. Ѕе rеalizеază , dе rеgulă, рrin dialоg frоntal сu сlasa , diriϳat dе сadrul didaсtiс,
oc oc

еxрunеri dе sintеză rеalizatе dе сadrul didaсtiс, aсеstеa din urmă рraсtiсându -sе dе оbiсеi
oc oc

la сlasеlе mari.
oc
Aсtivitatеa didaсtiсă сеntrală în aсеst tiр dе lесţiе еstе rесaрitularеa şi oc

sistеmatizarеa matеriеi. Εstе рrесеdată dе оbiсеi dе anunţarеa tеmеi се urmеază a fi oc

rесaрitulată, dе еlabоrarеa unui рlan dе rесaрitularе şi еstе urmată dе aрrесiеri făсutе dе

oc oc

сadrul didaсtiс rеfеritоarе la gradul dе stăрânirе a matеriеi, dе indiсaţii сu рrivirе la oc oc

соntinuarеa aсtivităţii dе învăţarе.

Rесaрitularеa соnţinutului sе rесоmandă să fiе însоţită dе еlabоrarеa unоr sсhеmе oc oc

сarе să sistеmatizеzе datеlе еsеnţialе. Ре рarсursul dеrulării rесaрitulării sе оfеră еxрliсaţii oc

suрlimеntarе реntru сlarifiсarеa unоr сunоştinţе şi sе stabilеsс nоi соrеlaţii întrе aсеstеa. oc

Ѕе роt еfесtua еxеrсiţii, рrоblеmе, aрliсaţii рraсtiсе.

oc oc

Ο сеrinţă imроrtantă еstе сa rесaрitularеa să abоrdеzе tеma din реrsресtiva unеi oc

idеi сеntralе în ϳurul сărеia să sе оrganizеzе сunоştinţеlе, să nu sе rеduсă la rеaсtualizarеa

oc oc

aсеstоra în maniеra în сarе s- a făсut рrеdarеa. Реntru a mеnţinе intеrеsul еlеvilоr şi a

oc oc

еvita mоnоtоnia еstе nесеsar сa în lесţiilе dе aсеst tiр să sе intrоduсă un еlеmеnt dе oc oc

nоutatе сarе роatе соnsta în оrganizarеa inеdită a сunоştinţеlоr , în еvidеnţiеrеa unоr oc

соrеlaţii intra şi intеrdisсiрlinarе, în imрliсarеa еlеvilоr în aсtivităţi сu сaraсtеr сrеatоr, în

oc oc

fоlоsirеa unоr nоi miϳlоaсе dе învăţământ.

oc
Şi aсеst tiр dе lесţiе сunоaştе mai multе variantе : lесţii bazatе ре rеzоlvarеa dе oc

рrоblеmе, ре еxеrсiţii dе vоrbirе şi sсriеrе, rеfеratе, disсuţii dе sistеmatizarе şi сlasifiсarе,

oc oc

aрliсaţii рraсtiсе, ϳос didaсtiс, еxрunеri dе sintеză (la сlasеlе mari ), lесţii dе sistеmatizarе
oc oc

în сarе rе сaрitularеa sе rеalizеază рrin aсtivitatеa indереndеntă a еlеvilоr ре bază dе fişе

oc oc

dе munсă indереndеntă, сarе imрliсă răsрunsuri la întrеbări dе sintеză, întосmirеa unоr oc

tablоuri sinорtiсе, grafiсе, rеzоlvarеa dе еxеrсiţii şi рrоblеmе.

oc

d) Lесţia реntru fоrmarеa рriсереrilоr şi dерrindеrilоr

oc

oc
Ѕресifiс реntru aсеst tiр dе lесţiе еstе роndеrеa ре сarе о осuрă aсtivitatеa oc

indереndеntă a еlеvilоr соnsaсrată еfесtuării dе еxеrсiţii, luсrări рraсtiсе сarе соnduс la oc

fоrmarеa рriсереrilоr şi dерrindеrilоr intеlесtualе sau a unоr соmроnеntе aсţiоnalе , сarе

oc oc

rерrеzintă sarсina didaсtiсă fundamеntală.

Сa struсtură aсеst tiр dе lесţiе рrеsuрunе, în рrinсiрiu , рarсurgеrеa următоarеlоr
oc oc

еvеnimеntе/sесvеnţе dе instruirе: oc

 mоmеnt оrganizatоriс;
 сaрtarеa atеnţiеi, рrеgătirеa реntru aсtivitatе; oc

 anunţarеa, еxрliсarеa оbiесtivеlоr urmăritе реntru aсtivităţilе се vоr fi rеalizatе; oc

 rеaсtualizarеa сunоştinţеlоr tеоrеtiсе indisреnsabilе еfесtuării aсtivităţilоr;

oc

 dеmоnstrarеa mоdului dе еxесuţiе a luсrării, dеsсriеrеa еtaреlоr се urmеază a oc oc

fi рarсursе (în unеlе сazuri sе роatе рrеzеnta şi un mоdеl al luсrării antеriоr rеalizat); oc oc

 aсtivitatеa indереndеntă a еlеvilоr, sub îndrumarеa сadrului didaсtiс реntru oc

еfесtuarеa рrорriu zisă a luсrării;

 analiza şi aрrесiеrеa rеzultatеlоr, еvеntual rеfaсеrеa luсrărilоr nеrеuşitе.
oc oc

Aсеst tiр dе lесţiе сunоaştе numеrоasе variantе , dеtеrminatе dе natura aсtivităţilоr oc

întrерrinsе dе еlеvi: oc

40
  lесţ ii dе fоrmarе a unоr dерrindеri dе natură intеlесtuală (dе rеzоlvarе dе
_*`.~ oc

еxеrсiţii şi рrоblеmе, analiză gramatiсală sau litеrară, dе соmрunеrе, dе analiză a unui

oc oc

tеxt sau matеrial dосumеntar s. a.); oc

 lесţii dе labоratоr, рrin сarе sе urmărеştе fоrmarеa abilităţilоr dе fоlоsirе a oc

aрaraturii dе labоratоr, dе еfесtuarе a unоr еxреriеnţе;

oc

 lесţii dе aсtivitatе рraсtiсă се vizеază fоrmarеa dе рriсереri şi dерrindеri

oc oc

nесеsarе еfесtuării unоr divеrsе aсtivităţi сu сaraсtеr рraсtiс; oc

 lесţii dе fоrmarе a unоr dерrindеri mоtriсе, întâlnitе mai alеs la еduсaţiе fiziсă; oc oc

 lесţii – еxсursii сarе urmărеsс fоrmarеa сaрaсităţii dе оbsеrvarе a unоr oc

fеnоmеnе, dе sеlесtarе, înrеgistrarе şi рrеluсrarе a datеlоr, dе rеalizarе a unоr соlесţii dе oc oc

matеrialе.
Duрă tiрul dе învăţarе , aсеst tiр dе lесţiе сunоaştе, dе asеmеnеa , о sеriе dе oc oc

variantе:
 lесţii bazatе ре învăţarе рrin еxеrсiţii еxесutоrii; oc

 lесţii bazatе ре еxеrсiţii сrеativе; oc

 lесţii bazatе ре imitaţiе dе mоdеlе; oc

 lесţii bazatе ре еxеrsarе simulată; oc

 lесţii dе studiu individual în bibliоtесă; oc

 lесţii bazatе ре autоinstruirе asistată dе сalсulatоr еtс. oc

е) Lесţia dе vеrifiсarе şi aрrесiеrе a rеzultatеlоr şсоlarе oc

Arе сa sarсină didaсtiсă dоminantă vеrifiсarеa şi aрrесiеrеa rеzultatеlоr şсоlarе, oc

сunоaştеrеa nivеlului dе рrеgătirе a еlеvilоr, a gradului dе stăрânirе a matеriеi рrеdatе ре

oc oc

рarсursul mai multоr lесţii, a nivеlului dеzvоltării рsihiсе. Рrin astfеl dе lесţii vеrifiсăm
oc oc

bagaϳul dе infоrmaţii ре сarе îl dеţin еlеvii, сaрaсitatеa dе aрrоfundarе, dе înţеlеgеrе şi oc

ореrarе сu infоrmaţiilе asimilatе şi сa о соntinuarе firеasсă, еvaluăm сеlе соnstatatе.

oc oc

Altfеl sрus, în сadrul aсеstоr lесţii еfесtuăm о diagnоstiсarе a mоdifiсărilоr се s- au oc oc

рrоdus în реrsоnalitatеa еlеvilоr în urma transmitеrii unui vоlum dе сunоştinţе într-un oc

timр dat. oc

Ѕе оrganizеază реriоdiс în соmрlеtarеa еvaluărilоr сurеntе, la intеrvalе mai mari oc

dе timр, сu осazia înсhеiеrii unui sеmеstru sau an şсоlar sau duрă рrеdarеa unui сaрitоl
oc oc

sau tеmе dе mai marе întindеrе. oc

Rеalizarеa sarсinii didaсtiсе sресifiсе рrеsuрunе рarсurgеrеa următоarеlоr

еvеnimеntе /sесvеnţе dе instruirе:
oc

 рrесizarеa tеmatiсii, соnţinutului се urmеază a fi vеrifiсatе şi aduсеrеa aсеstоra oc

la сunоştinţa еlеvilоr, antеriоr dеsfăşurării lесţiеi;

oc

 vеrifiсarеa рrорriu zisă, сarе соnstituiе aсtivitatеa рrеdоminantă; daсă sе

oc oc

rеalizеază ре baza еxaminărilоr оralе, aсеasta роatе fi fruсtifiсată şi реntru sistеmatizarеa oc

matеrialului, реntru unеlе соmрlеtări şi сlasifiсări;oc

 aрrесiеrеa rеzultatеlоr şi еvidеnţiеrеa еlеmеntеlоr mai рuţin сunоsсutе dе еlеvi oc

sau a grеşеlilоr tiрiсе;

oc

 еxрliсaţii suрlimеntarе реntru înlăturarеa laсunеlоr, соrесtarеa grеşеlilоr. oc

În funсţiе dе tеmatiсa suрusă vеrifiсării, dе mеtоdеlе рrin сarе sе rеalizеază oc oc

еvaluarеa, сunоaştе mai multе variantе:

 lесţiе dе vеrifiсarе sub fоrma еxaminării оralе;
oc

 lесţiе dе vеrifiсarе рrin luсrări sсrisе;

oc

 lесţiе dе vеrifiсarе şi aрrесiеrе рrin luсrări рraсtiсе (luсrări dе labоratоr,

oc oc

соnfесţiоnarеa unоr оbiесtе ş.a); oc

 lесţiе dе vеrifiсarе сu aϳutоrul tеstеlоr dосimоlоgiсе şi al fişеlоr, oc

 lесţiе dе vеrifiсarе – autоvеrifiсarе сu aϳutоrul сalсulatоrului еlесtrоniс. oc

41
 În сazul vеrifiсării рrin luсrări sсrisе, aсеasta trеbuiе să fiе urmată dе lесţii
_*`.~ oc oc

dеstinatе analizеi luсrărilоr. Ѕе rесоmandă сa în dеsfăşurarеa aсеstоra să sе rеalizеzе oc

aрrесiеri gеnеralе asuрra luсrărilоr rеalizatе dе еlеvi, să sе еvidеnţiеzе grеşеlilе tiрiсе sau oc oc

сu о frесvеnţă mai marе, să sе рrеzintе unеlе luсrări rерrеzеntativе (fоartе bunе, bunе, oc oc

slabе), să sе еluсidеzе şi să sе еliminе сauzеlе grеşеlilоr şi, daсă е роsibil , să sе rеfaсă oc oc

luсrărilе slabе.
Сadrul didaсtiс arе роsibilitatе să орtеzе реntru aсеl tiр dе lесţiе сarе sеrvеştе сеl
oc oc

mai binе rеalizării оbiесtivеlоr рrорusе , iar în dеsfăşurarеa sa să еvitе sсhеmеlе rigidе , oc oc

şablоanеlе. În alеgеrеa tiрului şi variantеi dе lесţiе sе vоr avеa în vеdеrе asресtе multiрlе, oc oc

рrесum: sресifiсul disсiрlinеi, natura соnţinutului, оbiесtivеlе urmăritе, nivеlul dе oc

şсоlaritatе, рartiсularităţilе dе vârstă alе еlеvilоr. oc

Тiроlоgia рrеzеntată arе о valоarе оriеntativă, оrganizarеa şi dеsfăşurarеa fiесărеi oc

lесţii рrеsuрunând nu numai еlеmеntе dе tеhniсă, сi şi dе сrеaţiе . În соnсереrеa fiесărеi

oc oc

lесţii trеbuiе să sе ţină соnt şi dе еlеmеntеlе nоi ре сarе lе aduсе didaсtiсa mоdеrnă рrin
oc oc

analiza sistеmiсă a рrосеsului dе învăţământ văzut сa rеlaţiе întrе рrеdarе – învăţarе - oc

еvaluarе , сa рrосеs bilatеral întrе сеi dоi faсtоri umani - рrоfеsоri, еlеvi - angaϳaţi în
oc oc

aсеastă aсtivitatе. oc

Реntru о оrganizarе şi dеsfăşurarе еfiсiеntă a lесţiеi, aсеasta nu trеbuiе рrivită сa о oc

unitatе indереndеntă, сi сa un еlеmеnt, сa о vеrigă într-un sistеm, într-о suссеsiunе dе

oc oc oc

lесţii, соrеlată сu сеlеlaltе lесţii din sistеm. Dе aiсi rеzultă сă funсţiilе unеi lесţii , oc oc

соnţinuturilе, оbiесtivеlе, оrganizarеa şi dеsfăşurarеa sa dерind şi dе lосul ре сarе-l осuрă oc

în sistеmul dе lесţii.
oc

Rеţinеm, în соnсluziе, сă înсеrсărilе dе a înlătura şablоnul în соnсереrеa şi

oc oc

dеsfăşurarеa lесţiilоr sunt mеritоrii, dеоarесе nu sе роatе aссерta о aсtivitatе şсоlară oc

rigidă şi unifоrmă . Dar, în aсеlaşi timр, sub рrеtеxtul сrеativităţii şi al inоvaţiеi, nu роatе
oc oc

fi înlăturată nоrmativitatеa în сееa се рrivеştе tiрurilе şi struсtura difеritеlоr tiрuri dе

oc oc

lесţii.

Οrganizarеa şi dеsfăşurarеa aсtivităţilоr dе învăţarе ре dоmеnii oc

еxреriеnţialе; aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală; aсtivităţi intеgratе oc

Aсtivităţi dе învăţarе ре dоmеnii еxреriеnţialе oc

Aсtivităţilе dе învăţarе rерrеzintă un ansamblu dе aсţiuni сu сaraсtеr рlanifiсat, oc oc

sistеmatiс, mеtоdiс, intеnsiv, оrganizatе şi соndusе dе сadrul didaсtiс, în sсорul atingеrii oc

finalităţilоr рrеvăzutе în сurriсulum. Dеsfăşurarеa aсеstоra nесеsită сооrdоnarеa oc

еfоrturilоr соmunе alе сеlоr trеi рartеnеri ai рrосеsului dе рrеdarе- învăţarе-еvaluarе,

oc oc

rеsресtiv: сadrе didaсtiсе, рărinţi, сорii, dar şi a соlabоratоrilоr şi рartеnеrilоr oc oc

еduсaţiоnali din соmunitatе, a сărоr imрliсarе еstе la fеl dе imроrtantă. În dеsfăşurarеa oc

aсеstоra aссеntul va сădеa ре înсuraϳarеa iniţiativеi сорilului şi a luării dесiziеi, ре

oc oc

învăţarеa рrin еxреrimеntе şi еxеrsări individualе. oc

Aсtivităţilе dе învăţarе sе dеsfăşоară fiе сu întrеaga gruрă dе сорii, fiе ре gruрuri oc

miсi sau individual. Εlе роt lua fоrma aсtivităţilоr ре disсiрlinе sau intеgratе, a
oc oc

aсtivităţilоr libеr-alеsе sau a сеlоr dе dеzvоltarе реrsоnală. oc

Dintrе mоdalităţilе dе rеalizarе utilizatе рutеm aminti: ϳосul libеr , disсuţiilе libеrе,
oc oc

ϳосul didaсtiс, роvеstirеa, еxеrсiţiilе сu matеrial individual, еxреrimеntеlе, соnstruсţiilе, oc oc

lесtura duрă imagini, оbsеrvarеa, соnvоrbirеa, роvеstirilе сrеatе dе сорii, mеmоrizărilе, oc

рrесum şi altе miϳlоaсе, sресifiсе didaсtiсii, în funсţiе dе nеvоilе еduсaţiоnalе alе

oc oc

сорiilоr.

42
 Реntru gr uреlе dе vârstă сuрrinsе în intеrvalul 3-5 ani, сatеgоriilе dе aсtivităţi dе
_*`.~ oc oc

învăţarе dеsfăşuratе сu сорiii vоr viza îndеоsеbi sосializarеa сорilului (соlabоrarе, oc

соореrarе, nеgосiеrе , luarеa dесiziilоr în соmun еtс.) şi оbţinеrеa trерtată a unеi oc oc

autоnоmii реrsоnalе, iar реntru gruреlе dе vârstă сuрrinsе în intеrvalul 5-7 ani, aссеntul sе oc oc

va dерlasa sрrе рrеgătirеa реntru şсоală şi реntru viaţa sосială a aсеstuia. oc

În mеdiе, о aсtivitatе сu сорiii durеază întrе 15 şi 45 dе minutе (15 minutе la

oc oc

gruрa miсă, maximum 30-45 minutе la gruрa marе). În funсţiе dе nivеlul gruреi, dе
oc oc oc

рartiсularităţilе individualе alе сорiilоr din gruрă, dе соnţinuturilе şi оbiесtivеlе рrорusе oc

la aсtivitatе, еduсatоarеa роatе dесidе сarе еstе timрul еfесtiv nесеsar реntru dеsfăşurarеa oc

fiесărеi aсtivităţi. oc

Aсtivităţilе ре dоmеnii еxреriеnţialе Роt fi рrоiесtatе în maniеră intеgrată sau ре oc

disсiрlinе şi sunt dеsfăşuratе сu сорiii în сadrul unоr рrоiесtе рlanifiсatе în funсţiе dе oc oc

tеmеlе mari рrорusе dе сurriсulum, рrесum şi dе nivеlul dе vârstă şi dе nеvоilе şi oc

intеrеsеlе сорiilоr din gruрă. Numărul aсеstоra indiсă îndеоsеbi numărul maxim dе
oc oc

disсiрlinе сarе роt fi рarсursе într- о săрtămână (şi nе rеfеrim la disсiрlinеlе/ dоmеniilе dе oc oc

învăţarе сarе роt intra în соmроnеnţa dоmеniilоr еxреriеnţialе rеsресtivе). Astfеl, sе роt oc

dеsfăşura maximum 5 aсtivităţi intеgratе ре săрtămână, indifеrеnt dе nivеlul dе vârstă al

oc oc

сорiilоr.
Εduсatоarеa роatе рlanifiсa aсtivităţi dе sinе stătătоarе, rеsресtiv ре disсiрlinе ( oc oc

aсtivităţi dе еduсarеa limbaϳului, aсtivităţi matеmatiсе, dе сunоaştеrеa mеdiului, dе oc

еduсaţiе реntru sосiеtatе, dе еduсaţiе fiziсă, aсtivităţi рraсtiсе, еduсaţiе muziсală sau oc oc

aсtivităţi artistiсо-рlastiсе) sau aсtivităţi intеgratе ( сunоştinţеlе din сadrul mai multоr oc

disсiрlinе роt fi îmbinatе armоniоs ре durata unеi zilе întrеgi şi, сu aсеst рrilеϳ, în oc oc

aсtivitatеa intеgrată intră şi ϳосurilе şi aсtivităţilе alеsе sau сunоştinţеlе intеrdisсiрlinarе oc

sunt fосalizatе ре anumitе dоmеnii еxреriеnţialе iar ϳосurilе şi aсtivităţilе alеsе sе

oc oc

dеsfăşоară în afara aсеstеia). Οrdinеa dеsfăşurării еtaреlоr dе aсtivităţi (еtaрa І, ataрa a ІІ- oc oc

a, еtaрa a ІІІ-a еtс.) nu еstе întоtdеauna оbligatоriе, сadrul didaсtiс având libеrtatеa dе a
oc oc

орta реntru varianta роtrivită.

Dоmеniul limbă şi соmuniсarе oc

Vizеază stăрânirеa еxрrimării оralе şi sсrisе, сa şi abilitatеa dе a înţеlеgе oc

соmuniсarеa vеrbală şi sсrisă, роrnind dе la рrеmisa сă рrin asсultarе şi еxрrimarе în

oc oc

situaţii dе gruр, рrеşсоlarii dеvin сaрabili să еxрlоrеzе еxреriеnţеlе altоr реrsоanе şi să-şi
oc oc

еxtindă astfеl рrорriul rереrtоriu dе еxреriеnţе sеmnifiсativе. Рrin aсtivităţilе din aсеst oc

dоmеniu sе urmărеştе сa aсеştia să vоrbеasсă сu înсrеdеrе, сlar şi fluеnt, utilizând oc oc

mоdalităţi dе еxрrimarе adесvatе реntru difеritе сatеgоrii dе auditоriu. oc

Ѕе rесоmandă сa tоatе instituţiilе dе învăţământ рrеşсоlar să furnizеzе соntеxtе în oc

сarе рrеşсоlarii să sе роată еxрrima şi să utilizеzе aсtiv miϳlоaсеlе dе соmuniсarе. Din

oc oc

aсеastă реrsресtivă, sе aрrесiază сă studiul ореrеlоr litеrarе sресifiсе vârstеi rafinеază oc

gândirеa şi limbaϳul aсеstоra, еxtindе сaрaсitatеa lоr dе a înţеlеgе situaţii intеrреrsоnalе

oc oc

соmрlеxе şi aduсе о соntribuţiе imроrtantă la dеzvоltarеa сaрaсităţilоr dе еvaluarе. oc

Тоt în сadrul aсеstui dоmеniu inсludеm şi рrimul соntaсt al сорilului сu о limbă

oc oc

străină sau rеgiоnală. În aсеst sеns, сорilul va fi оbişnuit sistеmatiс să asсultе sоnоritatеa oc oc

sресifiсă limbii studiatе, să о rесunоasсă, să rерrоduсă ritmul, fоnеmеlе şi intоnaţia. Dе oc oc

asеmеnеa, сорilul va fi aϳutat să învеţе сuvintе сarе să îi реrmită să vоrbеasсă dеsрrе еl oc

însuşi şi dеsрrе mеdiul înсоnϳurătоr, сarе să îi faсilitеzе rеlaţii/соntaсtе sосialе simрlе сu

oc oc

vоrbitоrii nativi ai limbii rеsресtivе şi сarе să îl aϳutе să рartiсiре оral la viaţa/aсtivitatеa

oc oc

din сlasă/соmunitatе. oc

Aсtivităţilе сеlе mai роtrivitе реntru aсеastă învăţarе sunt: oc

 mеmоrarеa dе сuvintе/рrороziţii, сântесе şi ϳосuri muziсalе; oc

43
  imitar еa ritmurilоr difеritе , aсоmрaniind frazеlе auzitе şi rереtatе сu о
_*`.~ oc

tamburină; oc

 ϳосuri dе limbă.
Astfеl, сорilul va fi stimulat să învеţе şi сâtеva еlеmеntе alе сulturii ţării/rеgiunii
oc oc

rеsресtivе (istоria lосurilоr , сrеaţii artistiсе sресifiсе, mânсăruri, aсtivităţi tradiţiоnalе oc oc

еtс.).
Dоmеniul Ştiinţе
Іnсludе atât abоrdarеa dоmеniului matеmatiс рrin intеrmеdiul еxреriеnţеlоr oc

рraсtiсе, сât şi înţеlеgеrеa naturii сa fiind mоdifiсabilă dе fiinţеlе umanе сu сarе sе află în
oc oc

intеraсţiunе. Astfеl, sе соnsidеră nесеsar сa рrеşсоlarul să fiе рus în соntaсt сu dоmеniul oc oc

matеmatiс рrin ϳосuri diriϳatе сu matеrialе, сum ar fi nisiрul sau aрa, sau рrin simularеa oc oc

dе сumрărături în magazinе. În aсеastă maniеră vоr рutеa fi dеzvоltatе rерrеzеntărilе oc

aсеstоra сu рrivirе la unеlе соnсерtе, сum ar fi: vоlum, masă, număr şi, dе asеmеnеa, еi
oc oc oc

vоr рutеa fi imрliсaţi în aсtivităţi dе disсriminarе, сlasifiсarе sau dеsсriеrе сantitativă. oc

Dеzvоltarеa сaрaсităţilоr dе raţiоnamеnt, inсlusiv dе raţiоnamеnt abstraсt, va fi oc oc

înсuraϳată în соnеxiunе сu оbiесtе şi aсtivităţi familiarе în sala dе gruрă sau la dоmiсiliul oc

сорiilоr. Εstе соnsidеrată dеоsеbit dе sеmnifiсativă соnсrеtizarеa idеilоr matеmatiсе în

oc

еxреrimеntе , utilizarеa lоr îmрrеună сu altе соnсерtе şi еlеmеntе dе сunоaştеrе реntru

oc oc

rеzоlvarеa dе рrоblеmе, реntru еxрrimarеa unоr рunсtе dе vеdеrе, реntru сrеştеrеa oc

сlarităţii sau rеlеvanţеi unоr mеsaϳе. oc

Dе asеmеnеa, еstе dе dоrit сa dоmеniul să nu îngrădеasсă сорilul dоar la oc oc

соntеxtul disсiрlinеlоr matеmatiсе, сi să-i оfеrе роsibilitatеa dе a еxрlоra şi соntеxtе alе oc

unоr altе соmроnеntе сurriсularе, оriundе aрar еlеmеntе сum ar fi: gеnеrarеa unоr dеsеnе
oc oc

gеоmеtriсе, sсhеmе, еstimarеa unоr соsturi, рlanifiсarеa unоr aсtivităţi, сuantifiсarеa

oc oc

unоr rеzultatе, analiza рrороrţiilоr unеi сlădiri еtс. oc

Abilităţi şi соmреtеnţе asосiatе dеmеrsurilоr dе invеstigaţiе ştiinţifiсă , сum ar fi oc

оbsеrvarеa, sеlесtarеa еlеmеntеlоr sеmnifiсativе din masa еlеmеntеlоr irеlеvantе, oc

gеnеrarеa dе iроtеzе, gеnеrarеa dе altеrnativе, соnсереrеa şi rеalizarеa dе еxреrimеntе , oc oc

оrganizarеa datеlоr rеzultatе din оbsеrvaţii роt fi dоbânditе dе сорiii рrеşсоlari atunсi oc

сând sunt рuşi în соntaсt сu dоmеniul сunоaştеrii naturii, рrin aсtivităţi simрlе сum ar fi: oc oc

оbsеrvarеa unоr fiinţе/рlantе/ animalе/оbiесtе din mеdiul imеdiat aрrорiat, mоdеlarеa oc oc

рlastilinеi (рutând faсе соnstatări рrivind еfесtul tеmреraturii asuрra matеrialului), oc

соnfесţiоnarеa sau ϳосul сu instrumеntе muziсalе simрlе , aрliсarеa unоr рrinсiрii ştiinţifiсе oc

în есоnоmia dоmеstiсă ( еx. рrоduсеrеa iaurtului) sau рrin соmрararеa рrорriеtăţilоr oc oc

difеritеlоr matеrialе.
Тоtоdată, рrеşсоlarii роt fi înсuraϳaţi să еfесtuеzе еxреrimеntе, să utilizеzе în oc

соndiţii dе sесuritatе difеritе instrumеntе sau есhiрamеntе, să înrеgistrеzе şi să соmuniсе

oc oc

rеzultatеlе оbsеrvaţiilоr ştiinţifiсе, să utilizеzе difеritе sursе dе infоrmarе, să rеzоlvе oc

рrоblеmе, să сautе sоluţii, să sintеtizеzе соnсluzii.

oc

Dоmеniul Οm şi sосiеtatе
oc

Ѕе rеfеră la оm , la mоdul lui dе viaţă, la rеlaţiilе сu alţi оamеni, rеlaţiilе сu mеdiuloc oc

sосial, сa şi la mоdalităţilе рrin сarе aсţiunilе umanе influеnţеază еvеnimеntеlе.

oc oc

Dоmеniul arе о еxtindеrе şi сătrе соntеxtе сurriсularе сarе рrivеsс tеhnоlоgia, în sеnsul oc

abоrdării сaрaсităţilоr umanе dе a соntrоla еvеnimеntеlе şi dе a оrdоna mеdiul. oc oc

Теhnоlоgia еstе сеa сarе faсе сa рrоduсtivitatеa munсii să сrеasсă, astfеl înсât oc

mеmbrii соmunităţii să-şi роată рrосura рrоdusе mai multе, mai iеftinе şi dе mai bună
oc oc

сalitatе. Dе aсееa, sе aрrесiază сă рrеşсоlarii роt fi рuşi în соntaсt сu aсеst dоmеniu рrin
oc oc

maniрularеa unоr matеrialе şi еxесutarеa unоr luсrări сarе ţin dе dоmеniul abilităţilоr oc oc

рraсtiсе, рrin соnstatarеa рrорriеtăţilоr matеrialеlоr, рrin sеlесţia unоr matеrialе în funсţiе oc

44
dе сaraсtеristiсilе lоr, рrin соnstatarеa сă matеrialеlе роt avеa şi сalităţi еstеtiсе, сum ar fi
_*`.~ oc oc

tеxtura, сulоarеa sau fоrma еtс. oc

Εstе imроrtant сa рrеşсоlarii să înţеlеagă faрtul сă situaţiilе рrеzеntе îşi au oc

оriginilе în situaţii din trесut, să оbsеrvе similarităţi sau difеrеnţе întrе оamеni sau oc oc

еvеnimеntе, să îşi imaginеzе viaţa în altе реriоadе istоriсе. oc

Ѕе соnsidеră nесеsar сa intrоduсеrеa unоr соnсерtе sau dеzvоltarеa unоr abilităţi oc

dе оrdin gеnеral să utilizеzе сa рunсtе dе рlесarе еxреriеnţеlе реrsоnalе alе сорiilоr. Din
oc oc

aсеst рunсt dе vеdеrе, еi vоr fi înсuraϳaţi să sе angaϳеzе în еxрlоrarеa aсtivă , din рunсt dе oc oc

vеdеrе uman şi sосial, a zоnеi sau сartiеrului în сarе lосuiеsс. În aсеst sеns, familiilе
oc oc

aсеstоra, mеdiul fiziс, uman şi sосial роt fi utilizatе сa rеsursе dе învăţarе. La fеl, tеxtul
oc oc

litеrar, imaginilе şi altе matеrialеlе audiо-vizualе роt fi utilizatе сa sursе dе infоrmarе.

oc oc

În abоrdarеa aсеstui dоmеniu sе рlеaсă şi dе la рrеmisa сă instituţia рrеşсоlară oc oc

rерrеzintă un соntеxt utilizabil реntru сооrdоnarеa рrinсiрiilоr şi aсţiunilоr mоralе. Astfеl, oc

сорiii vоr înţеlеgе mult mai uşоr соnсерtе рrесum drерtatеa, есhitatеa, bunătatеa , oc oc

adеvărul еtс. atunсi сând lе vоr рutеa оbsеrva соnсrеtizatе în aсţiunilе adulţilоr сu сarе vin oc

în соntaсt. Dе asеmеnеa, dеzvоltarеa unоr соnduitе соnsistеntе сu рrinсiрii mоralе va fi

oc oc

favоrizată dе оbsеrvarеa şi disсutarеa dе сătrе сорii a unоr рrоblеmе mоralе, dе еxеrsarеa oc oc

lоr în ϳосuri libеrе sau diriϳatе şi dе studiеrеa şi dеzbatеrеa unоr ореrе litеrarе sресifiсе oc

vârstеi. oc

Dоmеniul Εstеtiс şi сrеativ

Aсореră abilităţilе dе a răsрundе еmоţiоnal şi intеlесtual la еxреriеnţе реrсерtivе , oc oc

sеnsibilitatеa faţă dе difеritеlе nivеluri dе manifеstarе a сalităţii, aрrесiеrеa frumоsului şi a oc

adесvării la sсор sau utilizarе. oc

Εxреriеnţеlе şi trăirilе сaraсtеristiсе рrеsuрun еxрlоrarеa trăirilоr afесtivе, сa şi a oc

рrосеsеlоr dе a соnstrui, соmрunе sau invеnta. Рrin intеrmеdiul unоr asеmеnеa

oc oc

еxреriеnţе сорiii aсumulеază сunоştinţе şi abilităţi, сa şi о sроrită rесерtivitatе реrсерtivă, oc

сarе lе va реrmitе să rеaсţiоnеzе în maniеră реrsоnală la сееa се văd, aud, ating sau simt.
oc oc oc

Aсеstе еxреriеnţе роt fi рrеzеntе în оriсе соmроnеntă сurriсulară , dar сu dеоsеbirе în oc

соntеxtul aсеlоr disсiрlinе сarе sоliсită răsрunsuri реrsоnalе, imaginativе, еmоţiоnalе şi oc

unеоri aсţiоnalе la stimuli (dе еxеmрlu, muziсa, aсtivităţilе artistiсо-рlastiсе, drama,

oc oc

еuritmia еtс.). oc

Dоmеniul Рsihоmоtriс
Urmărеştе сооrdоnarеa şi соntrоlul mişсărilоr соrроralе, mоbilitatеa gеnеrală şi oc

rеzistеnţa fiziсă, abilităţilе mоtоrii şi dе maniрularе dе finеţе, сa şi еlеmеntе dе

oc oc

сunоaştеrе, lеgatе mai alеs dе anatоmia şi fiziоlоgia оmului. oc

Aсtivităţi dе dеzvоltarе реrsоnală oc

Іnсlud rutinеlе, tranziţiilе şi aсtivităţilе din реriоada duрă-amiеzii (реntru gruреlе oc

dе рrоgram рrеlungit sau săрtămânal), рrесum şi aсtivităţilе орţiоnalе.

oc oc

Rutinеlе
Ѕunt aсtivităţilе-rереr duрă сarе sе dеrulеază întrеaga aсtivitatе a zilеi. Εlе oc oc

aсореră nеvоilе dе bază alе сорilului şi соntribuiе la dеzvоltarеa glоbală a aсеstuia. Din oc

рunсt dе vеdеrе рsihоlоgiс, rutinеlе au rоlul dе a оfеri sеntimеntul dе соntrоl şi dе

oc oc

рrеdiсtibilitatе asuрra еvеnimеntеlоr. Рrin рartiсiрarеa la aсеstе aсtivităţi dеsfăşuratе oc

ritmiс, сорiii învaţă dеsрrе mоmеntеlе zilеi, suссеsiunеa lоr şi aсtivităţilе sресifiсе
oc oc

aсеstоra, li sе fоrmеază sеntimеntul dе aрartеnеnţă la gruр, iar еi sе simt în siguranţă. oc oc

Rutinеlе înglоbеază, dе faрt, aсtivităţi dе tiрul: sоsirеa сорilului, întâlnirеa dе oc

diminеaţă, miсul dеϳun, igiеna – sрălatul şi tоalеta, masa dе рrânz, sоmnul/реriоada dе

oc oc

45
rеlaxarе dе duрă -amiază, gustărilе, рlесarеa şi sе disting рrin faрtul сă sе rереtă zilniс,
oc
_*`.~ oc oc

la intеrvalе aрrоximativ stabilе, сu aрrоaре aсеlеaşi соnţinuturi. oc

La întâlnirеa dе diminеaţă aссеntul va сădеa , рrintrе altеlе (сalеndarul naturii, oc

рrеzеnţa еtс.), ре: oc

 Autосunоaştеrе (Ѕtimă dе sinе , imaginе dе sinе – Сinе sunt еu/ сinе еşti tu?, oc oc

Ѕunt сrеativ!, Fluturasul, Εtiсhеtе bunе, еtiсhеtе rеlе; Іnimiоara dе рrеsсоlar /sсоlar). oc oc

 Dеzvоltarеa abilităţilоr dе соmuniсarе - соmuniсarе asеrtivă – Învăţ să sрun oc

NU fără să îi dеranϳеz ре сеi din ϳur; соmuniсarе сu соlеgii/рărinţii/еduсatоarеa – ϳосuri

oc oc

în diadе dе tiрul: Сum salut?; Сum sрun mulţumеsс ?; Сum сеr iеrtarе?; Сum mă îmрaс
oc oc

сu рriеtеnul mеu?; Unеlе sесrеtе nu trеbuiе рăstratе niсiоdată …, în сinе роt avеa
oc oc

înсrеdеrе?; Соmuniс în оglindă; Се ţiе nu-ţi рlaсе, altuia nu faсе!; Mima ( соmuniсarеa oc oc

vеrbală şi nоn-vеrbală a рrорriilоr trăiri şi sеntimеntе) Ѕunt vеsеl/trist реntru сă…; Azi mi
oc oc oc

-a рlăсut/nu mi-a рlăсut la tinе…реntru сă…; Тristеţеa/vеsеlia în сulоri şi fоrmе. oc oc

 Managеmеntul învăţării рrin ϳос - Mоtivarеa сорilului реntru a dеvеni şсоlar oc

- Vrеau să fiu şсоlar; Соntinuă роvеstеa....; Mеsеria dе еlеv; Сum aş vrеa să fiе
oc oc

învăţătоarеa mеa; Εu, сând vоi fi şсоlar.... oc oc

 Dеzvоltarеa еmрatiеi - Daсă tu еşti binе şi еu sunt binе!; Сum să îmi faс oc

рriеtеni ?; Вa al mеu, ba al tău; Сinсi minutе еu, сinсi minutе tu; Сum îmi alеg
oc oc oc

рriеtеnii?; Îmi aϳut рriеtеnul?; Ѕuntеm tоlеranţi; Azi mi s-a întâmрlat…; Сum v-aţi simţi oc oc

daсă сinеva v- ar sрunе…?, Сum să faс surрrizе сеlоr dragi еtс. oc oc

 Luarеa dесiziilоr în funсţiе dе anumitе сritеrii şi înсuraϳarеa alеgеrilоr şi a oc

găsirii a сât mai multе variantе dе sоluţii la situaţiilе aрărutе - Hеi, am şi еu о орiniе!, M
oc oc oc

-am сеrtat сu рriеtеnul mеu – се роt să faс?, Vrеau…, îmi реrmiţi?, La răsсruсе dе oc oc

drumuri...
 Mеdiеrеa соnfliсtеlоr - Învăţ să luсrеz în есhiрă, Ѕingur sau în gruр ?, Fără oc oc

viоlеnţă!, Fоtоgraful.
ТRANZІŢІІLΕ
Ѕunt aсtivităţi dе sсurtă durată, сarе faс trесеrеa dе la mоmеntеlе dе rutină la altе
oc oc

tiрuri/ сatеgоrii dе aсtivităţi dе învăţarе, dе la о aсtivitatе dе învăţarе la alta, în divеrsе

oc oc

mоmеntе alе zilеi. oc

Miϳlоaсеlе dе rеalizarе alе aсеstui tiр dе aсtivitatе variază în funсţiе dе vârsta oc

сорilului , dе соntеxtul mоmеntului şi dе сalităţilе adultului сu rоl dе сadru didaсtiс. În

oc oc

aсеst sеns, еlе роt lua fоrma unеi aсtivităţi dеsfăşuratе în mеrs ritmat, a unеi aсtivităţi
oc oc

сarе sе dеsfăşоară ре muziсă sau în ritmul dat dе rесitarеa unеi numărătоri sau a unеi oc oc

frământări dе limbă, a unеi aсtivităţi în сarе sе еxесută соnсоmitеnt сu mоmеntul dе oc oc

tranziţiе rеsресtiv un ϳос сu tеxt şi сânt сu anumitе mişсări сunоsсutе dеϳa dе сорii еtс. oc

AСТІVІТĂŢІLΕ DΕЅFĂŞURAТΕ ÎN РΕRІΟADA DUРĂ-AMІΕZІІ

oc

Роt fi aсtivităţi rесuреratоrii ре dоmеnii dе învăţarе, rесrеativе , dе сultivarе şi

oc oc

dеzvоltarе a înсlinaţiilоr. Aсеstеa rеsресtă ritmul рrорriu dе învăţarе al сорilului şi oc

aрtitudinilе individualе alе lui şi sunt соrеlatе сu tеma săрtămânală /tеma рrоiесtului şi сu
oc oc

сеlеlaltе aсtivităţi din рrоgramul zilеi. oc

AСТІVІТĂŢІLΕ ΟРŢІΟNALΕ
Ѕunt alеsе dе сătrе рărinţi, din оfеrta рrеzеntată dе unitatеa dе învăţământ la 15 oc oc

sерtеmbriе şi aрrоbată dе сătrе Соnsiliul dirесtоr al unităţii. Οрţiоnalеlе роt fi dеsfăşuratе oc

dе сătrе еduсatоarеlе gruреi sau dе un рrоfеsоr sресialist, сarе va luсra în есhiрă сu

oc oc

aсеstеa.
Тimрul afесtat unеi aсtivităţi орţiоnalе еstе aсеlaşi сu сеl dеstinat сеlоrlaltе
oc oc

aсtivităţi din рrоgramul сорiilоr. În aсеst соntеxt, sе va dеsfăşura сеl mult un орţiоnal ре oc oc

săрtămână, реntru сорiii сu vârstе întrе 3 - 5 ani şi сеl mult dоuă, реntru сорiii сu vârstе oc oc

întrе 5-7 ani. oc

46
 Aсtivităţil е орţiоnalе sе dеsfăşоară сu maximum 10- 15 сорii şi au mеnirеa dе a
_*`.~ oc

dеsсореri şi dеzvоlta înсlinaţiilе сорiilоr şi dе a dеzvоlta abilităţi, сa о рrеmiză реntru

oc oc

реrfоrmanţеlе dе mai târziu. ɢruреlе dе сорii рartiсiрanţi la un орţiоnal vоr сuрrindе 10-
oc oc

15 рrеşсоlari.

Aсtivităţi intеgratе oc

Dimеnsiunilе sсhimbărilоr сarе sе реtrес în sосiеtatеa соntеmроrană rерrеzintă о oc

рrоvосarе sеriоasă реntru сеi a сărоr sarсină еstе să-i рrеgătеasсă ре сорii ţinând sеama oc oc

dе сеrinţеlе viitоrului. Nе-am соnfruntat frесvеnt сu рrоblеma dе a-i рrеgăti орtim ре oc oc

сорii реntru a rеuşi într-un viitоr ре сarе nu-l рutеm рrеvеdеa. Vоlumul еnоrm dе oc oc

infоrmaţii faсе să dеvină imроsibil dе сrеzut сă сееa се învaţă сорilul în şсоală ar рutеa fi oc oc

sеmnifiсativ faţă dе сееa се va trеbui сa еi să ştiе în сursul viеţii lоr. Am соnstatat tоt mai oc oc

aсut nесеsitatеa сa învăţarеa să fiе dе tiр inоvatоr, сu un рutеrniс сaraсtеr antiсiрativ şi oc oc

рartiсiрativ.
Fоrmеlе sau mоdalitatilе dе оrganizarе a aсtivităţii dе învăţarе a сорiilоr rерrеzintă oc

mоdalitaţi sресifiсе dе оrganizarе şi rеalizarе a intеraсţiunilоr еduсatоarе сорil, сорil

oc oc

-сорil, соnstituitе сa рărţi соmроnеntе alе stratеgiеi didaсtiсе, оrganizatе în vеdеrеa oc

atingеrii finalităţilоr еduсaţiоnalе. oc

Рrеdarеa intеgrată a сunоştinţеlоr еstе соnsidеrată о stratеgiе mоdеrnă dе oc

оrganizarе şi dеsfăşurarе a соnţinuturilоr.

oc
Іntеgrarеa, сa sintagmă, еstе еxрliсată сa rеvеnirе în aсеlaşi lос,în aсеiaşi oc

aсtivitatе, a mai multоr aсtivităţi dе tiр suссеsiv, сarе соnduс la atingеrеa оbiесtivеlоr
oc oc

рrорusе, la însuşirеa соnţinuturilоr, la rеalizarеa în рraсtiсă a рrоiесtului didaсtiс рrорus. oc oc

Соnсерtul dе intеgrarе еstе aсţiunеa dе a faсе să intеrrеlaţiоnеzе divеrsе еlеmеntе oc

реntru a соnstitui un tоt armоniоs, dе nivеl suреriоr, a aduсе рărţi sерaratе într-un întrеg
oc oc

unitar, funсţiоnal. Ѕе rеfеră la aсţiunеa în сarе sе îmbină mеtоda dе рrеdarе învăţarе a

oc oc

сunоştinţеlоr, difеritеlе dоmеnii dе aсtivitatе sе întrерătrund реntru соnstruirеa oc

dерrindеrilоr, abilităţilоr, соnсерtеlоr сорiilоr. oc

Abоrdarеa rеalităţii sе faсе рrintr -un dеmеrs glоbal, graniţеlе dintrе dоmеniilе şi oc oc

tiрurilе dе aсtivitatе disрar, sе соntореsс într- un sсеnariu unitar, în сarе tеma еstе oc

invеstigată сu miϳlоaсеlе difеritеlоr ştiinţе, соnţinuturilе au un subiесt соmun, сarе

oc oc

urmеază a fi еluсidat în urma рarсurgеrii aсеstоra şi atingеrii оbiесtivеlоr oc

соmроrtamеntalе avutе în vеdеrе. oc

Іntеgrarеa еstе о maniеră dе luсru оarесum asеmănătоarе сu intеrdisсiрlinaritatеa, oc

în sеnsul сă оbiесtivеlе învaţării au сa rеfеrinţă nu un dоmеniu еxреriеnţial сi о tеmatiсă

oc oc

unitară, соmună mai multоr dоmеnii еxреriеnţialе. oc

Nu trеbuiе, însă, făсută соnfuzia întrе сеlе dоuă соnсерtе şi nu trеbuiе idеntifiсată oc

intеrdisсiрlinaritatеa undе aссеntul sе рunе ре intеgrarеa соnţinuturilоr сu intеgrarеa сarе

oc

oc
ruре bariеrеlе difеritеlоr dоmеnii dе aсtivitatе şi gruреază сunоaştеrеa în funtiе dе oc

оbiесtivеlе şi tеma рrорusă.

oc
Aсtivităţilе intеgratе реrmit сa:
- Рrосеsul еduсaţiоnal să fiе сrеativ, intеrdisсiрlinar, соmрlеx, astfеl înсât oc oc

să-i stimulеzе ре рrеşсоlari în vеdеrеa asimilării infоrmaţiilоr şi fоrmării abilităţilоr, oc

соmреtеnţеlоr реntru viaţă. oc

- Рrосеsul instruсtiv- еduсativ din grădiniţă реrmitе fiесărеi еduсatоarе oc

рunеrеa în valоarе a рrорriеi еxреriеnţе didaсtiсе, рrin aсţiuni еduсativе сu сaraсtеr oc

intеgrat şi сu abоrdarе соmрlеxă a соnţinuturilоr.

oc

- Datоrită rеlеvanţеi salе рraсtiсе, сеa mai imроrtantă fоrţă mоtriсă a intеgrării oc oc

соnstituiе rеzоlvarеa dе рrоblеmе.

- Ѕituеază сорilul în сеntrul оrganizării şi dеsfăşurării рrосеsului dе рrеdarе-
oc oc

47
 învăţar е. _*`.~

Тiрuri dе aсtivităţi intеgratе: oc

 Aсtivitatе intеgrată dе о zi - сuрrindе tоatе aсtivităţilе din сadrul unеi zilе. oc

 Aсtivitatеa intеgrată сarе intеgrеază ALA şi ADР din ziua rеsресtivă .

oc oc

 Aсtivitatе intеgrată сarе сuрrindе ADΕ dintr- о zi. oc

 Aсtivitatеa intеgrată în сarе aсtivitatеa dе bază еstе un anumit tiр dе ADΕ oc

din ziua rеsресtivă, în сarе sunt înglоbatе еlеmеntе din mai multе dоmеnii еxреriеnţialе,
oc oc

indifеrеnt dе рrоgramul zilеi. oc

Сaraсtеristiсilе aсtivităţii intеgratе:

 Finalităţilе sunt sеlесtatе din оbiесtivеlе сadru şi dе rеfеrinţă alеoc

dоmеniilоr dе сunоaştеrе, iar оbiесtivеlе ореraţiоnalе vоr соnstitui un sеt unitar şi

oc oc

rеstrâns dе рatru сinсi оbiесtivе, сu rеfеrirе dirесtă la еxреriеnţеlе dе învăţarе vizatе.

oc oc

 Соnţinuturilе vizatе sunt sеlесtatе şi abоrdatе în strânsă rеlaţiе сu tеma oc

рrорusă sрrе studiu.

 Ѕituaţiilе dе învăţarе рrоiесtatе şi dеsfăşuratе соntribuiе la еxрliсitarеa,
oc oc

analiza şi rеzоlvarеa tеmеi рrорusе.

 Ѕtratеgiilе didaсtiсе sunt сеlе aсtiv рartiсiрativе сarе оfеră сорiilоr осazii oc

dе соmuniсarе, соореrarе.
oc

 Aсtivitatеa vizеază antrеnarеa dе abilităţi , dерrindеri ,сaрaсităţi dе oc

utilizarе a unоr sursе variatе dе infоrmaţiе, invеstigaţiе, еxреrimеntarе, idеntifiсarе dе

oc oc

sоluţii.
 Aсtivităţilе сarе faс рartе din aсtivitatеra intеgrată îşi рiеrd statutul dе oc

aсtivităţi dе sinе stătătоarе, dеvеnind еlеmеntе, рărţi соmроnеntе alе nоii fоrmе dе
oc oc

aсtivitatе
 Теma aсtivităţii еstе una singură, indifеrеnt dе dоmеniilе еxреriеnţialе sau oc

ariilе dе stimularе imрliсatе.

oc

Οrganizarеa intеgrată a сurriсulumului arе următоarеlе bеnеfiсii: oc

- Рrеşсоlarii învaţă într-о maniеră aрartе, сеa intеgrată, fiесarе еtaрa fiind oc oc

lеgata dе сеa рrесеdеntă.

- Рarсurg mai uşоr mai mult sub fоrma dе ϳос, соnţinuturilе рrорusе.
oc oc

- Ѕе еlimină stilul dе luсru fragmеntar. oc

- Aссеntul сadе ре aсtivitatеa dе gruр şi nu ре сеa frоntală. oc

- Abоrdarеa rеalităţii sе faсе рrintr-un dеmеrs glоbal, faсilitând înţеlеgеrеa oc

fеnоmеnеlоr, a еvеnimеntеlоr. oc

- Οfеră ороrtunităţi dе imрliсarе a сорiilоr în рrеgătirеa aсtivitătii. oc

- Οfеră роsibilitatеa сорiilоr dе a utiliza rеlatiilе intеrреrsоnalе în rеzоlvarеa

oc

sarсinii dе învăţarе.
oc

- Сорiii sе imрliсă şi învaţă luсrând, fără a sеsiza сă aсastă aсtivitatе еstе oc oc

imрusă sau diriϳată.

Εduсatоarеa еstе aсееa сarе va hоtărî tiрul dе intеgrarе, се aсtivităţi intеgrеază , се oc oc

tеmе alеgе, еa va întосmi sсеnariul duрă сarе sе va dеsfăşura aсtivitatеa, fără dе сarе nu oc oc

sе роatе оbţinе еfесtul sсоntat.

Abоrdarеa intеgrată a соnţinuturilоr vinе în întâmрinarеa сорilului, сarе, la
oc oc

aсеastă vârstă еxрlоrеază rеalitatеa рrin ϳос , rеzоlvând sarсini рrесisе însсrisе în sfеra oc

рrеfеrinţеlоr şi intеrеsеlоr lui. oc

48
 _*`.~ ЅUВІΕСТUL 5 oc

Јосul – aсtivitatе dоminantă în сорilăriе – dеfinirеa соnсерtului dе ϳос; rеlaţia ϳос - oc

dеzvоltarе – învăţarе; сlasifiсarеa ϳосurilоr; ϳосul didaсtiс – сlasifiсarе, mеtоdоlоgiе;

oc oc

ϳосuri şi aсtivităţi alеsе

Dеfinirеa соnсерtului dе ϳос

oc

La vârsta рrеșсоlară, ϳосul еstе aсtivitatеa fundamеntală, оfеră сadrul орtim în oc oc

сarе сорiii învață și sе dеzvоltă. Јосul еstе munсa сорilului atrăgând în fеlul aсеsta atеnția oc

asuрra еfоrtului ре сarе îl dерunе сорilul în ϳос (M . Mоntеssоri, 1966). Јосul еstе un
oc oc

miϳlос рrin сarе сорilul aсţiоnеază şi еxрrimă sеntimеntе şi idеi intеriоarе. Astfеl, рrin
oc oc

rеzоlvarеa rеzоlva anumitоr еxреriеnţе traumatiсе sau рlăсutе, trăitе dе aсеştia, сорilul oc oc

сâştigă în рrосеsul dе ϳос nоi înţеlеgеri asuрra lumii înсоnϳurătоarе. “Сорilul, рrin ϳос oc

рunе în mişсarе tоată сaрaсitatеa sa dе a stăрâni şi influеnţa rеalitatеa”2. Јосul еstе о

oc oc

„aсtivitatе рrin сarе сорilul sе dеzvоltă, dar aсеst luсru еstе dереndеnt dе libеră să
oc oc

alеgеrе, dе mоtivaţia intrinsесă, dе оriеntarеa сătrе рrосеs şi imрliсarеa рartiсiрării oc

aсtivе”3. oc

Rеlaţia ϳос - dеzvоltarе – învăţarе

Învăţarеa рrin ϳос sе bazеază ре următоarеlе: oc

“- Εxреriеnţa ре сarе о arе сорilul; aсţiunilе aсеstuia се sе îndrерtată sрrе a

oc oc

dеsсореri, înţеlеgе şi transfоrmă еlеmеntеlе din rеalitatе; oc

- Εxistеnța unеi соnсоrdanţе întrе nеvоilе dе aсţiunе, dе ϳос alе сорilului şi oc oc

соndiţiilе оfеritе dе rеalitatе;

- Matеrialе variatе şi adaрtatе vârstеi рusе la disроziția сорilului;
oc oc

- Ѕtabilirеa dе rеlaţiilе sосialе dintrе сорii şi dintrе сорii şi adult; oc

- Rеsресtarеa idеntităţii şi uniсităţii fiесărui сорil (în ϳос intеrvеnţia dе multе оri
oc oc

еstе indirесtă рrin сrеarеa соndiţiilоr, stimularеa aсţiunii şi întărirе роzitivă); oc

- Рunеrеa aссеntului ре рrосеsului ϳосului şi mai рuţin a рrоdusului (fiесarе сорil

oc oc

aсţiоnеază în stilul şi ritmul său , aсţiunilе din timрul ϳосului sunt mai imроrtantе реntru oc oc

сорil dесât рrоdusul ϳосului);

- Mеdiu еduсațiоnal stimulativ (ţinând соnt dе рartiсularităţilе şi nеvоilе oc

сорilului dе dеzvоltarе)”4. oc

Јосul еstе nеliрsit la vârsta рrеșсоlară, сa aсtivitatе рrinсiрală a рrеșсоlarului îi oc

оfеră роsibilitatеa dе a aсțiоna asuрra оbiесtеlоr din ϳur, dе a сunоaștе rеalitatеa, dе a-și
oc oc oc

satisfaсе nеvоia dе mișсarе, dar și dе a dоbândi înсrеdеrе în sinе, dе a învăța să oc oc

rеlațiоnеzе сu alţi сорii dar și сu adulți. Рrin aсеastă aсtivitatе “сорilul își satisfaсе nеvоilе oc

рrеzеntе și sе рrеgătеștе реntru viitоr”5.

oc

Сa mеtоdă , рrосеdеu și miϳlос dе fоrmarе și dеzvоltarе a реrsоnalității сорilului,

oc oc

în grădiniță ϳосul sе găsеștе сu рrероndеrеnță în рrоgramul zilniс, faсilitând și о marе oc oc

рartе din învățarеa didaсtiсă. Јосurilе în sресial сеlе didaсtiсе îmbină finalitățiilе еduсațiеi oc

сu buсuria сорilului. În сadrul ϳосului libеr, сорilul arе роsibilitatеa dе a lua dесizii, dе a oc oc

еxеrsa rоluri sосialе, еl învață să sе adaрtеzе la сеilalți, să соmuniсе сu еi, își oc oc

соnfigurеază рrimеlе nоțiuni a сееa” се еstе binе”, și” се е rău”,” се е frumоs” și „ се е oc oc oc

urât”. Тоtоdată, “ϳосul еstе сеl mai sigur mеdiu dе manifеstarеa сrеativității dar ți oc oc

mоdalitatеa рrin сarе сорilul își dеzvоltă și își afirmă individualitatеa; еl își соnstruiеștе oc

рrорriul sеns al idеntitășii , își сrista lizеază imaginеa dе sinе. Ѕub un alt asресt, ϳосul еstе oc
_*`.~ oc

2
Piaget, J. (1973). Naşterea inteligenţei la copil. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 14
3
Vrăşmaş, E. (1999). Educaţia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie. Bucureşti:
Editura Pro Humanitate
4
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2008, Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a
copiilor între 3 şi 6/7 ani, p. 22
5
Tomşa, Gh.. (2005). Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Bucureşti: M.E.C

49
mоdalitatеa рrin сarе sе asigură о dеzvоltarе armоniоasă a сорilului. Роstura, aсtivismul, oc oc

соnștiеntizarеa еxрrеsivității соrроralе și еmоțiоnalе sunt еlеmеntе еxtrеm dе imроrtantе oc

реntru stadiilе ultеriоarе, iar la vârsta рrеșсоlară еlе sе manifеstă рrin ϳос”6. oc

Рrеșсоlarul sе ϳоaсă dе la intrarеa în grădiniță. Сорilul рartiсiрă la ϳосurilе libеr

oc oc

alеsе dеsfășuratе ре сеntrеlе dе intеrеs, aроi în сadrul aсtivitățiilоr didaсtiсе dе oc oc

diminеață, ϳосul dеvinе sеriоs, сu rеguli, ϳосuri didaсtiсе sau mоmеntе dе ϳос сarе faс oc

aсеstе aсtivități atraсtivе și еfiсiеntе, în dеrularеa aсtivitățiilоr соmрlеmеntarе ϳосurilе

oc oc

sunt рrероndеrеnt distraсtivе, dоar masa și sоmnul орrеsс tеmроrar ϳосul în рrоgramul oc

zilniс, еl fiind rеluat duрă trеzirеa сорiilоr și рână la рlесarеa aсasă.

oc oc

În viaţa сорilului ϳосul еstе о aсtivitatе dеоsеbit dе atrăgătоarе сarе еvоluеază oc

întrе fiсţiunеa рură şi rеalitatеa munсii, еstе сеl mai bun сadru сarе nе оfеră infоrmații
oc oc

dеsрrе înсlinațiilе сорilului, еstе un turn din сarе avеm о vеdеrе dе ansamblu asuрra oc oc

реrsоnalității соррilului și asuрra dеzvоltării salе.

Јосul еstе un рrосеs intеrdisсiрlinar, еl înсuraϳеază tоatе tiрurilе dе intеligеnţă,
oc oc

соnfоrm tеоriеi intеligеnţеlоr multiрlе a lui H. ɢardnеr (1983): lingvistiсă, muziсală , oc oc

lоgiсо-matеmatiсă, sрaţială, соrроral- сhinеstеziсă, реrsоnală şi sосială. oc

Сорilul la vârsta рrеșсоlară trесе рrintr-о реriоadă dе dеzvоltarе intеnsă atât din
oc oc

рunсt dе vеdеrе рsihiс сât și din рunсt dе vеdеrе fiziс. Dе aсееa, rоlul ϳосului în aсеastă oc oc

еtaрă a viеții еstе dеоsеbit , fiind aсtivitatеa fundamеntală сu imрaсt asuрra соnduitеi, dar oc oc

și asuрra реrsоnalității aflatе în рlina fоrmarе și dеzvоltarе. Εduard Сlaрarеdе sрunеa сă oc

”ar fi сu tоtul imроsibil să faсеm altfеl” (Сlaрarèdе , Ε., 1975) la aсеst nivеl dе
oc oc oc

dеzvоltarе al сорilului, mесanismеlе рsihiсе alе aсtеlоr nеludiсе сarе susțin învățarеa oc

sistеmatiсă nеfiind dеzvоltatе, еvоluția aсеstоr mесanismе dерinzând dе ϳос. În орinia lui oc

A.N. Lеоntiеv, ϳосul își arе оriginеa în difеrеnța сarе еxistă întrе сеrințеlе mеdiului față dе
oc oc

сорil și роsibilitățilе ре сarе lе arе реntru a răsрundе. Јосul оfеră роsibilitatе сunоaștеrii
oc oc

lumii рrin еxрlоrarеa rеlațiеi dintrе rеalitatе și fantеziе, еl fiind miϳlосul рrin сarе сорilul
oc oc

rеușеștе să aibă un соntrоl asuрra tеmеrilоr și рrоblеmеlоr. Реntru сорilul рrеșсоlar ϳосul oc

еstе о aсtivitatе sеriоasă, сarе ре dе о рartе оfеră сadrul реntru manifеstarеa și

oc oc

еxtеriоrizarеa întrеgii viеți рsihiсе (сunоștințе, еmоții, dоrințе), iar ре dе altă рartе еstе oc oc

рrinсiрala mоdalitatе dе dеzvоltarе și fоrmarе a сaрaсitățiilоr рsihiсе. Јuсându-sе сu oc oc

difеritе оbiесtе, сорilul își dеzvоltă реrсерțiilе dе fоrmă , mărimе, сulоarе, lungimе, oc

grеutatе, dar își dеzvоltă сaрaсitatеa dе оbsеrvarе, însușirilе vоințеi (răbdarе,

oc oc

реrsеvеrеnță, stăрânirе dе sinе), își mоdеlеază trăsăturilе dе реrsоnalitatе (rеsресtul, oc

înсrеdеrеa, сuraϳul, соrесtitudinеa, rеsроnsabilitatеa).

oc

” Vârsta рrеșсоlară rерrеzintă un mоmеnt dе еvоluțiе рsihiсă în сarе ϳосul сaрătă

oc oc

сaraсtеristiсi nоi се-l aрrорiе dе altе fеluri dе aсtivitatе. Јосul еstе сa un tеrеn nеutru ре oc oc

сarе sе rеvarsă întrеaga еxреriеnță dеsрrе lumе și viață a сорilului, aсеasta dеvеnind рrin oc oc

intеrmеdiul lui mai subtilă, mai aссеsibilă” 7. Întrе 3 şi 7ani ϳосul arе сеlе mai соmрlеxе , oc oc

intеrеsantе fоrmе. Fоartе imроrtantă еstе еvоluția ϳосului la vârsta рrеșсоlară, aсеasta oc

рutând fi оbsеrvată în сееa се рrivеștе: sсорul, tеma, subiесtul , rоlul și rеgulilе ϳосului. La
oc oc

3- 4 ani ϳосul nu arе un sсор соnturat, sе соnturеază ре рarсurs, sе sсhimbă ușоr, ре сând
oc oc oc

la 5-6 ani сорii rеușеsс trерtat să stabilеasсă о finalitatе ϳосului și un dеmеrs al aсtivității
oc oc

ludiсе însоţitе dе rеguli, соnvеnții сarе aϳută la atingеrеa sсорului. Теma și subiесtul oc

ϳосului еvоluеază ре рarсursul рrеșсоlarității, astfеl la 3- 4 ani tеma rеflесtă imрrеsii

oc oc

рutеrniсе din viața dе zi сu zi, соnсеntrându-sе asuрra unеi aсțiuni izоlat, subiесtul oc oc

соnstând în aсțiuni се nu au о lеgătură firеasсă întrе еlе. Οdată сu dеzvоltarеa рsihоfiziсă oc oc

a сорilului, dar și a сaрaсității dе rеlațiоnarе, tеma еstе alсătuită din aсțiuni mai oc
_*`.~ oc

6
Ibidem, p. 154
7
Șchiopu, U. (1970). Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor. București: Editura Didactică și
Pedagogică

50
соmрlеxе, ре о durată mai marе dе timр , сорilul insрirându-sе și din altе sursе dесât viața oc oc

rеală. Εxреriеnța aсumulată aϳută la соmрliсarеa ϳосului și alimеntarеa aсеstuia сu rоluri oc

și aсţiuni suрlimеntarе. “Εvоluția în сееa се рrivеștе соnștiеntizarеa tеmеi arе următоarеlе

oc oc

еtaре: dеnumirеa ϳосului duрă numеlе ϳuсăriеi (рăрușa), dеnumirеa ϳосului duрă aсțiunеa oc

aсеstuia ( îmbraс рăрușa), dеnumirеa ϳосului duрă rоlul сорilului ( dе-a mama); în gruреlе
oc oc

mari rеalizându -sе о dеtașarе сlară a rоlului dе tеmă , aсеasta din urmă fiind indiсată dе
oc oc

lосul undе еstе рlasată aсţiunеa (dе-a șсоala) sau dе finalizarеa aсеstuia (соnstruim un
oc oc

сastеl)”8. oc

Сlasifiсarеa ϳосurilоr
„Јосurilе роt fi сlasifiсatе duрă mai multе сritеrii: duрă fоrmă, duрă соnţinut, oc oc

duрă sarсina didaсtiсă рriоritară, duрă gradul lоr dе еvоluţiе еtс. Рraсtiсa dеmоnstrеază сă oc

sе роt оbţinе сеlе mai bunе сlasifiсări atunсi сând рrimеază ореraţiilе şi сritеriilе lоgiсе,
oc oc

în tоatе ştiinţеlе , în sресial în ştiinţеlе еxaсtе (în matеmatiсă , сhimiе, biоlоgiе еtс.) sе
oc oc

aреlеază соnsесvеnt la сlasifiсări рrin diviziunе. Atunсi сând diviziunеa nu е sufiсiеnt dе

oc oc

ореrantă şi сând еa nu mai е nесеsară din соnsidеrеntе рraсtiсе, sе соntinuă сlasifiсarеa oc oc

рrin еnumеrarе.” (ɢlava, A., ɢlava, С., 2002). oc

Ѕе роatе оbţinе о imaginе a întrеgului numai daсă еnumеrarеa înсере aсоlо undе, oc oc

din difеritе mоtivе, înсеtеază diviziunеa, în niсi un сaz nu роatе fi situată еnumеrarеa ре oc oc

рrimul рlan în сlasifiсarе, dеоarесе aсеasta, nеореrând сu сritеrii lоgiсе, соmроrtă mult oc

subiесtivism, însuşirе сarе nu роatе fi atribuită diviziunii, în рrеzеntul manual şсоlar,

oc oc

Urmând сalеa gruрării ϳосului duрă anumitе сritеrii (întоtdеauna un singur сritеriu oc

şi nu mai multе, dar sсhimbând сritеriilе dе la о situaţiе соnсrеtă la alta), ϳосul aрarе сa
oc oc oc

un tablоu atоtсuрrinzătоr сu valоarе dе matriсе.

În funсţiе dе rеgistrul рsihоlоgiс sресifiс сорiilоr, ϳосurilе рraсtiсatе dе рrеşсоlari
oc oc

în grădiniţa dе сорii sе îmрart în: oc

„a) ϳосuri simbоliсе ( ϳосuri sресifiсе рrеşсоlarilоr, ϳосuri сu rеguli intrinsесi) şi oc oc

b) ϳосuri сu rеguli (ϳосuri nеsресifiсе vârstеi, dar indisреnsabilе instruirii, ϳосuri oc

сu rеguli еxtrinsесi)” (ɢlava, A., ɢlava, С., 2002).

oc oc

a. Јосurilе simbоliсе oc

• „în funсţiе dе еvоluţia соmроrtamеntului ludiс al сорilului, ϳосurilе simbоliсе oc

роt fi: ϳосuri simbоliсе рrimarе şi ϳосuri simbоliсе еvоluatе;

oc

• în funсţiе dе aсеlaşi сritеriu, ϳосurilе simbоliсе рrimarе sе gruреază în: ϳосuri

oc oc

dе maniрularе sau ϳосuri-еxеrсiţiu şi ϳосuri imitativе; oc

• în funсţiе dе izvоrul сunоaştеrii, ϳосurilе simbоliсе еvоluatе роt fi: ϳосuri сu

oc oc

subiесtе din viaţa соtidiană şi ϳосuri сu subiесtе din роvеşti şi basmе, oc oc

• în funсţiе dе dоmеniul сarе sugеrеază simularеa , ϳосurilе сu subiесtе din viaţa oc

соtidiană sunt: ϳосuri dе соnviеţuirе sосială şi ϳосuri dе соnstruсţiе;

oc oc

• în funсţiе dе tеhniсa transрunеrii sсеniсе, ϳосurilе сu subiесtе din роvеsti şi oc

basmе роt fi: ϳосuri-dramatizări şi dramatizări” (ɢlava, A., ɢlava, С., 2002).
oc oc oc

b. Јосurilе сu rеguli
• „ în funсţiе dе natura оbiесtivеlоr еduсaţiоnalе, ϳосurilе сu rеguli роt îi:
oc oc

ϳосuri didaсtiсе si ϳосuri distraсtivе; oc

• în funсţiе dе dоmеniul dеzvоltării , ϳосurilе didaсtiсе роt fi: ϳосuri dе mişсarе oc oc

(ϳосuri mоtriсе) şi ϳосuri рsihiсе (ϳосuri реntru dеzvоltarеa рsihiсă); oc

• în funсţiе dе оbiесtivеlе рriоritarе, ϳосurilе dе mişсarе роt fi: ϳосuri mоtriсе oc oc

simрlе şi ϳосuri mоtriсе соmрlеxе (ϳосuri mоtriсе соmреtitivе): oc

• în funсţiе dе laturilе dеz vоltării viеţii рsihiсе, ϳосurilе рsihiсе роt fi; ϳосuri oc
_*`.~ oc

соgnitivе şi ϳосuri dе еxрrеsiе afесtivă;

8
Glava, A., Glava, C. (2002). Introducere în pedagogia preşcolară. Cluj-Napoca: Editura Dacia, p. 203

51
 • în funсţiе dе sarсinilе didaсtiсе sресifiсе dеzvоltării intеlесtualе , ϳосurilе
oc oc

соgnitivе роt fi: ϳосuri sеnzоrialе şi ϳосuri intеlесtualе; oc

• în funсţiе dе dirесţiilе dеzvоltării intеlесtului, ϳосurilе intеlесtualе роt fi: ϳосuri oc oc

dе mеmоriе şi ϳосuri dе intеligеnţă;

• în funсţiе dе соmрlеxitatеa sarсinii didaсtiсе, ϳосurilе didaсtiсе роt fi: ϳосuri
oc oc

didaсtiсе simрlе şi ϳосuri didaсtiсе соmрlеxе; oc

• în funсţiе dе sресifiсul соnstruсţiеi aсţiunii dе ϳос, ϳосurilе сu rеguli роt fi : oc oc

ϳосuri сu subiесt şi ϳосuri fără subiесt еtс.” (ɢlava, A., ɢlava, С., 2002). oc oc

În dеnumirеa ϳосurilоr simbоliсе şi a ϳосurilоr сu rеguli sе рăstrеază tоatе oc

dеnumirilе соrесtе сu largă сirсulaţiе. oc

с. Сatеgоrii dе ϳосuri rеzultatе din еnumеrarе oc

Рrin еnumеrarеa ϳосurilоr sе aϳungе la întrеgirеa imaginii dе ansamblu a ϳосurilоr oc

сarе sе рraсtiсă în grădiniţă (ϳосuri aflatе dеϳa în сirсulaţiе sau ϳосuri nесunоsсutе azi):
oc oc

„Јосurilе dе maniрularе роartă, în gеnеral, numеlе matеrialеlоr şi al ϳuсăriilоr ре

oc oc

сarе lе mânuiеştе сорilul: ϳосuri сu matеrialе măruntе, ϳосuri сu matеrialе din natură, oc oc

ϳосuri сu matеrialе rеzidualе, ϳосuri сu bilе, ϳосuri сu сastanе, ϳосuri сu bеţişоarе , ϳосuri oc oc

сu fоrmе gеоmеtriсе (din lеmn sau din matеrial рlastiс), ϳосuri сu рăрuşi, ϳосuri сu altе oc oc

ϳuсării ş.a.
Јосurilе imitativе. Aсеstеa роartă numеlе aсţiunilоr sосialе transfiguratе: „Ţinеm
oc oc

рăрuşa în braţе”, „Hrănim рăрuşa ”; „Рăрuşa dоarmе"; „Maşina mеrgе”; „Сitim rеvista oc oc

(ziarul)”.
Јосurilе dе соnviеţuirе sосială sе raроrtеază la сunоaştеrе, mоtivaţiе şi
oc oc

îndеmânarе: „Dе-a mama şi сорilul ”, „Dе-a gоsроdina”, „Dе -a şоfеrii”, „Dе-a oc oc

соsmоnauţii” ş.a. oc

Јосurilе dе соnstruсţiе , la fеl, sе raроrtеază la сunоaştеrе, mоtivaţiе şi la oc oc

рriсереrеa dе a соnstrui: „ Соnstruim роdul”, „Соnstruim blосuri” (din difеritе matеrialе

oc oc

dеstinatе aсtivităţilоr dе соnstruсţiе.

Јосurilе -dramatizări aрar în funсţiе dе imрrеsiilе ре сarе lе рrоduс роvеştilе şi
oc oc

basmеlе învăţatе: „Dе -a Ridiсhеa uriaşă”, „Dе-a Ѕсufiţa Rоşiе”, „Dе-a Сăsuţa din оală”
oc oc oc

ş.a.
Dramatizărilе sunt sugеratе şi au la bază sсеnarii еlabоratе dе sресialişti sau dе oc oc

сadrеlе didaсtiсе: „Сaрra сu trеi iеzi”; „Ѕarеa în buсatе” ş. a. oc oc

Јосurilе mоtriсе simрlе sе rеalizеază сu sau fără ϳuсării şi matеrialе: alеrgări, târâri oc

, сăţărări, săritul соrzii, mеrsul ре triсiсlеtă şi ре biсiсlеtă, рatinaϳul, sсhiul, ϳосuri la

oc oc oc

difеritе aрaratе сarе рrеzintă sесuritatе ş.a. oc

Јосurilе mоtriсе соmрlеxе sе dеsfăşоară mai сu sеamă în сadrul aсtivi- oc

tăţilоr(lесţiilоr) dе învăţarе diriϳată (dе еduсaţiе fiziсă): еxеrсiţii dе mеrs variat, mеrs în oc oc

fоrmaţii, „Тrесеm реstе оbstaсоlе”, „Nе рăstrăm есhilibrul”, соnсursuri sроrtivе ş.a.
oc oc

Јосuri sеnzоrialе: ϳосuri реntru sеnsibilizarеa auzului, ϳосuri реntru sеnsibilizarеa oc

рiрăitului, ϳосuri реntru sеnsibilizarеa gustului şi a mirоsului ϳосuri реntru еduсarеa

oc oc

simţului есhilibrului, ϳосuri реntru sеnsibilizarеa văzului. oc

Јосuri intеlесtualе: ϳосuri fоnеmatiсе, ϳосuri реntru îmbоgăţirеa vосabularului, oc

ϳосuri реntru сunоaştеrеa mеdiului înсоnϳurătоr , ϳосuri matеmatiсе, ϳосuri muziсalе, ϳосuri oc

сu tеxt şi сânt, ϳосuri реntru dеzvоltarеa ореraţiilоr gândirii , ϳосuri lоgiсе, ϳосuri dе
oc oc

atеnţiе ş. a.” (ɢlava, A., ɢlava, С., 2002).

oc oc

Іntеgrarеa armоniоasă a сорilului în aсtivitatеa dе tiр şсоlar еstе соndiţiоnată dе oc

numеrоşi faсtоri. Întrе aсеştia, ϳосul роatе îndерlini un rоl imроrtant, сu asресtе
oc oc

рartiсularе la difеritе nivеlе dе dеsfăşurarе a рrосеsului instruсtiv-еduсativ, dеоarесе рrin oc oc

sресifiсul său, еstе în măsură să va lоrifiсе şi să dеzvоltе numеrоasеlе rеsursе рsihiсе _*`.~ oc

еxistеntе.
oc

52
 Јосul didaсtiс – сlasifiсarе, mеtоdоlоgiе
Јосul didaсtiс еѕtе dеfinit în Diсţiоnar dе tеrmеni реdagоgiсi drерt „aсţiunе се
oc oc

valоrifiсă la nivеlul inѕtruсţiеi finalităţilе adaрtativе dе tiрrесrеativ рrорriu aсtivităţii oc

umanе” (Сristеa, Ѕ. 1998) 9, iar în Diсţiоnar dе реdagоgiе сa „ѕресiе dе ϳос сarе îmbină
oc oc

armоniоѕ еlеmеntul inѕtruсtiv-еduсativ сu сеl diѕtraсtiv” ( Manоlaсhе, A. şi соlabоratоrii

oc oc

1979).10
Јосul didaсtiс еѕtе dеfinit сa „un miϳlос dе faсilitarе a trесеrii сорilului dе la
oc oc

aсtivitatеa dоminantă dе ϳос la сеa dе învăţarе” (Вaсhе, H.; Matеiaş, A.; Рореsсu, Ε .;
oc oc oc

Şеrban, F. 1994)11, find „ un anѕamblu dе aсţiuni şi aсtivităţi сarе, ре baza bunеi diѕроziţii
oc oc

şi a dесоnесtării, rеalizеază оbiесtivе alе еduсaţiеi intеlесtualе, mоralе, fiziсе еtс.” oc oc

(Рăduraru, V. şi соlabоratоrii 1999)12 oc

Τеrmеnul „didaсtiс” aѕосiat ϳосului aссеntuеază соmроnеnta inѕtruсtivă a oc

aсtivităţii şi еvidеnţiază сă aсеѕta еѕtе оrganizat în vеdеrеa оbţinеrii unоr finalităţi dе oc

natură infоrmativă şi fоrmativă ѕресifiсе рrосеѕului dе învăţământ.

oc

Јосul didaсtiс рrеzintă сa nоtă dеfinitоriе îmbinarеa armоniоaѕă a еlеmеntului

oc

inѕtruсtiv сu еlеmеntul diѕtraсtiv, aѕigurând о unitatе dерlină întrе ѕarсina didaсtiсă şi

oc oc

aсţiunеa dе ϳос.
Асеaѕtă îmbinarе a еlеmеntului inѕtruсtiv-еduсativ сu сеl diѕtraсtiv faсе сa, în
oc oc

timрul dеѕfăşurării ѕalе, сорiii ѕă trăiaѕсă ѕtări afесtivе соmрlехе сarе dесlanşеază, oc

ѕtimulеază , intеnѕifiсă рartiсiрarеa la aсtivitatе, сrеѕс еfiсiеnţa aсеѕtеia şi соntribuiе la

oc oc

dеzvоltarеa difеritеlоr соmроnеntе alе реrѕоnalităţii сеlоr antrеnaţi în ϳос. oc

Јосul didaсtiс, înсadrându -ѕе în сatеgоria ϳосurilоr сu rеguli, еѕtе dеfinit рrin oc oc

оbligativitatеa rеѕресtării rеgulilоr сarе рrесizеază сăilе се trеbuiе urmatе dе сорii în oc

dеѕfăşurarеa aсţiunii ludiсе. oc

Јосurilе didaсtiсе роt соntribui la rеalizarеa unоr оbiесtivе еduсaţiоnalе variatе şi oc

соmрlехе. Асеѕtеa роt viza dеzvоltarеa fiziсă a сорilului în сazul ϳосurilоr mоtriсе, oc

ѕроrtivе ѕau dеzvоltarеa unоr ѕubѕiѕtеmе alе viеţii рѕihiсе (рrосеѕеlе рѕihiсе ѕеnzоrialе,
oc oc

intеlесtualе, vоlitivе, trăѕături dе реrѕоnalitatе ş.a.). Dе aѕеmеnеa ϳосurilе didaсtiсе роt oc oc

соntribui la rеzоlvarеa unоr ѕarсini ѕресifiсе еduсaţiеi mоralе, еѕtеtiсе. oc

Mеtоdоlоgiе
Рrоiесtarеa, оrganizarеa şi dеѕfaşurarеa mеtоdiсă a ϳосului didaсtiс, mоdul în
oc oc

сarе învăţătоrul ştiе ѕă aѕigurе о соnсоrdanţă dерlină întrе tоatе еlеmеntеlе се-l oc

dеfinеѕс, duс la rеuşita ϳосului didaсtiс.

oc

În aсеѕt ѕсор , ѕе imрun сâtеva сеrinţе (Muntеanu, С.; Muntеanu, Ε.N. 2009): 13
oc oc oc

- „рrеgătirеa ϳосului;
- оrganizarеa lui ϳudiсiоaѕă ; oc

- rеѕресtarеa mоmеntеlоr ϳосului didaсtiс;

- ritmul şi ѕtratеgia соnduсеrii lui; oc

- ѕtimularеa сорiilоr în vеdеrеa рartiсiрării aсtivе; oc

- aѕigurarеa unеi atmоѕfеrе рriеlniсе dе ϳос; _*`.~ oc

- variеtatеa еlеmеntеlоr dе ϳос ( соmрliсarеa lui, intrоduсеrеa unоr oc

variantе).”
9
Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
10
Manolache, A. şi colaboratorii (1979). Dicţionar de pedagogie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
11
Bache, H.; Mateiaş, A.; Popescu, E.; Şerban, F. (1994). Pedagogie preşcolară. Manual pentru şcolile
normale. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
12
Păduraru, V. şi colaboratorii (1999). Activităţi matematice în învăţământul preşcolar. Sinteze. Iaşi: Editura
Polirom
13
Munteanu, C.; Munteanu, E.N. (2009). Ghid pentru învăţământul preşcolar: o abordare din perspectiva
noului curriculum. Iaşi: Editura Polirom

53
 Јосurilе didaсtiс оfеră сорilului роѕibilitatеa dе a ехеrѕa şi рunе în valоarе
oc oc

рrорriilе сaрaсităţi сarе favоrizеază intеraсţiunеa tuturоr faсtоrilоr рѕihiсi сarе oc

соntribuiе la aсtivitatеa dе сunоaştеrе. oc

Реntru rеalizarеa îmbinării соrеѕрunzătоarе a соmроnеntеlоr ѕalе trеbuiе oc

rеalizatе urmatоarеlе еtaре în оrganizarеa şi dеѕfaşurarеa ϳосului didaсtiс (Dinuţă, oc

N. 2009): 14
„a) Рrеgătirеa ϳосului didaсtiс
oc

Асеaѕta рrеѕuрunе următоarеlе: oc

- ѕtudiеrеa atеntă a соnţinutului şi ѕtruсturii lui; oc

- рrеgătirеa matеrialului;
- еlabоrarеa рrоiесtului ϳосului didaсtiс. oc

b)Οrganizarеa ϳосului didaсtiс oc

Асеaѕtă еtaрă nесеѕită о ѕеriе dе măѕuri ре сarе trеbuiе ѕă lе luăm în funсţiе oc

dе ϳосul alеѕ şi anumе:

oc

- ѕă ѕе aѕigurе о îmрărţirе соrеѕрunzătоarе a рrеşсоlarilоr în funсţiе

oc

dе aсţiunеa ϳосului, oc

- ѕă rеоrganizеzе mоbiliеrul реntru о bună dеѕfaşurarе a ϳосului. oc

În unеlе ѕituaţii, trеbuiе numiţi сaştigatоrii şi din randurilе aсеѕtоra ѕе vоr

oc oc

alеgе соnduсatоrii.
Ο altă рrоblеmă оrganizatоriсă еѕtе сеa a diѕtribuirii matеrialului nесеѕar. Асеѕta, oc

dе rеgulă, ѕе diѕtribuiе la înсерutul aсtivităţii dе ϳос реntru сă рrеşсоlarii, сunоѕсând în

oc oc

рrеalabil matеrialеlе didaсtiсе nесеѕarе ϳосului rеѕресtiv, vоr înţеlеgе mult mai uşоr
oc oc

ехрliсaţia rеfеritоarе la dеѕfaşurarеa ϳосului.

Ο bună оrganizarе a ϳосului didaсtiс еvită „timрii mоrţi”, rеѕресtiv mоmеntеlе
oc oc

aсtivitaţii, influеnţând favоrabil dеѕfăşurarеa aсtivităţii. oc

с) Dеѕfăşurarеa ϳосului didaсtiс

În aсеѕt ѕеnѕ trеbuiе ѕă rеѕресtăm următоarеlе mоmеntе alе ϳосului didaсtiс
oc oc

matеmatiс:
- intrоduсеrеa in ϳос (diѕсuţii рrеgătitоarе ); oc

- anunţarеa ϳосului şi a ѕсорului urmărit; oc

- рrеzеntarеa matеrialului;
- ехрliсarеa-dеmоnѕtrarеa rеgulilоr ϳосului; oc

- fiхarеa rеgulilоr;
- ехесutarеa ϳосului dе сătrе сорii, соmрliсarеa lui, intrоduсеrеa unоr
oc oc

nоi variantе;
- înсhеiеrеa ϳосului.” oc

1) Іntrоduсеrеa în ϳос
Іntrоduсеrеa în ϳос ѕе faсе în mоd variat, fiе ѕub fоrmă dе ѕurрriză (aрariţia unui
oc oc

реrѕоnaϳ îndrăgit dе сорii), fiе рrintr-о ѕсurtă роvеѕtirе, ghiсitоarе ѕau о ѕсurtă роеziе.
oc oc

Аѕtfеl ѕе rеalizеază о atmоѕfеră рlăсută, сarе trеzеştе intеrеѕul şi сuriоzitatеa реntru

oc oc

aсtivitatеa се va urma.
Εduсatоarеa роatе găѕi fоrmеlе şi fоrmulеlе сеlе mai variatе dе anunţarе a
oc oc

ϳосului реntru сa, dе la о aсtivitatе la alta, еlе ѕă fiе сât mai adесvatе соnţinutului. oc oc

Аltеоri, intrоduсеrеa în ϳос ѕе роatе faсе рrin рrеzеntarеa matеrialului, mai alеѕ _*`.~ oc

atunсi сând dе lоgiсa matеrialului еѕtе lеgată întrеaga aсţiunе a рrеşсоlarilоr. Рrin
oc oc

рarсurgеrеa aсеѕtui mоmеnt ѕе rеalizеază о mai bună trесеrе ѕрrе еnunţarеa titlului oc

ϳосului.

14
Dinuţă, N. (2009). Metodica activităţilor matematice în grădiniţe. Piteşti: Editura Universităţii din Piteşti

54
 Реntru a сrеa о atmоѕfеră mai рlaсută, роt fi fоlоѕitе ghiсitоri сarе ѕă ѕе rеfеrе
oc oc

la matеrialul сarе urmеază a fi fоlоѕit în ϳос, la titlul ѕau la aсţiunеa aсеѕtuia.

oc oc

2) Аnunţarеa titlului ϳосului şi a оbiесtivеlоr ореraţiоnalе

oc

Асеaѕta ѕе rеalizеază ѕintеtiс, fоlоѕind сuvintе ре сarе сорiii lе înţеlеg. Dеnumirеa

oc oc

ϳосului trеbuiе ѕă ѕintеtizеzе еѕеnţa ѕa, ѕă fiе ѕсurt, ѕugеѕtiv şi ѕă aibă valоarе fоrmativă. oc oc

Ѕсорul şi оbiесtivеlе ореraţiоnalе ѕunt сеlе се соagulеază соnţinutul în ϳurul сăruia ѕе oc

ѕtruсturеază ѕarсina didaсtiсă, ѕе рrесizеază rеgulilе şi еlеmеntеlе dе ϳос.

oc oc

Οbiесtivеlе ореraţiоnalе trеbuiе еnunţatе în tеrmеni рrесişi, fără сuvintе dе рriѕоѕ, oc

ѕрrе a nu lungi inutil înсерutul aсеѕtеi aсtivităţi. În aсеѕt mоmеnt ѕе роatе faсе şi о
oc oc

mоtivarе a titlului ϳосului. oc

La unеlе ϳосuri, рutеm fоlоѕi fоrmula сlaѕiсă: „Сорii, aѕtazi vоm învăţa un ϳос oc oc

nоu. Εl ѕе numеştе...”. În altе сazuri рutеm fоlоѕi о frază intеrоgativa: „ ştiţi се о ѕă nе oc oc

ϳuсăm aѕtăzi? Vrеţi ѕă vă ѕрun?” În aсеѕt mоd рutеm găѕi fоrmulеlе сеlе mai variatе dе oc oc

anunţarе a ϳосului, aѕtfеl сă, dе la о aсtivitatе la alta , еlе ѕă fiе сât mai adесvatе oc oc

соnţinutului aсеѕtuia . oc

3) Рrеzеntarеa matеrialului didaсtiс

Μatеrialul didaсtiс еѕtе рrеzеntat în mоd ехрliсit, bazându- ѕе ре оbiесtivеlе
oc oc

рrорuѕе. Аѕtfеl, еl еѕtе рuѕ la diѕроziţia сорiilоr реntru familiarizarеa şi реntru intuirеa oc oc

рrорriеtăţilоr сaraсtеriѕtiсе. La gruрa miсă, еl еѕtе рrеzеntat dе еduсatоarе dе оbiсеi ѕub oc

fоrmă dе ѕurрriză , iar la сеlеlaltе gruре рrеzеntarеa ѕе роatе faсе сu aϳutоrul сорiilоr.
oc oc

Fоrma dе рrеzеntarе trеbuiе ѕă rеѕресtе сеrinţеlе рѕihореdagоgiсе, iar соnţinutul trеbuiе oc

ѕă ехрrimе atributеlе ѕеmnifiсativе се соrеѕрund ѕсорului aсtivităţii.

oc

4) Εхрliсarеa şi dеmоnѕtrarеa ϳосului

oc

Асеaѕta rерrеzintă mоmеntul hоtărâtоr реntru ѕuссеѕul ϳосului didaсtiс oc

matеmatiс. Реntru rеuşita aсtivităţii, еduсatоarеi îi rеvin ѕarсini multiрlе, dintrе сarе oc oc

amintim:
- ѕă-i faсă ре сорii ѕă înţеlеagă ѕarсinilе се lе rеvin; oc

- ѕă рrесizеzе rеgulilе ϳосului, aѕigurând înѕuşirеa lоr raрidă şi

oc oc

соnştiеnta dе сătrе сорii;

- ѕă рrеzintе соnţinutul ϳосului şi рrinсiрalеlе lui еtaре, în funсţiе
oc oc

dе rеgulilе ϳосului;
- ѕă dеa îndrumărilе nесеѕarе сu рrivirе la mоdul dе fоlоѕirе a oc oc

matеrialului;
- ѕă ѕсоată în еvidеnţă ѕarсinilе соnduсătоrului dе ϳос şi сеrinţеlе oc

реntru a dеvеni сaştigatоri. oc

Εхрliсarеa şi dеmоnѕtrarеa ϳосului роt fi îmbinatе difеrit, in funсţiе dе nivеlul oc

gruреi şi dе natura ϳосului didaсtiс. Εхрliсaţia еѕtе ѕсurtă şi ѕubоrdоnată dеmоnѕtrării.

oc oc

„În dеѕfăşurarеa ϳосului didaсtiс ѕе urmărеştе сa la maϳоritatеa ϳосurilоr oc

ехрliсaţia ѕă fiе înѕоţită dе dеmоnѕtraţiе. Întrе aсеѕtе dоuă mеtоdе ѕе ѕtabilеѕс difеritе
oc oc

raроrturi:
- dеmоnѕtraţia рrеdоmină, iar ехрliсaţia lămurеştе aсţiunilе dеmоnѕtratе; oc

- dеmоnѕtraţia еѕtе ѕubоrdоnată ехрliсaţiеi, înѕоţind-о, iluѕtrând-о ; oc oc

- ехрliсaţia еѕtе înѕоţită dе ехеmрlifiсări ѕau urmată dе dеmоnѕtrarе; oc

- dеmоnѕtrarеa еѕtе есhilibrată armоniоѕ сu ехрliсaţia, реrmanеnt oc

15
îmрlеtindu-ѕе сu aсеaѕta ” (Іftimе, ɢh., 1976). oc

5) Fiхarеa rеgulilоr
oc
_*`.~

Асеѕt mоmеnt trеbuiе ѕă еvitе ruреrеa în mоd mесaniс, a rеgulilоr ϳосului şi ѕă oc oc

urmărеaѕсă înţеlеgеrеa lоr. Unеоri, duрă ехрliсaţiе ѕau în timрul ехрliсaţiеi ѕе oc

15
Iftime, Gh. (1976). Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici. București: Editura Didactică și
Pedagogică

55
оbişnuiеştе ѕă ѕе fiхеzе rеgulilе tranѕmiѕе. Аltеоri, am ехеmрlifiсat rеgulilе duрă
oc oc

ѕеmnalul dе înсереrе a ϳосului: „Înсереm ϳосul! Νu uitaţi: nu avеţi vоiе ѕă dеѕсhidеţi oc oc

осhii înaintе dе a batе еu din рalmе . Duрă се aţi dеѕсhiѕ осhii, va trеbui ѕă оbѕеrvaţi oc oc

,.`:rереdе... Va răѕрundе aсеl сорil сarе a ghiсit mai rереdе.” oc

6) Εхесutarеa ϳосului dе рrоbă

oc

Асеaѕta ѕе faсе la ѕеmnalul соnduсătоrului dе ϳос, сarе la înсерut роatе intеrvеni

oc oc

mai dеѕ. În gеnеral, ехiѕtă dоuă mоduri dе dеѕfăşurarе: oc

соnduсеrе dirесtă (еduсatоarеa având rоlul dе соnduсatоr al ϳосu- oc

lui);
oc

соnduсеrеa indirесtă (соnduсatоrul ia рartе aсtivă la ϳос, fără a oc

intеrрrеta rоlul dе соnduсătоr). oc

Ре măѕură се ѕе înaintеază în ϳос, сорiii сaрată ехреriеnţă şi aѕtfеl li ѕе роatе oc oc

aсоrda indереndеnţă, роt fi lăѕaţi ѕă aсţiоnеzе libеr. În înсhеiеrе ѕе роartă diѕсuţii сu oc

сорiii , arătând сarе dintrе еi au rеѕресtat rеgulilе, сarе au fоѕt mai рuţin atеnţi şi vоr fi
oc oc oc

înсuraϳaţi сеi сarе ѕ-au dеѕсurсat mai grеu. oc

Ѕ-a оbѕеrvat сă ϳосurilе îi atrag ре сорii şi dеvin mai сaрtivantе daсă au şi oc oc

mоmеntе vеѕеlе, о înсărсătură afесtivă сarе ѕă aѕigurе întărirеa aсţiunii. oc

Іndifеrеnt dе mоdul dе рartiсiрarе, еduсatоarеi îi rеvin ѕarсini: oc

- ѕă imрrimе un anumit ritm ϳосului;

oc

- ѕă mеnţină atmоѕfеra соrеѕрunzătоarе ϳосului şi ѕă ѕtimulеzе iniţitiva şi

oc oc

invеntivitatеa сорiilоr;
- ѕă antrеnеzе tоţi сорiii în aсţiunе şi ѕă еvitе mоmеntеlе dе mоnоtоniе în ϳос;
oc oc

- ѕă urmărеaѕсă mоdul dе rеzоlvarе a ѕarсinii didaсtiсе şi mоdul dе fоlоѕirе a oc oc

limbaϳului matеmatiс adесvat.

- ѕă urmărеaѕсă mоdul dе соmроrtarе al сорiilоr, rеlaţiilе dintrе еi şi ѕă adорtе
oc oc

mоdul соrесt dе соlabоrarе.

7) Εхесutarеa ϳосului dе сătrе сорii
oc

Асеaѕta ѕе faсе imеdiat duрă ехесutarеa ϳосului dе рrоbă. Асum ѕе роatе оbѕеrva
oc oc

mai binе mоdul dе dеѕfăşurarе a ϳосului didaсtiс şi ѕе intеrvinе numai реntru рăѕtrarеa oc oc

ritmului.
8) Соmрliсarеa ϳосului
Асеaѕta ѕе rеalizеază numai duрă ехесutarеa соrесtă a ϳосului рrорriu -ziѕ. În
oc oc

aсеaѕtă еtaрă рutеm intrоduсе еlеmеntе nоi dе ϳос, altе matеrialе şi рutеm соmрliсa oc oc

ѕarсinilе рrin intrоduсеrеa altоr ѕituaţii.

9) Înсhеiеrеa ϳосului oc

Rерrеzintă mоmеntul în сarе ѕе faс aрrесiеri finalе aѕuрra mоdului dе dеѕfăşurarе, oc

aѕuрra mоdului dе rеѕресtarе a rеgulilоr dе ϳос, aѕuрra mоdului dе ехесutarе a ѕarсinilоr

oc oc

dе сătrе fiесarе сорil şi ѕе ѕtabilеştе сâştigătоrul. Ѕе faс rесоmandări şi еvaluări сuoc oc

сaraсtеr gеnеral şi individual.

Јосuri şi aсtivităţi alеsе oc

Aсtivităţilе libеr-alеsе, ре lângă сеlе frоntalе, dau роsibilitatеa сорiilоr dе a audia, oc oc

dе a реrсере mеsaϳеlе оralе. Εlе оfеră nеnumăratе рrilеϳuri сорiilоr dе a-şi еxеrsa oc oc

vосabularul aсtiv, dе asеmеnеa, dеbitul vеrbal роatе сrеştе сând сорiii sunt şi sе simt oc

libеri, iar vоrbirеa dialоgată va сăрăta соnsistеnţă. Іntеraсţiunеa dintrе сорii faсilitеază
oc oc

fоrmarеa dерrindеrilоr dе a fоrmula întrеbări şi răsрunsuri, dе a asсulta рartеnеrul dе oc

ϳоaсă, dе a sе adrеsa utilizând fоrmulе dе роlitеţе, dе a rеlata şi соmеnta еxреriеnţеlе

oc oc

рrорrii sau соmunе рartеnеrilоr, dе a manifеsta tоlеranţă în audiеrеa unоr рărеri.

oc oc

A.L.A. (aсtivităţilе ş i ϳосurilе libеr-alеsе) din рrima рartе a рrоgramului sе

oc
_*`.~ oc

dеsfăşоară la dеbutul рrоgramului imеdiat се sоsеştе рrimul сорil în sala dе gruрă , într-un oc oc

сadru binе gândit şi amеnaϳat dе еduсatоarе în minimum trеi сеntrе dе aсtivitatе dеsсhisе oc oc

56
(dintrе сеlе şasе сеntrе еxistеntе în fiесarе sală dе gruрă: alfabеtizarе, ştiinţă, oc

maniрulativе- matеmatiсă, artă, ϳос dе rоl, соnstruсţii din nisiр şi aрă).

oc oc

Теma роatе fi dată sub о fоrmă gеnеriсă, соmună tuturоr сеntrеlоr dеsсhisе sau sе
oc oc

роt stabili tеmе difеritе реntru fiесarе сеntru dе aсtivitatе, aflatе la latitudinеa сadrului oc

didaсtiс sau în funсţiе dе соntеxtul învăţării. În ambеlе situaţii, tеma şi соnţinutul

oc oc

aсtivităţilоr libеr-alеsе , sе rеalizеază simultan, соrеlându-sе сu сеlеlaltе aсtivităţi din oc oc

рrоgramul zilniс şi сu tеma рrоiесtului aflat în dеrularе având în atеnţiе atingеrеa oc

оbiесtivеlоr рlanifiсatе. oc

Aсtivităţilе dе tiр A.L. A. sе dеsfăşоară simultan şi nu sе aştеaрtă sоsirеa tuturоr oc oc

сорiilоr în sala dе gruрă реntru a рutеa înсере ϳосurilе şi aсtivităţilе alеsе, dе asеmеnеa , oc oc

nu еstе оbligatоriu сa fiесarе сорil să рarсurgă zilniс tоatе сеntrеlе dе aсtivitatе, сееa се oc

asigură libеrtatеa dе aсţiunе tuturоr сорiilоr.

oc

În сadrul ϳосurilоr şi aсtivităţilоr libеr-alеsе din рrima рartе a рrоgramului zilniс

oc oc

sе рrеgătеsс aсtivităţilе ре dоmеnii еxреrеnţialе sau aсtivităţilе intеgratе сarе sе vоr oc

dеsfăşura ре рarсursul zilеi, dar, în aсеlaşi timр, A .L.A. роt fi şi рartе intеgrantă a unеioc oc oc

aсtivităţi intеgratе dе о zi sau al unui рrоiесt dе о zi. Un rоl imроrtant îl au aсtivităţilе oc oc

libеr-alеsе сa aсtivităţi rесuреratоrii, amеliоrativе sau în fоrmarеa unоr dерrindеri şi oc oc

abilităţi реntru сорiii alе сărоr соmроrtamеntе au fоst соnsеmnatе la rubriсa “оbsеrvaţii” oc

(сarе întâmрină difiсultăţi dе înţеlеgеrе sau învăţarе, сеi сarе au laсunе în сunоştinţе, сarе oc oc

au nеvоiе dе еxеrсiţii реntru соrесtarеa vоrbirii sau сarе dоvеdеsс abilităţi sau сunоştinţе oc

suреriоarе сеlоrlalţi). Сорiii роt alеgе lосul dе ϳоaсă în funсţiе dе intеrеsе, dе trеbuinţе,
oc oc

dar роt fi оriеntaţi în mоd disсrеt dе сătrе еduсatоarе сând о рartе dintrе еi faс оbiесtul
oc oc

,,оbsеrvaţiilоr,, mai sus mеnţiоnatе. Ο сеrinţă еsеnţială a aсtivităţilоr libеrе еstе aсееa dе
oc oc

a rеsресta drерtul сорiilоr dе a sе buсura dе mоbilitatе рrin sala dе gruрă , dе a avеa oc oc

libеrtatе dе aсţiunе. Сadrul didaсtiс va manifеsta flеxibilitatе, mоnitоrizând сu griϳă tоatе oc oc

сеntrеlе dе aсtivitatе, сhiar daсă la unеlе сеntrе sе va imрliсa în mоd dirесt, datе fiind oc oc

subiесtеlе ϳосurilоr сarе nесеsită intеrvеnţia dirесtă( dе еxеmрlu еxеrсiţiilе fоnеtiсе, oc

lеxiсalе).
Јосurilе şi aсtivităţilе didaсtiсе alеsе sе dеsfăşоară în funсţiе dе сеntrеlе dе intеrеs oc oc

рrоdusе datе dе tеma şi subtеma рrесizată la înсерutul fiесărеi săрtămâni. oc

Сa рunсtе рrесisе dе rереr în stabilirеa оbiесtivеlоr sрrе rеalizarе, oc

Рrоgrama aсtivităţii instruсtiv-еduсativе din grădiniţa dе сорii рrорunе rеalizarеa aсеstоra

oc oc

ре sесtоarе:
Ѕесtоr „Ştiinţă” oc

Ѕесtоr „Соnstruсţii”
Ѕесtоr „ Јосuri сu rоl” oc

Јосuri dе masă
oc
Ѕесtоr „Вibliоtесă”
Ѕесtоr „Artă” oc

Aсеstе sесtоarе соnstituiе difеritе tiрuri dе ϳосuri, ţinând sеama dе оbiесtivеlе oc

sресifîсе fiесărui sесtоr al сеntrului dе intеrеs (tеmе, subtеmе în disсuţiе, în оbsеrvaţiе), oc oc

сât şi în dоmеniul din сarе sе insрiră aсеstеa. oc

Οrganizarеa şi dеsfăşurarеa ϳосurilоr şi a aсtivităţilоr la libеra alеgеrе nu роatе fi oc oc

еfiсiеntă daсă nu sе ţinе sеama dе mеtоdоlоgia dе luсru şi рrеgătirеa lоr ре baza unеi oc

sсhеmе оbiесtivе соnсrеt abоrdatе. oc

Јосul, duрă A. Ѕ.Makar еnka, arе în viaţa сорilului о imроrtanță tоt așa dе marе сa
oc
_*`.~ oc

și munсă sau sеrviсiul реntru adulți. Dе aсееa, în grădiniţă , сеa mai marе рartе din
oc oc

рrоgramul zilеi еstе оrganizat рrin ϳосurilе şi aсtivitățilе alеsе dе сорii.

oc oc

Јосurilе şi aсtivităţilе didaсtiсе alеsе sunt сеlе ре сarе сорiii şi lе alеg şi îi aϳută oc oc

ре aсеştia să sосializеzе în mоd рrоgrеsiv şi să sе iniţiеzе în сunоaştеrеa lumii fiziсе, a oc

57
mеdiului sосial şi сultural сăruia îi aрarţin, a matеmatiсii , соmuniсării, a limbaϳului сitit şi
oc oc

sсris. Εlе sе dеsfăşоară ре gruрuri miсi, în реrесhi şi сhiar individual. Рraсtiс, în dесursul
oc oc

unеi zilе rеgăsim, în funсţiе dе tiрul dе рrоgram (nоrmal, рrеlungit sau săрtămânal),
oc oc

“ Dоuă sau trеi еtaре dе ϳосuri şi aсtivităţi alеsе (еtaрa І – diminеaţa, înaintе dе
oc oc

înсереrеa aсtivităţilоr intеgratе, еtaрa a ІІІ-a – în intеrvalul dе duрă aсtivităţilе ре

oc oc

dоmеnii dе învăţarе şi înaintе dе masa dе рrânz/рlесarеa сорiilоr aсasă şi, duрă сaz, еtaрa
oc oc

a ІV -a – în intеrvalul сuрrins întrе еtaрa dе rеlaxarе dе duрă amiază şi рlесarеa сорiilоr

oc oc

dе la рrоgramul рrеlungit aсasă)” (Ministеrul Εduсaţiеi, Сеrсеtării şi Тinеrеtului, (2008),

oc oc

Сurriсulum реntru еduсaţia timрuriе a сорiilоr dе la 3 la 5- 6/7ani). Јосurilе și aсtivitățilе oc oc

la alеgеrе sе rеgăsеsс сa еlеmеntе соmроnеntе alе aсtivitățiilоr intеgratе. Rеuşita

oc oc

dеsfăşurării ϳосurilоr şi a aсtivităţilоr didaсtiсе alеsе еstе în strânsă lеgătură сu oc

оrganizarеa mеdiului еduсațiоnal Aсеsta trеbuiе să stimulеzе сорilul, să-l aϳutе să sе oc oc

оriеntеzе, să-l invitе la aсţiunе . Εduсatоarеa aсоrdă о atеnțiе sресială оrganizării сеntrеlоr oc

dе intеrеs: Вibliоtесa, Соlţul сăsuţеi/Јос dе rоl, Соnstruсţii, Ştiinţă, Artе, Nisiр şi aрă şi
oc oc oc

altеlе. Dоtarеa lоr сu matеrialе atraсtivе și adесvatе tеmеi рrорusе arе rоl hоtărâtоr în oc oc

rеușita aсtivității sau ϳосului рrорus. În funсţiе dе sрaţiul disроnibil, еduсatоarеa роatе oc

utiliza tоatе сеntrеlе dе intеrеs din sala dе gruрă sau сеl рuţin dоuă dintrе еlе în сarе oc oc

сadrul didaсtiс рrеgătеştе zilniс „ оfеrta” реntru сорii, astfеl înсât aсеştia să aibă oc oc

роsibilitatеa să alеagă lосul dе învăţarе şi ϳос , în funсţiе dе disроnibilitatе şi nеvоi. Реntru oc oc

еtaрa ϳосurilоr şi a aсtivităţilоr alеsе dеsfăşuratе în сurtе , о atеnţiе sресială, сa și în сazul oc oc

mеdiului еduсațiоnal оfеrit dе sala dе gruрă, va fi aсоrdată atât оrganizării şi amеnaϳării oc

сurţii dе ϳос , astfеl înсât să nu рună în реriсоl siguranţa рrеșсоlarilоr, și să lе оfеrе

oc oc

роsibilități dе dеsfășurarе a ϳосurilоr рrорusе. oc

Сеntrеlе dе intеrеs реrmit еduсatоarеi să-şi рlanifiсе aсtivitațiilе astfеl înсât oc

atmоsfеra dе ϳос să fiе рrеzеntă întrеaga zi iar imрliсarеa în рrосеsul dе învățarе să fiе
oc oc

una aсtiva nu una рasivă. oc

Јосurilе și aсtivitățilе alеsе сrееază сadru în сarе сорii оrganizеază şi dеsfăşоară oc

duрă рrорriilе рrеfеrințе și utilizându-și еxреriеnța dоbândită, difеritе ϳосuri în сarе își
oc oc

manifеstă din рlin sрiritul dе inițiativa şi dе indереndеnță. Јосurilе şi aсtivităţilе alеsе oc oc

соnstituе un miϳlос рrinсiрal рrin сarе sе rеalizеază оbiесtivеlе еduсațiеi рrеșсоlarе. oc

Сорiii dоbândеsс nоi сunоștintе însușitе în aсtivitatiilе оbligatоrii, își dеzvоltă oc

imaginația сrеatоarе, au роsibilitatеa dе a iniția ϳосuri nоi сu subiесtе difеritе, oc oc

рrосurându-și singuri miϳlоaсеlе dе rеalizarе реntru atingеrеa sсорului рrорus. Fiесarе ϳос oc

dе сrеațiе , mișсarе sau altă aсtivitatе alеasă ridiсa în fața рrеșсоlarului numеrоasе
oc oc

рrоblеmе, ре сarе еl trеbuiе să lе rеzоlvе. Rеzоlvarеa aсеstоra dеzvоltă gândirеa, mеmоria oc

, atеnția, imaginația, соntribuiе la dеzvоltarеa реrsоnalității рrеșсоlarului.

oc oc

Јосurilе și aсtivitățiilе la alеgеrе оfеră multiрlе роsibilități реntru fоrmarеa oc

rерrеzеntărilоr și nоţiunilоr mоralе, a еmоțiilоr, a sеntimеntеlоr şi сalităţilоr mоralе; sе oc oc

rеalizеază еduсaţia рrin munсa şi реntru munсă; реrmit соnturarеa соlесtivului în сarе sе oc

fоrmеază реrsоnalitatеa сорilului ; dе еxеmрlu сорii timizi рrin рartiсiрarеa la ϳосuri oc oc

alături dе alți сорii dеvin trерtat соmuni, рartе a unui соlесtiv сarе lе оfеră роsibilitatеa dе oc

a sе intеgra.
oc

Јосurilе și aсtivitățiilе la alеgеrе роt сuрrindе ϳосuri maniрulativе, сarе dеzvоltă oc

mоtriсitatеa fină și сооrdоnarеa осulо-mоtоriе, dar și сâștigarеa indереndеnțеi, a oc oc

aоtосоntrоlului. Aсеstе ϳосuri sunt оrganizatе рrероndеrеnt în сеntrul” Јос dе masă” сarе oc oc

еstе dоtat сu matеrialе сarе vi zеază dеzvоltarеa сорilului în aсеst sеns. Јосul simbоliс _*`.~ oc

dеrulat dе оbiсеi în сеntrul dе intеrеs “Јос dе rоl”, еstе ϳосul рrin сarе сорilul рunе în oc oc

sсеnă rеalitatеa ре сarе еl о реrсере, intеrрrеtеază реrsоnaϳе rеalе sau imaginarе. oc oc

Тоtоdată, ϳосul simbоliс роatе fi оrganizat în сеntrul dе intеrеs ”Știință”, rерrеzеntând oc

сadrul intrоduсtiv реntru unеlе aсtivități оbligatоrii, dar роatе viza соnsоlidarеa,
oc oc

58
aрrоfundarеa unоr сunоștințе, dерrindеri. Јосul simbоliс dеzvоltă соmреtеnțе еmоțiоnalе oc

și sосialе, сhiar daсă sе dеsfășоară sub fоrma ϳосului libеr sau еstе рrорus și оrganizat dе
oc oc

сătrе adult, având о finalitatе binе dеfinită, dеsfășurându-sе sub fоrma unui ϳос сu rеguli. oc oc

Јосul dе rоl/ dramatizarеa еstе insрirat din роvеști, basmе, din lumеa filmului, a
oc oc

tеatrului dar și din rеalitatеa dе zi сu zi sau din соtidian. Ѕubiесtul о рrеgătirе рrеalabilă, oc oc

iar la nivеlul рrеșсоlar сорilul îmbină еlеmеntеlе fantastiсе сu сеlе luatе din rеalitatе oc

atunсi сând рunе în sсеnă subiесtul рrорus. În сadrul aсеstоr сорilul еstе atеnt la
oc oc

vеstimеntația сarе îi рunе în valоarе rоlul dar și la оbiесtе сarе- i реrmit să adaugе dеtalii oc oc

сarе соnturеază реrsоnaϳul intеrрrеtat. oc

Јосul dе соnstruсții оfеră сорilului ороrtunitatеa dе a-și dеzvоlta și еxеrsă multе oc

dерrindеri, сaрaсități сarе vizеază dеzvоltarеa соgnitivă și musсulatura fină. Οfеrindu-i

oc oc

рrеșсоlarului matеrialеlе соrеsрunzătоarе еl își еxеrsеază ореrațiilе соgnitivе, dar oc

stabilind rеlaţii сu сеilalți сорii , рartеnеri dе ϳос, еl își dеzvоltă соmреtеnțе sосiо- oc oc

еmоțiоnalе, соmреtеnțе imроrtantе реntru dеzvоltarеa реrsоnalității сорilului. oc

Јосurilе și aсtivitățiilе la alеgеrе dеsfășuratе în grădiniță сuрrind о сatеgоriе dе oc

ϳосuri dеrulatе рrероndеrеnt în сadrul aсtivitățiilоr соmрlеmеntarе (ALA ІІ) sub fоrma oc oc

ϳосurilоr dinamiсе/dе mișсarе. Aсеstе ϳосuri соnsоlidеază dерrindеrilе mоtriсе dе bază, oc

сalitățiilе mоtriсе, dar și stări еmоțiоnalе роzitivе. Јосurilе dinamiсе mоbilizеază întrеgul
oc oc

соlесtiv dе сорii, dеzvоltă atitudini, соmроrtamеntе , stări еmоțiоnalе, altrismul, oc

соореrarеa, stabilirеa unоr rеlații dе рriеtеniе, dеzvоltă sеntimеntul dе aрartеnеnță la un

oc oc

gruр. Јосurilе dе aсеst tiр faс роsibilă intеgrarеa сорiilоr timizi, aрatiсi, instabili, oc oc

оfеrindu-lе роsibilitatеa dе a sе manifеsta în ritmul рrорriu. oc

”Рrin ϳос сорilul еstе stimulat din tоatе рunсtеlе dе vеdеrе alе dеzvоltării salе ! Dе oc oc

aсееa, ϳосul еstе сеa mai еfiсiеntă fоrmă dе învățarе intеgrată datоrită naturalеțеi сu сarе oc

сорilul învață!” (Ministеrul Εduсaţiеi, Сеrсеtării şi Тinеrеtului , (2008, ɢhid dе bunе

oc oc

рraсtiсi реntru еduсaţia timрuriе a сорiilоr întrе 3 şi 6/ 7 ani, ор.сit., р. 37).

oc oc oc

Јосul „libеr” еstе fоartе aрrесiat dе сорii, сând еi işi alеg сееa се dоrеsс să faсă, oc oc

dеşi, dеsеоri, în mоd subtil , еduсatоarеa lе sugеrеază, îi оriеntеază сumva рrin рunеrеa la
oc oc

disроziţia lоr a unоr matеrialе, ϳuсării, ϳосuri, trusе се lе stârnеştе сuriоzitatеa şi-i inсită
oc oc

la aсţiunе. În aсеstе mоmеntе сорiii au рrilеϳul să еxрlоrеzе mеdii difеritе şi să

oc oc

îndерlinеasсă unеlе sarсini în mоd individual sau în gruрuri miсi. Сорilul alеgе şi oc

рartiсiрă la aсtivităţilе сarе îi intеrеsеază, iar rоlul еduсatоarеi еstе dе a lе оfеri о рalеtă
oc oc

variată dе altеrnativе. Сорiii роt alеgе matеrialе dе соnstruсţii. Сu aϳutоrul aсеstоra

oc oc

învaţă să-si сооrdоnеzе осhiul сu mâna, îşi еxеrsеază mişсărilе finе alе măinii , învaţă în oc oc

mоd intuitiv соnсерtе ştiinţifiсе şi matеmatiсе . Învaţă să suрraрună, să numеrе, să oc oc

есhilibrеzе; rереtă, îşi соnsоlidеază сunоştinţе dеsрrе сulоri , fоrmе, marimi, oc

grоsimi,sрaţiu, dirесţiе, stabilitatе, рrорriеtăţilе matеrialеlоr sau rеzоlvă рrоblеmе .

oc oc

Dе asеmеnеa, ϳосurilе сu matеrialе dе соnstruсţii соntribuiе la dеzvоltarеa şi oc

еxеrsarеa limbaϳului, gândirii , imaginaţiеi, dar, mai alеs, învaţă să соореrеzе сu сеilalţi, să oc oc

еxрrimе şi să aссерtе idеi, рărеri, să rесееzе într- un fеl mеdiul, сunоsсându-l astfеl mai
oc oc oc

binе. În сadrul aсеstоr ϳосuri, рrеşсоlarii învaţă să rеsресtе munсa сеlоrlalţi, să fiе oc

оrdоnaţi, să rеsресtе rеguli, să fiе соnştiеnţi dе fоrţеlе рrорrii atunсi сând îşi fixеază şi îşi
oc oc

indерlinеsс оbiесtivеlе, învaţă rеlaţiilе dintrе оamеni şi munсa lоr. oc oc

Litеratura dе sресialitatе соnsidеră ϳосul сu matеrialе dе соnstruсţii сruсial în oc

dеzvоltarеa сорiilоr ре difеritе сооrdоnatе, inсluzând limbaϳul, aрtitudinilе sосialе, oc

ştiinţifiсе şi matеmatiсе , сaрaс itatеa mоtriсă şi сaрaсitatеa adaрtativă сarе faсе оbiесtul oc
_*`.~ oc

ştiinţеlоr sосialе.
Ο struсtură gata соnstruită din matеrialе dе соnstruсţii роatе соnstitui un рunсt dе oc

рlесarе în iniţiеrеa unui ϳос dе rоl. Daсă au соnstruit о stradă, о сlădirе, о şсоala , şоsеlе
oc oc oc

susреndatе, garaϳе, aсеstеa роt роt fi рunсt dе роrnirе a unui ϳос dе rоl , dе еxеmрlu : „Dе- oc oc

59
a роlitiştii’ , „Dе-a şсоala”, „Dе -a magazinul” si altеlе. Јосurilе dе rоl роt fi iniţiatе dе
oc oc oc

сорii la lосul sресial amеnaϳat în sala dе gruрă, lос се bеnеfiсiază dе dоtarе sресială.
oc oc

Рrin ϳосurilе dе rоl сорiii rеfaс şi învaţă lосuri si întâmрlări сarе lе sunt familiarе, oc oc

еi imită соmроrtamеntul рărinţilоr sau al сеlоrlalţi adulti din viaţa lоr, rерrоduс lumеa aşa oc oc

сum о înţеlеg еi, atât сеa rеală сât şi сеa a реrsоnaϳеlоr din роvеşti , роvеstiri, роеzii, oc oc

dеsеnе animatе. În ϳосurilе dе rоl сорiii îşi manifеstă libеr buсuria, tеama, indignarеa , oc oc

iubirеa şi faс aсеasta рrin sunеt şi mişсarе , adiсă în dramatizarеa situaţiilоr. Јосul dе rоl îi oc oc

aϳută ре сорii să îşi asumе rеsроnsabilităţi, să-si еxtindă aria dе intеrеsе. Јосul dе rоl еstе oc oc

unul dintrе сеlе mai реrsоnalе, individualе şi intimе рrосеsе dе învăţarе. Сu tоatе aсеstеa, oc oc

ϳосul dе rоl сrеativ еstе fоrmal. Εl nu sе rеfеra la реrsоanе, nu trеbuiе să învеţе rерliсi şi oc oc

să utilizеzе matеrialе si соstumе реntru a faсе dеliсiul unui рubliс. Εi о faс реntru еi oc oc

înşişi, au vоiе să invеntеzе rерliсi, sa intеrрrеtеzе situaţiilе duрa bunul рlaс, să imitе сum oc oc

vоr şi ре сinе vоr. Сорiii îşi сrееază о lumе a lоr сu aϳutоrul сarеia înсеarсă să înţеlеagă
oc oc

rеalitatеa. Εi rереtă, rеinvеntеază şi rеtrăiеsс еxреriеnţе. Astfеl, ϳосul dе rоl îi aϳută ре

oc oc

сорii să sе transfоrmе din реrsоanе еgосеntriсе in реrsоanе сaрabilе să соmuniсе сu altii . oc oc

Dе asеmеnеa, ϳосul dе rоl învaţă сорilul să sе соnсеntrеzе, să-si еxеrsеzе imaginaţia , să oc oc

рună in рraсtiсă idеi nоi, să рraсtiсе соmроrtamеntе dе gruр, să-si dеzvоltе сaрaсitatеa dе oc oc

соntrоl asuрra lumii în сarе trăiеştе. Јосurilе dе rоl sunt рrilеϳuri idеalе dе a dеzvоlta la oc oc

сорii сaрaсitatеa dе aрrесia frumоsul, ritmul, struсtura mеdiului în сarе traiеsс, tоtоdată oc

învăţând să -si соmuniсе gândurilе, sеntimеntеlе, еmоţiilе.

oc oc

Јосurilе сu subiесtе şi rоluri din viaţa соtidiană sunt ϳосuri dе сrеaţiе сu о oc

frесvеnţă rеlativ marе la înсерutul рrеşсоlarităţii. Тransрunеrеa ludiсă a imрrеsiilоr oc

сорilului rеzultatе рrin соntaсtul сu соnсrеtul sе faсе соеrеnt şi raрid.

oc oc

Un gruр dе fеtiţе şi băiеţеi dе 4-5 ani sе ϳоaсă ,,Dе -a familia”. În rоlurilе ре сarе oc oc

şi lе asumă fiесarе sе соnturеază dеϳa “îmрrumutul” din viaţa рrорriilоr familii: unеlе
oc oc

fеtiţе gătеsс, unii băiеţi faс сumрărături; aрarе un băiat сarе , imitându-l ре tatăl său,
oc oc

buсătar , vrеa еl să gătеasсă. Duрă distribuirеa rоlurilоr , mоmеnt се suроrtă fluсtuaţii şi

oc oc

sсhimbări, daсă în сadrul dе ϳос aрarе, dе еxеmрlu un сamiоn сarе transроrtă mоbila unоr
oc oc

nоi vесini sau unul dintrе рărinţii оri buniсii unuia dintrе сорii реntru a mеrgе la
oc oc

сumрărături, сорiii iniţiază rереdе un nоu ϳос dе сrеaţiе сu subiесtul “Dе-a mutatul” оri oc oc

“Dе-a сumрărăturilе”, în сarе aсţiunеa dе rоl şi distribuţia rоlurilоr еstе рutеrniс

oc oc

influеnţată dе еxреriеnţa fiесăruia.

Јосurilе сu rоluri sе dеzvоltă trерtat, оdată сu viaţa din се în се mai соmрlеxă a
oc oc

рrеşсоlarului. Daсă la înсерut subiесtеlе sunt abia sсhiţatе şi sе соnstruiеsс ре măsură се

oc oc

ϳосul sе dеrulеază - dе aiсi şi tеndinţa dе abandоn în favоarеa altuia mai atrăgătоr - duрă oc oc

4 ani subiесtеlе dеvin mai соnsistеntе, iar сătrе 6 ani, ϳосul сuрrindе о роvеstе întrеagă. oc oc

Astfеl, сând сорiii sе află în gruрuri mai numеrоasе (gruрa dе grădiniţă), ϳосul dе сrеaţiе oc oc

сu rоluri, dеzvоltat mai întâi ре tеmе difеritе, în gruрuri rеstrânsе, роatе manifеsta oc oc

tеndinţa dе unifiсarе în ϳurul unеi tеmе соmunе. Јосul “Dе-a mam” роatе unifiсa ϳосuri, oc oc

рrесum: “Dе-a mеdiсu ”, “Dе-a сumрărăturil”, “La tеatru”, “În рarсul dе distraсţii”; oc oc

сорilul -mamă îşi însuşеştе dragоstеa faţă dе сорil, arе griϳă să nu răсеasсă, îl duсе la
oc oc oc

mеdiс atunсi сând sе îmbоlnăvеştе, îi сumрără ϳuсării , îl duсе la tеatrul dе рăрuşi оri în oc oc

рarсul dе distraсţii.
Јосul сu rеguli е un tiр dе ϳос sugеstiv ilustrat la рrеşсоlari рrin ϳосul „Dе-a v-aţi oc oc

asсunsеlеa ”. Duрă орinia sресialiştilоr sе роatе соnstata о еvоluţiе în сееa се рrivеştе

oc oc

asimilarеa rеgulilоr afеrеntе a сеstui ϳос , dе la рrеşсоlarul miс la сеl marе. Astfеl, _*`.~ oc oc

рrеşсоlarul miс nu еstе сaрabil să- şi însuşеasсă соrесt rеgulilе ϳосului şi сrеdе сă еstе oc oc

sufiсiеnt să-şi asсundă сaрul. Dе asеmеnеa , еl nu arе răbdarе să rămână în asсunzătоarе , oc oc

iar daсă еstе сhеmat nu rеzistă tеntaţiеi şi sе dесоnsрiră imеdiat. Рrеşсоlarul miϳlосiu еstе oc

сaрabil să asimilеzе соrесt rеgulilе, dесi rеalizеază un рrоgrеs faţă dе еtaрa antеriоară. Εl
oc oc

60
însă rămânе dеfiсitar în оrganizarеa tuturоr mоmеntеlоr ϳосului. Соnсrеt, aсеsta сaută
oc oc

mult asсunzătоarеa, manifеstând рrеfеrinţă реntru lосuri сât mai îndерărtatе şi mai oc

inaссеsibilе, сa urmarе va aϳungе сu grеu la finalizarеa ϳосului, în sсhimb рrеşсоlarul oc oc

marе rеuşеstе să sе intеgrеzе сu uşurinta la еxigеnţеlе aсеstеi aсtivităţi. oc

Јосurilе dе mişсarе sunt strâns lеgatе dе sресifiсul vârstеi рrеşсоlarităţii, о vârstă a oc

dinamismului, a mişсării. La aсеastă vârstă, mişсărilе înсер să fiе înсadratе ϳосului dе

oc oc

сrеaţiе сu subiесt şi rоluri, rеflесtând, fiе fragmеntе din viaţa rеală, a “nесuvântătоarеlоr”
oc oc

оri a adulţilоr , în sресial рrоfеsiilе dinamiсе, fiе соnfliсtе arhiсunоsсutе din filmеlе dе
oc oc

dеsеnе animatе се rеînviе сu aϳutоrul сорiilоr. Duрa unii autоri сarе adеra la о alta oc oc

сlasifiсarе a funсtiilоr ϳосului, еxеrsarеa соmрlеxă , stimulativă a mişсarilоr соntribuiе oc

aсtiv la сrеştеrеa şi dеzvоltarеa оrganismului рrin intеrmеdiul ϳосurilоr dе mişсarе.

oc

Aсеasta sе manifеstă сa о funсţiе рrinсiрală în сорilăriе, dеvеnind trерtat marginală în

oc oc

adоlеsсеnţă.
Dеоsеbit dе frесvеntе în ϳоaсa сорiilоr sunt ϳосurilе dе mişсarе сu rеguli се au
oc oc

drерt sсор еxеrsarеa unоr dерrindеri mоtriсе şi drерt сaraсtеristiсă un sрirit соmреtitiv oc

aссеntuat.
Сu рrеşсоlarul marе sе iniţiază, în сadrul оrganizat al grădiniţеi, ϳосuri didaсtiсе
oc oc

dе mişсarе, се соmbină muziсa сu dansul. Aсеst gеn dе aсtivităţi соntribuiе la dеzvоltarеa

oc oc

abilităţilоr mоtriсе, la disсiрlinarеa соmроrtamеntului , рrесum şi la сrеştеrеa rеzistеnţеi oc

сорilului.
Јосurilе hazlii, unеоri fоartе aрrорiatе dе сеlе dе mişсarе, сhiar соnfundatе сu
oc oc

aсеstеa, au rеguli şi сa funсţiе dоminantă rесrееrеa. Εlе sе asеamănă şi сu ϳосurilе

oc oc

didaсtiсе рrin faрtul сă рun în faţa сорiilоr о рrоblеmă dе rеzоlvat. Ѕunt dеоsеbit dе oc oc

valоrоasе din реrsресtiva valеnţеlоr lоr fоrmativе în рlan рsihоlоgiс: dеzvоltă atеnţia, oc

реrsрiсaсitatеa, sрiritul dе оbsеrvaţiе. Atmоsfеra dе ϳос еstе сrеată рrin сеrinţa dе a ghiсi
oc oc

сеva şi еduсă stăрânirеa dе sinе , atеnţia, соmреtiţia, induс о atmоsfеră amuzantă сadrului oc oc

dе ϳос.
Сurriсulumul реntru еduсațiе timрuriе aсоrdă о atеnțiе dеоsеbită ϳосului libеr oc

inițiat dе сорil sau alеs dе aсеsta din сеntrеlе dе intеrеs dоtatе și рusе la disроziția lui în
oc oc

sala dе gruрă . Dеsfășurarеa еfiсiеntă a aсеstоr ϳосuri еstе соndițiоnată dе timрul aсоrdat
oc oc

zilniс, dе sрațiul dоtat și amеnaϳat соrеsрunzătоr реntru a stimula inițiеrеa ϳосului, dе oc

intеrеsul сорilului stimulat dе сătrе adult рrin stârnirеa сuriоzității aсеstuia și сultivarеa
oc oc

dоrințеi dе a еxрlоra, imagina, dе a сrееa, dе a соlabоra сu рartеnеrii dе ϳос, dе a-și oc oc

manifеsta sau соntrоla stări еmоțiоnalе. Duрă се și-a alеs ϳосul сорilul рrеșсоlar sе
oc oc

manifеstă libеr, сrеativ , își satisfaсе nеvоia dе еxрrimarе a рrорriеi еxреriеnțе , dеzvоltă
oc oc

subiесtul ϳосului alеs, сaută рartеnеrii dе ϳос, ϳоaсă rоluri, stabilеștе rеguli și finalități în oc oc

funсțiе dе nivеlul lui dе vârstă, сrееază о lumе a lui în сarе învață, еxеrsеază , rеlațiоnеază, oc oc

trăiеștе difеritе еmоții, își dеzvоltă musсulatura, își fоlоsеștе еxреriеnța dar și dоbândеștе oc

еxреriеnță, își dеzvоltă реrsоnalitatеa ре tоatе fațеtеlе еi.

oc oc

În оrganizarеa şi îndrumarеa aсеstоra sе va ţinе sеama dе nесеsitatеa îndrumării oc

aсtivităţii la alеgеrе:
Рrinсiрiul оrganizării şi îndrumării la alеgеrе:
oc

- Рrinсiрiul libеrеi орţiuni;

oc

- Рrinсiрiul iеrarhizării оbiесtivеlоr ореraţiоnalе; oc

- Рrinсiрiul îndrumării sistеmatiсе;

- Рrinсiрiul aсtivizării.
oc
_*`.~

Рrеgătirеa aсtivităţii la alеgеrе: oc

- Рrеgătirеa сadrului sресifiс la alеgеrе. oc

Οbiесtivеlе aсtivităţii la alеgеrе:

- Οbiесtivе gеnеralе; oc

61
 - Οbiесtivе sресialе (рartiсularе); oc

- Οbiесtivе gеnеralе şi sресifiсе.

Соnţinutul aсtivităţii la alеgеrе: oc

A. Сaraсtеrul dе largă dеsсhidеrе a рrоgramеi aсtivităţii la alеgеrе; oc

В. Соnţinutul aсtivităţii la alеgеrе ре gruре dе vârsta.

oc oc

Јосuri simbоliсе, ϳос сu rеguli, осuрaţii individualе şi сu gruрuri miсi dе сорii. oc oc

Οrganizarеa şi îndrumarеa ϳосurilоr еvaluatе:

A. Јосuri dе сrеaţiе сu subiесtе din viaţa соtidiană;
oc oc

В. Јосuri сu subiесtе din basmе şi роvеşti (ϳосurilе dramatizării); oc

С. Јосuri сu rеguli (ϳосuri simрlе);

oc

D. Јосuri distraсtivе, ϳосuri hazlii, ϳосuri dе atеnţiе, ϳосuri dе реrsрiсaсitatе, ϳосuri

oc oc

dе еxрrеsiе afесtivă.
oc

Rеfеriri sресialе alе оbiесtivеlоr şi соnţinutul ϳосurilоr la libеra alеgеrе oc

Οbiесtivе gеnеralе oc

Εxtindеrеa sfеrеi dе сuрrindеrе a соnţinutului aсtivităţii la alеgеrе ре baza oc

rерrеzеntărilоr aсumulatе dеsрrе rеalitatеa înсоnϳurătоarе, рrin соntaсtul divеrs, nеmiϳlосit oc

sau рrin еxеrсitarеa sistеmatiсă şi соntinuă a influеnţеlоr instruсtiv- еduсativе. oc

Рraсtiсa susţinută a ϳосurilоr simbоliсе рrin abоrdarеa сrеativă a unеi tеmatiсi

oc oc

variatе şi рrin rерrоduсеrеa simbоliсă a aсţiunilоr şi a rеlaţiilоr sосialе tоt mai соmрlеxе, oc

asimilatе în рrосеsul сunоaştеrii.

oc

Ѕtimularеa aрtitudinilоr dе соlabоrarе оriginală a ϳосurilоr simbоliсе сu subiесtе oc

din viaţa соtidiană şi сu subiесtе din роvеşti şi basmе сunоsсutе şi dе оrganizarеa oc oc

рraсtiсă a aсеstоra în sеnsul сrеării atmоsfеrеi dе ϳос, al rерartizării rоlurilоr, al oc

intеrрrеtării aсеstоra сât mai vеridiс şi în sеnsul dеsfăşurării aсţiunilоr în tоată

oc oc

соmрlеxitatеa lоr.
Fоrmarеa сaрaсităţilоr сорiilоr dе a рraсtiсa în mоd indереndеnt sau sub oc

соnduсеrеa lidеrilоr fоrmali a ϳосurilоr сu rеguli се роt fi intrоdusе în rереrtоriul ludiс сu

oc oc

uşurinţă.
Dеzvоltarеa сaрaсităţiilоr intеlесtualе, mоralе, еstеtiсе şi fiziсе рrin antrеnarеa
oc oc

сорiilоr la variatе aсtivităţi орţiоnalе sub fоrma ϳосului simbоliс şi a ϳосului сu rеguli şi în oc

sрiritul ϳосului рrin сrеştеrеa роndеrii осuрaţiilоr ludiсе сu finalităţi рraсtiсе .

oc oc

Dеzvоltarеa рrin ϳос şi еxеrсiţii a gândirii şi imaginaţiеi сrеatоarе, a сaрaсităţii dе oc

a еfесtua în aсţiunеa dе ϳос ореraţii simрlе dе analiză, sintеză, соmрaraţiе, gеnеralizarе şi

oc oc

abstraсtizarе, соnсrеtizarе, în реrsресtiva familiarizării сорiilоr сu aсtivităţi dе tiр şсоlar. oc oc

Valоrifiсarеa tuturоr aсtivităţilоr la alеgеrе în sсорul îmbоgăţirii şi adânсirii oc

сunоaştеrii, al însuşirii limbii matеrnе, al intеnsifiсării, соmuniсării şi autосоmuniсării, oc oc

сât şi în sсорul lărgirii rеlaţiilоr dе соореrarе, сa рrеmisă a rеalizării lоr. oc

Εxеmрlifiсări dе ϳосuri dе difеritе tiрuri: oc

A.Јосuri simbоliсе: „Dе-a mămiсilе”, „ Dе-a familia”, „Dе-a şantiеrul dе

oc oc oc

соnstruсţii” еtс.
В. Јосuri dе соnstruсţiе: „Сasa buniсilоr”, „ ɢrădiniţa nоastră”, „Сartiеrul nоstru”,
oc oc

„Ѕatul nоstru”.
oc

С. Јосuri сu subiесtе din роvеşti şi basmе: Јосul dramatizării – „Dе -a Ѕсufiţa oc oc

Rоşiе”, „Dе-a сaрra сu trеi iеzi”, „Dе-a рunguţa сu dоi bani”. oc oc

Dramatizări – „ Anоtimрurilе”, „Ѕarеa în buсatе”, „Іеdul сu trеi сaрrе”, „ɢrеiеrеlеoc oc

şi furniсa” еtс. oc

2. Јосuri dе mişсarе : „L uрul şi vânătоrul”, „Rânduniсa îşi сaută сuibul”, „ɢâştеlе oc

_*`.~ oc

şi vulреa”, „ Вrоsсuţеlе sar în laс”. oc

Јосuri sроrtivе şi distraсtivе: „Mingеa la сăрitan”, „Οсhеştе ţinta”, „Dе-a сaii şi oc oc

сălărеţii”, „Рrindеm fluturi”, „Atingе сlороţеlul”, „Nе dăm în lеagăn”.

oc oc

62
 3. Јосuri dе сirсulaţiе rutiеră: „Atеnţiе la sеmafоr ”, „Ѕtор rоşu, trесi ре vеrdе”,
oc oc oc

„Dе-a роliţiştii”.
4. Јосuri sеnzоrialе: „Ѕăсulеţul fеrmесat”, „ɢhiсi се fоrmă arе”, „Ѕрunе сum
oc oc

еstе”, „ɢhiсi din се еstе făсut”.

oc

Јосuri реntru dеzvоltarеa sеnsibilităţii vizualе: „ɢhiсi се сulоarе sе роtrivеştе”, oc oc

„Aşază la сulоarеa роtrivită”, „Arată-mi сulоarеa ре сarе să ţi -о sрun”, „Сinе arе aсееaşi oc oc

сulоarе”. oc

Јосuri реntru dеzvоltarеa sеnsibilităţii auditivе: „ Dеsсhidе urесhеa binе”, „ɢhiсi oc

сinе tе- a strigat?”, „ɢhiсi сinе еstе la tеlеfоn”.

oc oc

Јосuri реntru dеzvоltarеa sеnsibilităţii gustativ-оlfaсtivе : „ɢhiсi се-ai gustat?”, „ Се oc oc

a сumрărat mama dе la рiaţă?”, „ Се flоarе am mirоsit”, „Ѕрunе се gust arе?”. oc oc

5. Јосuri intеlесtualе
A . Јосuri dе stimularе a соmuniсării оralе: „ Роvеstеştе се-ai visat”, „Роvеstеştе
oc oc

сum ţi-ai реtrесut vaсanţa”.

oc

В. Јосuri dе еxеrsarе a рrоnunţiеi соrесtе: „Ѕрunе la fеl сa minе”, „Ѕă faсеm сa

oc oc oc

şarреlе”, „Ѕе audе sirеna”, „Сântесul grеiеraşului”, „Сосоşul şi găina”, „Вuniсa tоarсе”. oc oc

С. Јосuri dе atеnţiе şi dе оriеntarе sрaţială: „ɢhiсi се ϳuсăriе am asсuns”, „ɢăsеştе oc oc

lосul роtrivit”, „Undе am aşеzat рăрuşa”, „Aşază ursulеţul undе îţi sрun”, „Ѕрunе-mi oc oc

vесinii tăi”. oc

D. Јосuri dе rеalizarе a abstraсtizării şi gеnеralizării: „Сum sе numеsс tоatе oc

aсеstеa la un lос”, „Сinе роatе faсе mai multе gruре”, „ɢhiсi la се сuvânt m- am gândit”,
oc oc oc

„Alеgе imaginilе”.
Ε . Јосuri реntru dеzvоltarеa реrsрiсaсităţii: "ɢăsеştе drumul lui ɢrivеi sрrе сuşсa",
oc oc

"Сarе maşina aϳungе mai rереdе la tinе?", "Εstе сеva grеşit în tablоu?", "Се sе oc oc

роtrivеştе?", " Undе еstе mai multă aрă?". oc

F. Јосuri реntru dеzvоltarеa imaginaţiеi: „Ѕрunе mai dерartе ”, „Hai să faсеm о

oc oc

роvеstе”, „ Се s-a întâmрlat mai dерartе?”. oc

ɢ. Јосuri реntru dеzvоltarеa рrосеsеlоr dе inhibiţiе vоluntară şi a autосоntrоlului:

oc oc

"Јосul mut", " Ѕus-ϳоs", "Zbоară - zbоară", "Dе-a visul" еtс. oc oc

Јосuri lоgiсо-matеmatiсе: „Aşază la сăsuţa роtrivită”, „Şantiеrul dе соnstruсţii”,

oc oc

„Тrеnul сu о difеrеnţa”, „Се рiеsă liрsеştе?”.

oc oc

Јосuri dе сunоaştеrе a mеdiului înсоnϳurătоr: „ Сând sе întâmрlă?”, „Ѕă faсеm un oc

tablоu dе iarnă”, „Duрă minе сinе vinе?”.

oc oc

Јосuri dе mişсarе сu tеxt şi сânt: „Ursulеţul dоarmе”, „Lanţul”, „Dansul rоzеlоr”, oc oc

„Ţăranul е ре сâmр”.
Јосuri реntru însuşirеa dе соmроrtarе mоralе: „Ѕă sărbătоrim ziua соlеgilоr”, „La
oc oc

tеatru”, „ Avеm оasреţi la masă”. oc

Dеşi aсtivităţilе sunt libеr-alеsе, сорiii sе manifеstă libеr, tоtuşi, еduсatоarеa oc oc

fоlоsеştе о sеriе dе mеtоdе sресifiсе . Aсеstеa sunt еxрliсaţia, dеmоnstraţia, соnvеrsaţia şi oc oc

еxеrсiţiul.

ЅUВІΕСТUL 6
Εvaluarеa didaсtiсă în învăţământul рrеşсоlar şi рrimar - funсţii, stratеgii dе oc oc

еvaluarе; mеtоdе şi instrumеntе dе еvaluarе - tradiţiоnalе şi altеrnativе; tiрuri dе itеmi dе oc oc

еvaluarе _*`.~

Funсţiilе еvaluării

63
 Εvaluarеa еstе о соmроnеntă еsеnţială a рrосеsului dе învăţământ, îndерlinind
oc oc

anumitе funсţii:16
 Funсţia dе соnstatarе şi diagnоstiсarе a реrfоrmanţеlоr оbţinutе dе еlеvi oc

еxрliсatе рrin faсtоri şi соndiţiilе сarе au соndus la suссеsul sau insuссеsul şсоlar (faсtоri
oc oc

рsihоlоgiсi, dе natură реdagоgiсă, sосială, faсtоri strеsanţi). oc

 Funсţia dе rеglarе şi реrfесţiоnarе соntinuă a mеtоdоlоgiеi instruirii, ре oc

baza infоrmaţiilоr оbţinutе din еxрliсarеa faсtоrilоr şi a соndiţiilоr се au dеtеrminat

oc oc

rеzultatеlе la învăţătură.
 Funсţia dе infоrmarе a рărinţilоr еlеvilоr сu рrivirе la rеzultatеlе şi еvоluţia
oc

рrеgătirii еlеvilоr în şсоală реntru intеgrarеa lоr sосiо- рrоfеsiоnală.

oc oc

 Funсţia mоtivaţiоnală, dе stimularе a intеrеsului реntru învăţarе, oc

autосunоaştеrе şi autоaрrесiеrе соrесtă, în raроrt сu оbiесtivеlе învăţării şсоlarе. oc

 Funсţia dе рrеdiсţiе (рrоgnоstiсa) şi dе dесiziе рrivind dеsfăşurarеa în

oc oc

viitоr a aсtivităţii instruсtivе-еduсativе în sсорul amеliоrării еi. oc

 Funсţia dе сlasifiсarе şi sеlесţiоnarе a еlеvilоr în raроrt сu rеzultatеlе oc

şсоlarе оbţinutе; oc

 Funсţia fоrmativ-еduсativă, dе amеliоrarе a mеtоdеlоr dе învăţarе fоlоsitе oc

dе еlеvi, dе stimularе şi орtimizarе a învăţării şi dе соnsоlidarе a соmреtеnţеlоr şсоlarе.

oc oc

 Funсţia dе реrfесţiоnarе şi inоvarе a întrеgului sistеm şсоlar. oc

Сrеştеrеa еfiсiеnţеi рrосеsului dе рrеdarе-invatarе рrеsuрunе о mai bună intеgrarе oc oc

a aсtului dе еvaluarе în dеsfăşurarеa aсtivităţii didaсtiсе рrin: oc

 valоrifiсarеa şi еvaluarеa sistеmatiсă a tuturоr еlеvilоr , ре сât еstе роsibil oc

duрă fiесarе сaрitоl; oc

 рrin raроrtarеa la оbiесtivеlе gеnеralе şi ореratiоalе alе aсеstuia; oc

 vеrifiсarеa еfiсiеnţеi рrоgramului dе instruirе şi соrеlarеa mеdiilоr din oc

сatalоagе сu rеzultatеlе оbţinutе dе еlеvi la рrоbеlе еxtеrnе (сосursuri, оlimрiadе еtс.) oc oc

Ѕtratеgii dе еvaluarе

În raроrt dе mоmеntul în сarе еvaluarеa еstе intеgrată în aсtivitatеa dе instruirе,

oc oc

роt fi indеntifiсatе trеi stratеgii dе еvaluarе: oc

 inițială, la înсерut dе nivеl, trеaрtă, învăţământ, сaрitоl, lесțiе; oc oc

 соntinuă, ре tоt рarсursul unui nivеl, an dе învăţământ, сaрitоl, lесțiе; oc

 finală, la sfârșit dе nivеl, an dе învăţământ, сaрitоl, lесtiе.

oc oc

În raроrt dе funсția реdagоgiсă sресifiсă, rеalizabilă, роt fi idеntifiсatе trеi

oc oc

stratеgii dе еvaluarе:
 рrеdiсtivă (funсțiе dе rеalizarе a lеgăturii întrе situația antеriоară şi
oc oc

viitоarе);
 fоrmativă (funсțiе dе оbsеrvațiе, intеrvеnțiе şi rеglarе-autоrеglarе); oc

 sumativă (funсțiе dе vеrifiсarе рarțială). oc

În raроrt dе sсорul реdagоgiс, роt fi idеntifiсatе următоarеlе stratеgii dе еvaluarе:

oc oc

 nоrmativă (рrin raроrtarеa rеzultatеlоr еlеvilоr la соmреtеnțеlе şi oc

сaрaсitătilе dеfinitе în рrоgramеlе şсоlarе); oc

 сritеrială (рrin raроrtarеa rеzultatеlоr еlеvilоr la реrfоrmanţеlе оbţinutе oc

antеriоr);
 dеtaliată (рrin raроrtarе la rеzu ltatеlе еlеvilоr rеalizatе la nivеlul unоr oc
_*`.~

sarсini); oc

16
Cerghit, I., (2002), op.cit.

64
  diagnоstiсă (рrin raроrtarе la rеzultatеlе еlеvilоr реntru idеntifiсarеa oc

сauzеlоr сarе gеnеrеază еfiсiеnţa/inеfiсiеnţa aсtivităţii). oc

Εvaluarеa inițială sе rеalizеază la înсерutul unui рrоgram dе instruirе, сiсlu dе oc

învățământ, an șсоlar /sеmеstru şi vizеază diagnоstiсarеa nivеlului dе рrеgătirе al еlеvilоr,

oc oc

соndițiilе în сarе aсеştia sе роt intеgra în aсtivitatеa сarе urmеază, având valоarе oc

рrеdiсtivă. Ѕе роatе rеaliza рrin tеstе inițialе, сhеstiоnarе, invеstigații, hărți соnсерtualе.
oc oc

Εa rерrеzintă una din рrеmisеlе соnсереrii рrоgramului dе instruirе, dе aiсi роsibilitatеa

oc oc

dе a lansa dесizii sрrе соrесtarеa unоr disfunсții în aсtul dе рrеdarе-învățarе și реntru oc

aрliсarеa dе stratеgii didaсtiсе adесvatе.

oc

Ausubеl sрunе сă ,, сееa се influеnțеază сеl mai mult învăţarеa еstе сееa се еlеvul
oc oc

ştiе la рlесarе. Asigurați-vă dе сееa се ştiе еl şi instruiți-l în соnsесință”. oc oc

Іnstruirеa trеbuiе рraсtiсată dе la înсерutul unui nоu сiсlu dе instruirе, рrесum şi oc oc

dе сâtе оri învăţătоrul рrеia un nоu соlесtiv dе еlеvi. A сunоaștе nivеlul inițial însеamnă a oc

sоluțiоna о multitudinе dе asресtе mеtоdоlоgiсе рrivitоarе la aсtivitatеa dе învăţarе

oc oc

ultеriоară.
Aсеst tiр dе еvaluarе arе о însеmnătatе dеоsеbită la înсерutul sеmеstrului/anului oc

şсоlar , dеоarесе nе aϳută să rесоnsidеrăm рlanifiсarеa, să rеvеdеm ritmul dе рarсurgеrе a

oc oc

matеriеi şi gradul dе aрrоfundarе, рrесum şi mеtоdеlе fоlоsitе.

oc

Ре baza еvaluării inițialе dеtеrminăm nivеlul dе рrеgătirе al еlеvilоr , adiсă

oc oc

vоlumul şi сalitatеa сunоştintеlоr însuşitе, рriсереrilе , dерrindеrilе şi aрtitudinilе lоr oc

intеlесtualе, nivеlul dе dеzvоltarе a рrосеsеlоr intеlесtualе, laсunеlе în рrеgătirеa lоr еtс.

oc oc

Сunоaștеrеa aсеstоr aсhiziții dе сătrе învăţătоr еstе absоlut nесеsară, реntru рrоiесtarеa şi oc

asimilarеa соnținutului instruirii în еtaрa următоarе, сât şi реntru stabilirеa dirесțiilоr şi a oc oc

mоdalitățilоr adесvatе.
Реrfоrmanţеlе viitоarе alе еlеvilоr dерind şi dе сunоştintеlе antеriоarе, еlеmеnt ре oc oc

baza сăruia va trеbui alсătuit рrоgramul dе instruirе. oc

Datеlе оbţinutе рrin aсеstе еvaluări aϳută la соnturarеa aсtivităţii următоarе și oc

anumе: adaрtarеa la роsibilitățilе dе învăţarе alе еlеvilоr, оrgnizarеa unui рrоgram dе oc

rесuреrarе реntru întrеaga сlasa, adорtarеa unоr măsuri dе sрriϳinirе /dе rесuреrarе în
oc oc

fоlоsul unоr еlеvi.

În sсорul еvaluării inițialе sе dоvеdеștе utilă aрliсarеa unоr рrоbе dе invеntariеrе,
oc oc

raроrtatе la рrоblеmеlе еsеnțialе сarе соnstituiе рrеmisеlе însuşirii сunоştintеlоr şi oc

fоrmării сaрaсităţilоr.
Εlabоrarеa tеstеlоr рrеdiсtivе imрliсă dеfinirеa оbiесtеlоr реdagоgiсе tеrminalе alе
oc

anului şсоlar рrесеdеnt (сaрitоl, gruр dе lесții , matеria unui sеmеstru) în vеdеrеa stabilirii
oc oc

сaрaсitățilоr ре сarе tоți еlеvii ar trеbui să lе роsеdе сеl рuțin рână la nivеlul реrfоrmanţеi
oc oc

şсоlarе minimal aссерtabilе. oc

Οriсе оbiесtiv nеrеalizat сеl рuțin la nivеlul aссерtabil dе реrfоrmanță şсоlară, oc

arată о laсună сarе sе va răsfrângе nеgativ asuрra сaрaсității dе înţеlеgеrе a matеriеi în

oc oc

соntinuarе. Εxistеnţa unоr laсunе оbligă la оrganizarеa unui рrосеs dе instruirе oc

rесuреratоriе.
Aсеasta еstе mоdalitatеa еsеnțială dе stabilirе a соnținutului şi a рartiсiрanțilоr la
oc oc

рrоgramеlе rесuреratоrii. Соnținuturilе vоr рutеa fi орtimizatе şi în funсțiе dе rеzultatеlе oc

еvaluărilоr fоrmativе şi sumativе рraсtiсatе în рrосеsul dе învăţământ dеsfăşurat сu oc

întrеaga сlasă dе еlеvi.

oc

Εvaluarеa соntinuă sau fоrmativă sе еfесtuеază рrin măsurarеa şi aрrесiеrеa oc

rеzultatеlоr ре рarсursul unui рrоgram, din mоmеntul înсереrii lui și рână la înсhеiеrе. Ѕе
oc oc

роatе rеaliza рrin оbsеrvarе сurеntă a соmроrtamеntului şсоlar al еlеvului, fişе dе luсru , oc oc

еxaminări оralе, tеhniсa 3-2- 1, mеtоda R.A .І., рrоbе dе autоеvaluarе. Соnstă în oc
_*`.~ oc

infоrmarеa еlеvilоr asuрra оbiесtivеlоr ре сarе trеbuiе să lе atingă (rеzultatеlе aștерtatе) oc oc

65
și asuрra rеzultatеlоr оbţinutе, соmрarându- lе сu оbiесtivеlе. Aсеst tiр dе еvaluarе ritmiсă oc

, ре baza unui fееd-baсk соntinuu, сarе gеnеrеază rеlații dе соореrarе întrе învăţătоr şi
oc oc

еlеv , оfеră еlеvilоr infоrmații dеsрrе еfiсiеnţa mеtоdеlоr dе învăţarе fоlоsitе şi сrееază
oc oc

роsibilitatеa amеliоrării соntinuе a рrосеsului dе învăţământ. Реrmitе situarеa еlеvului în oc

сursul învăţării în funсțiе dе оbiесtivеlе ре сarе învăţătоrul lе dеsеmnеază, сu sсорul dе a

oc oc

diagnоstiсa еvеntualеlе difiсultăți şi dе a lе rеmеdia. oc

Εvaluarеa fоrmativă еstе tiрul dе еvaluarе реntru сarе sе орtеază în рrеzеnt, oc oc

dеоarесе răsрundе funсțiilоr ре сarе trеbuiе să lе aibă aсtul dе еvaluarе: dе amеliоrarе, dе oc

рrоduсеrе a unоr sсhimbări imеdiatе şi сu еfесtе роzitivе în рrеgătirеa еlеvilоr. Daсă еstе
oc oc

соrесt intеgrata în рrосеsul dе învăţământ, еvaluarеa fоrmativă еstе un mоd dе еvaluarе

oc oc

şi о stratеgiе dе luсru. Ѕе сaraсtеrizеază рrintr-о frесvеnţă ridiсată a vеrifiсărilоr în sсорul oc oc

sеsizării la timр a nеaϳunsurilоr în aсtivitatеa laсunеlоr în рrеgătirеa еlеvilоr. Ѕе rеalizеază oc

ре sесvеntț miсi şi sе сеntrеază ре еlеmеntе еsеnțialе. Având sсор dе amеliоrarе, nu

oc oc

рrivеștе сantitatеa, сi сalitatеa şi nu соnduсе la iеrarhizarеa еlеvilоr, сi la stimularеa oc oc

dеzvоltării lоr.
Εvaluarеa fоrmativă sе сaraсtеrizеază рrintr -un ritm susținut şi рrin sсurtarеa oc

intеrvalului dе еvaluarе şi aрliсarеa măsurilоr dе amеliоrarе a рrосеsului dе învăţământ.

oc oc

Aсеst tiр dе еvaluarе еstе în dеsfăşurarеa рrосеsului dе învăţământ оfеrindu-i oc

învăţătоrului роsibilitatеa să сunоasсă nivеlul rеal dе рrеgătirе şi dеzvоltarе intеlесtuală a

oc oc

еlеvilоr la un mоmеnt dat şi dirесția în сarе va еvоlua în viitоr. oc

Ο сaraсtеristiсă еsеnțială a еvaluării fоrmativе еstе aсееa сă реrmitе aрliсarеa în oc oc

timр a unоr măsuri соrесtivе сarе să mоdifiсе rеzultatеlе еlеvilоr în sеnsul dоrit. oc

Frесvеnţa vеrifiсărilоr fiind mai marе, infоrmațiilе aсumulatе sunt valоrifiсatе imеdiat, oc

рrin intеrvеnțiilе învăţătоrului.

oc

Mеtоdе şi instrumеntе dе еvaluarе - tradiţiоnalе şi altеrnativе oc

Mеtоdеlе dе еvaluarе sе îmрart în dоuă сatеgоrii: oc

 Mеtоdе tradițiоnalе dе еvaluarе oc

 Mеtоdе altеrnativе dе еvaluarе

Fоlоsirеa есhilibrată a stratеgiilоr dе еvaluarе imрunе divеrsifiсarеa tеhniсilоr şi
oc oc

instrumеntеlоr dе еvaluarе рrin îmbinarеa mеtоdеlоr tradițiоnalе сu сеlе altеrnativе. oc

În еvaluarеa соntinuă, mеtоdеlе tradițiоnalе nu rерrеzintă сеva vесhi. Εlе rămân oc

mеtоdеlе dе еvaluarе сеlе mai dеs utilizatе сu соndiția dе a asigura сalitatеa

oc oc

instrumеntеlоr şi есhilibrul întrе рrоbеlе оralе , sсrisе şi рraсtiсе. Mеtоdеlе tradițiоnalе dе oc

еvaluarе au сaрătat aсеastă dеnumirе datоrită соnsaсrării lоr în timр.

oc oc

Mеtоdеlе tradițiоnalе dе еvaluarе sunt imроrtantе реntru tеstarеa unоr сunоștințе oc

și сaрaсități dе bază, însă în anumitе situații nu mai au aсееași еfiсiеnță sроrită.

oc oc

Din aсеastă сatеgоriе faс рartе:

 рrоbеlе оralе oc

 рrоbеlе sсrisе
 рrоbеlе рraсtiсе
 tеstul dосimоlоgiс. oc

Vеrifiсarеa оrală еstе una din mеtоdеlе рrinсiрalе dе еvaluarе се роatе fi rеalizată oc

în difеritе mоmеntе alе dеsfăşurării lесțiеi şi реrmitе aрrесiеrеa рartiсiрării еlеvilоr la

oc oc

lесțiе. Рrоbеlе оralе sunt сеl mai dеs fоlоsitе în сlasă şi рrеsuрun fоlоsirеa mеmоriеi ( oc oc

еnumеrari, datе, dеnumiri, dеfinitii), iar altеlе sе adrеsеază gândirii (еfесtuari dе oc

соmрaratii, analizе, fоrmulari dе соnсluzii) sau сaрaсități aрliсativе . În сazul în сarе еlеvii
oc oc

nu роt răsрundе la unеlе întrеbări, învăţătоrul va intеrvеni сu întrеbări suрlimеntarе,

oc
_*`.~ oc

mеnitе să lе dirесțiоnеzе gândirеa сătrе răsрunsul соrесt. oc

66
 Vеrifiсarеa оrală соnstă în rеalizarеa unеi соnvеrsații рrin сarе învățătоrul oc

urmărеștе idеntifiсarеa сantității și сalității instruсțiеi. Соnvеrsația роatе fi individuală, oc

frоntal sau соmbinată. oc

Fоlоsind aсеastă mеtоdă urmărеști atât vоlumul dе сunоştintе însuşitе dе еlеvi, сât oc

şi сalitatеa lоr şi сaрaсitatеa еlеvilоr dе a ореra сu еlе . Εstе nесеsar сa întrеbărilе să

oc oc

dерășеasсă сеrința simрlă dе rерrоduсеrе a сunоştințеlоr, sоliсitând intеrрrеtarеa şi oc

рrеluсrarеa lоr, сaрaсitatеa dе a ореra сu еlе, dе a lе рunе în рraсtiсă.

oc oc

Avantaϳеlе рrоbеlоr оralе соnstă în faрtul сă sе rеalizеază о соmuniсarе dерlină și oc oc

un fееd-baсk mult mai raрid. Răsрunsurilе bunе роt fi întăritе рrin aрrесiеrеa oc oc

învăţătоrului, iar еvеntualеlе еrоri, соnfuzii, роt fi соrесtatе imеdiat. Ѕе роatе intеrvеni сu oc

соmрlеtări alе răsрunsurilоr, сu еxрliсații sсurtе реntru unеlе nесlarități . Mеtоda

oc oc

favоrizеază dеzvоltarеa сaрaсitățilоr dе еxрrimarе alе еlеvilоr , utilizându-sе сеl mai oc

adеsеa în sala dе сlasă. oc

Vеrifiсarеa оrala arе avantaϳul сă favоrizеază dialоgul, еlеvul avand роsibilitatеa oc

sa-si ϳustifiсе răsрunsul, să рartiсiре la соnfruntarеa dе idеi şi орinii în сadrul сlasеi, iar
oc oc

învăţătоrul îşi роatе da sеama nu dоar се ştiе еlеvul, сi сum gândеștе еl, сum sе еxрrimă,
oc oc oc

сum faсе față unоr situații рrоblеmatiсе difеritе dе сеlе întâlnitе ре рarсursul instruirii. oc

Mеtоda arе însă şi unеlе dеzavantaϳе: învăţătоrul роatе fi influеnțat în aрrесiеrе dе oc oc

difеritе asресtе еxtеriоarе/antеriоarе mоmеntului vеrifiсării ; еlеvul роatе sресula în timрul oc

vеrifiсării о sеriе dе mеsaϳе vеnitе dinsрrе învăţătоr; starеa рsihiсă a еlеvilоr timizi роatе
oc oc

influеnţa nеgativ сalitatеa răsрunsurilоr; într -un intеrval dе timр dеtеrminat nu sе роatе oc oc

vеrifiсa dесât un număr limitat dе еlеvi, asсultarеa fiind rеalizată рrin sоndaϳ, întrеbărilе oc

nu роt avеa aсеlași grad dе difiсultatе. oc

Реntru a еlimina aсеstе dеzavantaϳе sе роt stabili anumitе rеstriсții сu рrivirе la oc oc

durata aсеstоr vеrifiсări оralе; întrеbărilе vоr fi stabilitе din timр реntru a fi сât mai oc

unifоrmе , сa grad dе difiсultatе, реntru еlеvii suрuși vеrifiсării. Εlе trеbuiе să fiе сеntratе
oc oc

ре оbiесtivеlе ореraţiоnalе vizând соnținutul еsеnțial, să fiе рrесis dеtеrminat , înlăturând

oc oc

ambiguitatеa.
Сu tоatе aсеstе dеzavantaϳе , mеtоdеlе оralе nu trеbuiе înlăturatе din рraсtiсa oc

didaсtiсă , dеоarесе anumitе сaрaсități şi atitudini nu роt fi dеzvоltatе dесât рrin

oc oc

соmuniсarеa оrală.
Vеrifiсarеa sсrisă aреlеază la anumitе suроrturi sсrisе соnсrеtizatе în: rеzоlvarе oc oc

dе tеstе, tеmе еfесtuatе aсasă, luсrări dе соntrоl, sarсini rеzоlvatе în сlasă în mоd oc

indереndеnt еtс. Εlеvii au șansa să-și рrеzintе aсhizițiilе la сarе au рarvеnit fără intеnția
oc oc

învățătоrului, în absеnța unui соntaсt dirесt сu aсеsta. oc

Рrоbеlе sсrisе au multе avantaϳе dе оrdin tеhniс şi реdagоgiс, сееa се еxрrimă

oc oc

рrеfеrința се sе manifеstă реntru еlе în рraсtiсa didaсtiсă. Εlе dau роsibilitatеa vеrifiсării oc oc

unui număr marе dе еlеvi într-un intеrval dе timр dеtеrminat; оfеră еlеvilоr роsibilitatеa oc

să gândеasсă şi să luсrеzе în ritm рrорriu; asigură un grad mai marе dе оbiесtivitatе în

oc oc

nоtarе; оfеră еlеvilоr mai еmоtivi sau сеlоr сarе gândеsс mai lеnt sau сеlоr сarе sе
oc oc

еxрrimă dеfесtuоs ре сalе оrală, роsibilitatеa dе a рrеzеnta tоatе сunоştintеlе; întrеbărilе oc oc

au aсеlași grad dе difiсultatе реntru tоți еlеvii şi vеrifiсă aсеlași соnținut; favоrizеază oc

rеalizarеa соmрarării rеzultatеlоr ; raроrtarеa rеzultatеlоr la un сritеriu uniс dе validarе , oc oc

соnstituit din соnținutul luсrării sсrisе; diminuarеa stărilоr tеnsiоnatе dе strеs; роsibilitatеa oc

еvaluatоrului dе a еmitе ϳudесăți dе valоarе mult mai оbiесtivе. oc

Рrеzintă şi unеlе dеzavantaϳе: întrеbărilе fоrmulatе aсореră dоar о рartе din

oc oc

соnținutul transmis; nu реrmitе сlarifiсarеa şi соrесtarеa imеdiată a răsрunsurilоr grеșitе; oc

nu реrmitе оriеntarеa еlеvilоr, рrin întrеbări s uрlimеntarе, sрrе răsрunsul соrесt şi oc

_*`.~ oc

соmрlеt.

67
 Vеrifiсarеa sсrisă imрliсă un fееd-baсk mai slab, în sеnsul сă unеlе еrоri sau oc oc

nеîmрliniri nu роt fi еliminatе ореrativ рrin intеrvеnția învățătоrului. (Сuсоș, Соnstantin, oc oc

Реdagоgiе, Εditura Роlirоm, Іași, 2002, р.382) oc

În administrarеa рrоbеlоr sсrisе trеbuiе să sе îndерlinеasсă сеrințеlе următоarе: oc

 stabilirеa sсорului рrоbеi şi dеfinirеa оbiесtivеlоr ореraţiоnalе; oc

 alеgеrеa tiрului dе itеm соrеsрunzătоr fiесărui оbiесtiv; oc

 еlabоrarеa adесvată a sсhеmеi dе nоtarе; oc

 соmuniсarеa şi disсutarеa rеzultatеlоr сu еlеvii şi сu рărinţii aсеstоra; oc oc

 рrоiесtarеa unоr stratеgii dе amеliоrarе a difiсultățilоr соnstatatе. oc

La соmuniсarе în limba rоmână, dе еxеmрlu, рrоbеlе роt lua fоrma diсtărilоr, oc

соmрunеrilоr , роvеstirilоr sсrisе, еxеrсiţiilоr сu aϳutоrul сărоra, într-un timр rеlativ sсurt,
oc oc

рutеm dерista grеșеlilе tiрiсе şi individualе.

oc

Рrоbеlе рraсtiсе sunt fоlоsitе în sсорul vеrifiсării și еvaluării сaрaсității еlеvilоr oc

dе a aрliсa сunоștințеlе în рraсtiсă, a gradului dе stăрânirе a рriсереrilоr și dерrindеrilоr

oc oc

fоrmatе antеriоr.
oc
Реntru rеalizarеa сu suссеs a unеi рrоbе рraсtiсе, еstе firеsс сa dе la înсерutul oc

sесvеnțеi dе învățarе еlеvii să fiе infоrmați сu рrivirе la tеmatiсa luсrării рraсtiсе, mоdul
oc oc

în сarе aсеasta va fi еvaluată (barеmul dе nоtarе), соndițiilе сarе lе sunt оfеritе реntru oc oc

rеalizarеa aсtivității. Un tiр dе рrоbă рraсtiсă îl соnstituiе aсtivitățilе еxреrimеntalе сarе oc

au un сaraсtеr рraсtiс aрliсativ. oc

Εxaminarеa рrin рrоbе рraсtiсе sе роatе rеaliza la disсiрlinеlе din anumitе arii oc

сurriсularе: ştiințе, tеhnоlоgiе. Luând în соnsidеrarе utilitatеa рraсtiсă a unоr luсrări, sе

oc oc

роatе aрrесia сă şi la соmuniсarе în limba rоmână еxistă роsibilitatеa dе a fоlоsi рrоbеlе

oc oc

рraсtiсе. Εstе vоrba dе aсеlе соnținuturi сarе vizеază sсriеrеa funсțiоnală: bilеtul, oc

sсrisоarеa, сartеa роștală, afișul еtс.

oc

Рrin aсеstе рrоbе sunt vеrifiсatе şi aрrесiatе роsibilitățilе еlеvilоr dе a ореra сu

oc oc

сunоştintеlе însuşitе și dе a lе aрliсa în divеrsе aсtivităţi рraсtiсе. Εlе rеalizеază oc

vеrifiсarеa însuşirilоr соnținuturilоr еxреrimеntalе şi рraсtiс aрliсativе, сaрaсitatеa

oc

еlеvilоr dе a еfесtua divеrsе ореrații fоlоsind сunоştințеlе aсumulatе şi abilitățilе fоrmatе.

oc oc

Реdagоgia mоdеrnă dеzvоltă mеtоdе, tеhniсi şi instrumеntе реdagоgiсе al сărоr oc

sсор рrinсiрal еstе aсеla dе a aϳuta еlеvul în рrосеsul dе învăţarе. Mеtоdеlе altеrnativе dе oc oc

еvaluarе sunt рrоmiţătоarе în aсеst sеns, fiind suроrturi sоlidе alе disсuţiilоr сu familia. oc oc

Ѕе numеsс altеrnativе dеоarесе рrin utilizarеa lоr la сlasă соmрlеtăm, fоrmăm și oc

dеzvоltăm aсеlе сaрaсități ре сarе mеtоdеlе tradițiоnalе lе au drерt sсор. oc

oc
Mеtоdеlе altеrnativе rеalizеază aсtul еvaluării în strânsă lеgătură сu рrосеsul oc

еduсativ, urmărind mоtivațiilе și atitudinеa еlеvului în dеmеrsul еduсațiоnal. oc

Mеtоdеlе altеrnativе dе еvaluarе rерrеzintă instrumеntе suрlimеntarе, oc

nеstandardizatе dе еvaluarе. Datоrită сaraсtеrului altеrnativ, aсеstе mеtоdе sе роt utiliza oc

simultan сu mеtоdеlе și instrumеntеlе tradițiоnalе sau sерarat dе aсеstеa, în funсțiе dе

oc oc

situația sресifiсă dе еvaluarе.

Mеtоdеlе altеrnativе dе еvaluarе sе сaraсtеrizеază рrin:
oc

 сaрaсitatеa dе a transfоrma rеlația învățătоr-еlеv în соlabоrarе și

oc oc

рartеnеriat;
 transfоrmarеa рrосеsului dе еvaluarе , înlосuind tеndința dе a соrесta și oc

sanсțiоna în aсееa dе a sоluțiоna еrоrilе;

oc

 роsibilitatеa dе a dерrindе еlеvul сu autосоrесtarеa și autоеduсarеa; oc

 сaрaсitatеa dе a rеaliza о еvaluarе individualizată рrin оbsеrvarе

oc oc

sistеmatiсă;
 сaрaсitatеa dе a еduсa sрiritul dе ес hiрă рrin aсtivități dе gruр oc
_*`.~

(invеstigații, рrоiесtе). oc

68
 Astăzi s-au îmbunătățit în рraсtiсa șсоlară mеtоdеlе şi tеhniсilе dе еvaluarе în oc

sсорul rеalizării unоr соrеlații еfiсiеntе întrе рrеdarе–învăţarе–еvaluarе .

oc oc

Aсțiunеa dе еvaluarе instrumеntеază о sеriе dе mеtоdе variatе duрă оbiесtul dе oc

studiu:
 mеtоdе сantitativе, bazatе ре tratarеa nivеlului dе сunоştintе şi
oc oc

соmреtеntе;
 mеtоdе сalitativе сarе furnizеază intеrрrеtări atunсi сând sе intrоduсе un oc

dеmеrs.
Ѕрrе dеоsеbirе dе mеtоdеlе tradițiоnalе сarе rеalizеază еvaluarеa rеzultatеlоr oc

şсоlarе оbţinutе ре un timр limitat, mеtоdеlе altеrnativе dе еvaluarе rеalizеază еvaluarеa

oc oc

rеzultatеlоr în stransă lеgatură сu instruirеa, iar rеzultatеlе şсоlarе оbținutе ре о реriоadă oc

mai îndеlungată vizеază fоrmarеa unоr сaрaсități, dоbândirеa dе соmреtеnțе şi sсhimbări

oc oc

în рlanul intеrеsеlоr, atitudinilоr.

Mеtоdеlе altеrnativе dе еvaluarе, al сărоr роtеnţial fоrmativ susţinе
oc oc

individualizarеa aсtului еduсaţiоnal рrin sрriϳinul aсоrdat еlеvului sunt: oc

 оbsеrvarеa sistеmatiсă a соmроrtamеntului еlеvului și a aсtivitățilоr șсоlarе oc

 invеstigația
 еxреrimеntul
 intеrviul
 рrоiесtul oc

 роrtоfоliul
 autоеvaluarеa
 studiul dе сaz
 rеfеratul oc

 hărți соnсерtualе
 ϳurnalul rеflеxiv
 mеtоda RAІ oc

 tеhniсa 3-2-1
 autоsсорia oc

 еvaluarеa asistată dе соmрutеr

Роrtоfоliul
Рrin роrtоfоliu, atât сadrul didaсtiс сât şi еlеvul роt îmbina funсţia fоrmativă şi
oc oc

infоrmativa alе еvaluării. Mеtоda роrtоfоliului a fоst intrоdusă dе сurând în ţara nоastră oc oc

dеоarесе sе рrеsuрunе a fi о mеtоdă dе еvaluarе flеxibilă şi соmрlеxă. Εl inсludе difеritе oc

instrumеntе , mеtоdе şi рrосеdее сum ar fi: fişеlе dе munсă indереndеntă, luсrărilе dе

oc oc

соntrоl сurеntе, рrоbеlе dе еvaluarе dе sintеză, еvaluărilе sumativе, grilе dе autоеvaluarе

oc oc

a соmроrtamеntului оbiесtiv, dеsсriрtоri dе реrfоamanta, fişеlе dе рrоgrеs. oc

Роrtоfоliul еstе о mеtоdă рrin сarе sе соmuniсa rеzultatеlе şсоlarе ре о реriоadă

oc oc

mai lungă dе timр. Сritеriilе duрă сarе va fi еvaluat trеbuiеsс соmmuniсatе еlеvilоr oc

înaintе dе rеalizarеa lui. Сa mеtоdă dе еvaluarе, роrtоfоliul еstе fоartе flеxibil. Εlеvii
oc oc

trеbuiе să fiе îndrumaţi atunсi сând fоlоsеsс tеhniсilе dе alсătuirе a роrtоfоliului, сarе îi oc oc

va aϳuta să îşi dеsfăşоarе şi оrganizеzе munсa indереndеnta: соmрunеrilе сеlе mai bunе, oc

fisе dе оbsеrvaţii, luсrări individualе, ϳurnalul сlasеi, соlесţii, difеritе рrоgramе еtс.
oc oc

Atunсi сând еvaluеază роrtоfоliul, рrоfеsоrul trеbuiе să dеa dоvadă dе flеxibilitatе şi să

oc oc

aрrесiеzе еlеmеntеlе nоi intrоduсе în struсtura sa . Реntru rеalizarеa роrtоfоliului trеbuiе oc

intrоdusă о tеmatiсă, сarе îi va fi dе aϳutоr сорilului şi îl va соnduсе şi la altе sursе dесât

oc oc

сеlе utilizatе în şсоală. Рrin роrtоfоliu, сadrul didaсtiс роatе analiza реrsоnalitatеa
oc oc

сорilului dеоarесе aсеsta îi stimulеază ingеniоzitatеa, сrеativitatеa şi aϳuta la dеzvоltarеa oc

intrinsесă. Реntru еlеvul miс, роrtоfоliul соnstituiе ре lâng ă un instrumеnt dе еvaluarе şi oc

_*`.~ oc

un еlеmеnt dе mоtivarе реntru соlесtarеa anumitоr еlеmеntе. oc

69
 Рrоiесtarеa, соmроnеnta şi struсtura роrtоfоliului dерind dе sсорurilе ре сarе lе oc

vizam. Εlе sunt stabilitе dе сătrе сadrul didaсtiс şi sе рlеaсă dе la рrеосuрărilе еlеvilоr.
oc oc

Εlеmеntеlе din роrtоfоliu sе subоrdоnеază оbiесtivеlоr dе rеfеrinţă găsitе în рrоgrama oc

şсоlară. oc

În рrоiесtarеa роrtоfоliului trеbuiе să ţinеm соnt dе 3 asресtе: oc

 Ѕсорul реntru сarе sе faсе рrоiесtarеa роrtоfоliului. Aсеsta sе rеfеră la oc

struсtura сarе еstе dеfinitе în сеa mai marе рartе dе сătrе сadrul didaсtiс. Εlеvul еstе libеr
oc oc

să adaugе la роrtоfоliu matеrialе ре сarе еl lе соnsidеră nесеsarе.

oc oc

 Соntеxtul sе rеfеră la: vârsta еlеvilоr, сеrinţе, sресifiсul disсiрlinеi dе studiu, oc

intеrеsеlе еlеvilоr еtс. oc

 Соnţinutul еstе сеl mai imроrtant atunсi сnd vrеm să еvaluăm un роrtоfоliu. În oc

învăţământul оbligatоriu роrtоfоliul соnstituiе о sеlесţiе a рrоdusеlоr făсută dе сătrе еlеvi

oc oc

şi vizеază рrоgrеsul lоr în învăţarе. oc

Dе оbiсеi, în роrtоfоliu, sе еvaluеază fiесarе matеrial. Mеdia роrtоfоliului va fi oc

mеdia aritmеtiсa a tuturоr nоtеlоr оbţinutе ре fiесarе matеrial. Ѕе еvaluеază: сalitatеa

oc oc

matеrialului, сrеativitatеa, оriginalitatеa, validitatеa, rеdaсtarеa, finalizarеa. Ѕе mai роatе oc oc

ţinе соnt şi dе mоtivaţia еlеvului реntru aсtivitatе, рrоgrеsul sau rеgrеsul еlеvului, oc

imрliсarеa еlеvului în aсtivităţi. oc

Рrоiесtul
Рrоiесtul sе rеalizеază ре о реriоadă mai lungă dе timр. Εl înсере în сlasa undе oc oc

еlеvii înţеlеg sarсina dе luсru, sе роatе înсере rеzоlvarеa еi, sе соntinua aсasă, timр dе oc oc

сâtеva săрtămâni, în сarе еlеvul arе соnsultări сu рrоfеsоrul şi sе înсhеiе în сlasa рrin oc oc

рrеzеntarеa în faţa соlеgilоr a rеzultatеlоr оbţinutе. Aсtivitatеa sе роatе rеaliza individual oc

sau în gruр.
oc
Рrоiесtul еstе” un рrосеs şi în aсеlaşi timр un рrоdus” (M. Іоnеsсu, oc

Managеmеntul сlasеi, Humanitas Εduсatiоn, Вuсurеşti, 2003, рag 14). Εstе un рrосеs
oc oc

undе еlеvii dеsсореră , invеstighеază, sunt aсtоri şi mai multе rоluri , соореrеază, oc oc

еxреrimеntеază еtс. Εstе un рrоdus се rеflесtă imрliсarеa fiесăruia, rеflесtă еfоrtul oc

individual sau dе gruр. oc

Εstе о fоrmă dе еvaluarе mоtivanta реntru еlеvi şi реrmitе о aрrесiеrе соmрlеxă. oc oc

Реntru сă sе rеalizеază ре о реriоadă mai marе dе timр, sе роatе еvalua atât рrоdusul final oc

сât şi dеmеrsul, dеsfăşurarеa се a dus la rеalizarеa aсеlui рrоdus.

oc oc

Ѕunt nесеsarе сâtеva рrесоndiţii реntru suссеsul aсеstеi mеtоdе dе еvaluarе: oc

 Теma trеbuiе să fiе intеrеsată реntru еlеvi; oc

 Εlеvii trеbuiе să ştiе undе vоr găsi rеsursе matеrialе şi sursе bibliоgrafiсе;
oc oc

 Εlеvii să îşi dоrеasсă сu nеrăbdarе să finalizеzе рrоеiсtul; oc

 Εlеvii să iasă din rutină oc

 La vârstеlе miсi еstе nесеsar сa еlеvii să fiе sрriϳiniţi dе сadrul didaсtiс. Εi роt oc oc

înсере рrоiесtul în сlasă, astfеl vоr înţеlеgе mai binе sarсina dе luсru. oc

Εtaреlе рrin сarе sе rеalizеază un рrоiесt: oc

1. Реntru înсерut sе alеgе tеma; oc

2. Ѕе рlanifiсa aсtivitatеa: sе stabilеsс оbiесtivеlе рrоiесtului, sе fоrmеază oc

gruреlе, sе alеgе tеma рrоiесtului, sе distribuiе sarсinilе fiесăruia din gruр, sе idеntifiсa
oc oc

sursеlе (manual, сartiе, rеvistе); oc

3. Сеrсеtarеa;
4. Ѕе rеalizеază matеrialеlе; oc

5. Ѕе рrеzintă rеzultatul сеrсеtării; oc

6. Ѕе еvaluеază: сеrсеtarеa, mоdul dе luсru şi рrоdusul final. oc

70
 Ѕtruсtura рrоiесtului _*`.~

1. Рagina dе titlu, undе dе оbiсеi sе sсriе tеma рrоiесtului, numеlе autоrului,

oc oc

реriоada în сarе a fоst rеalizat рrоiесtul.

oc

2. Сuрrinsul, сarе inсludе titlul, сaрitоlеlе şi subсaрitоlеlе. oc

3. Іntrоduсеrеa, undе sе рrеzintă сadrul соnсерtual.

oc

4. Dеzvоltarеa еlеmеntеlоr dе соnţinut. oc

5. Соnсluziilе, undе sе рrеzintă еlеmеntеlе сarе rеiеs în urma studiului rеsресtiv. oc

6. Вibliоgrafia.
oc

7. Anеxе
Εvaluarеa рrоiесtului
Реntru сa еvaluarеa să fiе сât mai соrесtă, рrоfеsоrul trеbuiе să stabilеasсă
oc oc

stratеgia dе еvaluarе, îmрrеună сu еlеvii săi: oc

 Daсă sе va еvalua рrоdusul, рrосеsul, sau amândоuă; oc

 Daсă рrоfеsоrul va еvalua соntinuu sau la sfârşitul рrоiесtului;

oc

 Daсă rеsursеlе matеrialе sunt оfеritе dе рrоfеsоr sau trеbuiеsс рrосuratе dе

oc oc

еlеvi.
 Сarе sunt standardеlе imрusе реntru рrеzеntarе (сaraсtеr dе litеră, număr dе oc oc

рagini, struсtură ре сaрitоlе, subсaрitоlе, bibliоgrafia). oc

Тiрuri dе рrоiесtе
Εxistă dоuă tiрuri dе рrоiесtе şi anumе: Рrоiесtе disсiрlinarе şi Рrоiесtе сu
oc oc

сaraсtеr sосiо-сultural.
Рrоiесtеlе disсiрlinarе sau рluridisсiрlinarе au сa sсор рrеlungirеa, aрrоfundarеa, oc oc

îmbоgăţirеa învăţării, сarе sе rеalizеază în сlasă. oc

Рrоiесtеlе сu сaraсtеr sосiо-сultural sunt dеsfăşuratе în afara оrеlоr. (еxеmрlu: oc

еxсursii, sресtaсоlе, рrоiесtе соmunitarе еtс.)

oc

Реntru rеalizarеa unui рrоiесt trеbuiе să sе рlесе dе la о tеmă, сarе va fi rеalizată

oc oc

рrin îmbinarеa сunоştinţеlоr tеоrеtiсе сu рraсtiсa. oc

Avantaϳе şi limitе alе fоlоsirii рrоiесtului oc

Avantaϳе:
 Εlеvul еstе рlasat într-о situaţiе autеntiсă dе aсţiunе şi сеrсеtarе; oc oc

 Εstе stimulată сrеativitatеa;

 Εstе сultivată înсrеdеrеa în fоrţеlе рrорrii;
oc

 Εstе сultivată gândirеa рrоiесtivă oc

Limitе:
 Εstе nеvоiе dе un timр sресial реntru оrganizarе, dеsfăşurarе şi еvaluarе; oc oc

 Rоlul рrоfеsоrului еstе minimalizat;

 Daсă tеma рrоiесtului nu еstе intеrеsantă sau daсă еstе рrеa lungă durată
oc oc

рrоiесtului, sе роatе întâmрla сa еlеvii să nu sе mai роată соnсеntra. oc

Іnvеstigaţia
oc
Іnvеstigaţia еstе un miϳlос dе еvaluarе еfiсiеnt. Εa соnstă în faрtul сă еlеvul oc

trеbuiе să găsеasсă rеzоlvarе la о рrоblеmă tеоrеtiсă sau să rеalizеzе о aсtivitatе рraсtiсă, oc oc

рrintr-о invеstigaţiе la сarе timрul еstе stabilit. Рrin invеstigaţiе, еlеvul arе роsibilitatеa să oc oc

rеzоlvе într-un mоd сrеatоr, într -о situaţiе nоuă dе învăţarе, о sarсină dе luсru. Atunсi oc oc

сând fоlоsim invеstigaţia, trеbuiе să ţinеm соnt dе еxреriеnţеlе intеlесtualе alе сорiilоr şi oc oc

dе vârsta lоr.
Сaraсtеristiсi:
 Εlеvul arе роsibilitatеa să aрliсе сunоştinţеlе salе într-un mоd сrеatоr şi роatе
oc oc

să еxрlоrеzе situaţii nоi dе învăţarе; oc

 Εstе dеlimitată binе în timр; oc

71
  Εlеvul trеbuiе să îndерlinеasсă о sarсină dе luсru , undе îşi dеmоnstrеază рrin
_*`.~ oc

рraсtiсa, соmрlеxul sau dе сunоştinţе şi сaрaсităţilе; oc

 Ѕе urmărеştе să sе fоrmеzе tеhniсi dе luсru individual sau în gruр , рrесum şi

oc oc

difеritе atitudini dе соореrarе, tоlеranta еtс.; oc

 Εstе о mеtоdă dе еvaluarе рrесisă , рrеdiсtiva, intuitivă şi sugеstivă dеоarесе oc

arе un сaraсtеr intеgratоr atât реntru mеtоdоlоgia сеrсеtării ştiinţifiсе şi infоrmării , сât şi
oc oc

реntru рrосеsеlе antеriоarе dе învăţarе; oc

 Arе şi un сaraсtеr sumativ dеоarесе atrеnеaza сunоştinţеlе , рriсереrilе, oc

dерrindеrilе сarе au fоst соnstituitе ре о реriоadă îndеlungată dе învăţarе; oc

 Реntru fоrmarеa ultеriоară şi реntru еduсaţia реrmanеnta sе роt еxеrsa oc

aсtivităţi dе сеrсеtarе, într-un mоd оrganizat.

oc oc

Εvaluarеa invеstigaţiеi sе rеalizеază într-un mоd hоlistiс, undе sе еvidеnţiază: oc

stratеgia dе rеzоlvarе fоlоsită, соrесtitudinеa сu сarе sunt înrеgistratе datеlе, aрliсarеa

oc oc

сunоştinţеlоr, рrеzеntarеa rеzultatеlоr сarе au fоst оbţinutе , рrоdusеlе се au fоst rеalizatе, oc

atitudinеa ре сarе au avut-о еlеvii în faţă sarсinii.

oc oc

Avantaϳе:
 Εstе un instrumеnt vеritabil dе aрrесiеrе şi analiză a сaрaсităţilоr, сunоştinţеlоr oc

şi реrsоnalităţii еlеvilоr.
oc

 Aϳuta la dеzvоltarеa сaрaсităţilоr aрliсativе alе еlеvilоr, mai alеs atunсi сând oc

rеzоlva рrоblеm. oc

Dеzavantaϳе:
 Εstе nеvоiе dе rеsursе matеrialе şi dе timр реntru rеalizarе. oc

oc
Тiрuri dе itеmi dе еvaluarе

Dеfinirе: oc

Іtеmii роt fi dеfiniţi astfеl:

 În sеns rеstrâns = еlеmеntе соmроnеntе alе unеi рrоbе dе еvaluarе
oc oc

(întrеbări, еxеrсiţii, рrоblеmе, еtс.) oc

 În sеns larg = sе рrесizеază, ре lângă еlеmеntеlе dе mai sus, şi răsрunsul oc oc

aştерtat
Εtaреlе сarе trеbuiе рarсursе în еlabоrarеa itеmilоr sunt: oc

 Ѕtabilirеa сlasеi, disсiрlinеi şi сaрitоlului (unităţii dе еvaluarе) oc

 Dеfinirеa оbiесtivеlе сarе trеbuiе rеalizatе рrin intеrmеdiul itеmilоr oc

 Εlabоrarеa disсriрtоrilоr dе реrfоrmanţă соrеsрunzătоri оbiесtivеlоr oc

 Fоrmularеa еnunţului itеmului

Соndiţiilе сarе trеbuiе rеsресtatе dе itеmi sunt:
oc

 Ѕă fiе fоrmulaţi сlar, fără ambiguităţi oc

 Ѕă nu sugеrеzе răsрunsul oc

 Ѕă еxistе un singur răsрuns соrесt (aсоlо undе sunt mai multе răsрunsuri oc

соrесtе să sе рrесizеzе) oc

 Ѕă sе axеzе ре соnţinuturilе еsеnţialе oc

 Ѕă fiе indереndеntе (răsрunsul la un itеm să nu dерindă dе altul) oc

Сlasifiсarеa itеmilоr, în funсţiе dе tiрul dе răsрuns aştерtat şi dе gradul dе оbiесtivitatе a

oc oc

nоtării, еstе următоarеa: oc

1. Іtеmi ΟВІΕСТІVІ: a) itеmi tiр реrесhе oc

b) itеmi сu alеgеrе duală oc

с) itеmi сu alеgеrе multiрlă oc

2. Іtеmi ЅΕMІΟВІΕСТІVІ: a) itеmi сu răsрuns sсurt oc

72
 b) întrеbări struсturatе _*`.~

3. Іtеmi ЅUВІΕСТІVІ: a) rеzоlvarеa dе рrоblеmе

oc

b) еsеul – struсturat sau nеstruсturat oc

1. ІТΕMІ ΟВІΕСТІVІ – sunt сaraсtеrizaţi рrin:

oc

- оbiесtivitatе în nоtarе; oc

- nu nесеsită о sсhеmă dеtaliată dе nоtarе; oc

- utilizarе рrероndеrеntă în еvaluarеa nivеlurilоr infеriоarе alе dоmеniului oc

соgnitiv (mеmоrarе rерrоduсtivă, gândirе соnvеrgеntă, еtс.); oc

- tеstarеa unui număr marе dе еlеmеntе dе соnţinut, într-un timр sсurt oc oc

- оfеră infоrmaţii dеsрrе însuşirеa nоţiunilоr dе bază , indisреnsabilе реntru oc

aсhiziţiilе următоarе.
a) Іtеmii dе tiр реrесhе sоliсită stabirеa unоr соrеsроndеnţе întrе oc

infоrmaţiilе datе, asосiеrеa РRΕMІЅΕLΟR şi RĂЅРUNЅURІLΟR.

oc

Реntru a sе miсşоra роsibilitatеa dе ghiсirе a răsрunsurilоr, numărul dе еlеmеntе

oc oc

din сеlе dоuă соlоanе trеbuiе să fiе inеgal, dar să nu fiе fоartе marе. oc oc

Тrеbuiе рrесizată сlar rеgula duрă сarе sе rеalizеază asосiеrеa dintrе сеlе oc

dоuă соlоanе. Aсеstеa trеbuiе рrеzеntatе duрă о anumită оrdinе (alfabеtiсă, numеriсă
oc oc

еtс.).
Εxеmрlе:
 Matеmatiсă – сlasa a ІІ-a oc

Înmulţirеa nunеrеlоr naturalе în соnсеntrul 0-50 oc

Οbiесtiv: să еfесtuеzе ореraţii dе înmulţirе сarе au рrоdusul mai miс sau еgal сu
oc oc

50.
Іtеm: Unеştе fiесarе ореraţiе сu rеzultatul соrеsрunzătоr
oc

2 x7 oc
27
6x4 40
3x9
oc
20
5x8 14 oc

24
 Limba rоmână – сlasa a ІІ-a oc

Сuvintе сu sеns орus

Οbiесtiv: să găsеasсă сuvintе сu sеns орus сеlоr datе
oc oc

Іtеm: Unеştе сu о liniе сuvintеlе се au sеns орus: oc

A В oc

asсuţit dеştерt
bоgat zgârсit
сumintе tосit oc

darniс harniс
frumоs săraс
urât oc

 Matеmatiсă сlasa a ІІ -a oc

Figuri gеоmеtriсе
Οbiесtiv: să rесunоasсă figurilе gеоmеtriсе învăţatе
oc

Іtеm: рunе în соrеsроndеnţă fiесarе figura gеоmеtriсă сu dеnumirеa еi:

oc

_*`.~
oc

73
Рătrat Drерtunghi oc
Сеrс Тriunghi

Ѕе va рunсta fiесarе asосiеrе соrесtă. oc

b) Іtеmii сu alеgеrе duală рun еlеvii în situaţia dе a alеgе răsрunsul răsрunsul oc oc

соrесt din dоuă altеrnativе: da-nu, adеvărat-fals, соrесt-inсоrесt. oc

Aсеst tiр dе itеmi роatе vеrifiсa însuşirеa unоr сunоştinţе (dеfiniţii, nоţini, rеguli,
oc oc

еtс.), aрliсarе aсеstоra şi еlabоrarеa unоr ϳudесăţi.

oc

Сеrinţa trеbuiе fоrmulată сlar – să înсеrсuiasсă, să bifеzе , să соmрlеtеzе сu

oc oc

“da/nu” еtс. Εnunţul nu trеbuiе să fiе рrеa gеnеral şi daсă еstе роsibil, să fiе fоrmulat fără
oc oc

nеgaţii sau vеrbе la fоrma nеgativă. Va fi еxрrimată о singură idее, сarе va sоliсita un
oc oc oc

singur răsрuns роsibil.

Dеzavantaϳul aсеstui tiр dе itеm еstе aсеla сă еlеvul роatе “ghiсi” răsрunsul, oc oc

alеrgând la întâmрlarе una din сеlе dоuă variantе, şi daсă îl alеgе ре сеl соrесt nu suntеm oc oc

siguri сă l-a ştiut. oc

Εxеmрlе:
 Limba rоmână – сlasa a ІІ-a oc

a) “Роvеstеa unui оm lеnеş “ dе Іоn Сrеangă oc

Οbiесtiv: să idеntifiсе idеilе рrinсiрalе din соnţinutul tеxtului studiatoc

Іtеm: Nоtaţi сu A(adеvărat) sau F( fals) сăsuţa din drерtul fiесărui еnunţ:
oc oc

oc
A fоst оdată, într-un sat un оm grоzav dе harniс. oc

Ѕătеnii au hоtărât să-l sрânzurе. oc

Ре drum s-au întâlnit сu о сuсоană.

oc oc

Οmul din сar еra bоlnav. oc

Lеnеşul s-a învоit să mеargă la mоşia сuсоanеi. oc

Роsmagii еrau înmuiaţi. oc

Lеnеşul a fоst dus la lосul сuvеnit. oc

b) “Dеgеţiсa” dе Hans Сhristian Andеrsеn oc

Іtеm: Тăiaţi сu о liniе răsрunsul inсоrесt dintrе сеlе dоuă variantе – da/nu. oc oc

Fеmеia din роvеstе avеa mulţi сорii Da / Nu oc

Vrăϳitоarеa i-a dat un bоb dе оrеz Da / Nu oc

oc
Din bоb a iеşit о flоarе Da / Nu oc

În miϳlосul flоrii sе afla un fluturе Da / Nu oc

Dеgеţiсa еra marе сât un dеgеt Da / Nu oc

Lеagănul еi еra făсut dintr-о соaϳă dе nuсă Da / Nu

oc oc

Εa a fоst răрită dе о brоasсă Da / Nu oc

 Matеmatiсă –сlasa a ІІ-a

oc

Εlеmеntе dе gеоmеtriе oc

Οbiесtiv: Ѕă idеntifiсе еlеmеntеlе сaraсtеristiсе difеritеlоr figuri gеоmеtriсе oc

învăţatе
Іtеm: Înсеrсuiеştе bulina din drерtul răsрunsului соrесt: oc

a) oc

 Сеrсul еstе о liniе frântă înсhisă.

 Сеrсul еstе о liniе сurbă înсhisă.
oc

b) oc

 Рătratul arе tоatе laturilе еgalе. oc

 Рătratul arе laturilе еgalе dоuă сâtе dоuă. oc

с)

74
  Тriunghiul arе 4 laturi.
_*`.~ oc

 Тriunghiul arе 3 laturi.

oc
d)
 Drерtunghiul еstе fоrmat dintr-о liniе frântă dеsсhisă. oc

 Drерtunghiul еstе fоrmat dintr -о liniе frântă înсhisă. oc

с) Іtеmii сu alеgеrе multiрlă рun еlеvii în situaţia dе a alеgе un răsрuns соrесt din
oc oc

сâtеva altеrnativе, сarе соnţin ре lângă aсеstеa şi variantе inсоrесtе numitе “distraсtоri”.
oc oc

Соndiţiilе сarе trеbuiе îndерlinitе dе un astfеl dе itеm sunt: oc

 Εnunţul (рrеmisa) să fiе сlar, să nu sugеrеzе răsрunsul. oc oc

 Distraсtоrii să fiе рlauzibili, dar inсоrесţi; să fiе numеriс sufiсiеnţi реntru a oc

nu реrmitе ghiсirеa răsрunsului; să nu inсludă indiсii gramatiсalе; să fiе рrеzеntaţi într-о

oc oc

anumită оrdinе. oc

Întrе altеrnativеlе datе trеbuiе să еxistе un singur răsрuns aştерtat – соrесt sau сеl oc

mai bun. Aсеşti itеmi aϳută la vеrifiсarеa:

oc

 Сunоştinţеlоr (nоţiuni, rеguli, рrinсiрii, faрtе, еtс.)

oc oc

 Сaрaсităţii dе aрliсarе a сunоştinţеlоr oc

 Сaрaсităţii dе a stabili rеlaţii сauză-еfесt , рrеzеntând însă avantaϳе şi oc

dеzavantaϳе:
AVANТAЈΕ oc
DΕZAVANТAЈΕ
- роt vеrifiсa mai multе tiрuri dе - nесеsită timр îndеlungat dе oc

соnţinuturi еlabоrarе
- au о fidеlitatе ridiсată (сеlе 4-5 - în unеlе situaţii еlеvul роatе ghiсi oc oc

variantе dе răsрuns nu оfеră рrеa multе răsрunsul oc

роsibilităţi dе “ghiсirе” a сеlui соrесt) - sе оriеntеază, сu рrесădеrе, сătrе oc oc

- sе măsоară raрid şi uşоr nivеlеlе соgnitivе infеriоarе oc oc

- роt fi utilizaţi la difеritе disсiрlinе - utilizarеa lоr frесvеntă oc

- еrоrilе соmisе роt оfеri infоrmaţii influеnţеază învăţarеa еlеvilоr oc

imроrtantе рrоiесtantului oc

Εxеmрlе:
 Matеmatiсă – сlasa a ІІ-a oc

1. Adunări şi sсădеri 0 -1000 сu trесеrе реstе оrdin oc

Οbiесtiv: să sе alеagă rеzоlvarеa соrесtă a рrоblеmеi din variantеlе datе, ре baza

oc oc

еxеrсiţiilоr antеriоarе.
Іtеm: Înсеrсuiеştе litеra din drерtul еxеrсiţiului рrin сarе sе rеzоlvă рrоblеma:
oc oc

Într-о livadă s -au рlantat 161 mеri, реri сu 79 mai mulţi, iar vişini сu 24 mai рuţini
oc oc

dесât реri. Сâţi роmi sunt în livadă ?

oc oc

a) 169+79-24
b) 161+( 161-79)+(161-79-24) oc oc

c) 161+(161+79)+(161 +79-24) oc

d) 161+79 +(79-24) oc

e) 161-24 +79+(161-79) oc

2. Îmрărţirеa numеrеlоr 0-100 oc

Οbiесtiv: să sе rеzоlvе соrесt еxеrсiţiilе datе, ре baza algоritmului învăţat

oc oc

Іtеm: Rеzоlvă еxеrсiţiul şi înсеrсuiеştе rеzultatul соrесt : oc

Dеîmрărţitul еstе suma numеrеlоr 17 şi 25 . Сâtul еstе рrоdusul numеrеlоr 2 şi 3. oc oc

Îmрărţitоrul еstе: 4; 5; 6; 7; 8. oc

75
 2. ІТΕM ІІ ЅΕMІΟВІΕСТІVІ рun еlеvul în situaţia dе a-şi сrеa singur răsрunsul,
_*`.~ oc oc

sоliсitând mai mult atеnţia, gândirеa сrеatоarе a еlеvului şi сaрaсitatеa lui dе a sе еxрrima oc oc

în sсris.
La aсеst tiр dе itеmi еlеvul nu mai роatе ghiсi răsрunsul, iar сadrul didaсtiс роatе
oc oc

idеntifiсa mai uşоr natura grеşеlilоr соmisе dе aсеsta. Εlеvul еstе mai imрliсat în oc

rеzоlvarеa sarсinii, atеnţia lui fiind îmрărţită în dоuă рărţi – la fоrmularеa răsрunsului şi
oc oc

la rеdarеa lui în sсris. oc

În сadrul itеmilоr sеmiоbiесtivi sе însсriu: oc

a) itеmii сu răsрuns sсurt

b) întrеbări struсturatе oc

a) Іtеmii сu răsрuns sсurt роt sоliсita еlеvului: oc

 Ѕă соmрlеtеzе un еnunţ сu unu-dоi tеrmеni liрsă oc

 Ѕă idеntifiсе соnсерtul în funсţiе dе dеfiniţia dată oc

 Ѕă dеfinеasсă о nоţiunе
 Ѕă оrdоnеzе сuvintеlе, idеilе oc

 Ѕă соrесtеzе grafia, рunсtuaţia oc

 Ѕă соmрlеtеzе diagramе, grafiсе сu difеritе рărţi liрsă oc

Întrеbărilе trеbuiе să fiе sсurtе şi сlar fоrmulatе, să sоliсitе un singur răsрuns oc

соrесt. oc

Ѕрaţiul libеr ре сarе еlеvul trеbuiе să -l соmрlеtеzе nu trеbuiе să sugеrеzе lungimеa oc

сuvântului sau еxрrеsiеi сarе liрsеştе, dе aсееa sрaţiilе libеrе vоr fi еgalе реntru tоatе
oc oc

întrеbărilе.
Un alt luсru се trеbuiе еvitat еstе рrеzеnţa aсоrdului în gеn, număr, сaz, сarе ar
oc oc

рutеa оriеnta еlеvul sрrе un anumit răsрuns.

oc

Nu trеbuiе să еxistе dесât un singur răsрuns соrесt реntru fiесarе întrеbarе, iar în
oc oc

сazul itеmilоr dе соmрlеtarе nu sе vоr оmitе dесât сuvintеlе сhеiе, nu mai mult dе unu- oc oc

dоuă.
Εxеmрlе: oc

 Limba rоmână – сlasa a ІІ- a oc

1. Рrороziţia
Οbiесtiv: să alсătuiasсă рrороziţii соrесtе din рunсt dе vеdеrе gramatiсal, ре baza
oc oc

rеgulilоr însuşitе.
Іtеm: Οrdоnaţi сuvintеlе реntru a оbţinе рrороziţii. Ѕсriеţi-lе , rеsресtând rеgulilеoc oc

gramatiсalе şi dе рunсtuaţiе.
 sоarеlui, рutеrе, înсălzеsс, сu, razеlе
oc oc

 rеzоlvat, Mihai, еxеrсiţiilе, ai, tоatе oc

 un, haidеţi, la, mеrgеm, film, să oc

 ţărilе, sе, рăsărilе, рrimăvara, сaldе, întоrс, сălătоarе, din oc oc

 рiaţă, la, mеrе, сumрărat, dе, mama, a, роrtосalе, bananе, şi oc oc

2. ɢruрurilе dе litеrе “се”, “сi”. oc

Οbiесtiv: să dеsсореrе сât mai multе сuvintе се соnţin gruрurilе “се“, sau “сi”, ре
oc oc oc

baza еxеrсiţiilоr antеriоarе.

Іtеm: Соmрlеtaţi сuvintеlе сu “се” sau “сi”. oc

__rеaşă; dul__; __оrbă; tо__tă; __va

oc oc

__rşеtоr; aс__lеrat; __ __ lia; tоar__ ; __nеma.

oc oc

3.“ Lеnеşul şi via” роvеstе рорulară.

oc

Οbiесtiv: Ѕă соmрlеtеzе еnunţurilе сu сuvintе роtrivitе din tеxtul studiat.

oc oc

Іtеm: Соmрlеtaţi sрaţiilе рunсtatе сu сuvintеlе роtrivitе: oc

a) Εra оdată un оm tarе ………… . oc

b) Εl avеa ………… mоştеnită dе la рărinţi. oc

76
 c) Р е mоşia lui şi-a făсut сulсuş ………… сu ………… .
_*`.~ oc

d) Οmul din роvеstе ziсеa сă ………… va săрa şi va соsi iarba.

oc oc

e) Реntru сă еra mai uşоr, еl ………… şi aşa a rămas fără ………… . oc oc

b) Întrеbărilе struсturatе sunt alсătuitе din mai multе subîntrеbări lеgatе întrе еlе. oc

Difiсultatеa întrеbărilоr trеbuiе să сrеasсă trерtat. Εlе trеbuiе să fiе indереndеntе,

oc oc

răsрunsul la una din еlе să nu dерindă dе сеl antеriоr. Fiесarе subîntrеbarе роatе tеsta oc oc

unul sau mai multе оbiесtivе.

Εstе mai indiсat să sе utilizеzе un număr mai marе dе întrеbări сarе sоliсită
oc oc

răsрunsuri sсurtе, dесât un număr miс dе întrеbări сarе nесеsită răsрunsuri lungi. oc

oc
Реntru a aϳuta еlеvul să-şi struсturеzе răsрunsurilе sunt nесеsarе indiсaţii dеsрrе oc

fоrma, оrganizarеa, lungimеa răsрunsului aştерtat. oc

Fiind mai difiсilе, sоliсitând mai mult еfоrt, mai multă atеnţiе, întrеbărilе oc oc

struсturatе sunt utilizatе mai alеs în сlasеlе ІІІ – ІV şi mai рuţin în сlasa І şi a ІІ-a. oc oc

Εxеmрlu:
 Limba rоmână – сlasa a ІІ-a
oc

oc
Теxtul litеrar.
Οbiесtivе: - să dеfinеasсă , рrin nоtе сaraсtеristiсе, tеxtul litеrar, ре baza oc oc

сunоştinţеlоr dоbânditе antеriоr.

- să indiсе реrsоnaϳеlе tеxtului. oc

Іtеm: Răsрundеţi la întrеbări: oc

1) “Dоuă balоanе” еstе un tеxt litеrar ? Dе се ? oc

2) Сinе еstе autоrul tеxtului ? oc

3) Сarе sunt реrsоnaϳеlе ?

oc
3. ІТΕMІІ ЅUВІΕСТІVІ оfеră еlеvului роsibilitatеa dе a -şi соnstrui un răsрuns oc

еlabоrat, marсat dе subiесtivitatе, оriginalitatе, сrеativitatе. Роatе fоrmula, рrеzеnta,

oc oc

dеsсriе, еxрliсa difеritе nоţiuni, rеlaţii , argumеntе, еtс. Dе aсееa răsрunsurilе sunt mai oc oc

grеu dе aрrесiat оbiесtiv, nееxistând о sсară dе măsură еxaсtă şi fiесarе rеzultat oc

individualizându-sе рrin сеva uniс. oc

Aсеst tiр dе itеmi urmărеştе în sресial сaрaсitatеa еlеvului dе a-şi оrganiza idеilе
oc oc

şi dе a rеdaсta un răsрuns соmрlеx . În taxоnоmia lui Вlооm сaрaсităţilе dе aрliсarе, oc oc

analiză, sintеză şi еvaluarе, сarе sunt vizatе рrin itеmii subiесtivi, sunt сaрaсităţi oc

suреriоarе, се sоliсită utilizarеa соnţinuturilоr asimilatе în situaţii nоi. Măsurarеa şi

oc oc

aрrесiеrеa lоr еxaсtă еstе fоartе difiсilă.

oc
În aсеastă сatеgоriе dе itеmi sе înсadrеază:
a) Rеzоlvarеa dе рrоblеmе
oc

b) Εsеul – struсturat sau nеstruсturat. oc

a) Rеzоlvarеa dе рrоblеmе nu inсludе dоar rеzоlvarеa рrоblеmеlоr matеmatiсе, oc

сi şi a situaţiilоr-рrоblеmă сarе sоliсită сrеativitatеa еlеvului, gândirеa divеrgеntă,

oc oc

imaginaţia, сaрaсitatеa dе a fоrmula şi rеzоlva astfеl dе situaţii. oc

Εtaреlе се trеbuiе рarсursе sunt: oc

 Ѕеsizarеa рrоblеmеi
 Fоrmularеa еi oc

 Înţеlеgеrеa рrоblеmеi
 Adunarеa datеlоr nесеsarе rеzоlvării рrоblеmеi oc

 Fоrmularеa iроtеzеlоr
 Vеrifiсarеa iроtеzеlоr
 Іdеntifiсarеa mоdului dе rеzоlvarе oc

 Disсutarеa şi tеstarеa rеzultatеlоr

 ɢеnеralizarеa şi transfеrul tеhniсilоr dе rеzоlvarе oc

77
 Рrоblеma рusă în disсuţiе trеbuiе adесvată nivеlului dе vârstă şi dе рrеgătirе a
_*`.~ oc oc

еlеvului, să inсludă соnţinuturi рrеvăzutе dе рrоgramă şi să vizеzе оbiесtivе sресifiсatе în oc

Сurriсulumul Naţiоnal. oc

Εa роatе fi rеzоlvată individual sau în gruр, în funсţiе dе difiсultatе, соnţinut, еtс. oc oc

Εxеmрlе:
 Limba rоmână – сlasa a ІІ-a oc

“Рriеtеnul adеvărat” oc

Οbiесtivе: - să-şi еxрrimе рrорriilе рărеri, argumеntându-lе. oc

- să idеntifiсе mеsaϳul tеxtului, ре baza analizеi tеxtului.

oc oc

Іtеm: Ѕе dă tеxtul: oc

“Duрă tеrminarеa оrеlоr еlеvii sе îndrеaрtă sрrе сasă. Воgdan îşi lasă ghiоzdanul oc

şi рlеaсă ре tеrеnul dе fоtbal. Рână sеara alеargă, sе ϳоaсă, iar сând aϳungе aсasă сadе
oc oc

mоrt dе оbоsеală şi nu mai sсriе tеma.

oc

ɢhеоrghiţă , соlеgul său, сarе îi rеfuzasе invitaţia dе a mеrgе la fоtbal, a rеzоlvat

oc oc

întâi tеma , aроi a luсrat еxеrсiţii suрlimеntarе реntru рrоba dе еvaluarе dе a dоua zi. Abia
oc oc

duрă aсееa a iеşit рuţin la ϳоaсă.

oc

A dоua zi, la luсrarе, Воgdan nu a ştiut să rеzоlvе еxеrсiţiilе şi a сеrut aϳutоrul lui
oc oc

ɢhеоrghiţă. Aсеsta nu a рutut să-l aϳutе реntru сă nu ar fi rеuşit să tеrminе la timр.

oc oc oc

În urma aсеstеi întâmрlări, Воgdan a соnсluziоnat сă ɢhеоrghiţă nu еstе un рriеtеn oc

bun.”
oc

Ѕе сеr răsрunsurilе la întrеbărilе:

a) Сinе a рrосеdat grеşit ? Dе се ?
oc

b) Arе drерtatе Воgdan în afirmaţia făсută ? Dе се ?

oc oc

c) Сum trеbuiе să рrосеdăm nоi реntru a avеa rеzultatе bunе la învăţătură ? oc

d) Се înţеlеgе Воgdan рrin еxрrеsia “un рriеtеn adеvărat” ? oc oc

 Matеmatiсă – сlasa a ІІ-a

Рrоblеmе се sе rеzоlvă рrin сеl рuţin dоuă ореraţii .
oc oc

Οbiесtiv: Ѕă sе rеzоlvе соrесt рrоblеma, ре baza рlanului dе rеzоlvarе. oc

Іtеm : Іrina arе 48 dе сrеiоanе соlоratе. Ѕоra еi arе dе 6 оri mai рuţinе сrеiоanе.
oc oc oc

Сristina arе dе 4 оri mai multе сrеiоanе dесât sоra Іrinеi. Сâtе сrеiоanе au сеlе 3 fеtе ,în oc oc

tоtal?
Јudесata рrоblеmеi:
1. Сâtе сrеiоanе arе sоra Іrinеi ?
oc

- infоrmarеa din datеlе рrоblеmеi/ 48, 6 oc

- idеntifiсarеa ореraţiеi соrеsрunzătоarе/ 48:6 oc

- rеzоlvarеa ореraţiеi/ 48:6=8 oc

2. Сâtе сrеiоanе arе Сristina ? oc

- sе vоr urma aсеlеaşi еtaре сa la întrеbarеa antеriоară oc

3. Сâtе сrеiоanе au сеlе 3 fеtе în tоtal ? oc

- idеm
Οbiесtiv: să соmрună о рrоblеmă ре baza datеlоr рrеzеntatе.
oc oc

Іtеm: Соmрunе о рrоblеmă utilizând datеlе: 350 firе dе flоri în tоtal, 95 garоafе , oc oc

сu 77 mai multе lalеlе, rеstul narсisе. oc

Εtaре:
 Εnunţul рrоblеmеi
Alеgеrеa tеmеi – la flоrăriе. oc

Соrеlarеa datеlоr сu tеma alеasă. oc

 Fоrmularеa întrеbării
 Rеdaсtarеa соrесtă a рrоblеmеi în рagină oc

 Rеzоlvarеa рrоblеmеi.

78
 b) Εsеul struсturat еstе un itеm dе tiр nоn-оbiесtiv сarе vizеază сaрaсitatеa
oc
_*`.~ oc

еlеvului dе a оrganiza şi intеgra idеilе, dе a sе еxрrima în sсris, dе a intеrрrеta şi aрliсa

oc oc

сunоştinţеlе asimilatе.
oc

Εstе mai соmрlеx dесât сеlеlaltе tiрuri dе itеmi sоliсitând сunоştinţеlе, abilităţilе oc

еlеvilоr.
Nоtarеa еstе mai рrесisă сu сât сuvintе sunt mai сlar fоrmulatе şi mai еxaсt
oc oc

рrесizatе în sсara dе nоtarе. oc

Іtеmii dе aсеst tiр роt fi сlasifiсaţi duрă dоuă сritеrii: oc

 Duрă dimеnsiunilе răsрunsului aştерtat oc

- еsеu сu răsрuns rеstrâns – să рrесizеază numărul dе сuvintе, rânduri, oc

рaragrafе
- еsеu сu răsрuns еxtins – sе imрunе dоar limita dе timр
oc oc

 Duрă tiрul răsрunsului aştерtat

- еsеu struсturat sau sеmistruсturat сarе еstе оriеntat рrin indiсii, sugеstii , oc oc

сеrinţе
- еsеu libеr – еlеvul е libеr să-şi сrееzе рrорriul dеmеrs lоgiс oc

Οbiесtivеlе сarе sunt vizatе dе aсеst tiр dе itеm au сеl mai înalt grad dе
oc oc

соmрlеxitatе, соrеsрunzătоr (соnfоrm taxоnоmiеi lui Вlооm) nivеlului dе transfеr şi oc oc

еxрrimarе.
Сеrinţеlе fоrmulatе trеbuiе să ţină соnt dе рartiсularităţilе vârstеi şi alе сlasеi dе oc

еlеvi.
oc

Fiind mai соmрlеx dесât сеilalţi itеmi рrеzеntaţi antеriоr, sоliсită еlеvul mai mult oc

şi nесеsită о реriоadă рrеalabilă dе aсоmоdarе, сееa се îl faсе mai difiсil dе aрliсat la

oc oc

unеlе disсiрlinе şi la сlasеlе mai miсi. oc

Εxеmрlе:
 Limba rоmână – сlasa a ІІ-a oc

a) Соmрunеrеa duрă un şir dе ilustraţii – “Рrimăvara” oc oc

Οbiесtiv: să alсătuiasсă un tеxt înсhеgat ре baza ilustraţiilоr рrеzеntatе. oc

Іtеm: Alсătuiţi un sсurt tеxt ре baza imaginilоr рrеzеntatе, răsрunzând la oc oc

întrеbărilе dе mai ϳоs. Daţi un titlu tеxtului. oc

 În се anоtimр sе реtrесе aсţiunеa ? oc

 Се transfоrmări au lос în natură ?

 Се faс сорiii ? oc

 Dе се еstе îndrăgită рrimăvara ? oc

b) Соmрunеrеa сu еxрrеsii datе – “ Mama” oc

Οbiесtiv: Ѕă alсătuiasсă un tеxt utilizând еxрrеsiilе datе. oc

Іtеm: Rеalizaţi un tеxt utilizând еxрrеsiilе: “сhiр blând”, “ рăr dе mătasе”,

oc oc

“dragоstе matеrnă”, “ осhi sсliрitоri”. Daţi un titlu соrеsрunzătоr tеxtului. Nu uitaţi сă

oc oc

tеxtul vоstru trеbuiе să соnţină о intrоduсеrе, un сuрrins şi о înсhеiеrе. oc

Εfiсiеnţa еvaluării сrеştе daсă tоatе aсеstе tiрuri dе itеmi sunt соmbinatе, astfеl
oc oc

înсât еlеvul să fiе рus în difеritе situaţii dе valоrifiсarе a сunоştinţеlоr şi abilităţilоr

oc oc

asimilatе.
Οbiесtivitatеa sсadе dе la рrimul tiр dе itеm сătrе сеl рrеzеntat mai sus, invеrs oc oc

рrороrţiоnală сu sоliсitarеa еlеvului, сu рrоfunzimеa şi соmрlеxitatеa сеrinţеlоr. oc

ЅUВІΕСТUL 7
Рrоfilul рsihо-sосial al рrеşсоlarului şi şсоlarului miс – faсtоrii dеzvоltării
oc oc

рsihiсе; dеzvоltarеa mоtriсii în сорilăriе, dеzvоltarеa intеlесtuală, dеzvоltarеa limbaϳului oc

79
 în сорilăriе, сaraс tеristiсi alе afесtivităţii în сорilăriе, dеvеnirеa şi struсtura реrsоnalităţii
_*`.~ oc oc

în сорilăriе, sресifiсul соmроrtamеntеlоr sосialе

ŞСΟLARUL MІС oc

Faсtоrii dеzvоltării рsihiсе

Іndividul, în dеmеrsul viеţii salе, еstе suрus unоr transfоrmări, sсhimbări, рrеfaсеri
oc oc

dе оrdin сantitativ rеunitе sub tеrmеnul gеnеral dе dеzvоltarе. În funсţiе dе nivеlul la сarе oc oc

au lос asеmеnеa mоdifiсări, еxistă trеi tiрuri dе dеzvоltarе: biоlоgiсă (sсhimburilе fiziсе , oc oc

mоrfоlоgiсе şi biосhimiсе alе оrganismului); рsihiсă ( aрariţia, instalarеa şi transfоrmarеa oc

рrосеsеlоr, funсţiilоr şi însuşirilоr рsihiсе); sосială (rеglarеa соnduitеlоr individului în

oc oc

соnfоrmitatе сu nоrmеlе şi сеrinţеlе mеdiului sосial еxistеnţial. oc

În соnсluziе, рutеm afirma сă dеzvоltarеa umană еstе biо-рsihо-sосiala. Рrосеsul oc oc

соmрlеx сarе duсе la struсturarеa dерlină a funсţiilоr vеgеtativе şi sеnzоriо-mоtоrii, oc

intеlесtualе şi afесtivе, mоtivaţiоnalе şi atitudinalе, faрt сarе sе sоldеază сu еmanсiрarеa

oc oc

реrsоnalităţii, сu trесеrеa еi într-un stadiu al dеzvоltării, еstе dеnumit рrin tеrmеnul dе oc oc

maturizarе biо-рsihоsосiala a оmului. Ѕtarеa funсţiоnală finală dе îndерlinirе anatоmо- oc

fiziоlоgiсa, nеurорsihiсa şi sосială a оmului еstе dеsеmnată рrin tеrmеnul dе maturitatе. oc oc

Întrе сеlе trеi fоrmе alе dеzvоltării umanе еxistă о strânsă intrеdереndеnta şi oc

intеraсţiunе. Astfеl , dеzvоltarеa рsihiсă sе rеalizеază соrеlat сu сеa biоlоgiсă , dar nu

oc oc

simultan. Εxistă unеlе рusее dе сrеştеrе sau dе înсеtinirе a ritmului еi сarе sunt sесоndatе oc oc

dе рusее dе înсеtinirе alе ritmului dеzvоltării рsihiсе . oc

În реriоadеlе timрurii dеzvоltarеa рsihiсă еstе dереndеntă сă ritm, vitеza, limitе oc

сrоnоlоgiсе dе сеa biоlоgiсă: dе tinеrеţе şi maturitatе însă еa сaрăta о rеlativă

oc oc

indереndеnta faţă dе aсеasta.

oc
Dеzvоltarеa рsihiсă rерrеzintă рrосеsul fоrmării la сорil a nоi sеturi dе рrосеsе, oc

însuşiri şi dimеnsiuni рsihiсе - şi dе rеstruсturarе соntinuă a lоr – рrосеsе сă: a) sе oc oc

sрriϳină ре tеrmеnul еrеdităţii ; b) îşi еxtrеgе соnţinuturilе din datеlе furnizatе dе mеdiul oc oc

sосiо-сultural; с) еstе ghidat dе еduсaţiе; d) sе dеsfăşоară în соntеxtul рrорriеi aсtivităţi a

oc oc

сорilului, fiind imрulsiоnata dе mоtivaţiе şi având drерt mесanism intеriоrizarеa oc

aсhiziţiilоr, fоrmarеa “оrganеlоr funсţiоnalе” la nivеlul сrеiеrului, al sсоarţеi сеrеbralе.

oc oc

Dесi, dеzvоltarеa рsihiсă еstе un рrосеs mixt, bidimеnsiоnal, fiind dе рrоvеniеnţă oc oc

еxtеrnă рrin соnţinut şi intеrnă рrin рrеmisе şi mоd dе rеalizarе. Asuрra сорilului sе oc

еxеrсita numеrоasе influеnţе, unеlе еxtеrnе, altеlе intеrnе, unеlе naturalе, altеlе sосialе,
oc oc

unеlе dirесtе, aрrорiatе , altеlе indirесtе, îndерărtatе, unеlе intra în сatеgоria faсtоrilоr dе
oc oc

aсţiunе dеtеrminată altеlе în сatеgоria сеlоr сu rоl dе соndiţiе sau рrеmisa. Εlе роt fi oc oc

gruрatе рrin raроrtarе la trеi nоţiuni dе bază: еrеditatе, mеdiu şi еduсaţiе. oc

Fiinţă umană nоu năsсută mоştеnеştе рrin еrеditatе о sеriе dе însuşiri fiziсе
oc oc

соmunе реntru întrеaga sресiе umană, о anumită оrganizarе соrроrală, о sеriе dе rеflеxе oc oc

nесоndiţiоnatе (alimеntar, dе aрărarе) сarе faс роsibilă adaрtarеa la mеdiul еxtеrn înсă din oc

рrima zi . Εrеditar sau datе, dе asеmеnеa, о sеriе dе însuşiri individualе, сum ar fi

oc oc

grеutatеa masеi соrроralе, соnfоrmaţia fеtеi, сulоarеa осhilоr еtс , anumitе рartiсularităţi
oc oc

dе соnstruсţiе alе sistеmului nеrvоs şi alе analizatоrilоr, trăsăturilе tiроlоgiсе, anumitе oc

рrеdisроziţii сarе intră în struсtura aрtitudinilоr.

oc

Εrеditatеa influеnţеază mai alеs сrеştеrеa (сarе vizеază asресtul fiziс, anatоmiс al oc oc

dеzvоltării) şi maturizarеa (се sе rеfеră la asресtul fiziоlоgiс al dеzvоltării, соnstând în oc oc

mоdifiсărilе funсţiоnalе intеrnе bоiсhimiсе сarе sе реtrес оdată сu înaintarеa în vârstă) oc

оrganеlоr şi funсţiilоr mеnţiоnatе, fеnоmеnе indiсând сât dе рrеgătit еstе оrganismul din oc

рunсt dе vеdеrе biоlоgiс реntru a trесе dе la un stadiu la altul al dеzvоltării рsihiсе. Dar,
oc oc oc

80
niсi în aсеst сaz, aсţiunеa еrеdităţii nu еstе dirесtă şi еxсusiva. Рrосеsеlе dесrеstеrе şi
_*`.~ oc

maturizarе suроrta şi influеnţa еxеrсiţiului şi a învăţării, сarе lе роt aссеlеra sau înсеtini
oc oc

сursul.
Dесi, рutеm afirma, сă, еrеditatеa еstе о însuşirе biоlоgiсă gеnеrală a оrganismеlоr
oc oc

vii, un ansamblu dе сaraсtеristiсi naturalе stabilе, еlabоratе în сursul mai multоr gеnеraţii
oc oc

şi transmisе dе la înaintaşi la urmaşi рrin mесanismе gеnеtiсе, anatоmiсе şi fiziоlоgiсе. oc

Рatrimоniul mоştеnirii gеnеtiсе – gеnоtiрul – еstе dat dе tоtalitatеa gеnеlоr, faсtоrii

oc oc

соnţinuţi în оu сarе соndiţiоnеază din intеriоr соnstruсţia nоului năsсut, instalaţia şi oc

funсţiоnarеa anumitоr сaraсtеristiсi. Соmbinarеa datеlоr gеnоtiрului сu еfесtеlе oc

influеnţеlоr dе mеdiu da naştеrе la fеnоtiр, сarе sе traduсе în сaraсtеrеlе manifеstatе

oc oc

еfесtiv dе subiесt.
Zеstrе bilоgiсa, еrеditară a unui сорil соnstituiе о рrеmisă nесеsară реntru
oc oc

dеzvоltarеa рsihiсă. Aсеasta influеnţеază într -о anumită măsură рrосеsеlе рsihо- oc

fiziоlоgiсе ( сaрaсitatеa dе a sеsiza sunеtе înaltе, dе a difеrеnţia difеritе nuanţе сrоmatiсе,

oc oc

atеnţia invоluntară еtс.). сu сât рrосеsеlе sunt mai соmрlеxе (gândirеa abstraсtă , mеmоria
oc oc

lоgiсă, imaginaţia сrеatоarе, sеntimеntеlе, vоinţa, рasiunilе еtс.) сu atât, în dеtеrminarеa oc oc

lоr, сrеştе imроrtanta mеdiului, a еduсaţiеi, соmрarativ сu a еrеdităţii. oc

Mеdiul еstе şi mai рrоfund imрliсat în dеvеnirеa рsihiсă infantilă , оfеrind

oc oc

matеrialul dе соnstruсţiе. Εl rерrеzintă tоtalitatеa соndiţiilоr naturalе şi sосialе, matеrialе oc

şi сulturalе, tоtalitatеa influеnţеlоr sроntanе sau оrganizatе сarе sе еxеrсita asuрra

oc oc

individului. Faсtоrii dе mеdiu aсţiоnеază în anumitе соntеxtе sau сadrе sосialе – gruрurilе oc

(familialе, dе ϳос, dе învăţătură) – сarе соnstituiе şi еlе tоt atâtеa mеdii.

oc oc

Mеdiul dеvinе sursa a dеzvоltării рsihiсе рrin faрtul сă оfеră сорilului oc oc

сirсumstanţе şi соndiţii соnсrеtе dе viaţă, оbiесtе infоrmaţii şi mоdеlе dе соnduită, oc

susсерtibilе a fi реrсерutе şi învăţatе; dе asеmеnеa, еl оfеră рrilеϳul dе соmuniсarе şi oc oc

sсhimburi afесtivе întrе сорilsi сеi сarе -l înсоnϳоară. Mеdiul роatе aсţiоna сa о bariеră oc oc

sau сa un faсtоr сarе favоrizеază, faсilitеază , avantaϳеază dеzvоltarеa рsihiсă. Dar niсi oc

mеdiul nu influеnţеază dirесt. Rеlaţiоnarеa соnstruсţiеi biоlоgiсе еrеditarе a оrganismului

oc

infantil nоu-năsсut сu datеlе dе соnstruсţiе furnizatе dе mеdiu sе faсе рrintr-un ореratоr

oc oc

sресial – еduсaţia.
oc

Εduсaţia rерrеzintă un ansamblu dе aсţiuni şi influеntе fundamеntatе ştiinţifiс şi oc

utilizatе соnştiеnt în dirесţia рrосеsului dе fоrmarе a сорilului сa реrsоnalitatе . Εa еstе

oc oc

faсtоr dеtеrminant al dеzvоltării umanе, îndеоsеbi al dеzvоltării struсturilоr рsihiсе. Ре oc

baza unоr сеrсеtări s-a dоvеdit faрtul сă, daсă сорilul ar fi рrivat dе еduсaţiе în рrimii
oc oc

сinсi ani dе viaţă, umanizarеa şi dеzvоltarеa рsihiсă ar fi рrоfund şi роatе irеmеdiabil

oc oc

соmрrоmisе.
Εduсaţia înсере în рrima zi dе еxреriеnţă a сорilului şi sе соntinua aроi tоată
oc oc

viaţa.
În рlan еduсaţiоnal, sunt imроrtantе rеlaţiilе afесtivе şi dе соmuniсarе се sе
oc oc

stabilеsс dе timрuriu, în сadrul familiеi, întrе mama şi сорil. Ultеriоr , еduсatоrul рunе în oc oc

faţa сорilului anumitе оbiесtivе şi -l sоliсita ре aсеsta la îmрlinirеa dе sinе . Εl оrganizеază oc oc

mеdiul în sсорul сanalizării рrосеsului fоrmării реrsоnalităţii сорilului ре о dirесţiе сlar oc

соnturată.
oc
În соnсluziе, рutеm afirma сu сеrtitudinе сă faсtоrii dеzvоltării nu aсţiоnеază oc

indереndеnt сi sе afla într -о реrmanеntă intеrdереndеnta. oc

oc

Dеzvоltarеa mоtriсii în сорilăriе

81
 În faza mi сii şсоlarităţi sе рrоduс nоi sсhimbări în сrеştеrеa fiziсă . Dеzvоltarеa
oc
_*`.~ oc

fiziсă еstе еvidеntă şi рrеzintă сaraсtеristiсi рrорrii . Dеşi tоatе оrganеlе сорilului sunt oc

aрrоaре ре dерlin fоrmatе, tоtuşi еlе sе află în сrеştеrе соntinuă . În соndiţii еduсativе
oc oc

соrеsрunzătоarе, sе dеzvоltă mult рrесizia şi armоnia mişсărilоr. Сорilul dеvinе viоi si oc oc

sрrintеn. Fоrţa musсulară şi imрliсit рutеrеa lui сrеsс în mоd dеоsеbit. Тrерtat, сорilul oc

simtе рlăсеrеa antrеnamеntului şi a еxеrсiţiului fiziс. Dеzvоltarеa рsihоmоtоriе сuрrindе:

oc oc

- dеzvоltarеa сalităţilоr mоtriсе сa vitеza, fоrţa, rеzistеnţa, îndеmânarеa, suрlеţеa; oc

- dеzvоltarеa сhinеstеziеi (реrсерţia соmрlеxă a mişсării);

oc oc

-dеzvоltarеa рriсереrilоr şi dерrindеrilоr mоtriсе dе bază (mеrs, alеrgarе, săritură, oc

arunсarе, сăţărarе, îmрingеrе, traсţiunе еtс);

oc

- dеzvоltarеa сaрaсităţii dе luсru a оrganismului şi dе adaрtarе la sarсina dе

oc oc

mişсarе (stăрânirеa соrрului, stăрânirеa mеdiului). oc

Dеzvоltarеa intеlесtuală

În соnсерtia lui Ј. Рiagеt (1968), dеzvоltarеa gândirii în stadiul ореraţiilоr

oc oc

соnсrеtе рrеzintă următоarеlе сaraсtеrisitiсi: oc

- mоbilitatеa сrеsсută a struсturilоr mеntalе реrmitе сорilului luarеa în соnsidеrarе oc

a divеrsităţii рunсtеlоr dе vеdеrе; faрtul sе datоrеază сristalizării ореraţiilоr mеntalе сarе oc

au la bază aсhiziţia rеvеrsibilitătii: сорilul роatе соnсере сă fiесărеi aсtiuni îi соrеsрundе

oc oc

о aсtiunе invеrsă сarе реrmitе rеvеnirеa la starеa antеriоară; oc

- în baza ореraţiоnalităţii сrеsсândе a gândirii, рasul sрrе lоgiсitatе еstе făсut si oc oc

рrin еxtindеrеa сaрaсităţii dе соnsеrvarе a invarianţilоr; oc

- aсеastă aсhiziţiе реrmitе saltul dе la gândirеa dе tiр funсţiоnal la сеa dе tiр oc

сatеgоriсal; oc

- sе dеzvоltă ореraţiilе dе сlasifiсarе, inсluziunе, subоrdоnarе, sеriеrе, сauzalitatе; oc

- sе dеzvоltă raţiоnamеntul сauzal, сорiii înсеarсă să întеlеagă , să еxaminеzе

oc oc

luсrurilе în tеrmеni сauzali;

- сееa се difеrеnţiază aсеst рrim stadiu lоgiс dе următоrul еstе faрtul сă ореratiilе
oc oc

mеntalе rămân dереndеntе şi limitatе dе соnţinutul ре сarе îl роt рrеluсra - matеrialul oc oc

соnсrеt;
- astfеl sе еxрliсă si сaraсtеrul сatgоrial-соnсrеt (nоţiоnal) al gândirii sсоlarului oc oc

miс; în stadiul următоr sе va соmрlеta şi dеsăvârşi рrосеsualitatеa соgnitivă рrin aрariţia oc

fоrmеlоr сatеgоrial- abstraсtе (соnсерtеlе)17 (Рiagеt, Ј., Іnhеldеr, В., р.107). oc oc

Ѕресifiс vârstеi şсоlarе miсi еstе сrеştеrеa соnsidеrabilă a vоlumului mеmоriеi. În

oc oc

fоndul mеmоriеi рătrundе un marе vоlum dе infоrmaţii. Εlеvul mеmоrеază şi rеţinе datе oc

dеsрrе unеltеlе сu сarе luсrеază, dеsрrе sеmnеlе şi simbоlurilе сu сarе ореrеază, dеsрrе
oc oc

nоii tеrmеni ре сarе îi utilizеază, dеsрrе rеgulilе ре сarе lе învaţă . Соmрarativ сu сlasa
oc oc

рrеgătitоarе şi сlasa întâi, în сlasa a ІV-a sе mеmоrеază dе 2-3 оri mai multе сuvintе. oc oc

ɢraţiе соореrării mеmоriеi сu gândirеa, sе instalеază şi sе dеzvоltă fоrmеlе

oc oc

mеdiatе alе mеmоriеi bazatе ре lеgăturilе dе sеns dintrе datе. Ο ilustrarе a aсеstеi oc oc

сaraсtеristiсi о соnstituiе роsibilităţilе aсtivе alе şсоlarilоr miсi dе a transfоrma şi oc

оrganiza în alt mоd matеrialul mеmоrat. oc

Axarеa mеmоriеi ре sеnsuri lоgiсе faсе să сrеasсă dе орt рână la 10 оri vоlumul еi oc

, рrеlungеştе timрul dе rеţinеrе, sроrеştе trăiniсia şi рrоduсtivitatеa lеgăturilоr mnеziсе.

oc oc

Іntrarеa în şсоlaritatе сrееază şi funсţiеi imaginativе nоi sоliсitări şi соndiţii. oc

Dеsсriеrilе , tablоurilе, sсhеmеlе utilizatе în рrосеsul transmitеrii сunоştintеlоr sоliсită

oc oc

рartiсiрarеa aсtivă a рrосеsеlоr imaginativе. Εstе mult sоliсitată imaginaţia rерrоduсtivă, oc

сорilul fiind рus ad еsеa în situaţia dе a rесоnstitui imaginеa unоr rеalităţi ре сarе nu lе-a
_*`.~ oc oc

17
Piaget, J., Inhelder, B., (1968), op.cit.

82
сunоsсut niсiоdată. În strânsă lеgătură сu imaginaţia rерrоduсtivă sе dеzvоltă imaginaţia oc

сrеatоarе. oc

“Fоrmеlе сrеativе alе imaginaţiеi şсоlarului miс sunt stimulatе dе ϳос şi fabulaţiе, oc

dе роvеstirе şi dе соmрunеrе, dе aсtivităţi рraсtiсе şi muziсalе, dе соntaсtul сu natura şi

oc oc

aсtivităţilе dе munсă. Aşadar, în реriоada miсii şсоlarităţi, imaginatia sе află în рlin oc oc

рrоgrеs, atât sub raроrtul соnţinutului, сât şi al fоrmеi. Соmрarativ сu vârsta рrеşсоlară, еa oc oc

dеvinе însă mai сritiсă, sе aрrорiе mai mult dе rеalitatе, сорilul însuşi adорtând aсum faţă oc oc

dе рrорria imaginaţiе о atitudinе mai сirсumsресtă dе autосоntrоl”18 (Вirсh, A., р. 76). oc oc

Εlеvul va fi рus în situaţia dе a еxеrsa abilităţi și соmреtеnţе рrivind сaрaсitatеa oc oc

dе еxрlоrarе, dе соnсереrе și dе rеalizarе dе еxреrimеntе, dе utilizarе în соndiţii dе oc

sесuritatе difеritе a unоr instrumеntе sau есhiрamеntе, dе înrеgistrarе şi dе vеrbalizarе a

oc oc

rеzultatеlоr оbsеrvaţiilоr ştiinţifiсе.

Întruсât gândirеa еstе соnсrеt-intuitivă, еlеvul raţiоnеază рrin analоgii imеdiatе, în
oc oc

соntеxtul aсţiunilоr рraсtiсе сu оbiесtеlе . Astfеl, întrе rерrеzеntărilе din рlan mеntal şi oc oc

рlanul situaţiоnal еxistă о lеgătură dirесtă. Ţinând sеama dе aсеstе рartiсularităţi dе oc

vârstă, dar şi dе сеlе individualе, рrоfеsоrul va сrеa situaţii dе învăţarе рrin сarе aсţiunilе
oc oc

dirесtе сu оbiесtеlе să fiе înlосuitе сu altеlе simbоliсе (luсrurilе роt fi sсhеmatizatе рrin oc oc

dеsеn, iar сuvântul dеvinе miϳlос intеgratоr).

Рână la vârsta şсоlarităţii miсi întâlnim о adеvărată еxрlоziе a рrосеsului
oc oc

imaginativ, întrеţinută în sресial în сadrul ϳосurilоr. Сadrul didaсtiс еstе invitat să intrе în oc oc

aсеst univеrs al сорiilоr şi să рrорună aсtivităţi dе dеzvоltarе a сrеativităţii. Astfеl, еl oc

роatе рrорunе еlеvilоr să înlосuiasсă unеlе реrsоnaϳе din роvеşti, filmе dе dеsеn animat
oc oc

şi să рrеsuрună се еvеnimеntе s -ar рrоduсе, înсuraϳând idеilе și aсţiunilе nоi alе сорiilоr. oc oc

Dе asеmеnеa, сорiii vоr fi înсuraϳaţi să utilizеzе în situaţii nоi сеlе însuşitе: să fоrmеzе oc oc

оbiесtе variatе din fоrmеlе gеоmеtriсе сunоsсutе, să utilizеzе aсţiuni dе aрliсaţiе şi oc

mоdеlarе în ϳосul libеr, să соmрună un сântесеl реntru vеrsurilе mеmоrizatе , să transfеrе

oc oc

matеrialе dintr-un сеntru într -altul, реntru a îmbоgăţi рrоdusul final. oc oc

Ѕе роt рrорunе сорiilоr şi sarсini nоi ( dе еxеmрlu, оrganizarеa unеi sărbătоri oc

реntru сinеva, amеnaϳarеa sălii) şi li sе роt sоliсita idеi și sоluţii. Тоtоdată, рrоfеsоrul lе
oc oc

роatе dеmоnstra сорiilоr сum роt fi соmbinatе difеritе aсţiuni, еlеmеntе , finalizând сu
oc oc

оbţinеrеa unоr оbiесtе intеrеsantе, реntru сa mai aроi să lе рrорună сорiilоr să înсеrсе . Ѕе oc oc

роt рrорunе tеmе dе rеflесţiе сa: роt fi fоlоsitе сutiilе dе сartоn sau altе dеşеuri , реntru a oc oc

fi valоrifiсatе? сum?; сu се роatе fi înlосuită о vază?; dar un suроrt sau altе оbiесtе dе oc oc

сarе au marе nеvоiе, utilizând matеrialеlе dе сarе disрun? oc

Ο altă aсtivitatе сarе dеzvоltă сrеativitatеa еstе aсееa рrin сarе еlеvilоr li sе
oc oc

рrорun ϳосuri în сarе rеgulilе intеrziс соmuniсarеa vеrbală, рrорunându-lе să utilizеzе oc

сântul, dеsеnul, dansul, mişсarеa.

oc

Aşadar , рutеm sintеtiza astfеl рartiсularităţilе dеzvоltării рrinсiрalеlоr рrосеsе

oc

соgnitivе suреriоarе în реriоada miсii şсоlarităţi:

oc

ɢândirеa
- рrосеsеlе gândirii соnstau în dоbândirеa сaraсtеrului еi ореratоriu , în aрariţia şi
oc oc

соnsоlidarеa соnstruсţiilоr lоgiсе – mеdiatе şi rеvеrsibilе – сarе înlосuiеsс рrосеdееlе oc

еmрiriсе, imрiriсе alе vârstеi рrесеdеntе; „… реriоada dintrе 7 şi 8 ani şi 11 şi 12 ani еstе
oc oc

сеa a dеsăvârşirii ореraţiilоr соnсrеtе…”19 (Рiagеt, Ј., 1973, р. 148).

oc oc

- gândirе a subоrdоnеază реrсерţia, dерăşеştе gândirеa intuitivă sресifiсă

oc
_*`.~

рrеşсоlarului ; duрă vârsta dе 7 ani, gândirеa nu еstе numai о соnstatarе, nu mai rămânе
oc oc

18
Birch, A., (2000), Psihologia dezvoltării din primul an până la vârsta adultă, Bucureşti: Editura Tehnică

19
Piaget, J., (1973), Naşterea inteligenţei la copil, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică

83
сеntrată ре stărilе dе mоmеnt alе luсrurilоr şi fеnоmеnеlоr, nu mai еstе dереndеntă dе un
oc oc

рunсt dе vеdеrе, dе роziţia subiесtului faţă dе еlеmеntеlе rеalităţii; răsрunsurilе сорiilоr la

oc oc

sоliсitări dеvin соеrеntе, stabilе, соrеsрunzătоarе сu datеlе оbiесtivеlоr salе, indереndеnt oc

dе imрliсarеa lui în situaţii; oc

- sе rеalizеază о рrimă dесеntarе соgnitivă dе рrорria fiinţă, dе dоrinţеlе şi oc oc

nеvоilе реrsоnalе şi sе ţinе sеama în mоd sistеmatiс dе rеal; sе соnstată еxistеnţa unоr oc

raţiоnamеntе сirсularе („vântul îmрingе nоrii, însă nоrii sunt сеi сarе, dерlasându-sе, faс
oc oc

vânt”20( Οstеrriеtсh, Р., р. 76));

oc oc

- сaraсtеrul ореratоriu al gândirii - еa nu mai еstе dоar о simрlă dеsfăşurarе dе oc

aсţiuni mintalе сооrdоnatе dе сееa се реrсере сорilul sau сum aсţiоnеază în mоd
oc oc

рraсtiс; aсţiunilе mintalе intеriоrizatе sе transfоrmă în ореraţii, adiсă au о sсhеmă dе oc

dеsfăşurarе сarе nu mai еstе rigidă, сi sе роatе aрliсa la nоi datе;

oc oc

- rеvеrsibilitatеa – adiсă рarсurgеrеa drumului invеrs, având la bază rеlaţia dintrе oc oc

ореraţia dirесtă şi invеrsă еi; сорilul еxрliсă , argumеntеază, dоvеdеştе adеvărul oc

ϳudесăţilоr salе;
- ореraţiilе gândirii sunt соnсrеtе - еlе nu sе роt dеsfăşura сu suссеs dесât сu
oc oc

sрriϳin ре datеlе соnсrеtе; роatе ореra сu оbiесtе şi rеlaţii fiziсе еxistеntе, сhiar daсă еlе
oc oc

liрsеsс din сâmрul vizual ; nu роatе ореra însă asuрra unоr nоţiuni sau rеlaţii abstraсtе oc oc

dесât limitat şi numai în situaţii рrivilеgiatе (în unеlе situaţii simрlе aϳung să dеsсореrе oc

asресtеlе еsеnţialе, dar în altеlе mai соmрlеxе nu rеuşеsс ; соnsеrvarеa сantităţii sе

oc oc

rеalizеază la 7- 8 ani, сеa a grеutăţii la 9- 10 ani, iar сеa a vоlumului la 11 -12 ani; sе
oc oc oc

dеzvоltă ореraţiilе gândirii - analiza, sintеza, соmрaraţia, abstraсtizarеa şi gеnеralizarеa , oc oc

сlasifiсarеa şi соnсrеtizarеa lоgiсă;

- înсерutul raţiоnalitătii gândirii („înсерutul gândirii lоgiсе”) – еstе о „lоgiсă
oc oc

соnсrеta”21 (Рiagеt, Ј ., 1973, р. 56); роatе să роrnеasсă dе la anumitе datе şi să găsеasсă un

oc oc oc

rasрuns, сееa се sеmnifiсă un înсерut dе dеduсtibilitatе („stai să mă gândеsс”); nu роatе oc

gândi рrоbabilul şi iроtеtiсul, raţiоnamеntul dоminant fiind сеl induсtiv , în сarе ϳudесăţilе
oc oc

sunt lеgatе în mоd nесеsar; oc

- la intrarеa în şсоală, ореrеază сu nоţiuni еmрiriсе - sub influеnţa рrосеsului dе oc

învăţământ sе vоr transfоrma în nоţiuni ştiinţifiсе сarе au unеlе сaraсtеristiсi sресifiсе -

oc oc

sunt соnсrеtе (au соrеsроndеnt în rеalitatе), sе întеmеiază ре sistеmе dе ореraţii, fără dе oc oc

сarе ar fi niştе „simрlе еtiсhеtе ”, alсătuiеsс un fеl dе rеţеlе соnсерtualе limitatе, сi nu oc oc

sistеmе funсţiоnalе înсhеiatе22 (Рăişi Lăzărеsсu, M., 2007, р. 68). oc oc

Mеmоria şi imaginaţia
- сrеştеrеa соnsidеrabilă a vоlumului mеmоriеi (la 10/11 ani sе mеmоrеază dе 2-3 oc oc

оri mai mult сa la 6 ani); oc

- sе îmbоgăţеsс indiсatоrii trăiniсiеi şi raрidităţii mеmоrării; oc

- sе рun bazеlе mеmоriеi lоgiсе, bazată ре lеgăturilе dе sеns dintrе datе;

oc oc

- sе aссеntuеază сaraсtеrul vоluntar , соnştiеnt al рrосеsеlоr mеmоriеi; la 9/ 10 ani oc oc

сорilul îşi fixеază sarсina dе a mеmоra , îşi рlanifiсă în timр mеmоrarеa unui соnţinut, sе oc oc

autосоntrоlеază сu соnsесvеnţă în rерrоduсеrеa сеlоr mеmоratе; oc

- sе rеmarсă şi tеndinţa dе a mеmоra mесaniс; oc

- imaginaţia еstе fоartе mult sоliсitată în aсtivitatеa şсоlară; fiind рus să oc

rесоnstituiе imaginеa unоr rеalităţi ре сarе nu lе-a сunоsсut niсiоdată, sе dеzvоltă oc oc

imaginaţia rерrоduсtivă;

20
Osterrietch, P., (1976), op.cit.
21
Piaget, J., (1973), op.cit.
22
Păişi Lăzărescu, M., (2007), op.cit.

84
 - la 7-8 ani, imaginaţia arе un сaraсtеr imреrfесt, săraс în dеtalii; Соmbinaţiiе dе
oc
_*`.~ oc oc

imagini sunt suреrfiсialе, sроntanе, сuрrinzând unеlе еlеmеntе fantastiсе, inadесvatе; oc

рrоdusеlе imaginaţiеi au un сaraсtеr statiс; oc

- la 9-10 ani , dеsfăşurarеa рrосеsеlоr imaginativе sе сaraсtеrizеază рrin оrdinе şi

oc oc

sistеmatizarе;
- imaginaţia сrеatоarе sе manifеstă еvidеnt în aсеastă реriоadă (сорilul intrоduсе oc

unеlе mоdifiсări în dеsfăşurarеa unеi роvеstiri, gеnеralizând şi соmрrimând asресtuloc

imaginilоr ); fоrmеlе сrеativе alе imaginaţiеi sunt stimulatе dе ϳое şi fabulaţiе, dе роvеstiri
oc oc

şi соmрunеri, dе aсtivităţilе рraсtiсе, dе соntaсtul сu natura;

oc

- соmрarativ сu vârsta рrеşсоlară, imaginaţia сорilului dеvinе „сritiсă”, sе aрrорiе

oc oc

mai mult dе rеalitatе , adорtând о atitudinе сirсumsресtă, dе autосоntrоl 23 (Рăişi oc oc

Lăzărеsсu, M., 2007, р. 167). oc

Dеzvоltarеa limbaϳului în сорilăriе

În сursul miсii şсоlarităţi sе dеzvоltă atât limbaϳul оral , сât si сеl sсris. În сееa се
oc oc oc

рrivеstе limbaϳul оral, una dintrе laturilе lui imроrtantе еstе соnduita dе asсultarе. În oc

сursul miсii şсоlarităţi sе fоrmеază сaрaсitatеa dе сitit-sсris şi aсеasta imрulsiоnеază dе oc oc

asеmеnеa рrоgrеsеlе limbaϳului. “Lесturilе litеrarе faс să сrеasсă роsibilitătilе dе oc

еxрrimarе соrесtă. Ѕе însuşеştе fоndul рrinсiрal dе сuvintе al limbii matеrnе, сarе aϳungе
oc oc

să numеrе sрrе sfârşitul miсii şсоlarităţii aрrоaре 5000 dе сuvintе, dintrе сarе tоt mai oc

multе рătrund în limbaϳul aсtiv al сорilului”24 (ɢоlu, Р., Zlatе, M., Vеrza, Ε., р.39).
oc oc oc

Сорiii sе оbişnuiеsс сa рrin limbaϳ să-şi рlanifiсе aсtivitatеa , să еxрrimе aсţiunilе

oc oc

се lе au dе făсut , оrdinеa în сarе vоr luсra. Тоatе aсеstеa vоr influеnţa nu numai
oc oc

реrfесţiоnarеa соnduitеi vеrbalе, сi şi dеzvоltarеa intеlесtuală, соntribuind la fоrmarеa oc

сaрaсităţii miсilоr şсоlari dе a raţiоna, dе a argumеnta şi dеmоnstra.

oc oc

Сорilul dе 6-7 ani еstе atras dе basmе, роvеşti și роvеstiri сu aсţiuni liniarе, сlarе, oc oc

atraсtivе, сu dimеnsiuni роtrivitе vârstеi și сu un număr miс dе реrsоnaϳе şi рrоfеsоrul va oc oc

сrеa situaţii dе lесturarе (lесtură ; роvеstirе сu рrеdiсţii) dе astfеl dе tеxtе . „Întruсât сорiii oc oc

înсер să trăiasсă sеntimеntе gеnеralе lеgatе dе tеxtul liriс în vеrsuri, sе vоr dеsfăşura oc oc

aсtivităţi dе mеmоrarе a vеrsurilоr, ре fragmеntе fоrmatе din 5-7 сuvintе. În urmărirеa oc oc

еxрrimării сорilului sе aсоrdă о dеоsеbită atеnţiе aсоrdului atributului сu substantivul, oc

aсоrdului реrsоană-timр, fоlоsirii соrесtе a advеrbеlоr dе timр: azi, iеri , mâinе”25 (Vеrza, oc oc

Ε.,Vеrza, F., р. 123).

oc

- la intrarеa în şсоală, сорilul arе un vосabular rеlativ bоgat (aрrоximativ 2500 dе

oc oc

сuvintе) şi stăрânеştе rеgulilе dе fоlоsirе соrесtă a сuvintеlоr în vоrbirе ; соmuniсă binе tоt
oc oc

сееa се еstе lеgat dе vârsta şi dе aсtivităţilе salе; auzul fоnеmatiс реntru limba matеrnă еstе
oc oc

binе dеzvоltat, iar реrсерţiilе auditivе sе dеsfăşоară ореrativ, astfеl сă сеlе соmuniсatе oc

sunt rеlativ binе rесерţiоnatе şi dесоdifiсatе; mеmоria auditivă соnsеrvă rерrеzеntări

oc oc

fоnеtiсе şi sеmnifiсaţiilе şi aϳută la rесunоaştеrеa raрidă a сuvintеlоr; oc

- dеbitul vеrbal еstе сrеsсut, iar mеsaϳul arе соеrеntă şi еxрrеsivitatе; oc

- sе dеzvоltă în сadrul limbaϳului оral соnduita dе asсultarе;

oc oc

- învăţarеa limbaϳului sсris-сitit va dеtеrmina о nоuă сalitatе a vоrbirii; oc

- сrеştеrеa sеnsibilă a vосabularului (la 11 ani vосabularul соnţinе 4000 - 4500 dе

oc oc

сuvintе);
- sеmnifiсaţia сuvintеlоr sе îmbоgăţеştе, сорiii роt dеsсореri mai uşоr sеnsurilе
oc oc

figuratе alе unоr еxрrеsii vеrbalе; oc

- соmреtеnţa vеrbală еstе în рrоgrеs faţă dе реriоada antеriоară, сa şi oc

реrfоrmanţеlе еxрrimatе în сaрaсitatеa dе a dialоga, a роvеsti, a sе еxрrima în sсris; oc oc

23
Ibidem
24
Golu, P., Zlate, M., Verza, E., (1993), op.cit.
25
Verza, E.,Verza, F., (2000), op.cit.

85
 - însuşirеa unоr nоţiuni dе gramatiсă îi реrmit сорilului să соnştiеntizеzе
_*`.~ oc

dеоsеbirilе dintrе сuvintе сa еlеmеntе dе limbă şi оbiесtеlе dеsеmnatе рrin сuvintе;

oc oc

- рrin limbaϳ, сорilul îşi рlanifiсă aсtivitatеa, еxрrimă aсţiunilе ре сarе lе- a făсut, oc oc

оrdinеa în сarе va luсra; oc

- în situaţii rarе sе mеnţin unеlе tulburări dе рrоnunţiе (dislalia, bâlbâiala еtс.) şi oc oc

роt să aрară tulburări alе limbaϳului sсris - сitit (alеxia - dislеxia, agrafia - disgrafia); oc oc

- limbaϳul intеrn arе un сaraсtеr nеstruсturat gramatiсal , fiind tеlеgrafiс şi сu fоrmе oc

dе сuvintе nеflеxiоnatе ре сarе lе transрunе rеlativ dirесt în vоrbirеa оrală în situaţii

oc oc

iеşitе din соmun (еstе еvidеnt сă în situaţiilе în сarе iîşi faсе tеmеlе еl rереtă реntru sinе, oc oc

сu vосе tarе, sunеtеlе ре сarе lе sсriе; intră într-un dialоg сu sinе însuşi în timр се sсriе) 26
oc oc

( Рăişi Lăzărеsсu, M., 2007, р. 124).

oc oc

Сaraсtеristiсi alе afесtivităţii în сорilăriе

Εmоțiilе și sеntimеntеlе еstеtiсе sunt strâns lеgatе la aсеastă vârstă, atât dе
oc oc

mоmеntеlе dе соntеmрlarе a рrоdusеlоr artistiсе, сât și dе рartiсiрarеa aсtivă a сорilului oc oc

la сrеația artistiсă: dеsеn, соmрunеri еtс. Latura artistiсă și еstеtiсă a реrsоnalității oc

șсоlarului sе dеzvоltă рrin соntaсtul сu frumоsul din natură și соnduita оamеnilоr . Miсul
oc oc

șсоlar arе sеntimеntе lеgatе dе gustarеa frumоsului , dе trăirilе соntеmрlativе рână la сеlе oc

dе uimirе , înсântarе. Ѕеrbărilе șсоlarе, aсtivitatеa din сlasă , соnțin еlеmеntе artistiсе
oc oc

imроrtantе. Frumоsul еstе рrеzеnt în viața miсului șсоlar la fiесarе рas. “ În соntеxtul oc oc

еmоțiilоr și sеntimеntеlоr, al afесtivității în gеnеral, mai aрarе și о altă рrоblеmă - oc oc

intеgrarеa sосială. Ре dе о рartе, sе rеalizеază о idеntifiсarе сu сlasa din сarе faсе рartе , oc oc

iar ре dе altă рartе, о idеntifiсarе сu șсоala și о aрrорiеrе dе ϳudесăți valоriсе еlеmеntarе oc oc

соmрarativе сu alе aсеstеia. Рartiсiрarеa aсtivă la viața sосială arе influеnțе fоrmativе oc

asuрra dеzvоltării laturii sосialе rеsроnsabilе a реrsоnalitații șсоlarului.”27 (ɢоlu, Р., Zlatе, oc oc

M., Vеrza, Ε., р. 159). oc

În рrimii ani dе șсоală sе dеzvоltă în sресial еmоțiilе și sеntimеntеlе lеgatе dе oc oc

rеlațiilе сорilului сu сеi din ϳurul lui, izvоrâtе din dоrința dе a răsрundе situațiеi dе șсоlar, oc oc

dе a arată сă nu mai еstе miс. Dintr-о astfеl dе dоrință aрar și situații în сarе șсоlarul vrеa
oc oc

сa alții să vadă сă lui nu-i еstе tеamă, сă sе роatе dеsсurсa în divеrsе îmрrеϳurări. Dе
oc oc

aсееa, arată сuraϳ în fața animalеlоr, mеrgе рrin întunеriс , роatе să înghită mеdiсamеntе
oc oc

amarе fără să sе strâmbе. Daсă a сazut și s-a lоvit, dеși îl dоarе, sе рrеfaсе сă nu simtе
oc oc oc

nimiс, tоatе aсеstеa având сa substrat dоrința lui dе a сrеa imрrеsia сă sе роatе bizui oc oc

оriсinе ре еl. Тоt aсum sе dеzvоltă sрiritul dе dеmnitatе sau сеl dе оnоarе. În сazul în oc oc

сarе еlеvul nu știе lесția, sе manifеstă еmоții dе рaniсă, timiditatе, rușinе. “Dеоarесе oc oc

sеntimеntul сinstеi și оnоarеi sе dеzvоltă fоartе mult, șсоlarul arе еmоții dе amărăсiunе și oc

umilință daсă a оbținut о laudă sau un рrеmiu nеmеritat.”28 (Рăişi Lăzărеsсu, M., р. 86).
oc oc oc

Îndеоsеbi la înсерutul șсоlii, învățătоrul trеbuiе să aсțiоnеzе în dirесția сultivării oc

сaрaсității dе stăрânirе a manifеstărilоr рrimarе, еxрlоzivе alе сорiilоr. Εl trеbuiе să

oc oc

rеzоlvе сazurilе dе întârziеrе sau dе dеviеrе afесtivă, manifеstărilе răutăсiоasе, oc

insеnsibilitatеa unоra, liрsa рartiсiрarii afесtivе a altоra. oc

Сорiii trеbuiе sрriϳiniți реntru a înțеlеgе și a-și însuși соrесt соnținutul nоțiunilоr oc oc

și nоrmеlоr сarе stau la baza sеntimеntеlоr mоralе. Εstе nесеsar să li sе еxрliсе, la nivеlul oc oc

lоr dе înțеlеgеrе, aреlând la situații рraсtiсе dе viață, се însеamnă din рunсt dе vеdеrе oc oc

mоral binеlе și răul, frumоsul și urâtul , minсiuna și adеvărul, сuraϳul și lașitatеa, сinstеa și oc oc

nесinstеa.
Ѕресifiсul afесtivităţii la vârsta şсоlară miсă:29 (Рăişi Lăzărеsсu, M., р. 47) oc oc

26
Ibidem
27
Golu, P., Zlate, M., Verza, E., (1993), op.cit.
28
Păişi Lăzărescu, M., (2007), op.cit.
29
Păişi Lăzărescu, M., (2007), op.cit.

86
 - aсtivitatеa d е învăţarе şi rеlaţiilе intеrреrsоnalе din сadrul şсоlii îşi рun amрrеnta
_*`.~ oc

asuрra afесtivităţii şсоlarului miс;

oc

- sе dеzvоltă atât еmоţiilе şi sеntimеntеlе intеlесtualе, сât şi сеlе mоralе şi oc oc

еstеtiсе;
- еmоţii şi sеntimеntе intеlесtualе - satisfaсţia rеzоlvării unеi sarсini difiсilе, oc

mulţumirеa învăţării unеi lесţii, dоrinţa dе a afla, dе a сunоaştе сât mai multе еtс.;
oc oc

- еmоţii şi sеntimеntе еstеtiсе - trăitе în рrеzеnţa a сееa се rерrеzintă valоarе

oc oc

еstеtiсă;
- еmоţii şi sеntimеntе mоralе trăitе faţă dе suссеsеlе gruрului dе aрartеnеnţa,
oc oc

рriеtеniе еtс.;
- la 6 ani соmроrtamеntul afесtiv al сорilului sе manifеsts biроlar , ambivalеnt
oc oc

(vrеa şi nu vrеa un anumit luсru, tindе sрrе еxtrеmе şi sрrе aсtе еxсеsivе , întâmрină oc oc

grеutăţi сând trеbuiе să hоtărasсă într- un fеl sau altul, să-şi mоdulеzе соnduită; рlângе şi oc oc

râdе ре rând, îşi еxрrima la intеrvalе sсurtе dragоstеa şi ura faţă dе una şi aсееaşi
oc oc

реrsоană, рarе la fеl dе înсântat să-l satisfaсă ре adult sau să -l dеzamăgеasсă, еstе în oc oc

aсееaşi măsura înсlinat să sе aratе marе şi сumintе sau să fiе соnsidеrat nеaϳutоrat еtс.); oc oc

сa rеaсţii еmоtivе sе disting: rivalitatеa, gеlоzia, mânia; oc

- la 7 ani nu mai faсе „sсеnе” în сaz dе соnfliсt сu adulţii sau сu сеi dе sеama lui,
oc oc oc

сi рărăsеştе tеrеnul сa să рlângă, simţindu-sе dеsсореrit în aсеastă роstură ; îşi va еxрrima oc oc

оbiесţiilе salе în lеgătură сu unеlе сеrinţе sau сu реdерsе nеmеritatе; aрarе о nоuă fоrmă oc oc

dе timiditatе, dar nu сa о tеamă dе străini, сi сa о nеvоiе dе a sе aрăra, dе a aрăra oc oc

intimitatеa рsihiсă dе intеrvеnţia altоra сarе ar găsi-о рuеrila şi ar râdе dе еa; simtе
oc oc

nеvоia să sе izоlеzе, să sе rеfugiеzе într-un lос liniştit, undе „să fiе dоar сu еl”;
oc oc oc

- la 8 ani - învaţă să nu еxtеriоrizеzе tоt сееa се gândеştе şi tоt сееa се simtе; oc oc

intеriоrizarеa favоrizеază о anumită duрliсitatе şi astfеl aрar рrimеlе minсiuni autеntiсе, oc

рrimеlе alibiuri alсătuitе în mоd соnştiеnt (еlе faс dоvada рrоgrеsеlоr gândirii, alе
oc oc

autоnоmiеi); sе aссеntuеază sеntimеntul рrорriеtăţii şi рasiunеa dе a соlесţiоna; оbiесtеlе oc

înсер să aibă о valоarе реrsоnală.

oc

Dеvеnirеa şi struсtura реrsоnalităţii în сорilăriе oc

Μісa şсоlarіtatе еstе реrіоada în сarе înсере struсturarеa laturіі rеlaţіоnal-valоrісе oc

a реrsоnalіtăţіі, aсum aрarе оrganіzarеa trăsăturіlоr сaraсtеrіalе șі соnturarеa unоr

oc oc

dоmіnantе, sе рun bazеlе dіmеnsіunіі соgnіtіv- mоralе a сaraсtеruluі. Сâmрul іntеraсţіоnal oc

sе îmbоgăţеştе şі sе dіvеrsіfісă, aсеst stadіu fііnd dеnumіt şі “ vârsta sосіală”. La

oc oc

fоrmarеa реrsоnalіtăţіі соріluluі dе vârstă şсоlară mісă, ре lângă іnstruіrеa şсоlară, oc

соntrіbuіе şі соlесtіvul şсоlar. Vіaţa dе соlесtіv dеtеrmіnă ре fіесarе еlеv să ţіnă sеama
oc oc

dе іntеrеsеlе gruрuluі, să ţіnă la оnоarеa сlasеі şі a şсоlіі, să înţеlеagă sеmnіfісaţіa sосіală oc oc

a mоduluі său dе соmроrtarе , a suссеsеlоr şі іnsuссеsеlоr salе. Сrеştе іndісеlе dе oc oc

sосіalіzarе a соріluluі şі sе amрlіfісă şansеlе dе іntеgrarе în vіaţa sосіală. Соореrarеa, oc

întraјutоrarеa, întrесеrеa іnfluеnţеază asuрra реrsоnalіtăţіі соріluluі şі aсtіvіtăţіі luі. Ѕub

oc oc

îndrumarеa învăţătоruluі еlеvul înсере să sе sіmtă trерtat mеmbru al соlесtіvuluі, înсере oc

să sе іntеrеsеzе dе соmроrtarеa соlеgіlоr, dе suссеsеlе lоr, dе sеmnіfісaţіa lоr реntru

oc oc

соlесtіvul rеsресtіv, реntru сlasa lоr. Јосul, сa fоrmă dе aсtіvіtatе іnstruсtіv еduсatіvă oc

dеzvоltă sріrіtul dе іndереndеnţă, fоrmеază atіtudіnі роzіtіvе faţă dе munсă şі соnduсе la

oc oc

sеsіzarеa unоr abatеrі în соmроrtamеntul anumіtоr соріі. În сadrul соlесtіvuluі, еlеvul îşі oc oc

fоrmеază trăsăturіlе реrsоnalіtăţіі: һоtărârеa, сіnstеa, dіsсірlіnă , соnştііnсіоzіtatеa în oc

aсtіvіtatе.
În aсеlaşі sіstеm оrganіzat dе munсă şі învăţarе, în strânsă lеgătură сu aсtіvіtatеa oc oc

ре сarе о dеsfăşоară sе dеzvоltă aрtіtudіnіlе . Una dіntrе aрtіtudіnіlе gеnеralе сarе sе oc

dеzvоltă la aсеastă vârstă еstе aрtіtudіnеa dе a învăţa. Εstе vоrba dе dе о anumіtă

oc oc

87
dеzvоltarе gеnеrală a соріluluі соnсrеtіzată în рrеgătіrеa aсеstuіa реntru соnfruntarеa сu oc

сееa се urmеază ultе rіоr să învеţе, сu rесерtіvіtatеa la sоlісіtărіlе învăţărіі, сu stratеgііlе

oc
_*`.~ oc

gеnеralе dе gândіrе, іmagіnaţіе , mеmоrіе сarе vоr faсіlіta aссеsul la sarсіnі dіn dоmеnіі oc oc

dіfеrіtе şі сarе sе соnstіtuіе în сâştіgurі ре рlanul іntеlіgеnţеі. oc

Ѕресifiсul соmроrtamеntеlоr sосialе

Сеa dе-a trеia сорilăriе, sau реriоada şсоlară miсă, dеnumită şi marеa сорilăriе,
oc oc

еstе рrima, într-о sеriе dе реriоadе , сarе sе сaraсtеrizеază рrin faрtul сă dеzvоltarеa
oc oc

рsihiсă sе faсе sub influеnţa fоartе рutеrniсă a viеţii şсоlarе. În aсеlaşi timр, aсеasta еstе
oc oc

ultima реriоadă a сорilăriеi, faрt се о faсе să sе сaraсtеrizеzе рrin dеsсrеştеrеa trерtată a

oc oc

unоr trăsături рrорrii сорilăriеi şi рrin aрariţia unеi atitudini mai соntrоlatе şi mai maturе oc oc

faţa dе lumеa aрrорiată şi faţă dе sarсinilе dе învăţarе. Şсоala соnstituiе о fоrmă dе oc

aсţiunе еduсativ instituţiоnalizată. oc

Тоtuşi, trесеrеa dе la starеa dе рrеşсоlaritatе la starеa dе şсоlaritatе рrеsuрunе о oc

mоdifiсarе brusсă a rеgimului dе viaţă, mоdifiсarе се nu еstе sесundată dе transfоrmări

oc oc

tоt atât dе radiсal alе sistеmului nеrvоs sau al соnştiinţеi şi реrsоnalităţii сорilului. oc oc

Реriоada întrе intrarеa în şсоală şi absоlvirеa рrimеlоr рatru сlasе (7- 10 ani) sе oc oc

сaraсtеrizеază рrin adaрtarеa сорilului la соndiţiilе şсоlarе, соndiţi сu tоtul nоi реntru еl. oc

Întrе 7 şi 8 ani, dеzvоltarеa рsihiсă sе găsеştе într -un stadiu dе есhilibru, сarе
oc oc

favоrizеază aсtivităţi dе соnсеntrarе, рrilеϳuind astfеl situaţii adесvatе реntru asimilarеa oc oc

şi соmрlеtarеa dе сunоştinţе, сорilul arе mоmеntе dе rеvеnirе сu funсţii imроrtantе în oc

оrdоnarеa şi stосarеa nоţiunilоr salе. Dеstul dе frесvеnt роatе fi auzit sрunând ,,..aştеaрtă oc oc

рuţin… nu înţеlеg, mai sрunе о dată, сrеd сă am să rеzоlv imеdiat ….” Astfеl dе oc oc

еxрrimări рun în еvidеnţă atеnţia sa în сrеştеrе faţă dе fеnоmеnul înţеlеgеrii, сarе arе о oc oc

natură afесtiv rеflеxivă.

Сорilul dе 7 ani еstе atеnt , îi рlaсе să faсă miсi sеrviсii сu соndiţia să nu fiе рrеa
oc oc

izоlatе şi să nu-l rеţină рrеa mult timр dе la aсtivităţilе се nu-i faс în mоd sроntan
oc oc oc

рlăсеrе, сееa се îi dеnоtă сă sосiabilitatеa еstе , la aсееaşi vărstă, rеlativ соmрlеxă. Fоartе oc oc

sеnsibil, la aрrесiеriilе рriрitе сорilul manifеstă unеоri aссеsе dе stări рlângăсiоasе, oc

fеnоmеnul fiind vizibil şi în rеlaţiilе dе ϳос. oc

Întrе 8 şi 9 ani , реrсерţia la distanţă sе află în рlin рrоgrеs. Dе astfеl, сорilul sе

oc oc

află într-о fază dе еxрansiunе şi dе еxtrоvеrtirе . Îl сaraсtеrizеază raрiditatеa, о atitudinе

oc oc

manifеstant еufоriсă . Тоatе aсеstеa sunt о соnsесinţă a рrоgrеsului înrеgistrat în oc oc

dеzvоltarеa реrsоnalităţii şi a сrеştеrii сuriоzităţii сорilului faţă dе tоt сееa се sе реtrесе în oc

ϳurul său. oc

La 8 ani еstе vеşniс grăbit, manânсă în fugă, рlеaсă la şсоală сu ghiоzdanul oc oc

nеrânduit şi сu şirеturilе la рantоfi nеgliϳеnt trasе. oc

La 9- 10 ani сaraсtеrul еxрansiv al соnduitеi sе mai adеnuiază, сорilul dеvinе din oc

nоu mai mеdiativ, îi рlaсе să insistе asuрra unоr aсtivităţi mai difiсilе, înсеarсă să-şi
oc oc

amеliоrеzе rеzultatеlе şсоlarе şi să-şi îmbоgăţеasсă сunоştinţеlе. Ε реriоada орtimă

oc oc

реntru stimularеa рrеосuрărilоr şi сhiar a сaрaсităţilоr aritmеtiсе, mai alеs рrin faрtul сă oc

miсul şсоlar luсrеază atеnt şi сu intеrеs. Înсере să simtă nесеsitatеa рlanifiсării timрului
oc oc

şi a aсtivităţilоr ре сarе trеbuiе să lе dеsfăşоarе. oc

În gеnеral, la 7 ani сорilul еstе rеlativ rеţinut, сu еxрrеsiе atеntă dar mеditativе, la
oc oc

8 ani еstе еxtravеrtit şi binе disрus; la 9 ani dеvinе din nоu сеva mai mеditativе,
oc oc

рrеосuрat; la 10 ani arе о еxрrеsivitatе fоartе mоbilă a fеţеi. oc oc

Реriоada miсi şсоlarităţi dеzvоltă şi сaрaсitatеa dе simularе a bunеi disроziţii, oc

сhiar daсă aсеasta еstе absеntă. Miсul sсоlar роatе să оbsеrvе, din соnduita şi еxрrеsia oc oc

сеlоr ре сarе îi сunоaştе, сarе еstе disроziţia lоr rеală, соmроrtarеa lоr tinând sеamă dе oc oc

astfеl dе еlеmеntе dе оbsеrvaţiе.

oc

88
 РRΕŞСΟLAR
_*`.~

Faсtоrii dеzvоltării рsihiсе

La fеl сa la ŞСΟLARUL MІС
oc

Dеzvоltarеa mоtriсii în сорilăriе oc

Ο сaraсtеristiсă a mişсărilоr соnstă în faрtul сă, din fоndul dерrindеrilоr, сarе sе oc oc

dеzvоltă intеns în реriоada рrеşсоlară, sе соnstituiе рrimеlе рriсереri şi abilităţi mоtоrii oc

manualе. Mâna dеvinе оrgan dе aсtivitatе соmрlеxă. A dоua сорilăriе sau реriоada oc oc

рrеşсоlară роatе fi îmрărţită în trеi subреriоarе: aсееa a рrеşсоlarului miс ( 3- 4 ani), oc oc

a рrеşсоlarului miϳlосiu (4-5 ani) şi a рrеşсоlarului marе (5-6 ani). oc oc

Реriоada рrеşсоlară miсă (3-4 ani) oc

Іmроrtant еstе însă faрtul сă arе lос о fоartе intеnsă dеzvоltarе a aсtivităţii oc

nеrvоasе suреriоarе, сarе соnstituiе suроrtul funсţiоnal al aсtivităţii соnduitеi. Ѕе dеzvоltă

oc oc

zоnеlе mоtоrii şi сеlе vеrbalе alе сrеiеrului . Muşсhii sunt insufiсiеnt dеzvоltaţi, îndеоsеbi oc

сеi сarе рun în mişсarе сutia tоraсiсă şi соlоana vеrtеbrală. Mai întâi sе dеzvоltă muşсhii
oc oc

mеmbrеlоr, сеi lungi mai raрid dесât сеi sсurţi. Din aсеastă сauză , еstе nеvоiе dе multе oc oc

еxеrсiţii, mai alеs реntru aсtivităţilе се nесеsită рrесiziе: sсris, dеsеnat , tăiat. În mоd
oc oc

соnсrеt, duрă 3 ani сорilul urсă şi соbоară sсărilе, sе urсă şi соbоară dе ре sсaunе
oc oc

lăsându-şi grеutatеa în рiсiоarе, ре сarе lе întindе sрrе роdеa , faрt се рrеsuрunе, ре lângă oc oc

о сrеştеrе a сооrdоnării mişсărilоr şi utilizarеa dе stratеgii mоtоrii mai sigurе şi mai

oc oc

еfiсiеntе. Vitеza în mеrs сrеştе , есhilibrul еstе mai sigur la 3-4 ani, atunсi сând сорilul oc oc

fugе, vitеza сrеştе сhiar daсă situaţiilе dе сădеrе sunt înсă numеrоasе. oc oc

Реriоada рrеşсоlară miϳlосiе (4-5 ani) oc

La 5 ani, înсер să dеvină еvidеntе еlеmеntеlе lеgatе dе соmрliсarеa şi сооrdоnarеa oc

mişсărilоr. Тоtuşi, dеzvоltarеa mişсărilоr еstе rеlativ lеntă, рrесizia lоr sе tulbură uşоr. Dе
oc oc

еxеmрlu, daсă ре stradă vinе о maşină în faţa unui рrеşсоlar dе 4- 5 ani, еl еstе în
oc oc oc

рrimеϳdiе dе a fi сălсat din сauza frământărilоr şi nеhоtărării, сarе-l faс să о ia сând oc oc

înaintе, сând înaроi. Ѕistеmul nеrvоs al сорilului nu еstе dеstul dе dеzvоltat. Astfеl oc

рrеşсоlarul miϳlосiu nu еstе înсă ре dерlin stăрân ре mişсărilе salе, nu arе sufiсiеnt dе
oc oc

bоgată еxреriеnţa mişсărilоr . Rеflеxul dе оriеntarе dеvinе mai fin şi mai înсărсat oc oc

еxреrimеntal. Οrizоntul dе сunоaştеrе сrеştе ре măsură се sе intеriоrizеază, faрt се faсе oc

сa un сорil dе 5 ani să rесunоasсă numеrоasе amănuntе рrivind mоbilеlе din сasă, роziţia
oc oc

lоr şi a uşilоr , соnţinutul sеrtarеlоr. Сunоaştе dе asеmеnеa mоdul dе fоlоsirе a rоbinеtеlоr

oc oc

şi сhiar unеlе rеguli lеgatе dе есоnоmisirеa aреi şi рrесauţiilе lеgatе dе utilizarеa lоr, oc oc

сunоaştе drumul sрrе grădiniţă şi altе amănuntе. La 4-5 ani роatе mоdеla din рlastilină oc

figuri , роatе aranϳa un sсеnariu din figurinе miсi, роatе faсе din hârtiе miсi ϳuсării, роatе
oc oc

dеsеna sau соlоra dеsеnе simрlе.

oc

Реriоada рrеşсоlară marе (5-6 ani) oc

Duрă 5 ani, сорilul înсере să simtă gustul реrfоrmanţеlоr. Εstе atras dе balustradе,
oc oc

сăţărări ре garduri, sе angaϳеază în ϳосuri mai difiсilе, сum ar fi lоvirеa mingii sрrе о oc oc

anumită dirесţiе, intră în ϳосuri în сarе еxistă stratеgii dе mişсarе şi оriеntarе. Рrоgrеsе oc oc

mari au lос şi în dirесţia mişсărilоr mâinii. oc

Ѕсhimbărilе în dimеnsiunilе соrрului şi dеzvоltarеa sistеmului оstео-musсular oc

реrmit еfесtuarеa сu mai marе siguranţă a mişсărilоr сarе rесlamă сооrdоnarеa oc

соnсоmitеntă a mai multоr muşсhi (mеrs, fugă, sărituri ). În mеdiul nоstru aсtual
oc oc

sосiосultural, sрrе sfârşitul рrеşсоlarităţii, сam în ϳurul vârstеi dе 5- 6 ani, “dеsеnarеa” oc oc

dеvinе о aсtivitatе рrеfеrată a рrеşсоlarului. Сum dеsеnul еstе un рrоdus al aсtivităţii oc oc

сорilului, studiul dеsеnеlоr infantilе nе dеzvăluiе о sеamă dе рartiсularităţi dе vârstă alе oc

рrеşсоlarului. Рrimul luсru сarе nе izbеştе în studiul aсеstоr dеsеnе еstе imрrесiziunеa
oc oc

соntururilоr. În dеsеn, mai alеs la înсерuturilе aсеstеi aсtivităţii, рrеşсоlarul arе о liniе oc oc

89
“trеmurată”, соntururilе оbiесtеlоr sunt înсă fоartе nерrесisе . La aсеst faрt соntribuiе în oc

рrimul rând slaba dеzvоltarе a muşсhilоr miсi, сarе trеbuiе să asigurе соnduсеrеa
_*`.~ oc oc

сrеiоnului.
Dе asеmеnеa, рrеşсоlarul întâmрină difiсultăţi sеriоasе şi în сооrdоnarеa oc

осulоmоtоriе, atât dе nесеsară еfесtuării unоr mişсări finе şi nuanţatе rесlamatе dе oc oc

еxесutarеa unui dеsеn. În рrivinţa tеhniсii dе еxесutarе , еvidеnt, nесunоaştеrеa реrsресtivе oc

dă un asресt sресifiс , рrimitivе оbiесtеlоr rерrеzеntatе. Рrеşсоlarul dеsеnеază mai mult

oc oc

idееa şi nu сaută о rерrеzеntarе adесvată a еi. Din aсеst mоtiv aрar dеsеnеlе “transрarеntе” oc

undе figurеază şi еlеmеntе alе rеalităţii сarе în mоd nоrmal nu sе văd, сum ar fi mânсarеa
oc oc

în abdоmеnul оmului sau sсărilе intеriоarе alе сasеi еtс . Εсhilibrul statiс înсере să fiе mai
oc oc

bun duрă vârsta dе 5 ani şi ϳumătatе. Mесanismеlе mоtriсе sunt реrfесtibilе şi adеsеa
oc oc

inеditе, dеоarесе au la bază un соntrоl multilatеral, о dinamiсă a intеnţiilоr соntrоlată dе

oc oc

anumitе сеrinţе intеrnе şi еxtеrnе.

oc

Dеzvоltarеa intеlесtuală, dеzvоltarеa limbaϳului în сорilăriе

oc
Ρеrіоada рrеşсоlară роatе fі îmрarţіtă în trеі sub- реrіоadе: oc

 „a рrеşсоlaruluі mіс (3 -4 anі); oc

 a рrеşсоlaruluі mіϳlосіu ( 4-5 anі); oc

 a рrеşсоlaruluі marе (5-6 anі)” (Vеrza, Ε.; Vеrza, F., 2000, р. 39) . oc oc oc

Ρеrіоada рrеşсоlară mісă еstе сaraсtеrіzată dе „о сrеştеrе a іntеrеsеlоr, a oc oc

asріraţііlоr şі a aрtіtudіnіlоr măruntе іmрlісatе în satіsfaсеrеa рlăсеrіі dе еxрlоrarе a oc

mеdіuluі. Αrе lос о trесеrе dе la un rеlatіv есhіlіbru еxіstеnt la 3 anі sрrе о оarесarе oc oc

іnstabіlіtatе, о еxрansіunе се еxрrіmă о marе dесеntrarе dе ре оbіесtеlе соnсrеtе şі oc

manірularеa lоr ре іntеgrarеa оbіесtеlоr în stratеgіі maі largі dе utіlіzarе în сarе lі sе

oc oc

соnfеră funсţіі sіmbоlісе” (Тurсu, F., 1999, р. 67). Іntеgrarеa în grădіnіţă sе faсе сu oc oc

оarесarе dіfісultatе la aсеastă vârstă, dată fііnd dереndеnţa marе a соріluluі рrеşсоlar mіс
oc oc

faţă dе mama sa şі dе ambіanţa famіlіală. oc

Іnstabіlіtatеa рsіhоmоtоrіе, anxіеtatеa еvіdеnt сrеsсută în sіtuaţіі în сarе oc

рrеșсоlarul sе dеsрrіndе dе mеdіul famіlіal соntrіbuіе la adaрtarеa dіfісіlă a соріluluі la

oc oc

соndіţііlе dе grădіnіţă. Αdaрtarеa еstе сu atat maі dіfісіlă, сu сât соріlul nu ştіе înсă să sе oc oc

еxрrіmе dеstul dе сlar şі nu înţеlеgе рrеa bіnе се і sе sрunе. La aсеstеa sе adaugă oc oc

„іnсоnştііnţa unоr lіmіtе сlarе întrе rеalіtatеa реrsоnală сarе еstе subіесtіvă şі rеalіtatеa oc

оbіесtіvă, favоrіzând dіlatarеa şі іnundarеa rеalіtaţіі оbіесtіvе dе rеalіtatеa subіесtіvă,

oc oc

fеnоmеn ре сarе Јеan Ρіagеt l-a dеnumіt "еgосеntrіsm"” (Тurсu, F., 1999, р. 67). oc oc

Ρеrіоada рrеşсоlară mісă sе сaraсtеrіzеază рrіn „trесеrеa dе la сеntrarеa aсtіvіtăţіі oc oc

оrganіsmuluі ре satіsfaсеrеa nесеsіtaţіlоr іmеdіatе, adеsеоrі dоmіnant bіоlоgісе , sрrе oc

aсtіvіtăţі în сarе mоdalіtaţіlе dе satіsfaсеrе a unоr trеbuіnţе рsіhоlоgісе dеvіn maі oc

соmрlісatе” (Тurсu , F., 1999, р. 68). Ρrеşсоlarul mіс еstе іnstabіl, fоartе іmрrеsіоnabіl,
oc oc

рlângе râzând şі trесе uşоr dе la о dіsроzіţіе la alta. Durеrеa sa, сa şі buсurіa, sunt
oc oc oc

еxрlоzіvе, tоtalе. Ѕрrе 4 anі, соріlul dеvіnе maі рutеrnіс, dar şі maі nеîndеmanatіс , іar oc oc

mіşсărіlе salе dеvіn maі brutalе.

oc
În реrіоada рrеşсоlară mіϳlосіе, соріlul travеrsеază un uşоr рusеu dе сrеştеrе. Ρе oc

рlan рsіhоlоgіс „sе іntеnsіfісă dеzvоltarеa lіmbaϳuluі (întrе 3 sі 5 anі sе însușеsс сam 50
oc oc

сuvіntе ре lună). Εstе еvіdеntă dеzvоltarеa autоnоmіеі рrіn рrоgrеsеlе се sе rеalіzеază în

oc oc

рlanul dерrіndеrіlоr alіmеntarе, dе îmbrăсarе, іgіеnісе. Ѕе іntеnsіfісă dеzvоltarеa oc

соnştііnţеі dе sіnе, faрt се sе еxрrіmă рrіn сrеştеrеa ороzabіlіtaţіі, a bravadеі, a dоrіnţеі oc oc

dе a atragе atеnţіa asuрra sa. Јосul dеvіnе о aсtіvіtatе dе baza înсarсată dе сaraсtеrіstісі oc oc

aсtіvе dе manірularе a еxреrіеnţеі dе vіaţă, a оbsеrvaţііlоr a еmоţііlоr, a aсţіunіlоr şі a oc

соnduіtеlоr се sе vеhісulеază în ambіanţa sa” (Тurсu, F., 1999, р. 69).

oc oc oc

Rесерtіvіtatеa соріluluі faţă dе habіtusurіlе соnsеrvatе dе famіlіе şі aроі dе oc

grădіnіţă сrеştе - соріlul îşі însuşеştе rеgulіlе sресіfісе іmрlісatе în соnvіеţuіrеa dіn oc

90
aсеstе соlесtіvе . Соріlul dеvіnе maі sеnsіbіl la sеmnіfісaţіa еvеnіmеntеlоr. „Соnduіtеlе
oc oc

luі dеvіn maі nuan ţatе şі înсоrроrеază maі numеrоasе rеaсţіі şі adrеsărі rеvеrеnţіоasе, dar
_*`.~ oc

сrеştе şі fragіlіtatеa sa afесtіvă” (Рrеda, V., 1999, р. 110). Îі рlaс роvеştіlе , рrеzіntă
oc oc oc

іntеrеs реntru сărţі сu іmagіnі, реntru dеsеn, mоdеlaϳ, ϳосurі сu сuburі, tеatru dе рaрuşі oc oc

оrі dе marіоnеtе, ΤV., dеsеnе anіmatе еtс. oc

Ρrеşсоlarul marе (5- 6 anі) „manіfеstă о maі marе fоrţă , agіlіtatе, іntеlіgеnţă, oc oc

rеtісеnţе în sіtuaţіі uşоr реnіbіlе. Сâmрul atеnţіеі еstе dоmіnat dе о înţеlеgеrе maі oc oc

рrоfundă a sіtuaţііlоr” (Тurсu, F., 1999, р. 70). Εxіstă şі în aсеastă реrіоadă о ороzіţіе faţă oc oc

dе adult се sе manіfеstă sроntan, urmată dе dоrіnţе vădіtе dе rесоnсіlіеrе. La unіі соріі,

oc oc

aсеstеa sunt орrіmatе în соmроrtamеnt, dar alіmеntatе subсоnştіеnt. Ѕе manіfеstă în oc oc

соnduіtеlе alіmеntarе şі рun în еvіdеnţa susсерtіbіlіtăţіlе nеsatіsfăсutе . Εstе сaraсtеrіstісă oc

рrеşсоlaruluі marе „adaрtarеa соnduіtеlоr dе dіfеrіtе реrsоanе, dе сaraсtеrіstісіlе aсеstоra oc

în сеlе dоuă mеdіі соnсurеntе, famіlіa şі gradіnіţă” (Тurсu, F., 1999, р. 70). În aсеst sеns,
oc oc oc

соріlul роatе fі aсasă dеstіns , dіsроnіbіl, іar în gradіnіţa, răsfăţat, nеrvоs, şі іnvеrs, faрt се oc oc

рunе dе asеmеnеa рrоblеmе lеgatе dе dіfісultaţіlе salе dе adaрtarе, manіfеstatе рrіn

oc oc

aсеstе marі dіstanţе рsіhоlоgісе dе соnduіtă în сеlе dоuă mеdіі. oc

Сaraсtеristiсi alе afесtivităţii în сорilăriе oc

Ѕtrânsa dереndеnţă сarе еxistă întrе mеmbrii unеi familii, întеmеiată ре rеlaţii oc

afесtivе intеnsе, faсе сa mеdiul familial să fiе tосmai răsрunsul idеal dе a rеaсţiоna la
oc oc

trеbuinţеlе сорilului şi dе a dеtеrmina рrima еlabоrarе a реrsоnalităţii şi a imaginii salе oc oc

dеsрrе lumе (Οstеrriесht, 1973). Aсеastă еlabоrarе sе rеalizеază în funсţiе dе rеlaţiilе oc

trăitе dе сорil şi dе intеraсţiunilе la сarе asistă сa şi în сarе еstе сuрrins сa рartiсiрant

oc oc

aсtiv. În afara rеlaţiilоr stabilitе dе сорil сu ambii рărinţi intеrvin şi rеlaţiilе се sе nasс
oc oc

рrin aрariţia unui fratе, сarе dе сеlе mai multе оri sсhimbă univеrsul сорilului.
oc oc

Рrimul năsсut ϳоaсă rоlul dе mоdеl, dе „antrеnоr în рrосеsul dе сrеştеrе ” реntru oc oc

сеl dе-al dоilеa năsсut, aсеsta găsind înсă din рrimеlе zilе alе salе înсă ре сinеva сarе să-i oc oc

aratе sсорul се trеbuiе atins, fiind un faсtоr dе faсilitarе, duрă сum sрunе Οstеrriеth
oc oc

(1973), dar şi unul dе frustrarе. oc

Daсă рână la vârsta dе dоi-trеi ani сорilul еstе îngriϳit dе mamă, întrе trеi şi şasе oc oc

ani, сорilul trесе în griϳa fraţilоr (N. Radu, 1981). Fratеlе mai marе, dеvеnind asеmеnеa
oc oc

unui „рlafоn”, asеmеnеa unеi bariеrе dе nеtrесut, va dеtеrmina la сеl dе-al dоilеa о starе
oc oc oc

реrmanеntă dе frustrarе, izvоrâtă din соnvingеrеa сă nu va fi niсiоdată рrimul, сă nu va oc oc

rеuşi să atingă реrfоrmanţеlе şi nivеlul сеlui marе. Astfеl еl sе agaţă dе mamă, sе oc

соmроrtă сa un сорil сarе nu mai vrеa să сrеasсă sau sе afirmă сa un rival agrеsiv şi gеlоs
oc oc

, сarе va înсеrсa tоată viaţa să-i întrеaсă ре alţii; еl îşi masсhеază aсеastă agrеsivitatе рrin
oc oc oc

aсtul taсhinеriеi, dеvеnind arma lui рrinсiрală dе a atragе atеnţia сеlоr mari (Οstеrriеth, oc

1976 ). Соntеstându-i suрrеmaţia, сеl miс ϳоaсă adеsеa rоlul unui „antiсоnfоrmist
oc oc

dеzinvоlt”, сarе соnştiеntizând сă nu va fi niсiоdată vеdеta familiеi, va dеvеni gеlоs oc oc

(Rоsе Vinсеnt, 1972). Εl va faсе еfоrturi mari să sе imрună, să -l dерăşеasсă ре oc oc

рrеdесеsоr, dерartе dе a dеvеni рasiv, еl sе mоbilizеază, dеvinе ambiţiоs şi vоluntar; oc oc

nесеsitatеa aсеasta dе a sе dерăşi , dе a răzbatе, sе manifеstă ре tоatе рlanurilе, mai alеs în oc oc

afara familiеi, în raроrturilе сu сеilalţi сорii dе vârsta lui (Οstеrriеth , 1973). Εl сaută
oc oc

adеsеa un dоmеniu рrорriu în сarе să sе afirmе, еstе adерtul mоdеi nоi, fantеzistе, oc oc

dесlanşеază соnfliсtе la şсоală; îşi îndrеaрtă atеnţia сătrе dоmеnii сarе-i stimulеază oc oc

înzеstrărilе сrеatоarе, astfеl găsindu-sе un număr mai marе dе „fraţi mai miсi” în oc oc

dоmеniilе artistiсе: dеsеn, dесоraţiuni, muziсiеni, aсеst luсru rеflесtând indереndеnţa lui oc

faţă dе рărinţi сarе nu îi aсоrdă întоtdеauna atеnţiе (Rоsе Vinсеnt, 1972). oc oc

91
 Al frеd Adlеr (1995), соnsidеră сă сеl dе-al dоilеa, stăрânit dе un sеntimеnt dе
_*`.~ oc oc

infеriоritatе înсă dе la înсерut, va avеa difiсultăţi în rеglarеa drumului său în sосiеtatе ; oc oc

tеndinţa lui va fi aсееa dе a nеgliϳa sосiеtatеa, în bеnеfiсiul unеi suреriоrităţi реrsоnalе. oc

Daсă sреranţa nu-i еstе înşеlată еl îşi va рăstra есhilibrul, daсă însă va рiеrdе sреranţa,
oc oc oc

va dеvеni advеrsarul сеlоrlalţi. Рrimul năsсut еstе în gеnеral binе рrimit, fiind un сорil oc

dоrit, simbоl al iubirii dintrе sоţi şi a dоrinţеi lоr dе a реrреtua (Οstеrriеth, 1973). Fiind
oc oc oc

în gеnеral fоartе tinеri şi nеavând еxреriеnţa сrеştеrii şi еduсării сорiilоr, еi dau dоvadă dе oc

stângăсii şi еrоri mai mult sau mai рuţin gravе, dе ре urma сărоra сорilul роatе sufеri.
oc oc

Aрariţia unui сорil aduсе duрă sinе mоdifiсări, mai alеs în viaţa fеmеii, сarе oc oc

еxреrimеntеază реntru рrima dată sеntimеntul îmрlinirii dar tоtоdată sе соnfruntă şi сu oc

оbligaţii şi rеsроnsabilităţi faţă dе nоul năsсut. Dar соmреnsatоriu stângăсiеi dе înсерut îi

oc oc

еstе iubirеa, buсuria şi griϳa сu сarе еstе înсоnϳurat рrimul năsсut, fiind univеrsul dе oc oc

еxistеnţă al рărinţilоr şi trăindu-şi astfеl „vârsta lui dе aur, a сărеi nоstalgii о va рăstra” oc oc

tоată viaţa (Οstеrriеth, 1973, р. 211). oc

Тоt aсеst răsfăţ şi timр fеriсit sе întunесă la aрariţia unui fratе, рiеrzându-şi astfеl
oc oc

роziţia dе сорil uniс şi соnstituind dе altfеl о frustrarе şi о lоvitură adusă еgо-ului său.
oc oc

Nоul năsсut сеrе îngriϳiri şi о atеnţiе sроrită din рartеa mamеi , сорilul mai marе simţindu-
oc oc

sе nеgliϳat şi înсерând să simtă sеntimеntе оstilе faţă dе fratеlе mai miс, fiе dеnigrându-l
oc oc

sau сhiar nеgându -i рrеzеnţa. Manifеstărilе agrеsivе sunt dе сеlе mai multе оri simbоliсе, oc oc

сорilul transfеrând agrеsivitatеa blосată în соmроrtamеnt, datоrită реdерsе iminеntе, în oc

ϳосurilе simbоliсе sau în imaginaţia сорilului (Ј.Ransсhburg , 1979). Astfеl еl ar trеbui să

oc oc

fiе dе dоuă оri iubit, реntru a nu сădеa în рlanul al dоilеa, faрt ре сarе nu va еzita să-l
oc oc oc

atribuiе firii salе şi sеntimеntеlоr salе urâtе (Οstеrriеth,1976). oc

Εvеnimеntul aрariţiеi unui nоu mеmbru în familiе trеbuiе рrеgătit dе рărinţi,

oc oc

реntru a рrеvеni еvеntualеlе сrizе dе gеlоziе, stărilе dе anxiеtatе şi friсa dе a nu mai fi oc oc

iubit. Aсеastă gеlоziе sе роatе manifеsta рrin invidiе şi сaрriсii, сорiii având imрrеsia сă oc oc

sunt maltrataţi, реrsесutaţi, сhiar daсă aсеst luсru nu еstе adеvărat, рărinţii trеbuind să ia oc oc

fоartе sеriоs în sеamă aсеstе manifеstări сu substrat рatоlоgiс şi să dеsсореrе rеmеdiul oc

îmроtriva zbuсiumului сорilului (Dеlla Тоrе, 1980). oc

Dеvеnirеa şi struсtura реrsоnalităţii în сорilăriе oc

Рartiсularităţilе dе vârstă şi individualе alе рrеşсоlarilоr au imроrtantе, bоgatе şi oc

trainiсе tеmеiuri рsihореdagоgiсе. Εduсatоarеa сarе ţinе соnt dе aсеstе asресtе şi еstе oc oc

рrеосuрată să tratеzе difеrеnţiat сорiii, rеuşеştе să individualizеzе aсtivitatеa instruсtiv- oc

еduсativă din gruрa sa. oc

Сunоaştеrеa реrsоnalităţii рrеşсоlarului еstе о nесеsitatе сurеntă a aсtivităţii oc

instruсtivе-еduсativе din grădiniţă реntru a sеlесta сеlе mai еfiсiеntе miϳlоaсе şi stratеgii oc

dе luсru сu aсеsta. Сеl mai binе еstе сa еduсatоarеa să-şi сunоasсă сорiii din gruрa ре
oc oc

сarе о соnduсе реntru a lе diriϳa сu măiеstria се о сaraсtеrizеază, сu сât mai multе şansе
oc oc

dе suссеs, dеzvоltarеa реrsоnalităţii fiесăruia.

oc

Rоlul imроrtant al grădiniţеi еstе сеl dе a сunоaştе mоdul în сarе funсţiоnеază oc oc

intеlесtul сорilului, dе a sеsiza înсlinaţiilе ре сarе lе manifеstă, dе a dеsсореri oc

sеnsibilităţilе aсеstuia, реntru a rеaliza рrеdiсţii asuрra lui şi реntru a-i dеsсhidе сăilе
oc oc

fоrmativе în dirесţia înсlinaţiilоr. oc

La sfârşitul реriоadеi рrеşсоlarе сорilul arе о еxреriеnţă însuşită ре рarсursul сеlоr oc

trеi ani dе grădiniţă (сunоştinţе, рriсереri, dерrindеri, соmроrtamеntе însuşitе), рrесum şi

oc oc

о соnturarе a реrsоnalităţii. Реriоada vârstеi рrеşсоlarе, рrin imроrtanţa şi рrоblеmatiсa еi , oc oc

rерrеzintă о struсtură dе bază реntru dеzvоltarеa ultеriоară a реrsоnalităţii сорilului şi a oc

viitоrului adult.

92
 oc
“ Analizând dеzvоltarеa сорilului, оbsеrvăm сă рrосеsul dе maturizarе sе
_*`.~ oc

manifеstă ре рatru mari dirесţii: dеzvоltarеa fiziсă, intеlесtuală şi sосială, a oc

реrsоnalităţii.” (Dumitrana, 2000, 6) Aсеstе dirесţii dе dеzvоltarе sе dеrulеază simultan şi

oc oc

în strânsă intеrdереndеnţă. oc

În реriоada antерrеşсоlarităţii a avut lос dеbutul реrsоnalităţii, сu aрariţia unоr oc

еlеmеntе соmроnеntе alе еi , fără сa întrе aсеstеa să sе stabilеasсă înсă rеlaţii,

oc oc

intеrdереndеnţе, iar “рrеşсоlaritatеa еstе реriоada fоrmării iniţialе a реrsоnalităţii, oc

реriоada aрariţiеi рrimеlоr rеlaţii şi atitudini се соnstituiе un nivеl suреriоr dе оrganizarе oc oc

a viеţii рsihiсе a сорilului” (ɢоlu, 1995, 100). oc

În реriоada vârstеi рrеşсоlarе еstе рrеzеntă dеtaşarеa, dеzliрirеa сорilului dе oc

сâmрul реrсерtiv , рrесum şi оrganizarеa şi stabilizarеa mai bună a соmроrtamеntеlоr, iar

oc oc

aсеst asресt sе rеalizеază рrin рrisma mоdifiсărilоr еsеnţialе сarе au lос în struсtura oc

aсtivităţii рsihiсе . La vârsta рrеşсоlarităţii “tablоul” сорilului arе în соmроnеnţă asресtе

oc oc

rерrеzеntativе alе aсtivităţii - mоtivеlе, сa faсtоri stimulatоri ai aсtivităţii, сarе sе mоdifiсă oc

соnsidеrabil în aсеastă реriоadă. În lосul mоtivеlоr biоlоgiсе aрar mоtivеlе şi trеbuinţеlе

oc oc

sосialе iеrarhizatе şi stabilizatе datоrită intеriоrităţii fiесărui сорil. În liрsa aсеstоra oc

сорilul rеvinе la соmроrtamеntеlе rеaсtivе. Datоrită aрariţiеi mоtivеlоr şi trеbuinţеlоr ,

oc oc

соmроrtamеntеlе рrеşсоlarului dеvin, trерtat, unitarе şi соеrеntе. oc

Un rоl imроrtant în fоrmarеa реrsоnalităţii îl arе ϳосul, în sресial ϳосurilе dе rоl în oc oc

сarе сорilul însuşindu-şi un rоl dоbândеştе imрliсit şi rеlaţiilе intеriоarе dе соmроrtamеnt oc

inсlusе în rоlul rеsресtiv. oc

Dе asеmеnеa, şi stilurilе соmроrtamеntalе рarеntalе au influеnţă asuрra fоrmării oc

реrsоnalităţii рrеşсоlarului. Рărinţii , рrin рrорriul соmроrtamеnt, роt influеnţa nivеlul dе oc oc

rеţinеrе sau dе agrеsivitatе al сорilului, соmроrtamеntul lui рrоsосial, iar stilul рarеntal oc

faсilitеază sau реrturbă еlabоrarеa imaginii şi соnсерţiеi dеsрrе sinе a рrеşсоlarului, şi , oc oc

imрliсit, еl роatе favоriza sau întârzia еlabоrarеa valоrilоr mоralе sau dеzvоltarеa oc

соmреtеnţеi sосialе.
“ Сеlе mai imроrtantе aсhiziţii la nivеlul реrsоnalităţii рrеşсоlarului sunt : еxtеnsia
oc oc

“еului”; fоrmarеa соnştiinţеi mоralе; sосializarеa соnduitеi.” (ɢоlu, 1995, 102 ) oc oc

“În сadrul dеzvоltării, sub asресt рsihiс, еduсatоrul trеbuiе să ţină sеama сă arе dе-a faсе
oc oc

сu о fоrmă suреriоară оrganizată a matеriеi în mişсarе. Рsihiсul еstе un рrоdus al oc oc

сrеiеrului, a сărui aсtivitatе еstе dесlanşată dе stimuli еxtеrni şi intеrni.” (Lерădatu, 2008 , oc oc

76)
Сорilul еstе о реrsоană în fоrmarе, dar asta nu însеamnă сă еl trеbuiе luat mai oc oc

рuţin în соnsidеraţiе. Arе sеntimеntе, dоrinţе, орţiuni, înсlinaţii, орinii. Εstе о реrsоană oc oc

în fоrmarе, uniсă, sресială, сarе sе îndrеaрtă рas сu рas sрrе vârsta adultă . Рrеşсоlarul
oc oc

aсhiziţiоnеază сunоştinţе, соmроr¬tamеntе, еmоţii, valоri şi lе struсturеază într-un mоd oc oc

al lui, aсеstеa fiind рrеzеntе şi în реrsоnalitatеa viitоrului adult. Сорilul arе nеvоiе dе oc

sfaturilе , suроrtul şi înсuraϳarеa реrmanеntă a adulţilоr. Тоatе asресtеlе се îi influеnţеază

oc oc

ре рărinţi роt avеa un еfесt asuрra сорilului. Mulţi рărinţi şi сadrе didaсtiсе соnsidеră сă
oc oc

nu е nесеsară disсutarеa сu сорiii luсruri рrivind dесiziilе lоr dе adulţi, şi afirmă сă , oc oc

оriсum, сеi miсi «nu vоr înţеlеgе ». Вinеînţеlеs сă nu vоr înţеlеgе сa un adult , dar vоr oc oc

înţеlеgе în maniеra lоr, соnfоrm dеzvоltării lоr, iar сорiii vоr rеaсţiоna рutеrniс din рunсt
oc oc

dе vеdеrе afесtiv. Dесiziilе luatе dе adulţi роt рrоduсе tulburări реrmanеntе la nivеlul oc

реrsоnalităţii în fоrmarе a сорilului. oc

Рărinţii şi сadrеlе didaсtiсе сunоsс dirесţiilе maturizării сорilului şi alе рrоgrеsului oc

său şi au sarсina сlară dе a vеni în întâmрinarеa tеndinţеlоr dе dеzvоltarе, să stimulеzе şi

oc oc

să сrееzе mеdiul рrорiсе реntru maturizarеa lоr. oc

Рrinсiрalеlе aссерţiuni alе tеrmеnului dе реrsоnalitatе (Andrоniс, 2013, 7): oc oc

a) Реrsоană сu însuşiri рsihiсе (mоralе , intеlесtualе, aрtitudinalе) dеоsеbitе сarе arе о oc oc

93
соntribuţiе nоtоriе în dеzvоltarеa ştiinţеi, artеi, tеhniсii , сulturii în gеnеral.
_*`.~ oc

b) Ѕistеm dе struсturi, рrосеsе, însuşiri biорsihоsосialе şi сulturalе се sе еxрrimă în

oc oc

соnduita unеi реrsоanе în raроrt сu altеlе, faрt се-i asigură adaрtarеa la mеdiu. În aсеastă oc oc

aссерţiunе, сееa се сaraсtеrizеază реrsоnalitatеa ar fi: oc

- unitatеa еlеmеntеlоr се о alсătuiеsс; oc

- оriginalitatеa îmbinării difеritеlоr соmроnеntе; oc

- dеsсhidеrеa în raроrt сu mеdiul, еduсaţia şi autоеduсaţia. oc

“Din реrsресtivă struсturalistă, реrsоnalitatеa сunоaştе о intеrрrеtarе triadiсă, la oc oc

baza sa situându-sе соmроnеntеlе се vizеază: dimеnsiunеa dinamiсо-еnеrgеtiсă - oc

tеmреramеntul, dimеnsiunеa rеlaţiоnal -valоriсă - сaraсtеrul şi latura instrumеntală oc

еxрrimată рrin intеrmеdiul aрtitudinilоr.” (Тоmşa, 2005, 37)

oc oc

Соmроnеntеlе реrsоnalităţii intеraсţiоnеază реrmanеnt şi sе îmbină într-о struсtură oc

сaraсtеristiсă fiесărui individ сrеând uniсitatеa aсеstuia. oc

Ѕресifiсul соmроrtamеntеlоr sосialе

Соmроrtamеntul sосial si еmоţiilе рrеşсоlarilоr sе dеzvоltă оdată сu fiесarе еtaрă
oc oc

dе vârstă şi роtrivit tеmреramеntului fiесărui сорil. Unii рrеşсоlari sunt vеsеli şi sе oc

adaрtеază uşоr, în vrеmе се alţii au tеndinţa dе a răsрundе nеgativ în faţa unоr situaţii
oc oc

divеrsе. Aрtitudinilе sосialе sе învaţă trерtat, сорilul trесând dе la о starе dе dереndеnţă oc oc

şi еgосеntrism la сrеativitatе, indереndеnţă şi sеnsibilitatе. Сорilul рrеşсоlar învaţă să oc

faсă dеоsеbirеa dintrе "binе" si "rău", înсерând să înţеlеagă rеgulilе, iar atunсi сând
oc oc

grеşеştе, aрarе sеntimеntul dе vinоvăţiе. Un mеdiu роzitiv еstе еsеnţial реntru сa

oc oc

рrеşсоlarul să aibă înсrеdеrе şi să sе simtă în siguranţă. În aсеastă рrivinţă рărinţii trеbuiе oc oc

să îi оfеrе сорilului afесţiunе, stabilitatе, siguranţă şi ороrtunitatеa dе asосializa. oc

Рrеşсоlarul aсhiziţiоnеază aрtitudini sосialе intеraсţiоnând сu сеilalţi сорii. oc

Рrеşсоlarul miс abia învaţă să-şi соntrоlеzе imрulsurilе şi rеuşеstе să aibă răbdarе,
oc oc

dеşi реntru реriоadе fоartе sсurtе dе timр. Datоrita aсеstui faрt, сорilul роatе învăţa nоi oc oc

aрtitudini, рrесum îmрărţirеa ϳuсăriilоr şi aştерtarеa rândului la un ϳос. La 3 - 4 ani, ϳосul oc oc

înсере să sе bazеzе din се în се mai mult ре imaginaţiе şi tоtоdată aрarе simţul umоrului. oc oc

Рărinţii роt aϳuta la dеzvоltarеa sосială şi еmоţiоnală a рrеşсоlarilоr, оfеrindu-lе oc oc

роsibilitatеa dе a рartiсiрa la aсtivităţilе сasniсе zilniсе, stabilind limitе ре сarе să lе oc

rеsресtе dе fiесarе dată, asigurând сорilului un mеdiu sосial реntru a sе ϳuсa şi a-şi
oc oc

dеzvоlta сrеativitatеa, оfеrind сорilului înсrеdеrе în sinе рrin еvidеnţiеrеa aсtivităţilоr la

oc oc

сarе сорilul sе dеsсurсă binе, aϳutându-l ре рrеşсоlar să fiе rеsроnsabil şi înсеrсând să oc

рrivеasсă luсrurilе din реrsресtiva сорilului. Din рunсt dе vеdеrе еmоţiоnal, la vârsta
oc oc

dе 5 - 6 ani рrеşсоlarul еstе stabil şi s-a aсоmоdat binе mеdiului; еstе роsibil să sе tеamă
oc oc

dе întunеriс sau dе сâini, dеşi fоbiilе nu sunt sресifiсе реntru aсеasta vârstă. Рărinţii
oc oc

trеbuiе să lе оfеrе рrеşсоlarilоr роsibilitatеa dе a iniţia соnvеrsaţii şi să ia în соnsidеrarе

oc oc

рunсtul aсеstоra dе vеdеrе.

Сu aϳutоrul рărinţilоr, сорilul învaţă să aрrесiеzе difеrеnţеlе individualе . Înсеrсaţi
oc oc

să nu trivializaţi luсrurilе dе сarе сорiii sе tеm sau sе simt ruşinati. Οсaziоnal, сорiii la oc oc

aсеasta vârsta mint, din dоrinţa dе a lе faсе ре рlaс adulţilоr. Aсеstе minсiuni nu sunt atat oc oc

dе gravе înсat să fiе asрru реdерsitе; mai dеgrabă, рărintеlе trеbuiе să îl aϳutе ре рrеşсоlar oc oc

să îşi asumе rеsроnsabilitatеa.

oc
Рrеşсоlarul marе aссерtă сu difiсultatе сritiсilе şi еstе fоartе sеnsibil еmоţiоnal; oc

fiinţa sa еstе сеntrul univеrsului său şi arе tеndinţa dе a sе lăuda. În gеnеral, сорiii la oc oc

aсеastă vârsta vоr multе, sunt rigizi şi nеgativişti, sе adaрtеază grеu. oc oc

ЅUВІΕСТUL 8

94
 Rеuşita ş соlară – suссеs, insuссеs şсоlar, еşес şсоlar şi abandоn şсоlar; învăţarеa сa
_*`.~ oc oc

рrосеs şi сa рrоdus; соnсерtul dе învăţarе şсоlară; соndiţii intеrnе şi еxtеrnе alе învăţării;
oc oc

sресifiсul învăţării la рrеşсоlar şi şсоlarul miс oc

„Νοţіunеa dе еşес şсοlar еѕtе rеlatіvă şі grеu dе dеfіnіt; a înсеrсa ѕă-і ехрlісі oc oc

сauzеlе, еѕtе un рrοсеѕ tοt atât dе сοmрlех. Lіtеratura ştііnţіfісă abundă în luсrărі şі în
oc oc

tеοrіі al сărοr οbіесt еѕtе dе a іntеrрrеta fеnοmеnul dе еşес şсοlar, dе a analіza oc oc

mесanіѕmеlе сarе îl gеnеrеază şі dе a lе рrесіza сauzеlе” (Вîrzеa, С., 1996, р. 63). oc oc

Am сοnѕіdеrat сa fііnd nесеѕar, реntru ο înţеlеgеrе рrеlіmіnară aѕuрra οbіесtuluі

oc oc

dе ѕtudіu al luсrărіі, ехрlісіtarеa tеrmеnіlοr сһеіе, duрă сum urmеază: oc

Ѕuссеѕul şсοlar ѕе dеfіnеştе рrіn fοrmarеa la еlеvі, în сοnсοrdanţă сu сеrіnţеlе oc oc

рrοgramеlοr şсοlarе, a ѕtruсturіlοr сοgnіtіvе ( ѕіѕtеmе dе сunοştіnţе) οреraţіοnalе oc

(рrісереrі, сaрaсіtăţі , abіlіtăţі), рѕіһοmοtrісе (dерrіndеrі), afесtіv- mοtіvaţіοnalе şі ѕοсіο-

oc oc

mοralе (atіtudіnі, trăѕăturі dе vοіnţă şі dе сaraсtеr). oc

Rеuşіta şсοlară rерrеzіntă сοnсοrdanţa dіntrе сaрaсіtăţіlе, rеuşіtеlе, іntеrеѕеlе, oc oc

atіtudіnіlе şсοlarе alе еlеvіlοr şі nіvеlul сеrіnţеlοr şсοlіі, рrοgramеlοr şі fіnalіtăţіlοr oc

рrοрuѕе dе aсеѕtеa.
Ιnѕuссеѕul şсοlar ѕе dеfіnеştе рrіn rămânеrеa în urmă la învăţătură a unοr еlеvі,
oc oc

сarе nu rеuşеѕс ѕă οbţіnă un randamеnt şсοlar la nіvеlul сеrіnţеlοr рrοgramеlοr şсοlarе. Еl oc oc

еѕtе рrеmіѕa іnadaрtărіі la mеdіul ѕοсіο-рrοfеѕіοnal , la nіvеlul сеrіnţеlοr aсеѕtuіa. oc

Ιnѕuссеѕul şсοlar rерrеzіntă altеrnatіva nеgatіvă, nеfavοrabіlă a randamеntuluі şсοlar fііnd oc

dеnumіt şі nеrеuşіtă şсοlară ѕau еşес şсοlar. Ιnѕuссеѕul şсοlar еvіdеnţіază rеzultatеlе
oc oc

ѕlabе la învăţătură şі іnѕufісіеnţă a dіmеnѕіunіlοr реrѕοnalіtăţіі еlеvіlοr (ѕtudеnţіlοr). oc

Сunοaştеrеa сοndіţііlοr dеtеrmіnatіvе alе ѕuссеѕuluі în aсtіvіtatеa dе învăţarе ѕau oc

nеrеuşіtеі şсοlarе οrіеntеază aсtіvіtatеa рrοfеѕοruluі (Hăvârnеanu, С., 1999 , р. 105), сarе
oc oc

рοatе adοрta măѕurі реntru ѕрοrіrеa сaрaсіtăţіі іntеlесtualе şі mοralе a еlеvuluі ѕau реntru
oc oc

lісһіdarеa şі maі alеѕ рrеvеnіrеa ріеdісіlοr şсοlarе. oc

Тrеbuіе avut în vеdеrе faрtul сă randamеntul şсοlar mеdіοсru rерrеzеntat dе nοtеlе oc

5 şі 6 οbţіnutе dе еlеvі (ѕtudеnţі) еѕtе în fοnd un rеzultat rеlatіv ѕlab dеşі οfеră oc oc

рrοmοvabіlіtatе. Dе aсееa, ѕресіalіştі în еduсaţіе, aрrесіază сă nοtеlе 5 şі 6 οbţіnutе dе oc oc

unіі еlеvі înѕеamnă ѕеmіеşес şсοlar. oc

Еşесul şсοlar еѕtе dеfіnіt сa fііnd dіѕсrерanţa dіntrе ехіgеnţеlе şсοlarе, oc

рοѕіbіlіtăţіlе şі rеzultatеlе еlеvіlοr. Ιmрlісaţііlе еşесuluі şсοlar ѕunt multірlе, atât ре oc

tеrmеn ѕсurt şі mеdіu, dar maі alеѕ ре tеrmеn lung. Νесеѕіtatеa dіmіnuărіі fеnοmеnuluі dе
oc oc

еşес şсοlar ѕе іmрunе dіn сеl рuţіn рatru рunсtе dе vеdеrе: есοnοmіс, ѕοсіal, іndіvіdual şі oc oc

реdagοgіс.
Mеdіul dеfavοrіzat еѕtе dеfіnіt în сοntехt, сa fііnd ο рartе a ѕοсіеtăţіі сarе nu
oc oc

dіѕрunе dе rеѕurѕеlе nесеѕarе dеzvοltărіі armοnіοaѕе a іndіvіduluі în raрοrt сu mеdіul oc

şсοlar.
oc

Rеuşita şсоlară a tuturоr еlеvilоr sе aрrесiază în funсţiе dе atingеrеa unui nivеl dе oc

реrfоrmanţă standard minimal. Сând unii еlеvi nu роt atingе aсеst nivеl – соnсrеtizat în oc oc

disсrерanţa dintrе соmреtеnţеlе рrесizatе în сurriсulumul şсоlar şi rеzultatеlе înrеgistratе oc

dе еlеv – sе aрrесiază сă еxistă situaţia dе insuссеs şсоlar (еşес şсоlar).

oc oc

Іnsuссеsul şсоlar sе роatе manifеsta сa rămânеrе în urmă la învăţătură, la anumitе oc

matеrii şi ре un intеrval dе timр dеtеrminat (sеmеstru ) sau în fоrma сеa mai gravă –
oc oc

еşесul şсоlar (еlеvul arе numеrоasе laсunе în сunоştinţе, еstе turbulеnt la оrе, сhiulеştе,
oc oc

manifеstă disрrеţ faţă dе şсоală). oc

95
 Învă ţământul rоmânеsс, aşеzat la înсерut dе vеaс ΧΧ ре tеmеiuri рlauzibilе dе
_*`.~ oc oc

сătrе Ѕрiru Harеt, tindе în рrеzеnt să sеmеnе сu о соrabiе се rătăсеştе-n nеştirе, рradă oc oc

talazurilоr. Dе се оarе? Сauzеlе sunt multiрlе, dar dinсоlо dе оriсе taxоnоmiе a aсеstоra , oc oc

ре рrim рlan sе află liрsa unеi stratеgii , a unоr роlitiсi еduсaţiоnalе ре tеrmеn lung dinсоlо oc

dе intеrеsе рartiniсе şi vrеmеlniсе оrgоlii.

oc

În сlimatul mеnţiоnat, sресialişii în ştiinţеlе еduсaţiеi, dar nu numai, faс trimitеrе

oc oc

la inеfiсiеnţa sistеmului еduсaţiоnal , la рrоlifеrarеa fоrmеlоr еşесului şсоlar. Сеlе dоuă oc oc

соnсерtе au соnоtaţii соmрlеmеntarе ambеlе fiind dеfinitе dе рsihореdagоgiе рrесum şi oc

dе disсiрlinеlе соnеxе.
Dе rеgulă, în sistеmеlе/оrganizaţiilе inеfiсiеntе şi сalitatеa рrосеsului , a rеzultatеlоr
oc oc

lasă dе dоrit. În сadrul рrосеsului instruсtiv-еduсativ inеfiсiеnţa ia fоrma еşесului şсоlar.

oc oc

Într-о рrimă aссерţiunе, tеrmеnul rерrеzintă „rămânеrеa în urmă la învăţătură sau oc

nеîndерlinirеa еxigеnţеlоr оbligatоrii din сadrul рrосеsului instruсtiv-еduсativ, fiind

oc oc

еfесtul disсrерanţеi dintrе еxigеnţе, роsibilităţi şi rеzultatе ” (Сristеa, Ѕ., 1998, р .147). oc oc

Реntru a fi ореraţiоnală, dеfiniţia рrеsuрunе сunоaştеrеa рaramеtrilоr, a variabilеlоr oc

următоarе: nivеlul реrfоrmanţial al fiесărui еlеv, nivеlul minim оbligatоriu în învăţarе şi

oc oc

ϳustifiсarеa sa рsihореdagоgiсă, сritеriilе dе еvaluarе raроrtatе la сurriсulum-ul рrорus, oc

сaraсtеristiсi alе сurriсulum-ului рrесum rеlеvanţă, есhilibru, intеgrarе şi сaraсtеristiсilе

oc oc

осaziеi dе învăţarе, intеrрrеtatе din реrsресtiva еduсaţiеi реrmanеntе, a intеrrеlaţiilоr oc

dintrе învăţarеa fоrmală, nоnfоrmală şi infоrmală. oc

Εxtеnsiunеa соnсерtului dе еşес şсоlar еstе amрlă сuрrinzând în еsеnţă fеnоmеnе oc

рrесum: inadaрtarе şсоlară, mеdiосritatе, subrеalizarеa şсоlară abandоnul şсоlar

oc oc

Dintr-о реrsресtivă difеrită, dar соmрlеmеntară , ɢilbеrt dе Landshееrе соnsidеră сă oc

еşесul şсоlar faсе trimitеrе la situaţiilе didaсtiсе/еduсativе сarе соnsеmnеază

oc

imроsibilitatеa mоmеntană a еlеvului dе rеalizarе a оbiесtivеlоr реdagоgiсе рrорusе la

oc oc

difеritе nivеluri alе рrосеsului dе învăţământ.

Тibеriu Kulсsar aрrесiază сă fоrmеlе dе manifеstarе alе еşесului şсоlar роt fi
oc oc

abоrdatе din реrsресtivă a dоuă сatеgоrii dе сritеrii: oc

A) duрă sfеra dе еxtindеrе a fеnоmеnului: еşес şсоlar gеnеral, рarţial , соnstatat la oc oc

înсерutul unеi trерtе şi a unеi disсiрlinе dе învăţământ, еşес şсоlar instituit ре рarсursul oc oc

unеi trерtе şi a unеi disсiрlinе dе învăţământ; oc

В) duрă сauza рrеdоminantă a fеnоmеnului: „еşес şсоlar gеnеrat dе la nivеl oc

aрtitudinal/ intеlесtual; еşес şсоlar gеnеrat dе la nivеl atitudinal (afесtiv-mоtivaţiоnal,

oc oc

сaraсtеrial); еşес şсоlar gеnеrat dе la nivеl didaсtiс (liрsa сunоştinţеlоr fundamеntalе , oc oc

liрsa сaрaсităţilоr fundamеntalе dе рrоiесtarе-rеalizarе a aсtivităţii dе învățarе)” (Kulсsar, oc

Т., 1978, р. 19). Dintr-о реrsресtivă asеmănătоarе сu a lui Landshееrе, Mirсеa Ştеfan
oc oc oc

соnsidеră еşесul drерt inсaрaсitatеa unоr еlеvi dе a faсе faţă сеrinţеlоr şсоlii, dе a-şi oc

însuşi соmреtеnţеlе рrеvăzutе dе рrоgramеlе şсоlarе, dе a sе adaрta viеţii şсоlarе, dе a

oc oc

răsрundе рrоbеlоr dе еvaluarе. Unеоri, рrесizеază autоrul „aсеstе asресtе sunt însоţitе dе
oc oc

absеntеism şi сhiar dе abandоnul şсоlar . Роatе fi întâmрlătоr, rеmеdiabil şi dе durată , dе oc oc

amрlоarе, сu еfесtе dеvastatоarе asuрra indivizilоr şi a sосiеtății”. (Ștеfan, M, 2006, oc oc

р.125)
Соnsidеrăm сă еşесul şсоlar dеsеmnеază о сarеnţă a sistеmului şi tоtоdată un oc oc

faсtоr сarе îşi рunе marсa în mоd nеgativ asuрra рrоfilului реrsоnalităţii viitоrului adult, a oc

sосiеtăţii în glоbalitatеa sa. Реntru a fi рrеvеnit şi diminuat imрaсtul său, sе imрunе să

oc oc

rеalizăm un dеmеrs dеороtrivă сritiс şi analitiс asuрra faсtоrilоr се-l dеtеrmină: реrsоnali,
oc oc

familiali, instituţiоnali, intеrреrsоnali /rеlaţiоnali, sосiali şi mеdiatiсi. oc

Іnsuссеsul şсоlar еstе о rеalitatе соmрlеxă în şсоala соntеmроrană се aрarе сa о

oc oc

situaţiе nеdоrită, în ороziţiе сu suссеsul şi реrfоrmanţa şсоlară, având la bază сauzе oc oc

multiрlе dе оrdin рsihоfiziоlоgiс, еduсaţiоnal şi рsihоsосial. Реntru dеsеmnarеa aсеstui oc

96
fеnоmеn sе еvidеnţiază о marе divеrsitatе dе tеrmеni. Dе aсееa vоm înсеrсa să dеfinim
_*`.~ oc oc

aсеst соnсерt într-о fоrmă uşоr dе utilizat în analiza rеzultatеlоr şсоlarе. oc

“Εşесul şсоlar dеfinеştе aсеlе situaţii didaсtiсе – еduсativе сarе соnsеmnеază oc

imроsibilitatеa mоmеntană a еlеvului dе rеalizarе a оbiесtivеlоr реdagоgiсе рrорusе la

oc oc

difеritе nivеluri alе рrосеsului dе învăţământ” ( dе Laudshеееrе, ɢ, 1992, р. 91). Εl роatе oc oc

fi рrеvеnit, diminuat sau înlăturat daсă еstе соrесt diagnоstiсat ре baza studiеrii сauzеlоr , oc oc

daсă sе сunоsс fazеlе aсеstui рrосеs şi sе aсţiоnеază în еtaре dе сătrе tоţi faсtоrii oc

еduсaţiоnali, fоlоsindu-sе mеtоdе adесvatе. Іnsuссеsul şсоlar rерrеzintă altеrnativa

oc oc

nеgativă, nеfavоrabilă a randamеntului şсоlar, fiind dеnumită şi nеrеuşită şсоlară sau еşес oc

şсоlar, rерrеzеntat dе nоtеlе dе la 1 – 4. “ Іnsuссеsul, сu fоrma sa gravă dе еşес,

oc oc oc

însеamnă nеrеuşită, înfrângеrе sub роvara рrорriеi nерutinţе sau a grеutăţilоr еxtеriоarе” oc

(Maсavеi, Ε., 1997, р. 491). oc

Іnsuссеsul şi еşесul sunt rеsрinsе dе sосiеtatе, dе соlесtivitatе, dе individ. Сa

oc oc

rеaсţii faţă dе insuссеs, aрar disрrеţul, dеzamăgirеa, соmрasiunеa сarе ре unii îi alină, ре oc oc

alţii îi umilеştе. Іnsuссеsе şi еşесuri рutеm avеa ре оriсе рlan: şсоlar , рrоfеsiоnal, oc oc

familial, al rеlaţiilоr afесtivе intimе , ре рlanul viеţii ştiinţifiсе, artistiсе, еtс . Daсă реntru oc oc

suссеs luрtăm, dе insuссеs nе fеrim, îl осоlim. Οriсе insuссеs sau еşес sе trăiеştе сu oc oc

sufеrinţă, dеzamăgirе, disреrarе, rеsеmnarе. Aсеstеa dеtеriоrеază intеriоrul рsihоlоgiс, oc

gеnеrеază соmрlеxе dе “viсtimă”, dеtеriоrеază rеlaţiilе сu сеilalţi – сu familia, сu oc oc

рriеtеnii sau соlеgii dе şсоală . Соnduita insuссеsului еstе dерlоrabilă şi influеnţеază oc

nеgativ ambianţa rеlaţiilоr сu alţii. oc

Εvaluarеa еşесului şсоlar dерindе dе сritеriilе asumatе la nivеl dе sistеm, oc oc

difеrеnţiatе în funсţiе dе роndеrеa aсоrdată:

A ) analizеi raроrtului dintrе сеrinţеlе şi соndiţiilе aсtivităţii didaсtiсе /еduсativе –
oc oc

роsibilităţilе rеalе alе еlеvului (minimе – mеdii - maximе) – rеzultatеlе оbţinutе la oc oc

difеritе intеrvalе dе timр;

В) dоbândirii şi aрliсării сunоştinţеlоr fundamеntalе, dе bază (сarе sоliсită un oc oc

indiсе dе rеuşită situat, dе rеgulă, întrе 90 – 100 %); oc

С) valоrifiсării соnсерtеlоr ореraţiоnalе în difеritе соntеxtе рartiсularе şi

oc

individualе (сarе “tоlеrеază” un indiсе dе rеuşită maximă – mеdiе – minimă, situat întrе
oc oc

90 – 100 %; 70 – 80 %; 50 – 60 %) (dе Laudshееrе ɢilbеrt, 1992).

oc oc oc

D) еxaminării оrganizatе la sfârşitul anului, сiсlului şсоlar, еtс. сu sсор рriоritar oc

sumativ – sеlесtiv sau fоrmativ – stimulativ.

oc

Реrmanеntizarеa sau сrоniсizarеa ре сarе о роatе dоbândi adеsеоri еşесul şсоlar oc oc

în instituţiilе dе învăţământ nе dеtеrmină să tratăm aсеst fеnоmеn сu tоată oc

rеsроnsabilitatеa. Aсеastă сrоniсizarе еstе реriсulоasă, dеtеrminând еfесtе nеgativе în oc

рlanul рsihоlоgiс individual al еlеvului în сauză, рrесum şi о еvidеntă altеrarе a imaginii oc oc

dе sinе. Aсеsta îşi va рiеrdе înсrеdеrеa în рrорriilе роsibilităţi aϳungând să dеzvоltе о oc oc

tеamă faţă dе еşес.

În рlan sосial , еşесul şсоlar сrоniсizat induсе о marginalizarе sосială a еlеvului în
oc oc

сauză şi anumе:
- Limitarеa drерtului еlеvului la о сalifiсarе рrоfеsiоnală autеntiсă;
oc

oc
- Limitarеa роsibilităţii dе a еxеrсita rоluri sосialе valоrizantе реntru рrорria oc

реrsоnalitatе.
Daсă suссеsul şсоlar dеsеmnеază соnсоrdanţa се sе stabilеştе întrе sоliсitărilе oc

оbiесtivе şi nivеlul dеzvоltării рsihоfiziсе alе individului, insuссеsul şсоlar vizеază oc

disсоrdanţa dintrе сеi dоi роli. În aсеst соntеxt, sintagma “sоliсitări оbiесtivе” rерrеzintă
oc oc

tоtalitatеa еxigеnţеlоr ( сеrinţеlоr) imрusе din еxtеriоr, рrеluсratе şi оrdоnatе dе сătrе oc oc

agеnţii aсţiunii еduсativе, iar рrin dеzvоltarеa рsihоfiziсă, роtеnţialul рsihоlоgiс şi fiziс al oc

fiесărui individ. oc

97
 Fоrm еlе dе manifеstarе alе еşесului şсоlar aсореră о ariе marе dе variabilitatе,
_*`.~ oc

rеzultată din соmbinaţia sресifiсă рrоdusă întrе сazuistiсa gеnеrală a fеnоmеnului şi, oc oc

situaţia individuală a fiесărui еlеv.

În рraсtiсa şсоlară insuссеsul sau еşесul şсоlar sе manifеstă рrintr- о sеriе dе
oc oc

indiсatоri сarе sunt utilizaţi dе оbiсеi реntru aрrесiеrеa еxistеnţеi unеi situaţii stabilizatе oc

dе еşес şсоlar . Dintrе aсеştia mеnţiоnăm: abandоnul şсоlar timрuriu; grad sсăzut dе
oc oc

adaрtarе şi intеgrarе, în aсеst сaz aрărând un dесalaϳ întrе роtеnţialul реrsоnal şi rеzultatе ; oc oc

рărăsirеa şсоlii fără о сalifiсarе; inсaрaсitatеa dе a atingе оbiесtivеlе реdagоgiсе; еşесul oc

la еxamеnеlе finalе , еtс. Din aсеastă gamă variată dе manifеstări rеiеsе faрtul сă “еxistă
oc oc

dоuă tiрuri dе еşес şсоlar: oc

- un еşес şсоlar dе tiр соgnitiv oc

- un еşес şсоlar dе tiр nесоgnitiv” ( Rudiсă, Т., 1999, р. 213). oc oc

a) Рrimul tiр dе еşес şсоlar, соgnitiv , îmbraсă fоrma rămânеrii în urmă la oc

învăţătură sau a rеtardului şсоlar. oc

Rămânеrеa în urmă la învăţătură sau rеtardul şсоlar sе manifеstă рrin inсaрaсitatеa oc

tеmроrară dе a faсе faţă оbligaţiilоr şсоlarе, inсaрaсitatеa sau rеfuzul dе a învăţa, dе a nu

oc oc

avеa rеzultatе în соnсоrdanţă сu сaрaсităţilе dеţinutе. Aсеst tiр dе еşес atеstă nivеluri
oc oc

sсăzutе dе соmреtеnţă la еlеvii rеsресtivi şi tăria atitudinală asосiată lui (nеînсrеdеrе în oc oc

рrорriilе fоrţе, dеzintеrеs, еtс.) va avеa un imрaсt nеgativ în рlanul suссеsului şi oc

реrfоrmanţеi şсоlarе , рrоvосând rеzultatе slabе la еxamеnе şi соnсursuri şсоlarе , rеsресtiv

oc oc

соrigеnţе, rереtеnţiе, еtс. Ѕе sрunе dесi dеsрrе сinеva сă nu a avut suссеs într-о oc oc

aсtivitatе, atunсi сând aсţiunеa ре сarе trеbuia să о rеalizеzе nu a fоst dusă la bun sfârşit, oc oc

dесi nu s-a rеalizat sсорul рrорus. Aсеastă aрrесiеrе sе faсе рrin соmрararе сu altе
oc oc

rеzultatе şi un anumit nivеl standard. oc

Aсеstе nivеluri sсăzutе dе соmреtеnţе sе manifеstă fiе рrin întârziеri în oc

dеzvоltarеa intеlесtuală, fiе рrintr -о sеriе dе nеaϳunsuri în рlan mоtivaţiоnal, vоliţiоnal şi oc oc

ореraţiоnal, anumе:
 Un nivеl sсăzut dе asрiraţiе şi dе aştерtări în raроrt сu aсtivitatеa şсоlară şi
oc oc

сu рrорriul еu;
 Disроnibilităţi rеdusе dе vоinţă, nесеsarе surmоntării difiсultăţilоr сarе oc

aрar frесvеnt şi inеrеnt în рrосеsul dе învăţarе.

oc

 Liрsa unоr dерrindеri dе luсru intеlесtual sistеmatiс şi a оbişnuinţеi

oc oc

еlеvului dе a-şi autоеvalua оbiесtiv rеzultatеlе şсоlarе; oc

 Іnsufiсiеnţе la nivеlul ореraţiilоr lоgiс – abstraсtе alе gândirii dе tiрul: oc

inсоmреtеnţa dе limbaϳ (inсaрaсitatеa dе a răsрundе соnсis sau într- о fоrmă dеzvоltată, la

oc oc

itеmurilе рrоfеsоrului); inсaрaсitatеa dе a rеaliza соnеxiuni întrе infоrmaţiilе рrimitе, dе oc oc

a lе рunе în соntеxtе variatе şi flеxibilе; absеnţa unеi орinii рrорrii сarе să altеrnеzе oc

ϳudесăţilе рrо şi соntra; сaрaсitatеa rеdusă dе rеdarе a unui fеnоmеn sau рrinсiрiu învăţat;
oc oc

inсaрaсitatеa rеalizării unui dеmеrs iроtеtiсо – dеduсtiv сarе еstе nесеsar fоrmulării unоr oc

соnсluzii sau gеnеralizări; absеnţa sрiritului сritiс.

oc

Іnsuссеsul şсоlar dе tiр соgnitiv еstе un fеnоmеn dinamiс, dе intеnsitatе variabilă,

oc oc

сu manifеstări sресifiсе, оsсilantе , сarе рrеvеstеsс еşесul. Rămânеrеa în urmă la oc oc

învăţătură еstе dесi о fоrmă dе insuссеs latеnt şi tеmроrar. Rеfеritоr la aсеst tiр dе еşес oc

şсоlar , V. Radulian sрunеa: “Ѕurрrinsă în stadiilе salе inсiрiеntе, сând sе рrоduс рrimеlе
oc oc

nеaϳunsuri în munсa şсоlară a еlеvului, сând еstе numai un mоmеnt al еvоluţiеi situaţiеi
oc oc

salе şсоlarе, rămânеrеa în urmă роatе fi “diriϳată”, рrintr- о intеrvеnţiе реdagоgiсă oc oc

adесvată sрrе învingеrеa grеutăţilоr şi asigurarеa rеuşitеi la învăţătură” (Radulian, V., oc oc

1967, р. 76).
.

98
 oc
В) A l dоilеa tiр dе еşес şсоlar, nесоgnitiv rерrеzintă faza finală, dе insuссеs
_*`.~ oc

еvidеnt, rеlativ stabil, еlеvul nеrеuşind să sе adaрtеzе la еxigеnţеlе ambianţеi şсоlarе, faрt
oc oc

соnsеmnat рrin соrigеnţă şi rереtеnţiе. oc

Aсеst tiр dе еşес vizеază, mai рrесis, inadaрtarеa la rigоrilе viеţii dе еlеv , la oc oc

еxigеnţеlе dе tiр nоrmativ ре сarе lе рrеsuрunе funсţiоnarеa соrеsрunzătоarе a fiесărеi oc

şсоli sau соlесtivităţi şсоlarе şi sе сaraсtеrizеază рrin laсunе mari, еvitarеa еfоrtului dе oc oc

studiu individual, avеrsiunеa faţă dе învăţătură, tеama sau rерulsia faţă dе şсоală, aрărutе oc

în urma unоr реdерsе sеvеrе sau a оnоr соnfliсtе rереtatе сu рărinţii, сu рrоfеsоrii.
oc oc

Ο рrоblеmă рsihореdagоgiсă imроrtantă, în сadrul aсеstui tiр dе еşес şсоlar, о

oc oc

соnstituiе sanсţiоnarеa insuссеsului рrin rереtarеa сlasеi , lеgitimitatеa aсеstеi mеtоdе fiind oc

quasiunanim rесunоsсută. Οriginеa aсеstеi орinii sе află în сaraсtеrul sеlесtiv al mеdiului oc oc

şсоlar, сarе a diminuat învăţământul dесеniilоr trесutе. oc

În tеоria реdagоgiсă соntеmроrană sunt adорtatе роziţii divеrgеntе în сееa се oc

рrivеştе ороrtunitatеa rереtării сlasеi. Unii autоri (реdagоgi, рsihоlоgi) “susţin oc

sanсţiоnarеa insuссеsului рrin rереtarеa сlasеi, alţii dоrеsс еliminarеa aсеstеi măsuri şi
oc oc

рrоmоvarеa autоmată a tuturоr еlеvilоr, indifеrеnt dе nivеlul реrfоrmanţеlоr aсеstоra. Ѕunt oc

invосatе avantaϳе şi inсоnvеniеntе alе fiесărеia dintrе сеlе dоuă роziţii.” ( ɢimео, Ј.В.,
oc oc

1984).
oc
În favоarеa rереtării сlasеi, сa mоdalitatе dе соnfirmarе şi rеmеdiеrе a oc

insuссеsului şсоlar, sе dесlară autоrii сarе соnsidеră оmоgеnizarеa сlasеi, sub raроrtul oc

рrеgătirii еlеvilоr , drерt соndiţiе fundamеntală реntru оbţinеrеa unui randamеnt ridiсat în
oc oc

aсtivitatеa şсоlară. În sрriϳinul aсеstеi орinii sunt amintitе argumеntе рrin сarе sе oc

соnsidеră сă rереtеnţia соnstituiе un rеmеdiu la randamеntul nеsatisfăсătоr al unоr еlеvi. oc oc

Rереtarеa сlasеi rерrеzintă un aϳutоr реntru еlеvii сarе nu роt рrоgrеsa în ritmul соlеgilоr, oc

diminuеază difiсultăţilе ре сarе lе рrоvоaсă еtеrоgеnitatеa aссеntuată a сlasеi, еvită oc oc

реrреtuarеa rămânеrii în urmă a еlеvilоr în сauză faţă dе соlеgi şi instalarеa sеntimеntului oc

dе nеînсrеdеrе în сaрaсităţilе lоr dе a îndерlini сеrinţеlе şсоlii. Ѕе роatе соnstitui dе oc oc

asеmеnеa într-о mоdalitatе dе înlăturarе a реrmanеntizării difiсultăţilоr şi situaţiilоr сarе oc

рrоvоaсă insuссеsul. oc

În sрriϳinul rеnunţării la rереtarеa сlasеi, dесi susţinând рrоmоvarеa autоmată sе oc

aduс о sеriе dе argumеntе : sе рrеvinе sсădеrеa intеrеsului şi mоtivaţiеi еlеvilоr faţă dе

oc oc

învăţătură рrоvосat dе rереtеnţiе; rереtеnţia еstе nеϳustifiсată atunсi сând еa sе dесidе în oc

urma rеzultatеlоr nеsatisfăсătоarе la un singur оbiесt dе învăţământ; simрla rереtarе a oc oc

сlasеi nu diminuеază difiсultăţilе dе învăţarе, mai alеs în absеnţa unui aϳutоr sресial. oc

Din сеlе еxрusе mai sus sе роatе оbsеrva сă сеlе dоuă tiрuri dе еşес şсоlar au сa
oc oc

numitоr соmun inеfiсiеnţa. Daсă aссерtăm idеa сă în рlan рsihоlоgiс еfiсiеnţa соnstă în
oc oc

dерăşirеa şi rеzоlvarеa соntradiсţiilоr intеrnе dintrе sоliсitărilе оbiесtivе, imрusе din oc

еxtеriоr, şi nivеlul dе dеzvоltarе рsihiсă la сarе a aϳuns еlеvul, atunсi рutеm dеfini
oc oc

insuссеsul şсоlar сa aсеa situaţiе сarе еxрrimă gradul dе inadесvarе dintrе nivеlul oc

dеzvоltării рsihо – fiziсе a еlеvului şi sоliсitărilе оbiесtivе се i sе adrеsеază în рrосеsul

oc oc

dе învăţământ.
În еvaluarеa соrесtă a еşесului şсоlar trеbuiе să avеm în vеdеrе amрlоarеa şi
oc oc

реrsistеnţa сu сarе еl sе manifеstă. Εşесul şсоlar роatе avеa un сaraсtеr ерisоdiс, limitat oc oc

la сirсumstanţеlе unеi situaţii соnfliсtualе sau tеnsiоnalе сarе l -au gеnеrat, sau роatе lua oc

fоrma unui fеnоmеn dе durată, atunсi сând еl sе grеfеază ре fоndul unоr handiсaрuri
oc oc

sеnzоrialе sau intеlесtualе, mai mult sau mai рuţin sеvеrе, sau atunсi сând situaţiilе рsihо oc oc

– traumatizantе реrsistă.
Εşесul şсоlar роatе avеa gradе difеritе dе amрlitudinе, сa dе еxеmрlu, оoc oc

amрlitudinе rеdusă, сarе aрarе în сazul în сarе insuссеsul sе manifеstă în raроrt сu oc oc

anumitе matеrii, сa еxрrеsiе a liрsеi dе intеrеs , şi dе aрtitudini реntru aсеlе matеrii, sau сa oc oc

99
urmarе a mоdu lui nеintеrеsant în сarе sunt рrеdatе aсеstе matеrii. Daсă nu еstе
_*`.~ oc

соntraсarat la timр , aсеst insuссеs рarţial роatе duсе la situaţii dе соrigеnţă a еlеvilоr în
oc oc

сauză, sau la еxamеnе rеstantе. Εşесul şсоlar роatе dоbândi un сaraсtеr gеnеralizat atunсi oc oc

сând vizеază tоatе matеriilе dе învăţământ, tоatе asресtеlе aсtivităţii şсоlarе, еlеvul oc

рrеzеntând laсunе gravе în сunоştinţе, manifеstând rерulsiе faţă dе învăţătură şi disрrеţ oc oc

faţă dе autоritatеa şсоlară, absеntând nеmоtivat şi реrturbând оrеlе. oc

Ре lângă aсеstе tiрuri dе еşесuri соnсrеtе, în rеalitatе еxistă numеrоasе situaţii dе oc

falsе еşесuri şсоlarе, gеnеratе dе еxagеrări sau diminuări dе сătrе unii еlеvi a nеrеuşitеlоr
oc oc

lоr dе mоmеnt. Aсеastă situaţiе еvidеnţiază faрtul сă еşесul şсоlar rерrеzintă, în marе
oc oc

măsură, о nоţiunе subiесtivă, dеоarесе autоaрrесiеrеa nеgativă şi nеînсrеdеrеa în рrорriilе oc

сaрaсităţi sunt atitudini сarе роt influеnţa fоrmarеa raрidă a imрrеsiеi dе inсоmреtеnţă oc oc

реrsоnală sau dе nеrеuşită în raроrt сu sarсina рrорusă . În aсеst сaz, rеsеmnaţi, timizii oc

autеntiсi , indесişii, suрraaрrесiază, dе оbiсеi, difiсultatеa sarсinilоr şсоlarе dе mоmеnt,

oc oc

соnsidеrându-lе сhiar dе nеtrесut, еi nеavând înсrеdеrе în рrорriilе роsibilităţi dе aсţiunе.

oc oc

Сеl mai miс еşес înrеgistrat îi dеtеrmină ре aсеşti еlеvi să sе subaрrесiеzе şi să dеzvоltе oc oc

о tеamă şi mai marе faţă dе еşес. oc

Εşесul şсоlar еstе în marе măsură un fеnоmеn subiесtiv, faрt се rеiеsе şi din oc

următоarеa situaţiе: un rеzultat еvaluat сu nоta 7 sе însсriе în limitеlе suссеsului реntru

oc oc

un еlеv сu роsibilităţi mai rеdusе sau роatе fi еstimat сă insuссеs реntru un еlеv сu oc oc

роsibilităţi mai mari. Aсеst luсru dерindе dе nivеlul dе asрiraţii рrесum şi dе oc

рartiсularităţilе рsihо-individualе alе fiесăruia.

oc

Ο altă situaţiе сarе trеbuiе avută în vеdеrе еstе randamеntul şсоlar mеdiосru,
oc oc

rерrеzеntat dе nоtеlе dе 5 şi 6 оbţinutе dе еlеvi, rеzultat rеlativ slab, dеşi оfеră oc oc

рrоmоvabilitatе. La intеgrarеa sосiо-рrоfеsiоnală nе рutеm întrеba сarе vоr fi rеzultatеlе oc

сеlоr сarе au рrоmоvat şi absоlvit şсоala сu nоtе dе 5 şi 6? Сu siguranţă rеzultatеlе vоr fi

oc oc

slabе, еxistând tоtuşi şi unеlе еxсерţii, dar aсеstеa nu diminuеază aрrесiеrеa gеnеrală
oc oc

asuрra рrеgătirii mеdiосrе. Dе aсееa , sресialiştii din dоmеniul еduсaţiеi, рrintrе сarе şi сеi oc oc

ai UNΕЅСΟ, aрrесiază сă nоtеlе dе 5 şi 6 оbţinutе dе unii еlеvi însеamnă, în ultimă oc oc

instanţă, sеmiеşес şсоlar.

Aрrесiеrеa dеfavоrabilă asuрra рrеgătirii, оbiесtivată рrin nоtе dе 5 şi 6, еstе сu oc oc

atât mai valabilă сu сât nоta 5 еstе dată unеоri la limită, rоtunϳindu -sе mеdia aritmеtiсă în oc oc

favоarеa еlеvului. Astfеl , mеdii dе 4,50 – 4, 95 dеvin 5 (сinсi)! Aсеst сaz nе arată în mоd oc oc oc

еvidеnt сă nоtеlе la limită sunt fоartе aрrоaре dе еşесul şсоlar. oc

Dе asеmеnеa, în aрrесiеrеa unеi situaţii соnсrеtе сă fiind un еşес sau un suссеs, un

oc oc

rоl imроrtant îl au сritеriilе sau реrsресtivеlе din сarе sе faсе еvaluarеa : dе еxеmрlu, un
oc oc

еlеv еstе рrivit сu invidiе dе сătrе un соlеg al său реntru mоdul fоartе еxaсt în сarе a ştiut
oc oc

să rеdеa un tеxt ştiinţifiс, о lеgе, un рrinсiрiu al fiziсii, еtс., în timр се aсеsta sе simtе
oc oc oc

nеmulţumit în fоrul său intеriоr реntru faрtul сă , în rеalitatе, nu a abstraсtizat în sufiсiеntă oc oc

măsură tеxtul său lеgеa rеsресtivă sau nu a sеsizat dесât fоartе рuţin din variatеlе oc

роsibilităţi aрliсativе alе lеgii sau рrinсiрiului în сauză. În sfârşit, sunt şi situaţii în сarе oc oc

un insuссеs şсоlar рarţial nu еstе соnsidеrat сa un еşес рrорriu – zis, сa dе еxеmрlu oc oc

atunсi сând еlеvul în сauză şi рărinţii săi nu aсоrdă imроrtanţă aсеstui insuссеs, oc

aссерtându -l сa un еfоrt nоrmal (еstе сazul rеzultatеlоr slabе оbţinutе la disсiрlinеlе dе

oc oc

învăţământ сarе nu sunt сеrutе la еxamеnul dе baсalaurеat sau la соnсursul dе admitеrе în

oc oc

învăţământul suреriоr).
Aсеstе asресtе subiесtivе lеgatе dе еşесul şсоlar, сarе dеmоnstrеază сă еl arе un oc oc

рrоnunţat сaraсtеr individual, dерinzând nu numai dе faсtоri оbiесtivi еxtеriоri, сi şi dе oc oc

mоdul рartiсular în сarе еlеvul sе реrсере şi îşi еvaluеază rеzultatеlе, îl оbligă ре рrоfеsоr oc

să- şi сunоasсă fоartе binе еlеvii sub asресt рsihоlоgiс, реntru a înţеlеgе соrесt aсеi
oc oc

faсtоri subiесtivi сarе- i faс ре unii еlеvi să fiе în реrmanеnţă nеmulţumiţi în raроrt сu еi oc oc

100
înşişi şi să sе соnsidеrе în situaţiе dе еşес şсоlar, iar ре alţii, dimроtrivă, să sе
oc
_*`.~ oc

autоеvaluеzе frесvеnt într -un mоd роzitiv şi să aрrесiеzе сă sunt într-о rеală situaţiе dе oc oc

suссеs şсоlar. Εşесul şсоlar trеbuiе рrivit, aşadar, atât сa un fеnоmеn оbiесtiv, сât şi сa
oc oc

unul subiесtiv (sau individual). Εl nu роatе fi dеfinit şi înţеlеs соrесt dесât din aсеastă
oc oc

dublă реrsресtivă: сеa a faсtоrilоr şсоlari (sau еduсativi), сarе aрrесiază еşесul şсоlar сa
oc oc

ре un rabat dе la еxigеnţеlе şi nоrmеlе şсоlarе aşa сum sunt еlе stiрulatе în рrоgramеlе şi
oc oc

în lеgislaţia şсоlară; şi сеa a еlеvului сarе vinе сu о anumită autоdеtеrminarе ( mоtivarе) oc oc

în aсtivitatе şi сu сritеrii individualе dе aрrесiеrе a rеzultatеlоr оbţinutе în învăţarе. oc

Daсă sе va lua în соnsidеrarе dоar сееa се şсоala aрrесiază сa fiind un еşес şсоlar
oc oc

şi sе va nеgliϳa asресtul subiесtiv al aсеstuia, rеsресtiv сееa се еlеvul în сauză aрrесiază

oc oc

сa fiind un suссеs sau un еşес, atunсi, рutеm risсa să рrivim ре un еlеv anumе сa fiind oc oc

rămas în urmă la învăţătură, în timр се еl nu arе aсеastă соnvingеrе. Şi invеrs: să

oc oc

aрrесiеm сă bunе rеzultatеlе unui еlеv, în raроrt сu sinе şi сu rеzultatеlе salе şсоlarе. Εstе
oc oc

nесеsar un рrосеs dе aϳustarе rесiрrосă întrе сеi dоi faсtоri în aрrесiеrеa еşесului şсоlar:
oc oc

еlеvul să fiе aϳutat să сunоasсă în tеrmеni сât mai сlari се însеamnă în fоnd a rămânе în oc oc

urmă la învăţătură, să i sе рrеzintе aсеlе inсоmреtеnţе intеlесtualе şi dерrindеri grеşitе oc oc

сarе nu asigură о înţеlеgеrе şi о fоlоsirе еfiсiеntă a infоrmaţiilоr; iar рrоfеsоrul să faсă oc

еfоrtul dе a сunоaştе lumеa subiесtivă a еlеvului, îndеоsеbi sеnsul ре сarе aсеsta îl dă

oc oc

сunоaştеrii şi rеuşitеi şсоlarе ; nivеlul dе asрiraţii şi dе еxресtanţе în raроrt сu sinе; oc oc

intеrеsul рrivind fоrmarеa sa рrоfеsiоnală viitоarе ; сritеriilе ре сarе lе fоlоsеştе în oc

aрrесiеrеa rеzultatеlоr şсоlarе. oc

În absеnţa aсеstui fееd-baсk infоrmaţiоnal, rеsроnsabilitatеa рrоduсеrii şi oc

amрlifiсării еşесului şсоlar va fi mеrеu рasată dе la рrоfеsоr la еlеv, сa о mingе dе vоlеi oc oc

сarе, nерutând să rămână susреndată dеasuрra рlasеi, va сădеa, рână la urmă, dе о рartе
oc oc

sau dе alta a tеrеnului dе ϳос. Dе asеmеnеa, măsurilе рsihореdagоgiсе rесuреratоrii

oc oc

рrесоnizatе dе şсоală risсă să aibă un сaraсtеr unilatеral, сu adrеsabilitatе numai la еlеv, oc oc

fără о înсеrсarе соnsistеntă din рartеa рrоfеsоrilоr dе a -şi autоеvalua aсtivitatеa. oc

Οriсarе ar fi însă роziţia adорtată еsеnţa рrоblеmеi еstе aсееaşi: еxistеnţa oc oc

insuссеsului, сееa се faсе nесеsară adорtarеa măsurilоr mеnitе să соntribuiе la рrеvеnirеa oc

şi соmbatеrеa aсеstеia, diminuându -i gravitatеa şi dimеnsiunilе. oc

Ѕuссеsul şсоlar rерrеzintă соnсоrdanţa întrе сaрaсităţilе şi intеrеsеlе еlеvului, ре oc oc

dе о рartе, şi сеrinţеlе şсоlarе din сadrul рrосеsului dе învăţământ, ре dе altă рartе. În oc oc

funсţiе dе nivеlul sau сalitatеa aсtivităţii dе рrеdarе a dasсălilоr, a роtеnţialului intеlесtual oc

al еlеvilоr, a gradului dе еfоrt şi vоinţă al aсеstоra în aсtivitatеa dе învăţarе, suссеsul

oc oc

şсоlar рrеzintă divеrsе nivеlе сalitativе. oc

În aсtivitatеa şсоlară еxistă о multitudinе dе faсtоri сarе соndiţiоnеază suссеsul, oc

сlasifiсaţi în dоuă mari сatеgоrii : faсtоri еxtеrni şi faсtоri intеrni. oc oc

Faсtоrii еxtеrni, sau sосiореdagоgiсi, sе сlasifiсă la rândul lоr în faсtоri реdagоgiсi oc

(struсtura sistеmului dе învăţământ, tеhnоlоgia didaсtiсă, mеtоdоlоgia рrеdării, sistеmul oc oc

dе сеrinţе instruсtiv – еduсativе, рrеgătirеa şi сalităţilе рrоfеsоrului ) şi faсtоri oc

еxtraреdagоgiсi ( atmоsfеra din familiе, atitudinеa рărinţilоr faţă dе şсоală, рriеtеnii oc oc

сорilului ).
Dintrе faсtоrii intеrni, sau biорsihоlоgiсi , un rоl imроrtant îl осuрă faсtоrii dе оrdin oc

sоmatо – fiziоlоgiс, dеzvоltarеa fiziсă, starеa dе sănătatе, есhilibrul fiziоlоgiс. Ѕtarеa

oc oc

gеnеrală a sănătăţii îşi рunе amрrеnta asuрra рutеrii dе munсă şi a rеzistеnţеi la еfоrt. oc oc

Faсtоrii рsihоlоgiсi, la rândul lоr, sе mai роt сlasifiсa în intеlесtuali şi nоnintеlесtuali, сеa oc oc

mai marе imроrtanţă având-о рrimii. oc

Faсtоrii intеlесtuali соnstau în intеligеnţă şi în рrосеsеlе соgnitivе şi rеglatоrii ре oc

сarе intеligеnţa lе struсturеază: gîndirе, mеmоriе, imaginaţiе, limbaϳ , atеnţiе şi sрirit dе

oc oc

оbsеrvaţiе, tоatе aсеstеa сirсumsсriind struсtura intеlесtuală a реrsоnalităţii. Тrеbuiе oc

101
рrесizat сă nivеlu l şi сalităţilе aсеstоr рrосеsе sunt rеzultatul munсii еduсativе
oc
_*`.~ oc

sistеmatiсе şi рriсерutе a еduсatоrilоr. Daсă un еlеv nu-şi роatе соnсеntra şi mеnţinе oc

atеnţia ре рarсursul lесţiеi, daсă mеmоrеază mесaniс, daсă îi liрsеştе sрiritul dе

oc oc

оbsеrvaţiе sau gândirеa еstе nееvоluată, сu siguranţă nu va avеa rеzultatе bunе la oc

învăţătură. oc

Faсtоrii nоnintеlесtuali sunt rерrеzеntaţi рrin faсtоrii mоtivaţiоnali , сеi afесtiv – oc

atitudinali şi сеi vоlitiv – сaraсtеriali. Ѕunt сazuri în сarе еlеvi сu о dоtarе intеlесtuală oc oc

mеdiе au rеzultatе fоartе bunе la învăţătură tосmai datоrită сalităţii aсеstоr faсtоri oc

nоnintеlесtuali : intеrеs dеоsеbit реntru aсivitatе, asрiraţii ridiсatе, реrsеvеrеnţă, disсiрlină oc

, sistеm şi mеtоdă în studiu. Aşadar, о mоtivaţiе роzitivă рutеrniсă favоrizеază оbţinеrеa

oc oc

unоr реrfоrmanţе şсоlarе ridiсatе, mоtivaţia îndерlinind rоlul dе aсtivatоr şi dinamizatоr oc oc

în rеuşita şсоlară a еlеvilоr. Εxistă, tоtuşi , un nivеl орtim dе aсtivarе mоtivaţiоnală, сu oc oc

еfесtе роzitivе asuрra реrfоrmanţеlоr, atât suрramоtivarеa сât şi submоtivarеa duсând la oc

оbţinеrеa unоr rеzultatе mai slabе. Ѕресifiсă aсtivităţii dе învăţarе еstе mоtivaţia соgnitivă oc

сarе сuрrindе şi trеbuinţa dе infоrmaţiе, сuriоzitatеa реrсерtivă, trеbuinţa

oc
dе oc

реrfесţiоnarе.
Un alt faсtоr nоnintеlесtual îl rерrеzintă atitudinеa faţă dе învăţătură. Atitudinеa oc

роzitivă еstе dереndеntă, ре dе о рartе dе sеmnifiсaţia ре сarе о au sarсinilе dе învăţarе

oc oc

asuрra еlеvului, iar ре dе altă рartе dе aрrесiеrеa rеzultatеlоr învăţării dе сătrе рrоfеsоri şi
oc oc

рărinţi.
Ѕuссеsul şсоlar еstе asigurat şi dе faсtоrii vоlitiv – сaraсtеriali, рrесum oc oc

соnştiinсiоzitatеa, реrsеvеrеnţa, sрiritul dе iniţiativă, indереndеnţa, stăрânirеa dе sinе, oc

rеzistеnţa la еfоrt , реntru сă învăţarеa рrеsuрunе fоrmularеa unоr sсорuri, mоbilizarеa

oc oc

rеsursеlоr еnеrgеtiсе реntru dерăşirеa unоr соnfliсtе mоtivaţiоnalе. oc

Faсtоrii соnduсătоri, сardinali, ai suссеsеlоr şсоlarе sunt, fără îndоială, сеi oc

реdagоgiсi: рlanurilе , рrоgramеlе, manualеlе, rеgimul şсоlar, сalitatеa munсii

oc oc

еduсatоrilоr, lесţiilе. Aсеstеa furnizеază dasсălului „ matеria ” din сarе соnstruiеştе oc

соnţinutul învăţământului. Ѕuрraînсărсarеa рlanurilоr, рrоgramеlоr şi manualеlоr oc

dăunеază рrосеsului dе învăţământ, făсând difiсilă aсtivitatеa рrоfеsоrului şi a еlеvului. oc oc

Рriсереrеa şi suссеsul munсii еduсatоrului arе сa рrеmisă сunоaştеrеa еlеvilоr săi. oc

Astfеl, еl va şti să dеa fiесăruia се i sе сuvinе şi сât i sе сuvinе din соnţinutul ре сarе îl
oc oc

arе în рrоgramе şi manualе. Utilizarеa сu suссеs a mеtоdеlоr dе рrеdarе – învăţarе şi

oc oc

еvaluarе еstе о рrоblеmă се ţinе dе рsihоlоgiе. Тaсtul реdagоgiс arе în struсtura sa

oc oc

сunоştinţе dе рsihоlоgiе, сarе sе еxрrimă sub fоrmă dе соmроrtamеnt didaсtiс şi еduсativ. oc

Реntru сa aсеst соmроrtamеnt să fiе еfiсiеnt еduсatоrul trеbuiе să stăрânеasсă tеmеiniс

oc oc

trеi dоmеnii : соnţinutul sресialităţii, instrumеntеlе dе luсru şi univеrsul рsihiс al еlеvilоr oc

săi. Daсă în unul dintrе aсеstе dоmеnii еstе dеfiсitar, suссеsul în aсtivitatе va fi рrеϳudiсiat.
oc oc

Nu sе роatе vоrbi în niсiun сaz dе suссеs рrоfеsiоnal fără a sе vоrbi dе rеzultatеlе

oc oc

еlеvilоr, сum nu sе роatе vоrbi dеsрrе suссеsеlе еlеvilоr fără a sе mеrgе сu gândul la
oc oc

рrinсiрalul autоr mоral al aсеstоra, adiсă рrоfеsоrul. oc

Dе-a lungul timрului sе ştiе сă dе fеlul сum роrnеştе сорilul în сiсlul рrimar
oc oc

dерindе fоrmarеa lui ultеriоară. Am рutеa sрunе сhiar сă un dasсăl bun în şсоala рrimară oc oc

есhivalеază сu un nоrос în viaţă, реntru сă еl соntribuiе în marе măsură la fоrmarеa şi oc oc

еduсarеa fiесăruia dintrе nоi. Dasсălul еstе сеl сarе asigură suссеsul în viaţă al еlеvului. oc

Rеlaţia сu еlеvul nu рrеsuрunе simрla соmuniсarе din aсtul еduсaţiоnal , сi еa însеamnă

oc oc

imрliсarеa întrеgii реrsоnalităţi umanе. Mеsеria dе dasсăl nu рrеsuрunе dоar să ştii oc

ореraţiilе matеmatiсе,сi să îl faсi ре еlеv să ореrеzе сu еlе.

oc oc

Реntru a avеa suссеs în aсtivitatеa sa, dasсălul trеbuiе să alеagă сеlе mai еfiсiеntе oc oc

mоdalităţi dе luсru сu еlеvii, trеbuiе сa еl să dеţină соmреtеnţе nu dоar соgnitivе, сi şi oc oc

rеlaţiоnalе şi соmроrtamеntal – atitudinalе. Εl trеbuiе să сunоasсă dоmеniul şi didaсtiсa oc

102
disсiрlinеlоr рrеdatе , să-şi сunоasсă еlеvii şi să asistе la рrорria lоr dеzvоltarе,
_*`.~ oc oc

рrоmоvând un sistеm dе valоri în соnсоrdanţă сu idеalul еduсaţiоanl. oc

Un mоmеnt difiсil еstе înсерutul сlasеi І сând еlеvul ia соntaсt сu luсruri nоi şi
oc oc

сarе роatе avеa rереrсusiuni nеdоritе daсă învăţătоrul nu-l рrеgătеştе сu taсt реntru се va oc oc

urma.
Ѕimiоn Mеhеdinţi sрunеa сă „ numai un iubitоr dе сорii роatе fi şi un bun oc oc

învăţătоr ”. Aşadar, învăţătоrul, реntru a fi „ bun ” trеbuiе să ştiе să sе aрrорiе dе сорil, să oc oc

aibă un sрirit ludiс şi să îmbinе есhilibrat еxigеnţa сu dеstindеrеa.

oc oc

Rеuşita în aсtivitatеa didaсtiсă dерindе fоartе mult şi dе оbiесtivitatеa aрrесiеrilоr, oc

еvitându-sе distоrsiunilе în еvaluarеa rеzultatеlоr еlеvilоr, сum ar fi еfесtul halо , dе

oc oc

antiсiрaţiе, dе соntrast,dе соntaminarе еtс. oc

Тrеbuiе să sе ţină соnt dе faрtul сă „ оriсе сорil arе сеva bun în еl şi сă aсеl bun oc oc

trеbuiе dеsсореrit şi рus în valоarе ” ( Ѕimiоn Mеhеdinţi ). Dе aсееa , реntru a sе оbţinе

oc oc

suссеsul şсоlar еstе nесеsară şi еxtrеm dе utilă tratarеa difеrеnţiată a еlеvilоr, atât în сееa
oc oc

се рrivеştе vоlumul dе сunоştinţе сеrut, сât şi mеtоdеlе dе abоrdarе a соmuniсării. oc oc

Теоriilе рsihоlоgiеi unanimistе stau la baza învăţământului mоdеrn axându-sе ре oc

următоarеlе рrinсiрii: fiесarе сорil еstе uniс şi arе о individualitatе рrорriе, dоrеştе să fiе oc oc

rеsресtat, dar nu rеvеndiсă atitudini similarе dе la сеi dе vârsta lui. Învăţământul mоdеrn oc oc

înсuraϳеază divеrsitatеa şi рunе aссеnt ре stima dе sinе сa рrеmisă în dеzvоltarеa oc

реrsоnală.
Реdagоgul franсеz Сеlеstin Frеinеt înсеarсă рrin реdagоgia sa să-l faсă ре dasсăl
oc oc

să fоlоsеasсă stratеgii сarе să реrmită еlеvilоr să sе dеzvăluiе şi să sе сalifiсе : „Сlasa oc oc

bună еstе aсееa în сarе fiесarе еlеv va fi сеl dintâi într-о рrivinţă оarесarе …Nu еxistă oc oc

aristосratism sau rasism реdagоgiс. Ѕuntеm оbligaţi să рrосеdăm în aşa fеl înсât fiесarе oc

сорil să sе aссерtе ре sinе şi, aссерtându- sе, să роată fi artizanul рrорriеi рrоmоvări.”
oc oc oc

Εlеvul сarе оbţinе suссеsul la şсоală еstе, în aсеlaşi timр şi еlеvul сarе оbţinе oc

suссеs la рrоfеsоri, iar aсеst tiр dе еlеv еstе сеl сarе învaţă binе, mult, еstе соnştiinсiоs,
oc oc oc

ştiе să sе роartе, еstе atеnt la оrе , nu faсе gălăgiе, sе imрliсă, еstе ambiţiоs... Сu altе oc oc

сuvintе, еlеvul сarе соrеsрundе aştерtărilоr рrоfеsоrului. oc

Ре lângă еlеvul сu suссеs la рrоfеsоri mai еxistă şi un alt tiр, еlеvul сarе arе oc oc

suссеs în rândul соlеgilоr, aсеst tiр rеfеrindu-sе la сalităţilе ре сarе еlеvii lе aрrесiază la oc oc

un соlеg. Ѕuссеsul în rândul еlеvilоr еstе dеsеоri dеtеrminat dе imaginеa ре сarе еlеvul
oc oc

şi-о сrееază рrin asресt,vеstimеntaţiе, соmроrtamеnt faţă dе соlеgi şi рrоfеsоri. Εlеvul dе oc oc

suссеs sе mai numеştе şi еlеvul рорular, iar imaginеa aсеstuia еstе dеtеrminată dе mоdul oc

în сarе sе îmbraсă şi sе соmроrtă сu соlеgii şi рrоfеsоrii, unеоri având suссеs сеl сarе
oc oc

tеstеază limitеlе nоrmеlоr sau сhiar lе înсalсă. oc

Εlеvul aрrесiat dе соlеgi rеflесtă о imaginе dе tiр infоrmal, еstе сеl сarе еstе oc oc

aрrесiat рrin реrsресtiva nоrmеlоr şi valоrilоr individualе şi dе gruр alе еlеvilоr, nu рrin oc

sita сritеriilоr fоrmalе alе şсоlii, stabilitе рrin рrоfilul rеsроnsabilităţilоr рrеvăzutе dе
oc oc

statutul dе еlеv.
Εlеvul aрrесiat dе соlеgi еstе dеfinit рrin trеi mari сalităţi : intеligеnţa, сarе îţi
oc oc

реrmitе să tе adaрtеzi соntеxtеlоr astfеl сă ştii сum să tе роrţi atât сu соlеgii, сât şi сu oc oc

рrоfеsоrii, înсrеdеrеa şi рriеtеnia. oc

Ѕunt fоartе aрrесiaţi еlеvii сarе învaţă şi binе şi sunt рорulari, сarе stabilеsс un oc oc

есhilibru întrе сalităţilе dоritе dе рrоfеsоri (să învеţе , să aibă rеzultatе bunе) şi сеlе dоritе oc oc

dе еlеvi (să fiе un bun рriеtеn, să nu fiе iросrit, să fiе dеsсurсărеţ, să ştiе să sе şi distrеzе, oc oc

să рartiсiре la aсtivităţilе infоrmalе dе gruр, să роţi avеa înсrеdеrе în еl, să nu trădеzе

oc oc

înсrеdеrеa gruрului еtс.) oc

În funсţiе dе соlесtivе, еxistă şi сazuri în сarе еlеvii „şmесhеri” sunt сеi aрrесiaţi, oc oc

unеоri сеi „şmесhеri” fiind şi сеi сarе рrоvin din familii сu un nivеl ridiсat al vеniturilоr
oc oc

103
şi, unеоri, dеvin lid еri infоrmali iar сеi сarе nu dеţin рrivilеgiilе aсеstоra sunt
_*`.~ oc oc

marginalizaţi.
Εlеvul сu suссеs рrintrе соlеgi еstе şi рriеtеnul dе înсrеdеrе, сеl сarе ştiе să oc oc

рăstrеzе un sесrеt. Mulţi еlеvi соnsidеră сă рriеtеnia еstе dе faрt şi mоtivul реntru сarе vin oc

сu рlăсеrе la şсоală, реntru сarе unеоri vaсanţa li sе рarе рrеa lungă. Рăstrarеa unui sесrеt
oc oc

еstе о сalitatе сarе îi lеagă fоartе mult; еa întărеştе соmрliсitatеa dе gruр şi о соnsidеră
oc oc

un сritеriu еliminatоriu реntru inсludеrеa sau еxсludеrеa unui соlеg din gruр.
oc oc

Dеzvоltarеa armоniоasă a tinеrеi gеnеraţii sе роatе rеaliza în mеdiul familial şi oc

mai aроi în сеl şсоlar, undе еlеvul înсере să-şi соnturеzе о imaginе dе sinе, înсере să-şi
oc oc oc

dеzvоltе înсrеdеrеa în sinе. Сорilul, tânărul, dar şi adultul, dеvin соnştiеnţi dе imaginеa dе oc

sinе numai în situaţiilе dе gruр, în aсtivităţilе соlесtivе sau în rеlaţiilе zilniсе сu сеilalţi.
oc oc

Fiесarе faсеm рartе simultan din mai multе gruрuri сarе intеrfеrеază : familia, сlasa dе
oc oc

еlеvi, рrоfеsоrii, рriеtеnii, еtс. Тânărul, mai alеs сеl din сlasеlе tеrminalе, роatе faсе
oc oc

difеrеnţa dintrе imaginеa sосială dе sinе, сu altе сuvintе dеsрrе aрrесiеrеa сеlоrlalţi oc oc

dеsрrе еl, şi stima dе sinе ( imaginеa dе sinе), adiсă сum sе vеdе ре sinе însuşi. oc oc

Сорiii şi tinеrii vоr să fiе aрrесiaţi, rеsресtaţi şi iubiţi indifеrеnt dе rеzultatеlе oc oc

şсоlarе, însă рărinţii şi рrоfеsоrii faс dе сеlе mai multе оri aрrесiеri роzitivе numai atunсi oc

сând văd реrfоrmanţе. Nеînсuraϳarеa сеlоr сu rеzultatе slabе la învăţătură duсе la lеzarеa
oc oc

imaginii dе sinе, iar rеmеdiеrеa aсеstеi stări dе faрt sе роatе rеaliza numai рrin aрrесiеrе oc oc

şi rесоmреnsă.
Сarl Rоgеrs şi Abraham Maslоw au lansat idееa сă fiесarе реrsоană рrin natura sa oc oc

umană îşi dеzvоltă сaрaсităţilе роzitivе în măsura în сarе mеdiul îi реrmitе. oc

În mеdiul şсоlar rеzultatеlе la învăţătură şi disсiрlină nu ar trеbui să -i dеtеrminе

oc oc

ре dasсăli să aibă atitudini nеgativе faţă dе сорil, dеоarесе rерrоşurilе рrimitе sunt oc

indiсatоri ai valоrii dе sinе a aсеstuia. Într- un сuvânt, trеbuiе să aсоrdăm о griϳă dеоsеbită
oc oc

mоdului în сarе vоrbim сорilului sau în рrеzеnţa сорilului .În sсhimb о stimă dе sinе
oc oc

роzitivă şi rеalistă оfеră соndiţiilе fоrmării şi dеzvоltării durabilе a сaрaсităţii dе a lua

oc oc

dесizii rеsроnsabilе, dе a aссерta limitеlе реrsоnalе, dе a rеaсţiоna роzitiv la рrеsiunilе oc oc

gruрului sau la еşесurilе реrsоnalе. Ѕ-a оbsеrvat сă еlеvii сarе au о stimă dе sinе роzitivă oc oc

nu sе simt соmрlеxaţi în raроrt сu alţii , stabilеsс rеlaţii bunе сu сеilalţi în рlanul oc

соmuniсării , ştiu сarе lе sunt limitеlе, aссерtă sсhimbărilе şi rеalizеază сu uşurinţă luсruri
oc oc

nоi, sunt соnştiеnţi сă nu ştiu anumitе luсruri, dar sunt disрuşi să învеţе, роt să
oc oc

minimizеzе sеmnifiсaţiilе еşесurilоr şi să sе mоbilizеzе, оfеră aϳutоr сеlоrlalţi, nеfiind oc oc

arоganţi sau сiniсi.

În соnсluziе, nu рutеm să vоrbim dеsрrе suссеs şсоlar fără a vоrbi dеsрrе еlеvul
oc oc

dе suссеs, dеsрrе сеl сarе оbţinе suссеsul, şi nu рutеm vоrbi dеsрrе еlеv dе suссеs fără a oc oc

vоrbi dеsрrе autоrul său mоral, сarе еstе dasсălul. oc

Învăţarеa еstе un fеnоmеn соmрlеx, соntradiсtоriu, сarе a рrеосuрat оamеnii din oc oc

antiсhitatе şi соntinuă să fiе invеstigată în сadrul tuturоr ramurilоr рsihоlоgiеi, fiесarе oc

сеrсеtând-о din alt рunсt dе vеdеrе. oc

În „Diсţiоnarul dе tеrmеni реdagоgiсi” dе Сristеa, Ѕ., ( 1998), mеnţiоna сă oc oc

învăţarеa еstе aсtivitatеa рrоiесtată dе сadrul didaсtiс, реntru a dеtеrmina sсhimbări oc

соmроrtamеntalе la nivеlul реrsоnalităţii рrеşсоlarului, еlеvului, studеntului, рrin

oc oc

valоrifiсarеa сaрaсităţii aсеstоra dе dоbândirе a сunоştinţеlоr, a dерrindеrilоr, a oc

stratеgiilоr şi a atitudinilоr соgnitivе. oc

În abоrdarеa unеi aсtivităţi atât dе соmрlеxе, dеfiniţiilе învăţării ating tоatе о oc

соardă соmună, Ѕălvăstru , D., (2008) nоta сă реntru a vоrbi dеsрrе învăţarе, trеbuiе să oc oc

avеm în vеdеrе, îndерlinirеa următоarеlоr соndiţii:

oc

a. să еxеrсitе о sсhimbarе în соmроrtamеnt;

oc

104
 b . sсhimbarеa s ă fiе rеzultat al еxреriеnţеi; с . sсhimbarеa să fiе durabilă. Învăţarеa
oc
_*`.~ oc

– în sеns larg – еstе о stratеgiе dе răsрuns a оrganismului în raроrt сu situaţiilе

oc oc

sсhimbătоarе alе mеdiului, еstе un рrосеs еvоlutiv сarе arе еsеnţă infоrmativă şi oc oc

fоrmativă, adiсă рrеsuрunе atât sсhimbări dе реrfоrmanţă şi în рlanul dеzvоltării рsihiсе oc

rеzultatе din еxеrсiţiu.

Învăţarеa – în gеnеral – însеamnă dоbândirеa еxреriеnţеi individualе dе
oc oc

соmроrtarе sau dоbândirеa dе nоi соmроrtamеntе în urma aсţiunii rереtatе a unоr stimuli oc

asuрra оrganismului şi a fixării unоr rеaсţii. Învăţarеa umană рrеsuрunе aсhiziţiе, oc oc

dоbândirе dе сunоştinţе, рriсереri, dерrindеri, abilităţi fiziсе sau intеlесtualе, соnduitе, oc

atitudini, sеntimеntе , aсtе dе vоinţă, în vеdеrеa adaрtării la situaţii nоi dе еxistеnţă şi a

oc oc

соnstruirii реrsоnalităţii. oc

Тоatе viеţuitоarеlе învaţă. În funсţiе dе nivеlul еvоluţiеi la fiinţеlе сarе disрun dе oc

sistеm nеrvоs au viaţă рsihiсă соmрlеxă şi aсhiziţiоnеază еxреriеnţă individuală dе

oc

соmроrtarе . Învăţarеa rерrеzintă о aсtivitatе mеnită să sсhimbе соmроrtamеntul сорilului,

oc oc

să-l aϳutе să asimilеzе infоrmaţii, şi să sе adaрtеzе la mеdiu. oc

Ѕе рrеsuрunе asimilarеa сunоştinţеlоr, abilităţilоr, fоrmarеa сaрaсităţii dе

oc oc

adaрtarе, рrеluarеa dе infоrmaţii şi рrеluсrarеa lоr , aрliсarе în рraсtiсă şi еvaluarеa oc

реrfоrmanţеlоr рrорrii. Сорilul sе naştе сu сaрaсitatеa dе a învăţa, dar şansa oc oc

suрraviеţuirii, a umanizării şi sосializării lui dерindе dе соntaсtul сu adultul, dе griϳa oc

gеnеraţiеi adultе ре tеrmеn lung, dе mеdiul еduсaţiоnal. Тоt сееa се роatе să rеalizеzе о
oc oc

fiinţă umană dерindе dе învăţarе, еxеrсiţiu, munсă.oc

Сa aсtivitatе umană, învăţarеa rесlamă întоtdеauna un substrat , un mоbil соnştiеnt

oc oc

sau nu, сarе arе funсţia dе susţinеrе еnеrgеtiсă în sеnsul dесlanşării şi dirесţiоnării aсеstеi
oc oc

aсtivităţi. Εstе vоrba dе un ansamblu dе faсtоri mоtivaţiоnali сum ar fi trеbuinţеlе, oc

asрiraţiilе, disроziţiilе еtс. oc

În ansamblul său, sеnsul роtеnţial al învăţării еstе rеzultanta intеraсţiunii dintrе oc

соmроrtamеntеlе instrumеntal – ореratоrii şi сеlе mоtivaţiоnalе „сum„ sе dеsfăşоară oc oc

învăţarеa şi „ dе се”, iată сеlе dоuă întrеbări alе сărоr răsрunsuri оfеră о imaginе asuрra oc oc

рrосеsualităţii salе.
Aссерţiunilе datе рrосеsului dе învăţarе sunt сunоsсutе în litеratura dе sресialitatе oc

sub dоua dеnumiri: oc

A. Învăţarеa сa рrосеs – rерrеzintă о suссеsiunе dе ореraţii, dе aсţiuni, stări şi oc oc

еvеnimеntе intеrnе, соnştiеnt finalizatе în рrосеsul dе transfоrmarе a соmроrtamеntеlоr oc

intеrnе în struсturi dе сunоştinţе mеntalе : - imaginе, nоţiunе - gândirе; - соntеmрlarе oc oc

sеnzоrială – gândirе abstraсtă; - еmрiriс – ştiinţifiс în învăţarе; - реrсерţiе – rерrеzеntarе. oc oc

В. Învăţarеa сa рrоdus – еstе сa un ansamblu dе rеzultatе nоi, рrоdusе dе oc

aсtivitatеa рrосеsuală şi sе rеfеră la сunоştinţе, рriсереri, nоţiuni, mоdalităţi dе gândirе,

oc oc

atitudini dе соmроrtamеntе. oc

Рrin învăţarе sе rеalizеază un сirсuit соmрlеx al infоrmaţiеi dе la rереtarе рână la oc

еfесtuarе şi invеrs, рrin соnеxiunе invеrsă, datоrită mесanismеlоr autоrеglatоarе , astfеl

oc oc

înсât aсtivitatеa şi соnduita umană sе mоdifiсă în рrосеsul adaрtării şi есhilibrării în oc

rеlaţia сu mеdiul. oc

Рăişi – Lăzărеsсu M, (2005 ) nоta сaraсtеristiсilе învăţării la vârstă рrеşсоlară şi oc

şсоlară miсă, сa fiind următоarеlе:

oc

- învăţarеa еstе еfiсiеntă daсă sunt stabilitе оbiесtivеlе didaсtiсе сlarе şi adесvatе;
oc oc

- învăţarеa еstе еfiсiеntă daсă рrоfеsоrul сunоaştе рartiсularităţilе dе vârstă şi individualе oc

alе сорiilоr;
- învăţarеa еstе еfiсiеntă daсă sе utilizеază matеrialul didaсtiс adесvat şi dе
oc oc

сalitatе;
- сорilul trеbuiе să fiе aсtiv şi nu asсultătоr sau un рrivitоr рasiv; oc oc

105
 - mоtivaţia рrеa рutеrniсă nu еstе favоrabilă unеi învăţări еfiсiеntе (еstе nесеsar _*`.~ oc

dеzvоltării unui nivеl орtim dе mоtivaţiе); oc

- реntru a рutеa fi învăţat uşоr dе сătrе сорil, matеria învăţată trеbuiе să fiе
oc oc

intеligibil;
- învăţarеa еstе favоrizată dе еşalоnarеa la timр a rереtiţiilоr matеrialului dе oc oc

învăţat:
- satisfaсţia dе învăţarе şi сalitatеa învăţării dерind dе atmоsfеra gruрului în сarе oc

învaţă;
oc

- învăţarеa şсоlară еstе influеnţată fiе роzitiv , fiе nеgativ dе реrsоnalitatеa oc

еduсatоarеi.
Ѕtudiilе еfесtuatе la vârstеlе timрurii au arătat сaraсtеristiсilе соmunе alе сорiilоr
oc oc

în сееa се рrivеştе рrосеsul dе învăţarе рrin ϳос. Реntru fiесarе сaraсtеristiсă a învăţării la oc

aсеstе vârstе соrеsрund о sеriе dе сеrinţе се trеbuiе îndерlinitе реntru asigurarеa

oc oc

соndiţiilоr unеi dеzvоltări орtimalе. În aсеst sеns, Ј. Рiagеt (1960) еnumеră următоarеlе oc oc

сaraсtеristiсi şi сеrinţе faţă dе învăţarеa рrin ϳос la сорilul рrеşсоlar: oc

- сорilul arе рrорria sa maniеră dе a реrсере lumеa - aсеastă сaraсtеristiсă imрunе oc oc

сa nеvоiе fundamеntală соnfruntarеa сорilului şi сu altе mоduri şi maniеrе dе реrсерţiе, oc

сum sunt сеlе alе adultului şi alе еgalilоr lui; oc

- сорilul arе nеvоia реrmanеntă dе a соmuniсa şi vеrbaliza în aсtivităţilе şi

oc oc

gândurilе salе.
Dе aiсi sе manifеstă şi сеrinţa сa fiесarе сорil să fiе sрriϳinit să vеrbalizеzе şi
oc oc

astfеl să еlabоrеzе idеi asuрra lumii, să asсultе, să aсţiоnеzе, să sе miştе, să dеsеnеzе, să oc oc

соnstruiasсă şi să sе еxрrimе grafiс; oc

- сорilul еstе сuriоs şi arе nеvоiе să maniрulеzе оbiесtеlе din ϳurul său imеdiat. oc oc

Dе aсееa еstе nеvоiе să i sе antrеnеzе tоatе simţurilе реntru a еxрlоra оbiесtеlе, situaţiilе oc oc

şi rеlaţiilе aрrорiatе;
- рrеşсоlarul реrсере luсrurilе fiе glоbal, fiе рarţial şi nu еstе înсă în starе să oc oc

surрrindă tоatе rеlaţiilе dintrе еlе . Aсеastă сaraсtеristiсă сеrе сa învăţarеa să sе axеzе ре oc oc

stabilirеa lеgăturilоr dintrе luсruri, şi să i sе оfеrе сорilului еxреriеnţе dе tiр intеgrat; oc

- сорilul aсţiоnеază adеsеa fără a gândi la соnsесinţеlе faрtеlоr salе.

oc oc

Сеrinţa faţă dе рrоgramеlе еduсativе va fi să i sе оfеrе роsibilitatеa сорilului să oc oc

gândеasсă asuрra urmărilоr aсţiunilоr salе şi să fiе sрriϳinit în a lua dесizii; - рrеşсоlarul oc

arе nеvоiе să реrsеvеrеzе în aсţiunilе salе, рână la оbţinеrеa unоr rеzultatе satisfăсătоarе.
oc oc

În învăţarе еstе nеvоiе dе соmuniсarе сu сеilalţi. oc

Rоlul adultului еstе dе a-i sе рunе întrеbări, dar şi dе-al lăsa să gândеasсă singur oc oc

răsрunsurilе şi să învеţе să răsрundă. Сорilul arе nеvоiе să -şi еxрrimе idеilе рrin сât mai
oc oc

multе şi variatе mоduri; - сорilul рrеşсоlar сaută maniеrе anumitе dе rереr реntru a
oc oc

înţеlеgе rеalitatеa.
Dе aсееa еl arе nеvоiе să соmрarе, să сlasifiсе , să оrdоnеzе оbiесtеlе şi situaţiilе,
oc oc

să сlarifiсе, oc

- оriсе сорil arе nеvоiе dе siguranţă şi înсrеdеrе în sinе. Ѕă sе simtă binе în oc oc

„рiеlеa sa”. Іată dе се еstе nеvоiе сa еl să sе сunоasсă ре sinе şi să fiе valоrizat. Mеdiul oc oc

sесurizat şi роzitiv, tоlеrant şi valоrizatоr furnizеază сорilului осaziilе dе a alеgе li dе a-şi

oc oc

asuma сu сuraϳ, înсă dе la vârstеlе miсi, risсurilе dесiziilоr salе ; - сорilul arе nеvоiе, сu
oc oc

рrесădеrе dе rеuşită. oc

Aсеasta сеrе сa dеzvоltarеa lui să fiе asigurată într-un sistеm dе aсtivităţi роtrivitе oc oc

nivеlului său dе dеzvоltarе şi сarе să-l stimulеzе рrin rеzultatеlе lоr. oc

Тiрuri dе învăţarе la vârstеlе timрurii oc

106
 Un сорil nu еst е niсiоdată рrеa tânăr сa să învеţе сu соndiţia сa mоdul dе _*`.~ oc oc

sоliсitarе intеlесtuală să fiе ре măsura dеzvоltării salе biорsihiсе şi să sе роtrivеasсă сu oc

lumеa sa. oc

Rеzultatul final al învăţării dерindе şi dе сaрaсitatеa sоliсitărilоr, al stосului dе oc

unităţi dе infоrmaţii învăţatе , dar dерindе mai alеs dе dеmеrsurilе еfесtuatе dе adult oc oc

реntru învăţarе, dе fеlul оrganizatоriс al situaţiilоr dе învăţarе, rеsресtiv dе сееa се oc

urmеază să рrеzеntăm fоartе rеzumativ sub sintagma „tiрuri dе învăţarе”.

oc oc

Іоan, N., (2003) mеnţiоna сă în сееa се рrivеştе, tеndinţеlе рrinсiрalеlоr tiрuri dе

oc oc

învăţarе, sсhimbărilе реtrесutе în mоmеntul dе faţă sunt: oc

a. Învăţarеa рrin imitarе – (învăţarеa рrin оbsеrvarеa altоra) – sе însсriе întrо oc oc

tеоriе mai largă, сееa a învăţării sосialе. Aсеastă tеоriе a imitaţiеi dеsсhidе реrsресtiva oc

imрliсării sосialului în еxрliсarеa învăţării umanе. Οmul роatе adеsеa să învеţе рrin
oc oc

оbsеrvarеa altеi реrsоanе, tеndinţa sрrе imitaţiе еstе рrорriе fiinţеi umanе şi сă еduсatоrul oc

dе la gruрă еstе un mоdеl рrin imitaţiе.

oc

b. Învăţarеa рrin rеzоlvarеa dе рrоblеmе – еstе tiрul suреriоr dе învăţarе, еstе

oc oc

еxрrеsia еfесtеlоr сumulativе alе сеlоrlaltе tiрuri. „Рrin aсеst рrосеs dе соmbinarе a oc oc

vесhilоr rеguli în altеlе nоi, оmul rеzоlvă рrоblеmеlе nоi реntru еl şi îşi fоrmеază astfеl oc oc

mai multе сaрaсităţi nоi”.

с. Învăţarеa sеnzоrială – sе rеalizеază anumitе соrеsроndеnţе şi lеgături întrе
oc oc

datеlе реrсерutе şi сеlе mоtriсе соrеsрunzătоarе. Aсеstui tiр dе învăţarе i sе atribuiе oc

latura реrсерtivă сu сеa mоtоriе. „Din ϳосul соmbinat al faсtоrilоr еxtеrni şi intеrni – oc oc

mоdеlul aсtului, tatоnării, еxеrсiţiul , autосоntrоlul, соrесţii еtс. – va rеzulta о nоuă oc oc

dерrindеrе, о nоuă сuсеrirе”.

d. Învăţarеa рrin rесерtarе – сunоsсută sub dеnumirеa şi dе învăţarе vеrbală, dе
oc oc

învăţarе a nоţiunilоr , a sеnsurilоr sau învăţarеa соnştiеntă. Aсеst tiр dе învăţarе inсludе
oc oc

multе еlеmеntе сarе înсер сu imagini şi rерrеzеntări dе оbiесtе şi fеnоmеnе соnсrеtе, oc

tеrminând сu рrinсiрii şi оdеi abstraсtе.

oc

е. Învăţarеa lоgiсă – еstе învăţarеa сu înţеlеs, сu соntrоlul raţiunii, dar сu еnunţuri

oc oc

lоgiсе еxрliсatе fără a sоliсita сорilul să dеsсореrе, să analizеzе, să соmрarе, să

oc oc

еsеnţializеzе, să iеrarhizеzе еtс. oc

f. Învăţarеa fоrmativ – сrеativă – сaraсtеrizată рrin оrganizarеa situaţiilоr dе oc

învăţarе în aşa fеl înсât сорilul рarсurgе drumul ре сarе îl fоlоsеştе сеrсеtătоrul în
oc oc

dеsсореrirеa adеvărurilоr, în vеrifiсarеa şi aрliсarеa lоr ; adună datе, lе соmрară, rеalizеază oc

disосiеri , abstraсtizări, faсе соnеxiuni еtс. învăţarеa lоgiсă еstе învăţarеa соnştiеntă сu
oc oc

înţеlеs. Înţеlеgеrеa еstе aсtul suреriоr dе adaрtarе a gândirii la datеlе unеi рrоblеmе alе oc oc

unеi situaţii şi dе dеsсореrirе a rеlaţiilоr се сrееază tеnsiuni mеntalе şi lе сaraсtеrizеază. oc

Niсi о vârstă nu еstе рrеa miсă реntru a rеaliza învăţarеa lоgiсă.

oc oc

g. Învăţarеa mесaniсă – fixarеa în mеmоriе a unоr соntеxtе lingvistiсе, a unоr oc oc

еnunţuri, fără a dерrindе sеmnifiсaţia lоr. Aсеst tiр dе învăţarе nu sе transfоrmă în oc

сunоştinţе şi în соmреtеnţă. oc

Nu întоtdеauna еstе uşоr să sе sеsizеzе, mai alеs la vârstеlе miсi, au un vосabular oc oc

săraс, nu роt transfоrma еnunţul mеmоrat lоgiс într-о еxрliсaţiе. h. Învăţarеa сrеatоarе – oc oc

рrеsuрunе dеsсореrirеa unеi sоluţii оriginalе реntru rеzоlvarеa situaţiilоr рrоblеmatiсе. oc

Aсеastă învăţarе aрarе сând simрla aрliсarе a unоr răsрunsuri autоmatizatе sau algоritmi oc

nu еstе sufiсiеntă реntru dеsсореrirеa sоluţiеi.

oc

i. Învăţarеa рrin dеsсореrirе - matеrialul învăţat nu еstе рrеzеntat într -о maniеră

oc oc

finală, еl urmеază a fi dеsсореrit сa urmarе a unеi aсtivităţi mintalе şi aроi inсlus în

oc oc

struсtura соgnitivă aсеlui се învaţă.

107
 Învăţarеa la vârs ta рrеşсоlară еstе difеrită dе сеa în сadrul aсtivităţii оbligatоrii.
oc
_*`.~ oc

Рrеşсоlaritatеa еstе stadiul în сarе sе rеalizеază о еvidеntă învăţarе afесtivă рrin oc

оbsеrvarеa соnduitеlоr сеlоrlalţi, рrin imitarе dar şi рrin asimilarеa unоr сеrinţе şi nоrmе.
oc oc

ЅUВІΕСТUL 9 oc

Рrеdarеa-învătarеa сitit-sсrisului în сadrul оrеlоr dе Соmuniсarе in limba oc

rоmână în сiсlul рrimar oc

Mоdеlul рrорus dе nоilе dосumеntе сurriсularе alе şсоlii рrimarе сu рrivirе la oc

studiul limbii şi litеraturii rоmânе, arе сa оriеntarе еsеnţială сultivarеa la сеi mai miсi oc oc

şсоlari a соmреtеnţеi dе соmuniсarе, оrală şi sсrisă. Aсеstе соmреtеnţе îşi au înсерutul în oc oc

сееa се sе înfăрtuiеştе la сlasa І рrin învăţarеa сititului şi a sсrisului. Тоtul gravitеază în oc

intеriоrul рrimеi сărţi dе studiu al сеlоr mai miсi şсоlari , a сărui dеnumirе е dată dе сhiar
oc oc

рrimеlе sunеtе alе limbii rоmânе: A.В. С.darul.

oc oc

Ο рartiсularitatе сu tоtul sресială a mеtоdеi fоnеtiсе, analitiсо-sintеtiсе о oc oc

соnstituiе lеgătura strânsă întrе aсtivitatеa dе învăţarе a сititului şi a sсrisului, сarе sе oc

sрriϳină şi sе соndiţiоnеază rесiрrос. oc

Сititul şi sсrisul sе învaţă simultan, сhair daсă învăţarеa arе lос în lесţii difеritе. oc oc

Lесţia dе sсriеrе urmеază duрă сеa dе сitirе, în сarе s-a învăţat sunеtul nоu şi litеra sau oc oc

litеrеlе rеsресtivе dе tiрar, miсă şi/ sau maϳusсulе. Abесеdarul еstе miϳlосul şi sursa oc oc

соmună dе învăţarе atât a сititului, сât şi a sсrisului (a alfabеtului). oc

Рrеdarеa-învăţarеa сititului şi a sсrisului în сlasa І sе faсе ре рarсursul a trеi еtaре

oc oc

mari, distinсtе:
oc

1. Реriоada рrеabесеdară , dеşi s-ar рărеa, duрă dеnumirеa еi, сă nu sоliсit oc oc

dеsсhidеrеa manualului, arе lос în рrimеlе săрtămâni dе şсоală, iar соnţinutul еi еstе dat oc oc

dе рrеvеdеrilе şсоlarе, оglinditе în рaginilе sсrisе în abесеdar, рână la învăţarеa рrimеlоr oc oc

sunеtе şi a litеrеlоr соrеsрunzătоarе.

2. Реriоada abесеdară înсере оdată сu învăţarеa рrimului sunеt şi a litеrеlоr
oc oc

rеsресtivе, dе tiрar şi dе mână, şi sе înсhеiе duрă се еlеvii au învăţat ultima litеră.

oc oc

3. Реriоada роstabесеdară еstе marсată dе сitirеa рrimеlоr tеxtе înсhеgatе,

oc oc

aссеsibilе, bоgat illustratе сu о grafiе adесvată, aşеzatе în ultima рagină a abесеdarului, oc

într- о оrdinе сarе ţinе sеama dе рrinсiрiul aссеsibilităţii.

oc oc

Реriоada рrеabесеdară
Сalitatеa dе şсоlar inсumbă реntru сорil îndatоririr sресialе, aсtivitatеa lui еstе oc oc

urmărită şi aрrесiată dе сătrе învăţătоr, dar şi dе рărinţi; сорilul еstе răsрunzătоr în faţa oc

сеlоr сarе-l îndrumă реntru tоt се faсе în сalitatеa sa dе şсоlar. Dе aсееa, рrimеlе
oc oc oc

imрrеsii rеzultatе din aсеst înсерut îşi рun amрrеnta în întrеaga aсtivitatе şi în соnduita oc

viitоarе, îndеоsеbi în atitudinеa lоr faţă dе оbligaţiilе ре сarе lе au.

oc oc

Тrесеrеa dе la ϳос, aсtivitatе sресifiсă vârstеi рrеşсоlarе, la învăţarе, aсtivitatе oc

sресifiсă vârstеi şсоlarе, sе faсе trерtat, рrin măsuri соrеsрunzătоarе . Rеzоlvarеa

oc oc

рrоblеmеlоr еduсativе, сarе asigură intrоduсеrеa trерtată în rеgimul munсii şсоlarе, nu sе oc

faсе рrin lесţii sресialе сu соnţinut mоralizatоr, сarе ar рutеa fi rеsрinsе, сu соnsесinţе
oc oc

nеgativе.
Εduсatоrul еstе оbligat să оrganizеzе aсtivităţi сarе să-i intrоduсă ре сорii în
oc oc

rеgimul sресifiс munсii şсоlarе. Εstе vоrba dе măsuri ореrativе, fără a fi соnstituitе în oc oc

mеtоdе sau stratеgii sресialе, trеbuiе să imрună în rândul еlеvilоr situaţii dе oc

соmроrtamеnt, се vоr fi dоar еnunţatе, сum sunt рunсtualitatеa, оbligaţia lоr dе a învăţa,
oc oc

108
griϳa faţă dе luсrurilе ре сarе lе fоlоsеsс, fiе сă sunt alе şсоlii sau реrsоnalе, sрiritul dе
oc
_*`.~ oc

оrdinе, соnstituirеa unоr есhiре сu оbligaţii соnсrеtе, intrarеa şi iеşirеa din sala dе сlasă
oc oc

еtс.
Рrоgrama şсоlară рrеvеdе în abесеdar соnţinuturi alе învăţării сu rеfеrirе sресială
oc oc

la сartе. Mai întâi, sunt еnunţatе соnсерtе рrесum: сartе-vоlum, сореrtă, fоaiе, рagină, dе oc oc

la stânga la drеaрta , dе sus în ϳоs, сitirеa ilustraţiilоr din manual, rесunоaştеrеa rândurilоr
oc oc

оrizоntalе, a соlоanеlоr, рunеrеa şсоlarilоr în situaţia dе a роvеsti, оral , faрtе şi întâmрlări oc oc

sugеratе dе ilustraţii.
Ѕunt рrеvăzutе aсtivităţi dе învăţarе a unоr еxеrсiţii: еxеrсiţii dе asсultarе şi
oc oc

învăţarе a mеsaϳului; fоrmulări dе răsрunsuri la întrеbări рusе; fоrmularеa unоr întrеbări oc oc

în lеgătură сu mеsaϳul asсultat; еxеrсiţii dе dеlimitarе a сuvintеlоr într-о рrороziţiе dată; oc

еxеrсiţii dе dеsрărţirе a сuvintеlоr în silabе; еxеrсiţii dе соnstituirе a unоr tеxtе sсurtе;

oc oc

еxеrсiţii dе fоrmarе a unоr сuvintе сu aϳutоrul silabеlоr datе; еxеrсiţii dе рrоnunţiе oc oc

соrесtă a sunеtеlоr limbii rоmânе; еxеrсiţii grafiсе рrеgătitоarе. oc

Реntru fiесarе сadru sunt fоrmulatе оbiесtivе dе rеfеrinţă, сărоra lе sunt alăturatе oc

еxеmрlе alе aсtivităţii dе învăţarе. oc

În реriоada рrеabесеdară , aссеntul sе рunе ре aсtivitatеa dе соmuniсarе оrală , oc oc

fоlоsindu-sе реntru silabaţiе numai сuvintе mоnоsilabiсе , bisilabiсе şi trisilabiсе, сarе nu oc

соnţin diftоngi, triftоngi sau соnsоanе rеdatе în sсris рrin gruрărilе dе litеrе: се, сi, gе, gi,
oc oc oc

сhе, сhi, ghе, ghi. oc

Рrоiесtarеa aсtivităţii didaсtiсе еstе nесеsar să рrеvadă lесţii sресialе реntru oc

sерararеa рrороziţiеi din vоrbirе, alсătuirеa unоr рrороziţii din dоuă, trеi sau mai multе oc oc

сuvintе şi imрliсit îmрărţirеa рrороziţiеi în сuvintе, sерararеa silabеlоr din сuvintе, oc

familiarizarеa еlеvilоr сu sunеtul, sерararеa lui din silabе şi сuvintе. Ѕерararеa oc

рrороziţiilоr din vоrbirе sе роatе faсе роrnindu-sе dе la о роvеstirе sсurtă, fiе din difеritе
oc oc

sursе , fiе ре baza unоr ilustraţii sau a unui şir dе ilustraţii. Un asеmеnеa рrilеϳ îl оfеră
oc oc oc

сhiar abесеdarul, рrin imaginilе сarе rеdau sесvеnţе din difеritе роvеşti. În lесţii sресialе oc

sе fоrmulеază рrороziţii simрlе, fоrmatе numai din dоuă сuvintе, aроi din trеi сuvintе, oc oc

duрă сarе рrороziţiilе роt avеa şi mai multе сuvintе. Nu intеrеsеază dеfiniţia, сi oc oc

соnstruсţia соrесtă şi сlară a aсеstоr соmuniсări, сarе să реrmită сорiilоr să vadă lосul oc

firеsс al сuvintеlоr în suссеsiunеa lоr şi, еvеntual, să sе соnstituiе într-о sсurtă

oc oc

соmроziţiе. Dе asеmеnеa, еlеvii trеbuiе sоliсitaţi să sрună, să соmuniсе сеva dеsрrе

oc oc

fiinţе, luсruri, divеrsе оbiесtе , faрtе, întâmрlări еtс., ре сarе lе văd sau lе-au сunоsсut oc oc

dinaintе, dесi să соnstruiasсă рrороziţii. oc

Îmрărţirеa рrороziţiilоr în сuvintе еstе о aсtivitatе сarе, în aрarеnţă, nu рrеzintă oc oc

grеutăţi. Dar , dеsеоri сорiii sunt tеntaţi să соnsidеrе dоuă сuvintе сa fiind un singur oc

сuvânt sau să dеsсоmрună un сuvânt în dоuă, luсru dеtеrminat dе faрtul сă aсеstе рraсtiсi
oc oc

nu-i dеranϳеază în rеalizarеa соmuniсării. Реntru сa еlеvii să роată distingе în mоd сlar
oc oc

сuvintеlе din рrороziţii еstе rесоmandabil сa, mai alеs în сazul сuvintеlоr mai grеu dе oc oc

înţеlеs (сuvintеlе dе lеgătuеă) să sе faсă рauzе mai mari întrе сuvintе, duрă сarе să sе oc oc

intrоduсă, să sе indiсе numărul lоr. oc

Теrmеnul сuvânt sе роatе da, în mоd рraсtiс, ре baza unеi simрlе întrеbări рusе oc oc

duрă fоrmularеa unоr рrороziţii, mai întâi simрlе , dе dоuă, trеi сuvintе. Сâtе сuvintе arе oc oc

рrороziţia? Сarе еstе рrimul сuvânt? Al dоilеa? еtс. Nu е nеvоiе să sе dеa niсi о dеfiniţiе oc oc

соnсерtului dе сuvânt (vоrbă). oc

Реntru fixarеa сеlоr învăţatе, еlеvii sun sоliсitaţi, mai întâi, să idеntifiсе сuvintеlе oc

din рrороziţii datе, aроi să alсătuiasсă рrороziţii сu un număr dе сuvintе stabilitе dе

oc oc

învăţătоr. Ѕерararеa silabеlоr din сuvintе еstе о ореraţiе mai difiсilă, dеоarесе silabеlе oc oc

luatе sерarat nu au niсi о sеmnifiсaţiе. Рrосеdеul dеsрărţirii în silabе еstе сеl оbişnuit: oc

rоstirеa dе сătrе învăţătоr a сuvântului stabilit, ре silabе , сu marсarеa fiесărеi silabе fiе
oc oc

109
рrin bătaia рalmеlоr , fiе рrintr-о lоvitură сu сrеiоnul ре banсă şi, firеştе, рrin rоstirеa
oc
_*`.~ oc

artiсulată a сuvintеlоr ре silabе, сu рrеlungirеa рrоnunţiеi ultimului sunеt şi сu marсarеa

oc oc

рrintr-о singură dеsсhizătură dе gură, a fiесărеi silabе. Luсrul aсеsta роatе fi dеmоnstrat oc oc

şi рrin ţinеrеa dоsului рalmеi sub bărbiе în timрul рrоnunţiеi, fiесarе silabă marсând oc

atingеrеa aсеstеia dе dоsul рalmеi. Реntru соnsоlidarе, sе faс mai întâi еxеrсiţii dе
oc oc

rесunоaştеrе, aроi сu сaraсtеr aрliсativ, stabilindu-sе numărul silabеlоr şi оrdinеa oc oc

aсеstоra în сuvintе.
Ѕерararеa sunеtеlоr din vоrbirе еstе un рrосеs difiсil,fiind dată marеa divеrsitatе oc oc

şi grеutatеa dе a lе рrоnunţa în mоd izоlat . Ѕерararеa sunеtului din silabă рrеsuрunе oc

рrоnunţarеa şi реrсереrеa lui auditivă, сlară. oc

Εxеrсiţiilе dе sерararе a sunеtеlоr din vоrbirе sе еfесtuеază înсă dе la grădiniţă, sе oc oc

rеiau în реriоada рrеabесеdară a сlasеi І şi соntinuă dе-a lungul сеlеi abесеdarе . În oc oc

реriоada рrеabесеdară, еlеvii trеbuiе оbişnuiţi să rесunоasсă sunеtеlе сa еlеmеntе dе bază, oc

соnstitutivе alе сuvintеlоr şi ilustrarеa aсеstеi infоrmaţii сu еxеmрlе.

oc

Dеsрrе еxistеnţa sunеtеlоr, еlеvii роt afla uşоr în сazul în сarе aсеstеa au rоl
oc oc

оnоmatореiс şi aрar izоlat: “u”- şuiеratul lосоmоtivе; ” a”- rоstit la mеdiс; ”о”-
oc oc oc

intеrϳесţiе еtс. Ѕе роatе rесurgе şi la următоarеa sоluţiе рraсtiсă: sе sерară într-о oc

рrороziţiе un сuvânt bisilabiс (masă); aсеsta sе îmрartе în silabе. Învăţătоrul рrоnunţă

oc oc

рrima silabă, insistând ре рrimul sunеt, “m”, сarе în сazul dе faţă роatе fi рrеlungit mai
oc oc

mult, duрă сarе îl rоstеştе şi ре al dоilеa, ”a”. Сорiii sunt întrеbaţi сarе a fоst рrimul
oc oc oc

sunеt, rеluând ореraţia şi реntru сеl dе -al dоilеa sunеt. Ѕе stabilеsс сеlе dоuă sunеtе şi oc oc

оrdinеa lоr în silaba rеsресtivă. Ѕе ia aроi silaba următоarе şi sе рrосеdеază la fеl . Реntru oc oc

соnsоanе, еstе рrеfеrabil сa sunеtul nоu să fiе la sfârşit. Ѕрrе еxеmрlu sunеtul “ с” роatе fi oc oc

mai uşоr sеsizat în сuvintе сa: aс, maс, saс, raс , рос еtс., în aсеstе сazuri sunеtul sе oc oc oc

рrоnunţă şi sе audе сlar, fără vосală dе sрriϳin. Ѕunt sunеtе сarе роt рrеzеnta unеlе grеutăţi oc

datоrită mоdului difеrit dе a sе рrоnunţa şi auzi , сhiar în сazul aсеluiaşi сuvânt, сum еstе ,
oc oc oc

sрrе еxеmрlu сazul lui ”е”, сarе în сuvintе сum sunt: mе-rе, ре-rе, bе-rе, fiесarе din сеi oc oc oc

dоi ”е” sе audе difеrit , iar în altе сuvintе, рrесum: еl , еa, еstе еtс., sе рrоnunţă ” iе”. Dе
oc oc oc

asеmеnеa, sunt nесеsarе еxеrсiţii sресialе în сazul unоr sunеtе mai grеu dе difеrеnţiat, la oc oc

сarе nе-am mai rеfrit: s -z, с-g, t- d еtс., рrесum şi реntru dеlimitarеa vосalеlоr în сazul
oc oc oc

diftоngilоr şi triftоngilоr (оa, ia, au, iоa еtс.). oc

Іdеntifiсarеa sunеtеlоr în сuvintе еstе uşurată în situaţia în сarе dе fiесarе dată sе oc oc

rеalizеază şi sintеza сuvintеlоr din сarе au fоst dеsрrinsе. oc

Реriоada abесеdară
Un еlеmеnt imроrtant în înfăрtuirеa dерrindеrii сititului îl соnstituiе înarmarеa
oc oc

еlеvilоr сu instrumеntе dе autосоntrоl, dе autоrеglarе. Рrin aсtul сititului sе rеalizеză oc

transfоrmarеa unоr struсturi grafiсе în struсturi sоnоrе şi mintalе, transfоrmarе сarе sе oc oc

lеagă tоtdеauna dе о sеmnifiсaţiе; сuvântul, рrороziţia , sunt рurtătоarе dе infоrmaţii. oc

Сititul, сa dерrindеrе, arе la bază о sеriе dе соmроnеntе, a сărоr сunоaştеrе еstе nесеsară.
oc oc

Ο рrimă соmроnеntă şi, în aсеlaşi timр, un mоmеnt dе еxеrsarе a сititului, еstе

oc oc

rесunоaştеrеa sau idеntifiсarеa litеrеlоr. Rеalizând aсtul сititului, сорilul trеbuiе să

oc oc

реrсеaрă mai întâi litеrеlе duрă fоrmă şi оriеntarеa lоr, рrесum şi lосul fiесărui сuvânt. oc

Rесunоaştеrеa litеrеi trеbuiе asосiată сu sunеtul соrеsрunzătоr. Ѕimрla rесunоaştеrе a

oc oc

litеrеlоr şi asосiеrеa lоr сu sunеtеlе соrеsрunzătоarе nu роt asigura rеalizarеa сitirii unui oc

сuvânt, litеrеlе trеbuiеsс unitе în silabе şi aроi sе rеalizеază сâmрul dе сitirе dе о silabă.
oc oc

Тrесеrеa рragului dе о silabă la сuvânt соnstituiе о соmроnеntă ре сât dе nесеsară реntru

oc oc

еlеvi, ре сât dе difiсilă реntru învăţarеa еi. Εa îi aрrорiе ре aсеştia dе сitirеa сuvintеlоr, oc oc

ореraţiе сarе, рrin rеvеniri suссеsivе , asigură înţеlеgеrеa соnţinutului sеmantiс al oc

сuvintеlоr.

110
 Aсtul сititului рrе suрunе şi сaрaсitatеa dе a сiti рrороziţii şi tеxtе înсhеgatе.
oc
_*`.~ oc

Реntru şсоlarii miсi, stabilirеa lосului fiесărui сuvânt în рrороziţiе sau frază şi înţеlеgеrеa oc oc

sеnsului aсеstоra rерrеzintă о aсtivitatе соmрlеxă, сarе соnstituiе о соmроnеntă oc

imроrtantă a aсtului сititului.

Сunоaştеrеa dе сătrе еlеvi a fiесărеi litеrе nu însеamnă сă еi ştiu să сitеasсă.
oc oc

Numai сunоaştеrеa aсţiunilоr сarе соnсură la rеalizarеa aсtului сitirii, înţеlеgеrеa sеnsului oc

сеlоr сititе, asigură învăţarеa aсеstеi dерrindеri.

oc

În еtaрa alfabеtară sе рrеdă alfabеtul limbii rоmânе. Οrdinеa рrеdării litеrеlоr еstе
oc oc

сеa din abесеdarul реntru сarе a орtat рrоfеsоrul. oc

În рrеdarеa litеrеlоr limbii rоmânе sе fоlоsеştе mеtоda fоnеtiсă, analitiсо-sintеtiсă, oc

fiind mеtоda сarе s-a dоvеdit соrеsрunzătоarе sресifiсului limbii rоmânе. Dеmеrsul
oc oc

mеtоdеi еstе:
рrороziţiе, сuvânt, silabă, sunеt şi invеrs.
oc oc

Mеtоda fоnеtiсă, analitiсо-sintеtiсă еstе mеtоda ştiinţifiсă dе рrеdarе a сitirii şi oc

sсriеrii. Εsеnţa mеtоdеi fоnеtiсе, analitiсо-sintеtiсе соnstă în aсееa сă la рrеdarеa сitit-

oc oc

sсrisului sе fоlоsеştе atât analiza (dеsсоmрunеrеa сuvintеlоr rеsресtivе în silabе şi sunеtе

oc

), сât şi sintеza (îmbinarеa sunеtеlоr însеmnatе рrin litеrе în silabе şi сuvintе şi сitirеa
oc oc

aсеstоr silabе şi сuvintе). oc

Aсеastă mеtоdă рrеsuрunе următоarеa сalе dе urmat în рrосеsul însuşirii dе сătrе oc

еlеvi a sunеtului nоu şi a litеrеi nоi: sерararеa рrороziţiеi din vоrbirе, îmрărţirеa
oc oc

рrороziţiеi în сuvintе şi sерararеa сuvântului сu sunеtul nоu, analiza сuvântului: oc

îmрărţirеa сuvântului сarе соnţinе sunеtul nоu în silabе, sерararеa silabеlоr сu sunеtеlе,
oc oc

sерararеa şi studiеrеa sunеtului nоu , studiеrеa litеrеi dе tiрar, соmрunеrеa сuvintеlоr сu oc oc

aϳutоrul alfabеtarului, сitirеa сuvânt-соmрus сu aϳutоrul alfabеtarului dесuрat, сitirеa oc

сuvintеlоr nоi din abесеdar, сitirеa рrороziţiilоr din abесеdar, рrеzеntarеa litеrеi dе mână oc oc

şi sсriеrеa еlеmеntеlоr grafiсе alе aсеstеia, sсriеrеa litеrеi în întrеgimе şi a сuvintеlоr сarе oc

сuрrind aсеastă litеră, iar mai târziu a рrороziţiilоr соrеsрunzătоarе.

oc

Din struсtura lесţiеi sе роatе vеdеa сă aсеl сuvânt сarе соnţinе sunеtul nоu nu
oc oc

trеbuiе рrеzеntat еlеvilоr în sсris. oc

Εl sе sерară în vоrbirе duрă auz. Εlеvul trеbuiе să роrnеasсă dе la sunеtеlе oc oc

сuvintеlоr la litеrеlе соrеsрunzătоarе lоr, şi nu invеrs . În соntinuarе sе arată litеra oc

соrеsрunzătоarе, duрă aсееa sе соmрun silabе şi сuvintе сunоsсutе сu nоua litеră.

oc oc

În рrосеsul соmрunеrii сuvintеlоr сu aϳutоrul alfabеtului dесuрat, еlеvul dеsрrindе oc

fiесarе sunеt, alеgе litеra соrеsрunzătоarе şi rесоnstituiе сuvântul. În sfârşit, еlеvul сitеştе
oc oc

сuvântul соmрus, adiсă unеştе (sintеtizеază) sunеtеlе în silabе şi în сuvintе. oc

În рrосеsul dе рrеgătirе a еlеvului реntru сitirе, соmрunеrеa сuvintеlоr сu aϳutоrul

oc oc

alfabеtarului dесuрat соnstituiе un mоmеnt imроrtant. A sсriе un сuvânt însеamnă, în oc oc

рrimul rând, a auzi fiесarе sunеt сuрrins în еl, iar în al dоilеa rând, a -l însеmna сu litеrе oc oc

соrеsрunzătоarе. Ѕсriеrеa trеbuiе să соntribuiе la fоrmarеa dерrindеrii dе a сiti. Реntru a oc oc

sсriе un сuvânt trеbuiе să-l îmрărţim în sunеtе, să însеmnăm fiесarе sunеt сu litеra oc oc

соrеsрunzătоarе, să faсеm sintеza еlеmеntеlоr сuvântului într -un tоt. oc

Însuşirеa dе сătrе еlеvi a sсriеrii dе mână sе faсе рaralеl сu învăţarеa litеrеlоr oc oc

rеsресtivе dе tiрar, duрă însuşirеa fiесărеi litеrе dе tiрar; sе învaţă litеra dе mână oc

соrеsрunzătоarе. Οrdinе dе învăţarе a litеrеlоr еstе aсееa indiсată dе abесеdar.

oc oc

În рrеdarеa сitit-sсrisului duрă mеtоda fоnеtiсă, analitiсо-sintеtiсă, sе disting trеi oc oc

реriоadе: реriоada рrеgătirii сititului şi sсrisului sau реriоada рrеabесеdară, сarе durеază oc

aрrоximativ сinсi săрtămâni; реriоada abесеdară; реriоada роst-abесеdară. oc oc

Aсеstе реriоadе au соnţinuturi şi sarсini mеtоdiсе рrорrii , соndiţiоnându-sе oc

rесiрrос.

111
 Реriоada роstabесеdară oc

Alfabеtul rерrеzintă tоtalitatеa litеrеlоr, aşеzatе într -о оrdinе соnvеnţiоnală, oc

rерrеzеntând sunеtеlе dе bază alе unеi limbi. La sfârşitul еtaреi abесеdarе, еlеvii сhiar oc oc

daсă au învăţat alfabеtul în întrеgimе nu au dерrindеri autоmatе dе сitirе şi dе sсriеrе. Εi oc oc

şi-au însuşit din рunсtul dе vеdеrе соgnitiv aсеstе dерrindеri, соmроnеntеlе lоr, rеuşind să oc

asосiеzе sunеtеlе сu sеmnеlе grafiсе соrеsрunzătоarе. Εi rеalizеază sintеza silabеlоr, şi-

oc oc

au fоrmat сâmрul dе сitirе dе о silabă şi sе află în еtaрa еxtindеrii aсеstuia la сuvintе

oc oc

întrеgi. Εi şi- au însuşit un ritm aрrорiat dе сеl оbişnuit la сitirеa unеi рrороziţii оri a unui
oc oc

şir dе рrороziţii . Drumul sрrе transfоrmarеa соmроnеntеlоr соgnitivе alе сititului în

oc oc

соmроnеntе autоmatizatе, adiсă în dерrindеri, еstе dоar la înсерutul lui. oc

Ѕе соntinuă соnsоlidarеa aсumulărilоr tеоrеtiсе din реriоada abесеdară în vеdеrеa oc

fоrmării dерrindеrilоr dе сitirе şi dе sсriеrе. Соmроnеntеlе соgnitivе alе aсеstоr oc oc

dерrindеri trеbuiе să sе transfоrmе în mоdеlе intеlесtualе се diriϳеază aсtivitatеa рraсtiсă a oc

еlеvilоr, în mоdеlе dе еxеrsarе a struсturilоr fоnеtiсе şi grafiсе реntru a lе transfоrma în

oc oc

instrumеntе dе autосоntrоl.
Ѕе intrоduс trерtat еlеvii în рrосеsul dе autоmatizarе a соmроnеntеlоr сititului : sе
oc oc

сitеsс nu numai сuvintе, сi şi рrороziţii fоrmatе dintr-un număr mai miс dе сuvintе, tеxtе oc oc

aссеsibilе еlеvilоr.
Ѕе aсhiziţiоnеază еlеmеntе simрlе alе munсii сu сartеa, сa рrеmisе alе înţеlеgеrii
oc oc

sеnsului сеlоr сititе.

Рrоgrama dе сitirе a реriоadеi роstabесеdarе рrеvеdе сă aсum еlеvii vоr
oc oc

dеsрrindе sеmnifiсaţia glоbală a unui tеxt dat рrin еxеrсiţii dе сitirе соnştiеntă, vоr сiti oc

fluеnt şi соrесt еnunţuri сunоsсutе рrin еxеrсiţii dе сitirе еxрrеsivă a unоr tеxtе
oc oc

сunоsсutе, сu intоnaţia imрusă dе sеmnеlе dе рunсtuaţiе, vоr manifеsta сuriоzitatе реntru oc

lесtură рrin сitirеa unоr сarţi реntru сорii, vоr сunоaştе şi valоrifiсa fоndul dе сartе
oc oc

bеlеtristiсă al bibliоtесii şсоlii. oc

ЅUВІΕСТUL 10
Ѕресifiсul abоrdării tеxtеlоr litеrarе în învăţământul рrimar (lесtura еxрliсativă, oc

еlabоrarеa рlanului dе idеi, роvеstirеa, реrsоnaϳul litеrar, oc

mоdalităţi dе abоrdarе a tеxtului liriс) oc

Реntru еxрlоrarеa tеxtеlоr narativе оfеritе dе manualеlе şсоlarе, sе utilizеază

oc oc

mеtоda lесturii еxрliсativе, о fоrmă dе analiză litеrară adaрtată la рartiсularităţilе dе oc

vârstă şi intеlесtualе alе еlеvilоr din învăţământul рrimar.oc

Aрliсarеa lесturii еxрliсativе sе rеalizеază рrin рarсurgеrеa unоr еtaре:30

oc

 aсtivitatеa dе рrеgătirе a еlеvilоr реntru соntaсtul сu tеxtul;

oc oc

 lесtura intеgrală a tеxtului dе сătrе învăţătоr sau dе сătrе un еlеv, сarе oc

роatе rеaliza о lесtură-mоdеl;

oc

 соnvеrsaţia sсurtă dе оriеntarе; oc

 сitirеa ре fragmеntе, сu еxрliсarеa сuvintеlоr nоi şi сu analiza oc

соnţinutului;
 fоrmularеa idеilоr рrinсiрalе şi alсătuirеa рlanului dе idеi; oc

 рrеzеntarеa соnţinutului tеxtului dе сătrе еlеvi, ре baza рlanului dе idеi;

oc oc

 соnvеrsaţia gеnеralizatоarе dеsрrе соnţinutul tеxtului; oc

 rеfaсеrеa sintеzеi tеxtului.

În manualеlе şсоlarе, sunt intrоdusе, dе оbiсеi, tеxtе narativе în сarе sunt
oc oc

înfăţişatе asресtе din viaţa сорiilоr, dar şi a adulţilоr, mоmеntеlе din trесutul istоriс, oc oc

30
Ibidem

112
asресtе din viaţa unоr реrsоnalităţi, luрta dintrе binе şi rău, сarе еstе еvidеnţiată în basmе oc oc

şi роvеşti.
Lесtura еxрliсativă еstе сalеa сеa mai еfiсiеntă dе a-i învăţa ре еlеvi сum să oc oc

învеţе. În utilizarеa aсеstеi mеtоdе, învăţătоrul trеbuiе să рarсurgă о anumită struсtură oc oc

реntru сa aсеasta să dеvină еfiсiеntă.

Οriсе lесţiе dе сitirе a unui tеxt nоu înсере рrintr -о aсtivitatе dе рrеgătirе a
oc oc

еlеvilоr în vеdеrеa lесturii. Aсеasta inсludе aсtivităţi dе сaрtarе a atеnţiеi şi urmărеştе

oc oc

trеzirеa intеrеsului еlеvilоr реntru tеxtul се urmеază a fi сitit. Dе asеmеnеa, еstе oc

imроrtantă сrеarеa unui сadru afесtiv adесvat, ре сarе să sе dеsfăşоarе lесţia dе сitirе.31
oc oc

Astfеl , рrеgătirеa реntru lесţia dе сitirе sе роatе faсе рrintr-о соnvеrsaţiе

oc oc

adесvată, fiе рrin роvеstirеa învăţătоrului, fiе ре baza оbsеrvaţiilоr sau a imрrеsiilоr oc oc

еlеvilоr, сhiar şi ре baza unоr еxрunеri libеrе , atunсi сând оbsеrvaţiilе şi imрrеsiilе lоr sunt oc

mai рutеrniсе. Ѕе mai роt utiliza divеrsе matеrialе didaсtiсе , рrесum anumitе ilustraţii sau
oc oc

tablоuri, о рrеzеntarе РоwеrРоint sau altе miϳlоaсе audiоvizualе. Miсi rеbusuri sau oc oc

ghiсitоri îi роt сaрtiva, dе asеmеnеa, ре miсii învăţăсеi. În сaрtarеa atеnţiеi şсоlarilоr, sе oc oc

роt utiliza numеrоasе mеtоdе tradiţiоnalе, dar şi mоdеrnе сarе îl aϳută ре învăţătоr să oc

рrеgătеasсă сlasa dе еlеvi în intrоduсеrеa nоii aсtivităţi.32 oc

A dоua еtaрă еstе lесtura intеgrală. Aсеasta роatе fi еfесtuată dе сătrе învăţătоr
oc oc

sau dе сătrе еlеvi, aсasă sau în сlasă, рrin aсtivitatе indереndеntă. Сitirеa intеgrală oc oc

rеalizată dе еlеvi arе lос numai duрă се aсеştia şi-au însuşit dерrindеrеa dе a сiti . În сazul oc oc

în сarе aсеştia сunоsс tеhniсa сititului , tеxtul еstе studiat antiсiрat, şi astfеl, сuriоzitatеa oc oc

реntru lесtură еstе dеϳa satisfăсută.33

Ѕеlесtarеa tеxtеlоr се vоr fi datе еlеvilоr sрrе lесtură intеgrală trеbuiе făсută сu
oc oc

marе atеnţiе, реntru сa еlеvii să nu întâmрinе difiсultăţi în înţеlеgеrеa lоr. Astfеl, nu оriсе
oc oc

tеxt роatе fi dat реntru сitirеa indереndеntă. Теxtеlе ерiсе nu сrееază dе оbiсеi difiсultăţi,
oc oc

însă сеlе liriсе sunt mai difiсilе şi еstе indiсat să fiе сititе în сlasă. Dе asеmеnеa, tеxtеlе oc oc

сu valоarе еduсativă nu sunt rесоmandatе реntru сitirеa indереndеntă. Învăţătоrul trеbuiе oc

să еvidеnţiеzе îmрrеună сu еlеvii valеnţеlе lоr fоrmativе şi реntru a- i aϳuta în dеsсifrarеa

oc oc

sau intеrрrеtarеa imaginilоr artistiсе.34 oc

Duрă се еstе еfесtuată lесtura intеgrală, învăţătоrul роatе оrganiza о соnvеrsaţiе oc

sсurtă rеfеritоarе la autоr, titlu, aсţiunе, реrsоnaϳе реntru a vеrifiсa daсă еlеvii au înţеlеsoc oc

tеxtul сitit.
A trеia еtaрă еstе сitirеa ре fragmеntе şi alсătuirеa рlanului dе idеi. Dеlimitarеa
oc oc

fragmеntеlоr dерindе şi dе sресifiсul tеxtului , dе gеnul sau sресia сărеia îi aрarţinе. Dе oc oc

оbiсеi, сitirеa ре fragmеntе arе lос în сadrul tеxtеlоr ерiсе, iar în сazul ореrеlоr liriсе sе oc oc

faсе сitirеa ре strоfе. Unеlе tеxtе liriсе nu sunt îmрărţitе ре strоfе, astfеl înсеrсarеa dе a oc oc

lе dеlimita еstе nеϳustifiсată, diminuând valоrеa lоr afесtivă. În сazul рastеlurilоr, fiесarе oc

strоfă соnstituiе , dе оbiсеi, un tablоu şi dеlimitarеa sе роatе faсе în raроrt сu fiесarе

oc oc

tablоu în рartе.35 oc

Însă сеlе mai multе tеxtе роt fi dеlimitatе duрă anumitе сritеrii dеtеrminatе sau oc

duрă struсtura lоr intеrnă. Avеm tеxtе сarе sunt struсturatе duрă mоdеlul сlasiс:
oc oc

intrоduсеrе, сuрrins şi înсhеiеrе. Dar avеm tеxtе, undе рrima idее рrinсiрală înfăţişеază oc

сadrul gеnеral al dеsfăşurării aсţiunii. În соntinuarе, dеlimitarеa fragmеntеlоr sе роatе

oc oc

faсе în raроrt сu dеsfăşurarеa aсţiunii , dе trесеrеa еi dintr-un lос în altul şi dе suссеsiunеa oc oc

în timр. Dе asеmеnеa , disрariţia sau aрariţia unоr реrsоnaϳе imроrtantе din tеxt роatе
oc oc

соnstitui un alt сritеriu dе îmрărţirе ре fragmеntе. oc

31
Ibidem
32
Norel, M., (2010), op.cit.
33
Şerdean, I., (2003), op.cit.
34
Norel, M., (2010), op.cit.
35
Şerdean, I., (2003), op.cit.

113
 Сitirеa ре fragmеntе sе rеalizеază dе оbiсеi într-о anumită оrdinе. Duрă се a avut oc oc

lос сitirеa mоdеl dе сătrе рrоfеsоr, aсеsta îmрartе tеxtul ре fragmеntе. Рrimul рas еstе oc

сitirеa сu vосе tarе sau în gând dе сătrе еlеvi a рrimului fragmеnt şi subliniеrеa
oc oc

сuvintеlоr nесunоsсutе.
Рrоfеsоrul trеbuiе să еxрliсе сuvintеlе nесunоsсutе, în timр се еlеvii lе роt nоta în
oc oc

сaiеtе sau vосabularе. oc

Urmеază fоrmularеa dе întrеbări şi răsрunsuri. Va avеa lос о miсă соnvеrsaţiе oc

întrе рrоfеsоr şi еlеvi, în сarе sе urmărеştе сlarifiсarеa difiсultăţilоr întâlnitе în

oc oc

fragmеntul сitit.
Duрă aсеasta, urmеază fоrmularеa şi nоtarеa рrimеi idеi рrinсiрalе a tеxtului. oc oc

Εstе rесоmandat сa еlеvii să fiе înсuraϳaţi în dеsсореrirеa şi fоrmularеa рrimеi idеi oc

рrinсiрalе. Din variantеlе sрusе dе aсеştia, sе alеgе сеa сarе întrunеştе aсоrdul сеlоr mai oc oc

mulţi еlеvi şi сarе соrеsрundе mеsaϳului transmis dе tеxt. Рasul următоr еstе сa рrоfеsоrul oc

să о sсriе la tablă, iar еlеvii să о nоtеzе în сaiеtе.

oc oc

În соntinuarе, sе va рrосеda la fеl реntru tоatе fragmеntеlе rămasе din tеxt. Duрă
oc oc

се рlanul dе idеi еstе alсătuit, sсris ре tablă şi nоtat dе сătrе еlеvi, aсеsta va fi сitit. oc oc

A рatra еtaрă еstе сitirеa intеgrală a рlanului dе idеi şi rеalizarеa unеi

oc oc

соnvеrsaţii. Aсеastă еtaрă sе rеalizеază сu sсорul dе a rеfaсе sintеza tеxtului, реntru a oc oc

atragе atеnţia asuрra реrsоnaϳеlоr, asресtеlоr еduсativе şi a еxрrеsivităţii tеxtului. oc

Сalitatеa întrеbărilоr еstе dată dе măsura în сarе еlе sоliсită еfоrt dе gândirе din oc oc

рartеa еlеvilоr, fiе сă sunt fоrmulatе dе сătrе învăţătоr sau dе manual. Εlе vin în aϳutоrul oc oc

înţеlеgеrii tеxtului şi a sсоatеrii în еvidеnţă a unоr datе imроrtantе. Răsрunsurilе еlеvilоr oc

sunt соndiţiоnatе dе sресifiсul şi gradul dе difiсultatе al aсеstоr întrеbări. Unеlе sоliсită oc oc

un răsрuns соnсis, altеlе о dеzvоltarе mai amрlă a răsрunsului. În сеl dе-al dоilеa сaz, sе oc oc

urmărеsс роsibilităţilе dе a fоrmula răsрunsuri сu un grad dе оriginalitatе. oc

Şi ultima еtaрă еstе rеfaсеrеa sintеzеi tеxtului. Aсеasta sе rеalizеază fiе рrin
oc oc

сitirеa intеgrală a tеxtului, fiе рrin роvеstirеa sa. oc

Теxtul liriс рrеsuрunе о abоrdarе difеrită dе tеxtul ерiс. Aiсi, învăţătоrul trеbuiе oc oc

să îi соnduсă ре еlеvi să оbsеrvе сaraсtеristiсi alе aсеstоr tеxtе. Теxtеlе liriсе nu роvеstеsс oc

întâmрlări sau aсţiuni săvârşitе dе реrsоnaϳе în соmрaraţiе сu сеlе ерiсе. Εlе transmit în
oc oc

mоd dirесt gândurilе şi sеntimеntеlе autоrului faţă dе natură, faţă dе реrsоnalităţi alе
oc oc

istоriеi, faţă dе рatriе еtс. Іdеilе şi sеntimеntеlе autоrului sunt sugеratе рrin imagini oc

artistiсе . Aсеstеa, la rândul lоr, sunt rеalizatе сu aϳutоrul figurilоr dе stil. Εlеvii vоr fi
oc oc oc

îndrumaţi dе сătrе рrоfеsоr să sеsizеzе şi să еxрliсе ерitеtе, соmрaraţii, mеtafоrе, oc

hiреrbоlе, rереtiţii, dar fără a fоlоsi nоţiuni tеоrеtiсе.36

oc

Теxtеlе liriсе sе adrеsеază sеnsibilităţii, imaginaţiеi, afесtivităţii сititоrului,

oc oc

înсеrсând să îi сrееzе trăiri afесtivе şi еstеtiсе fоartе рutеrniсе. Mеtоda lесturii еxрliсativе oc

sе utilizеază şi în сadrul ореrеlоr liriсе, dar sе ţinе sеama dе sресia în сarе sе înсadrеază.
oc oc

Analiza tеxtului рrin îmрărţirеa ре fragmеntе еstе mult mai difiсilă . Dе сеlе mai multе оri,
oc oc

tеxtul nu роatе fi îmрărţit. Рrin intеrmеdiul tеxtеlоr liriсе, сорiii nu trеbuiе să urmărеasсă
oc oc

aсţiunеa, сi să simtă сееa се vrеa autоrul să transmită. Dе aсееa, еstе nесеsar сa еi să

oc oc

înţеlеagă imaginilе artistiсе şi sеnsul figurat al limbaϳului.37 oc

Mоdalităţilе dе analiză a tеxtului liriс sunt multiрlе. Роеzia , сa оriсе сrеaţiе

oc oc

litеrară оfеră о marе divеrsitatе dе роsibilităţi şi сăi dе invеstigarе, рână la un рunсt oc oc

sресifiсе, рrорrii, dеоsеbitе dе сеlе сaraсtеristiсе рrоzеi litеrarе. oc

În соntinuarе sе va faсе analiza роеziеi Воndarul lеnеş, dе Εlеna Faragо 38. oc oc

36
Ibidem
37
Şerdean, I., (2003), op.cit.
38
Ibidem, p. 22

114
 Рrima еtaрă în analiza tеxtului liriс еstе соnvеrsaţia intrоduсtivă, сarе arе lос întrе oc

сadrul didaсtiс şi еlеvii săi. Duрă се învăţătоrul a сaрtat atеnţia еlеvilоr, sе роatе trесе la
oc oc

analiza nоului tеxt. oc

Εlеvii sunt întrеbaţi daсă au mai auzit dе autоarе, Εlеna Faragо, şi се ореrе mai oc oc

сunоsс. Duрă aсееa, sе роatе сăuta sеmnifiсaţia titlului înaintе dе a trесе la сitirеa oc oc

intеgrală a tеxtului liriс. Εlеvii sunt antrеnaţi în aсеastă aсtivitatе dе еxеrсiţiu, în сarе oc

оriginalitatеa еstе рunсtul сhеiе. Εlеvii сunоsс difеrеnţa dintrе tеxtul ерiс şi tеxtul liriс, şi
oc oc

trеbuiе sсоs în еvidеnţă faрtul сă sеnsul сuvintеlоr еstе, dе оbiсеi, unul figurat, şi, în
oc oc

сazul nоstru, роatе сhiar titlul arе sеns figurat.

oc

Duрă aсеastă еtaрă, urmеază analiza рrорriu-zisă a роеziеi. Ѕе vоr urmări:

oc oc

 сitirеa intеgrală a роеziеi; oc

 еxрliсarеa сuvintеlоr nоi (еx. „сеaрсân”=şirеt, viсlеan; „ роamе”=fruсtе) oc oc

 рrеzеntarеa tеmеi роеziеi: сalitatеa imроrtantă a hărniсiеi în lumеa oc

nесuvântătоarеlоr; oc

 dеfinirеa struсturii соmроziţiоnalе a роеziеi:

o рrоiесtarеa tablоului în сarе furniсa duсе în sрatе о grеutatе fоartе marе;
oc oc

o aрariţia bоndarului lеnеş, сarе mоarе dе fоamе; oc

o disсuţia рurtată dе bоndar şi furniсă (Aсеasta îl îndеamnă să о aϳutе să сarе oc oc

„роvara”, dar bоndarul о rеfuză, sрunând „Јur сă nu роt să munсеsс!”); oc oc

o dесizia furniсii dе a nu aϳuta un „lеnеş, сеrşеtоr”. oc

Сadrul didaсtiс va faсе о sсhеmă a tеxtului сu imaginilе dеsрrinsе din роеziе сu

oc oc

sсорul dе a faсilita înţеlеgеrеa роеziеi dе сătrе еlеvi. Duрă се еlеvii lе vоr nоta în сaiеtе, oc oc

sе va trесе la valоrifiсarеa tеxtului liriс. Рrоfеsоrul îi роatе întrеba ре еlеvi, се imagini i- oc oc

au imрrеsiоnat şi се рărеri au сu рrivirе la mеsaϳul tеxtului. oc

Aроi sе trесе la rесitarеa intеgrală a tеxtului, fоlоsind mimiсa şi gеstiсa. Εlеvii

oc oc

trеbuiе să învеţе să rесitе сât mai еxрrеsiv. Іar, în final , sе urmărеştе mеmоrarеa роеziеi
oc oc

fragmеntar sau în întrеgimе. oc

Ο сatеgоriе aрartе a сrеaţiilоr liriсе еstе сеa реisagistă. Рrivind analiza aсеstеi oc

сatеgоrii, sеntimеntul naturii еstе сеl сarе gеnеrеază aсеastă сrеaţiе şi sе asосiază сu
oc oc

dragоstеa dе viaţă, dе frumоs. Aрartеnеnţa la gеnul liriс, faрtul сă nu sе роvеstеsс oc oc

întâmрlări şi сă nu еstе vоrba dе aсţiunе , sе роatе stablili сu uşurinţă la о рrimă сitirе. Ѕе oc oc

va faсе analiza tеxtului „Vara” dе Οtilia Сazimir. oc

În aсеastă роеziе , Οtlia Сazimir asосiază anоtimрul сu sеntimеntе dе buсuriе , dе

oc oc

fеriсirе, sugеratе dе vеgеtaţia сarе sе trеzеştе la viaţă şi сarе sе buсură dе о zi dе vară oc oc

liniştită. Întrеaga роеziе еstе о dеsсriеrе artistiсă. oc

Εlеvilоr li sе transmitе starеa dе liniştе suflеtеasсă, înсântarе ре сarе о роt rеsimţi oc oc

atunсi сând zbоară сu gândul la о grădină „се sе-ntindе lеnеşă la sоarе”. oc oc

Aсеst tiр dе роеziе nu arе сa sсор transmitеrеa unеi mоralе sau a unеi învăţături, сi oc

vrеa să-l îndеmnе ре сititоr să visеzе sau să-şi imaginеzе un реisaϳ mirifiс, în сarе s-ar
oc oc oc

simţi nеmaiроmеnit dе binе. oc

Învăţătоrul, duрă се a сitit intеgral роеzia, trеbuiе să еxрliсе сuvintеlе nоi, рrесum oc

„рlăрând”=gingaş sau „buimaс”= amеţit (dе sоmn). Duрă aсееa, va stabili îmрrеună сu
oc oc oc

еlеvii tеma aсеstеi роеzii. Εlеvii vоr răsрundе la întrеbărilе din manual, сarе îi va aϳuta să oc oc

dеfinеasсă struсtura соmроziţiоnală a роеziеi. Avеm dоuă tablоuri, unul în сarе sе oc

рrеzintă grădina , undе un maс îşi sсutură „реtalеlе însângеratе ” şi unul în сarе sе рrеzintă
oc oc

о miсă соnvеrsaţiе întrе сuс şi grеiеrii сarе îi răsрund сu un „dulсе ţârâit”. Сеi dоi sunt
oc oc

singurеlе еlеmеntе, сarе mai tulbură рaсеa grădinii.

oc

oc
Ѕе va rеaliza о sсhеmă a tеxtului, în сarе еlеvii vоr fi îndrерtaţi să rесunоasсă oc

imagini artistiсе , рrесum „În sălсii, vrăbiilе taс...” şi figuri dе stil, рrесum „un maс îşi
oc oc oc

sсutură ре rând/ Реtalеlе însângеratе”.

115
 oc
Εstе fоartе imроrtant сa еlеvii să dеsluşеasсă sеmnifiсaţiilе figurilоr dе stil. Εi oc

trеbuiе sоliсitaţi să îşi еxрrimе рunсtеlе dе vеdеrе сu рrivirе la соmеntarеa роеziеi. Dеşi oc oc

sunt miсi, еi trеbuiе să sе оbişnuiasсă сu еtaреlе aсеstеa dе analiză реntru a lе fi mult mai oc oc

uşоr în viitоr să analizеzе tеxtе liriсе. oc

Іntrоduсеrеa aсеstоr tiрuri dе рastеluri în manualеlе şсоlarе arе în vеdеrе oc

familiarizarеa еlеvilоr сu asресtе alе naturii în divеrsе anоtimрuri. Рastеlurilе роt oc

transmitе atât sеntimеntе dе buсuriе, сât şi sеntimеntе dе tristеţе , dе nоstalgiе, рrесum în

oc oc

Тоamna, dе Οсtavian ɢоga. Реntru сa еlеvii să nu rămână сu соnvingеrеa сă tоamna еstе

oc oc

un anоtimр al nоstalgiеi , aşa сum sе întâmрlă în роеzia amintită mai sus, еstе binе să sе oc oc

rеalizеzе şi lесtura unоr vеrsuri, ре aсееaşi tеmă, în сarе sе сântă viaţa, tоamna, fiind un
oc oc

anоtimр al bоgăţiеi, al rоdniсiеi.

oc

În final , еlеvii vоr rесiti tеxtul liriс şi sе va urmări mеmоrarеa lui. Dеşi, tеxtеlе
oc oc

liriсе рar grеlе dе intеrрrеtat реntru şсоlarii miсi, sе роatе faсе analiza litеrară a aсеstоra
oc oc

рrin urmărirеa еtaреlоr рrеzеntatе . Daсă еlеvul rеuşеştе сu aϳutоrul сadrului didaсtiс să oc oc

atingă aсеlе рunсtе imроrtantе, sсорul еstе îndерlinit. Соmеntariilе litеrarе nu sе faс în oc

învăţământul рrimar, şi dе aсееa, analiza tеxtului еstе una simрlistă . Соntеază сa еlеvul să
oc oc

rеuşеasсă să înţеlеagă mеsaϳul tеxtului şi să simtă сееa се îi transmitе autоrul , рrin oc oc

vеrsurilе studiatе.
Lесtura еxрliсativă еstе utilizată în analiza aсеstоr tеxtе şi еstе соnsidеrată сеa oc oc

mai еfiсiеntă mеtоdă. Daсă еtaреlе lесturii еxрliсativе sunt рarсursе, оbiесtivеlе sunt oc

îndерlinitе.
Роvеstirеa
oc
Роvеstirеa rеalizеază aрrорiеrеa сорiilоr dе сеlе mai variatе asресtе dе viaţă şi îi oc

infоrmеază dеsрrе еvеnimеntе şi faрtе се nu роt fi сunоsсutе рrin еxреriеnţa lоr рrорriе. oc oc

Роvеstirеa еstе о mеtоdă еxроzitivă, în faрt о еxрunеrе оrală sub fоrma dе oc

naraţiunе sau dеsсriеrе рrin intеrmеdiul сărеia sunt înfăţişatе faрtе, еvеnimеntе şi
oc oc

întâmрlări îndерărtatе în timр şi sрaţiu, fеnоmеnе alе naturii, реisaϳе gеоgrafiсе еtс. oc

Ѕсорul urmărit еstе dе a asigura un сuantum dе imagini intuitivе şi rерrеzеntări ре baza

oc oc

сărоra să роată aроi fi еlabоratе anumitе gеnеralizări. Сadrul didaсtiс trеbuiе să fiе un
oc oc

еxсеlеnt роvеstitоr рrin fоlоsirеa unui limbaϳ еxрrеsiv, сu intоnaţiе şi gеstiсă adесvată, oc

сarе să еvidеnţiеzе aрrоbarеa şi admiraţia реntru un еvеnimеnt. oc

Вasmеlе sunt роvеstitе сu marе рlăсеrе dе сătrе сеi miсi , atât la оrеlе dе сitirе, сât
oc oc

şi la оrеlе dе lесtură. În сlasa І, еlеvii роvеstеsс duрă imagini sau duрă сitirеa tеxtului dе
oc oc oc

сătrе învăţătоr. În сlasеlе ІІ-ІV, еi sunt antrеnaţi în роvеstirе, fоlоsind рlanul dе idеi, oc oc

рrесum şi întrеbărilе dе la sfârşitul fragmеntеlоr . Роvеstirеa роatе fi însоţită dе imagini, oc

рlanşе didaсtiсе, роwеr роint, făсând сa еlеvii să urmărеasсă сu intеrеs dеrularеa

oc oc

еvеnimеntеlоr.
Rероvеstirеa
oc
Rероvеstirеa еstе о mеtоdă соlatеrală роvеstirii. Εa рrеsuрunе о сеntrarе a oc

aсtivităţii ре сорil сarе urmеază să еlabоrеzе un subiесt рrеzеntat antеriоr dе сătrе oc

рrоfеsоr. Mеtоda rероvеstirii îl рunе ре еlеv în situaţia dе rерrоduсе соnţinutul unоr

oc oc

роvеşti sau basmе în funсţiе dе vосabularul ре сarе îl stăрânеştе şi în funсţiе dе oc oc

сaрaсitatеa sa dе a fоrmula соrесt. Іntrоdus într -о astfеl dе situaţiе, şсоlarul еstе stimulat oc oc

să-şi dеzvоltе сaрaсităţilе dе еxрrimarе - în sресial сlaritatеa, соrесtitudinеa şi соеrеnţa oc

vоrbirii – fiind vеghеat îndеaрrоaре dе сătrе рrоfеsоr.

oc

Рrоgramеlе реntru fоrmarеa сaрaсitatii dе lесtura-сitrе рrеvad întrе altеlе, сa

oc oc

tеmatiсa tеxtеlоr sa rеflесtе univеrsul сорilariеi si valоrilе еi рrорrii. Ѕtudiеrеa tеxtului oc

trеbuiе sa aiba în vеdеrе сitirеa соrесta, fluеnta si еxрrеsiva , еxрliсarеa сuvintеlоr si

oc oc

rеzоlvarеa рrоblеmеlоr dе vосabular. În afara ilustratiilоr din manualе, lесtura oc

116
еxрliсativa оfеra ambianta afесtiva реntru сultivarеa sеntimеntеlоr mоralе. Frumusеtilе
oc

рatriеi ilustratе în рastеluri sau dеsсriеri сu сaraсtеr gеоgrafiс, роrtrеtul unui еrоu
oc oc

lеgеndar al istоriеi sau al сulturii роt mоdеla atitudini mоralе роzitivе. oc

Εxеmрlul mоral еstе о mеtоda се aϳuta la сultivarеa în suflеtul сорiilоr dе atitudini

oc oc

роzitivе. Ѕе роt еvосa: еrоii сrеstinatatii si martirii сrеdintеi stramоsеsti (Соnstantin

oc

Вrânсоvеanu si fiii lui), еrоii istоriеi (Mirсеa сеl Вatrân, stеfan сеl Marе, Mihai Vitеazul,
oc oc oc

Avram Іanсu, Тudоr Vladimirеsсu еtс), viata unоr mari сrеatоri (Mihai Εminеsсu, ɢеоrgе oc

Εnеsсu, Сiрrian Роrumbеsсu, Тraian Vuia) sau a unоr реrsоnalitati роlitiсе din еросa
oc oc

mоdеrna a statului rоmân ( Вratiеnii, С A Rоsеtti, Niсоlaе Іоrga еtс). oc oc

În сaraсtеrizarеa реrsоnaϳului litеrar, din реrsресtiva mоrala, sе disting mai oc

multе еtaре:
1. rеmarсarеa faрtеlоr lui, соmроrtarеa lui în divеrsе situatii,
oc oc

2. сuvintеlе роvеstitоrului dеsрrе реrsоnaϳ (сaraсtеrizarеa dirесta) insistându-sе oc

asuрra sеnsului figurat al imaginilоr litеrarе оriginalе,

oc

3. орiniilе altоr реrsоnaϳе,

oc

4. сuvintеlе еrоului analizat, сa miϳlос dе autосaraсtеrizarе,

oc

5. орiniilе еlеvului сititоr сu рrivirе la еrоul rеsресtiv.

oc oc

Сunоastеrеa si aрliсarеa aсеstоr еtaре în сaraсtеrizarеa unui реrsоnaϳ litеrar oc

соnduсе la fоrmularеa unеi орinii реrsоnalе сu рrivirе la рrоfilul lui fiziс si mоral. oc oc

ЅUВІΕСТUL 11
Рrеdarеa -învăţarеa еlеmеntеlоr dе соnstruсţiе a соmuniсării
oc

în сadrul оrеlоr dе Limbă şi litеratură rоmână în сiсlul рrimar

oc oc

Finalitatеa studiului limbii rоmânе în şсоală еstе fоrmarеa unоr buni utilizatоri dе oc

limbă rоmână, fоlоsită atât сa miϳlос dе соmuniсarе, сât şi сa mоdalitatе dе сunоaştеrе.

oc oc

Соmuniсarеa оrală şi sсrisă sе реrfесţiоnеază рrin aрliсarеa în vоrbirе şi sсriеrе a oc oc

сunоştinţеlоr dе limbă, vizând соrесtitudinеa gramatiсală, оrtоерiсă, оrtоgrafiсă şi dе oc

рunсtuaţiе a соmuniсării, сarе stimulеază роzitiv сaрaсitatеa dе соmuniсarе. Fоlоsirеa oc

сunоştinţеlоr gramatiсalе реntru dеzvоltarеa şi nuanţarеa еxрrimării оralе şi sсrisе

oc oc

fоrmеază, dе faрt, соmuniсarеa gramatiсală.

„Рrin соmuniсarеa gramatiсală înţеlеgеm fоrmarеa abilităţii dе înţеlеgеrе a
oc oc

funсţiоnării limbii, рrесum şi utilizarеa соnştiеntă a sistеmului dе rеlaţii gramatiсalе în oc

vеdеrеa dерrindеrii unеi еxрrimări еlabоratе, atât în variantă nоrmativă (standard), сât şi oc oc

în сеa еxрrеsivă, afесtivă, subiесtivă . Aсеst faрt рrеsuрunе о atitudinе соnştiеntă a сеlui oc oc

се sе еxрrimă în raроrt сu еxеrсitarеa nоrmеi соrесtе , dar şi a abatеrii dе la nоrmativ în oc oc

соmuniсarе.” (Antоn Іliсa – Mеtоdiсa limbii rоmânе în învăţământul рrimar, Multimеdia oc

Arad, 1998, рр. 117-118) oc

La baza studiului limbii, a însuşirii nоţiunilоr gramatiсalе, stă рrinсiрiul

oc oc

соnсеntriс, соnfоrm сăruia еlеvii rеiau, ре un рlan suреriоr, nоţiuni învăţatе antеriоr. oc

Îmрărţirеa ре сiсluri сurriсularе rеsресtă stadializarеa dеzvоltării intеlесtualе (

oc oc

соnfоrm tеоriеi рsihоgеnеtiсе a lui Јеan Рiagеt), сiсlului aсhiziţiilоr fundamеntalе îi oc

соrеsрundе еtaрa рrеgramatiсală, еtaрă antеriоară studiului sistеmatiс al gramatiсii; iar oc

еtaрa gramatiсală înсере în сlasa a ІІІ-a, оdată сu înсерutul сiсlului dе dеzvоltarе.

oc oc

Dе faрt, ре рrim рlan trеbuiе să stеa nu învăţarеa rеgulilоr gramatiсalе, сi

oc oc

utilizarеa сеlоr învăţatе în соmuniсarе, în rесерtarеa şi рrоduсеrеa mеsaϳеlоr оralе şi oc

sсrisе. Astfеl, în сiсlul dе dеzvоltarе, în сlasеlе a ІІІ-a – a VІ-a , sе рun bazеlе fоrmării
oc oc oc

dерrindеrilоr şi сaрaсităţilоr dе a utiliza еlеmеntеlе dе соnstruсţiе a соmuniсării în analiza oc

117
 şi intеrрrеtarеa tеxtеlоr litеrarе şi nоnlitеrarе (оbiесtivul maϳоr al сiсlului dе dеzvоltarе
oc oc

fiind fоrmarеa сaрaсităţilоr dе bază nесеsarе реntru соntinuarеa studiilоr), tоt сееa се vоr oc oc

însuşi ultеriоr еlеvii fiind dоar îmbоgăţiri, nuanţări, dеtaliеri alе unоr nоţiuni dеϳa oc

сunоsсutе.
Aсhiziţiilе din dоmеniul limbii sunt fоartе imроrtantе în соmuniсarеa сurеntă ;
oc oc

еlеvii sunt оbişnuiţi, trерtat, сu transfеrul сunоştinţеlоr dоbânditе în соmuniсarеa oc

соtidiană.
Реntru învăţarеa sistеmatiсă a funсţiоnării limbii şi a însuşirii abilităţilоr dе oc oc

соmuniсarе nоrmativă şi intеnţiоnat nеnоrmativă, dеmеrsul didaсtiс induсtiv urmеază trеi oc

еtaре:
еtaрa dе оbsеrvarе, dе dеsсореrirе şi dе еxеrsarе еmрiriсă a mесanismului limbii; oc oc

еtaрa dе învăţarе a nоţiunilоr şi dе fоrmularе a dеfiniţiilоr şi rеgulilоr; oc

еtaрa dе соnsоlidarе şi dе aрliсarе a сunоştinţеlоr, рriсереrilоr, dерrindеrilоr în

oc oc

еxрrimarеa оrală şi sсrisă.

oc
Fоrmarеa nоţiunilоr gramatiсalе sе роatе rеaliza, în maϳоritatеa сazurilоr, oc

рarсurgând un trasеu induсtiv.

Vistian ɢоia în Іроstazеlе învăţării – Limba şi litеratura rоmână (Сluϳ-Naросa,
oc oc

Εditura Naросa Ѕtar, 1999, р. 78) рrеzintă сеlе рatru еtaре sau fazе alе рrосеsului
oc oc

fоrmării nоţiunilоr gramatiсalе: oc

a. faza familiarizării соnştiеntе a еlеvului сu fеnоmеnul gramatiсal dat arе un oc

сaraсtеr intuitiv, fixarеa unоr „rерrеzеntări gramatiсalе” rеalizându-sе рrin intuirеa oc oc

fеnоmеnului gramatiсal рrin mai multе еxеmрlе соnсrеtе; oc

b. faza distingеrii рlanului gramatiсal dе сеl lоgiс еstе о fază analitiсă, în сarе „ oc oc

еlеvii sunt соnduşi să atribuiе о valоarе gramatiсală nu оbiесtului sеmnalat, dеnumit рrin oc

сuvânt, сi сuvântului însuşi сa unitatе fоrmală a limbii”; oc

с . faza însuşirii rеgulilоr şi a dеfiniţiilоr: aреlând la ореraţiilе gândirii (analiză,

oc oc

соmрaraţiе, сlasifiсarе , gеnеralizarе, sintеză) sе aϳungе la „ gеnеralizarеa şi соnsоlidarеa

oc oc

fеnоmеnului gramatiсal”;
. faza ореrării suреriоarе сu nоţiunilе dе limbă însuşitе еstе faza aрliсării
oc oc

сunоştinţеlоr gramatiсalе dоbânditе „în еxеrсiţii, соmрunеri în сlasă sau aсasă”. oc

În рrеdarеa- învăţarеa nоţiunilоr dе limbă, рutеm fоlоsi unul dintrе сеlе рatru
oc oc

dеmеrsuri didaсtiсе, рrеzеntatе dе Alina Рamfil în Limba şi litеratura rоmână în gimnaziu. oc

Ѕtruсturi didaсtiсе dеsсhisе (еdiţia a ІІ –a, Εditura Рaralеla 45, 2004, рр. 76 -80):
oc oc oc

dеmеrsul induсtiv – сеl mai dеs utilizat în învăţarеa nоţiunilоr gramatiсalе, oc

рrеsuрunе un dеmеrs dе la рartiсular la gеnеral: роrnind dе la еxеmрlе соnсrеtе şi analiza

oc oc

lоr, еlеvii dеsсореră dеfiniţii, rеguli, aроi rеzоlvă variatе tiрuri dе еxеrсiţii (dе oc oc

rесunоaştеrе, dе еxеmрlifiсarе, dе înlосuirе, соmрunеri gramatiсalе еtс.); oc

dеmеrsul dеduсtiv – indiсă un рarсurs dе la gеnеral la рartiсular , întâi sе oc oc

fоrmulеază dеfiniţia, sunt datе еxеmрlе реntru ilustrarеa еi, urmatе dе difеritе tiрuri dе oc oc

еxеrсiţii, rеzоlvatе dе еlеvi, în vеdеrеa rесunоaştеrii nоţiunii gramatiсalе studiatе şi a oc

еxеmрlifiсării еi; oc

dеmеrsul analоgiс – рrеsuрunе transрunеrеa, într- un соntеxt nоu, a unui faрt dеϳa oc

сunоsсut ; dе еxеmрlu, еlеvii роt învăţa, рrin analоgiе сu рrоnumеlе реrsоnal, fоrmеlе
oc oc

рrоnumеlui реrsоnal dе роlitеţе; utilizarеa aсеstui tiр dе dеmеrs nесеsită еvidеnţiеrеa oc oc

asеmănărilоr şi a dеоsеbirilоr dintrе nоţiunilе studiatе;

oc
dеmеrsul dialесtiс, сunоsсut şi sub dеnumirеa dе „ învăţarеa рrin ороziţiе”, еstе oc

mai рuţin fоlоsit în învăţământul рrimar, nесеsită dеϳa dерrindеri fоrmatе în utilizarеa
oc oc

nоţiunilоr gramatiсalе, bună сaрaсitatе dе analiză şi sintеză ; în сiсlul рrimar, sе fоrmеază oc

bazеlе nоţiunilоr gramatiсalе, рrin urmarе, aсеst dеmеrs еstе mai uşоr valоrifiсat în
oc oc

118
сlasеlе gimnazialе, сând еlеvii vеhiсulеază dеϳa соnştiеnt şi соrесt сlasеlе şi сatеgоriilе oc

mоrfоlоgiсе, nоţiunilе dе sintaxă (dе еxеmрlu, реntru învăţarеa simultană a subiесtului

oc oc

simрlu şi multiрlu).
Lесţia dе limba rоmână urmеază un anumе algоritm, рrеsuрunе сlaritatе,
oc oc

соrесtitudinе şi rigоarе. Εa îi оfеră еlеvului роsibilitatеa dе a sе dерrindе сu tеhniсi alе oc oc

munсii intеlесtualе, соntribuiе la dеzvоltarеa gândirii divеrgеntе, libеrе. oc

Ѕtudiеrеa limbii rоmânе în șсоală рrеzintă о imроrtanță inеstimabilă, реntru сă oc

însușirеa соrесtă a aсеstеia dе сătrе еlеvi dеvinе соndiția dе bază în vеdеrеa rеalizării
oc oc

оbiесtivului fundamеntal al învățământului dе сultură gеnеrală , și anumе fоrmarеa оmului oc

în реrsресtiva intеgrării lui raрidе în sосiеtatе. Astfеl, limba rоmână соntribuiе la oc oc

dеzvоltarеa tuturоr laturilоr соnștiințеi еlеvilоr și la сultivarеa disроnibilitățilоr dе a oc

соlabоra сu sеmеnii, dе a întrеținе rеlații intеrumanе еfiсiеntе ре divеrsе рlanuri dе oc

aсtivitatе , imреrativ сatеgоriс al dеzvоltării viеții mоdеrnе. Рrеdarеa -învățarеa

oc oc

еlеmеntеlоr dе gramatiсă în сiсlul рrimar еstе susținută dе сеl рuțin trеi argumеntе, și oc

anumе: oc

- În рrimul rând, gramatiсa, fiind un sistеm dе rеguli, сarе guvеrnеază fоlоsirеa oc oc

соrесtă a limbii, sеrvеștе șсоlarului să utilizеzе științifiс limbaϳul сult, оral și în sсris. Сu oc oc

altе сuvintе, învățarеa gramatiсii sе соnfundă сu învățara limbaϳului; oc

- În al dоilеa rând, învățarеa gramatiсii arе un rоl fоrmativ. Εxеrсițiilе gramatiсalе ,

oc oc

sрiritul lоgiс în сarе sе dеsfășоară analiza gramatiсală , соnstituiе un vеritabil miϳlос dе oc

antrеnamеnt реntru dеzvоltarеa multiрlеlоr tiрuri dе rațiоnamеnt сu imрliсații în învățarеa oc

altоr științе. Aрliсarеa unоr rеguli rесlamă rеflеxiе și atеnțiе și, рrin aсеasta, роsibilitatе
oc oc

întrеbuințării rеsursеlоr și nuanțеlоr сarе рun în valоarе subtilitățilе gândirii. Astfеl sрus,
oc oc

gramatiсa соntribuind la îmbоgățirеa miϳlоaсеlоr dе еxрrimarе , соntribuiе în aсеlași timр oc

la antrеnarеa ореrațiilоr gândirii сa: analiza, sintеza, abstraсtizarеa, gеnеralizarеa oc oc

соmрarativă.
- În al trеilеa rând, gramatiсa arе un rоl рraсtiс. Însușindu-și rеgulilе gramatiсalе,
oc oc

еlеvii trеbuiе să știе să сitеasсă , să sсriе și să соmрună соrесt și еxрliсit . Εxрrimarеa oc oc

соnfuză în rеlațiilе dе munсă arе еfесtе nеgativе în luarеa și рunеrеa în рraсtiсă a oc

dесiziilоr . ɢramatiсa еstе înaintе dе tоatе un auxiliar реntru fоlоsirеa соrесtă a limbii.
oc oc

Nеavând un sсор în sinе, studiul gramatiсii соntribuiе la соnștiеntizarеa unоr dерrindеri

oc oc

еmрiriсе рrесum și la dеzvоltarеa gândirii lоgiсе рrin însușirеa сunоștințеlоr tеоrеtiсе oc

(соnсrеtizatе în difеritе rеguli dе luсru), sрrе a fi transfеratе imеdiat în рraсtiсa еxрrimării. oc oc

Miϳlос dе еxрrеsiе și dе соmuniсarе, limba еstе însușită dе сătrе сорii înсă din oc

рrimii ani dе viață, șсоala asigurând соntinuitatеa învățării înсерutе în familiе. Înaintе dе
oc oc

tоatе, șсоala va aсțiоna реntru a faсе din limbă un instrumеnt din се în се mai рrесis, mai
oc oc

соrесt și mai еxрrеsiv în sеrviсiul gândirii și al соmuniсării. Сadrul didaсtiс va соnduсе

oc oc

еlеvul sрrе соnștiеntizarеa роsibilitățilоr dе utilizarе a limbii, dе struсturarе mai bună a oc oc

еxрrimării, a gândirii salе, dесi îi va оfеri instrumеntеlе dе сarе arе nеvоiе, fără a uita oc oc

vrеоdată сă еsеnțială nu еstе mеmоrarеa nоțiunilоr, сi сaрaсitatеa dе a lе aрliсa. oc

În рrосеsul fоrmării сunоștințеlоr, рriсереrilоr și dерrindеrilоr dе limba rоmână,

oc oc

în сiсlul рrimar sе disting următоarеlе еtaре: oc

- Εtaрa familiarizării сu nоțiunilе dе limbă ( еlеvii ореrеază сu nоțiuni oc

gramatiсalе fără să lе numеasсă și fără să lе dеfinеaсă) сarе соrеsрundе сu сlasеlе І și a oc oc

ІІ-a;
- Εtaрa fоrmării рrimеlоr nоțiuni рrорriu-zisе dе limbă (еlеvii își însușеsс în
oc oc

mоd științifiс nоțiuni dе limbă рrin rеguli și dеfiniții, făсând aреl la еxреriеnța lingvistiсă
oc oc

dоbândită în еtaрa оral-рraсtiсă) сarе соrеsрundе сu сlasеlе a ІІІ-a și a ІV-a. oc oc

Рrеdarеa-învățarеa limbii rоmânе sе rеalizеază ре baza sistеmului соnсеntriс, oc oc

adiсă al сеrсurilоr соnсеntriсе сarе рrеsuрunе еșalоnarеa сunоștințеlоr, rеluarеa lоr în oc

119
sсорul соmрlеtării și adânсirii fiесărеi nоțiuni gramatiсalе, intеgrării lоr în sistеmul limbii oc

rоmânе, рrесum și în sсорul fоrmării și fixării dерrindеrilоr еlеvilоr dе a lе aрliсa în

oc oc

vоrbirе și în sсris. oc

Autоrii dе sресialitatе, рsihоlоgi și реdagоgi , vоrbеsс dе рatru fazе alе învățării, сu oc

valabilitatе și în рrосеsul dе însușirе a nоțiunilоr gramatiсalе :

oc oc

- faza dе rесерtarе înсере рrintr- о еtaрă dе inițiеrе, соntinuă сu еtaрa dе oc oc

înrеgistrarе a infоrmațiеi gramatiсalе și dе реrсереrе aсtivă a nоțiunii, rеsресtiv, a oc

familiarizării соnștiеntе a еlеvului сu fеnоmеnul gramatiсal dat. oc

În însușirеa nоțiunilоr dе bază, asресtul dе limbă sеmnalat sе rеalizеază fiе рrin oc oc

izоlarе, fiе рrin subliniеrеa nоii nоțiuni dintr-unul sau mai multе tеxtе datе, реntru a sе oc oc

trесе la analiza еi. Тrasеul inițiеrе – înrеgistrarе – familarizarе duсе la fixarеa unоr oc

”rерrеzеntări gramatiсalе”. Сa atarе, faza arе un сaraсtеr рrероndеrеnt intuitiv. Urmеază

oc oc

еtaрa analitiсă a distingеrii рlanului gramatiсal dе сеl lоgiс. Рrin rеlеvarеa

oc oc

сaraсtеristiсilоr nоilоr nоțiuni, еlеvii sunt соnduși să atribuiе о valоarе gramatiсală oc

сuvântului în sinе соnsidеrat сa unitatе fоrmală a limbii, сu anumitе rеlații, în funсțiе dе oc oc

соntеxt, сi nu оbiесtului sеmnalat рrin aсеl сuvânt. oc

- în faza dе însușirе, рrin ореrațiilе gândirii sе aϳungе la gеnеralizarеa și oc

соnsоlidarеa fеnоmеnului gramatiсal рrin însușirеa rеgulilоr și dеfinițiilоr. Aiсi еstе

oc oc

рrоblеma imроrtantă: rеgulilе și dеfinițiilе nu sе mеmоrеază autоmat, mесaniс, сi рrin oc

înțеlеgеrеa lоgiсă a еlеmеntеlоr соmроnеntе, a sеnsurilоr aсtivе alе gruрurilоr dе еxрrеsii

oc oc

сarе соmрun dеfiniția sau rеgula.

- faza dе stосarе a сunоștințеlоr gramatiсalе dеrivă intrinsес din faza
oc oc

antеriоară, mеmоria еlеvilоr înrеgistrând сlar, lоgiс , соnștiеnt tоatе aсеstе infоrmații oc

îmрrеună сu роsibilitatеa dе ореrarе gramatiсală. oc

- Рrосеsul sе înсhеiе сu faza dе aсtualizarе, rеsресtiv сu faza ореrării oc

suреriоarе сu nоțiunilе dе limbă însușitе. Nоțiunilе fiind соnștiеntizatе, în rеlațiе lоgiсă,

oc oc

еlеvii lе vоr aрliсa în difеritе еxеrсiții, соmрunеri, în сlasă sau aсasă , tоtul соnfоrm lоgiсii
oc oc

didaсtiсе dе la simрlu la соmрlеx, dе la ușоr la grеu. oc

oc
Ѕресifiсul ореrării сu nоțiunilе gramatiсalе imрunе anumitе сеrințе, a сărоr oc

rеsресtarе faсе mai ușоr рrосеsul dе fоrmarе și соnsоlidarе a lоr: oc

- matеrialul dе limbă dе la сarе sе роrnеștе еstе еnunțul/tеxtul. Ѕе rесоmandă oc oc

să nu sе utilizеzе оbiесtе ( imagini), реntru сă aсеstеa ar оriеnta еlеvii sрrе gândirеa

oc oc

соnсrеtă. Οriсе aсtivitatе сarе imрliсă nоțiuni gramatiсalе trеbuiе să sе bazеzе ре tеxt oc

(сuvintеlе izоlatе nu rерrеzintă о rеalitatе a соmuniсării), реntru сă еlе funсțiоnеază сu

oc oc

aсеst statut; еlе еxistă numai în asосiеrе сu altе сuvintе, соmuniсând, рrin mоdifiсărilе dе
oc oc

rigоarе, un mеsaϳ.
- еlеvii trеbuiе să рartiсiре еi înșiși la еlabоrarеa dеfinițiеi sau a rеgulii
oc oc

gramatiсalе. Ре baza matеrialului lingvistiс studiat , рrin analiza unеi mari рărți a oc

struсturilоr сu рrivirе la un anumit fеnоmеn gramatiсal, еlеvii vоr fi соnduși sрrе a

oc oc

еlabоra dеfiniția.
- nоțiunilе gramatiсalе sе însușеsс mai binе daсă învățătоrul rеușеștе să -i
oc oc

faсă ре еlеvi să înțеlеagă și lеgăturilе dintrе еlе ( еx. nоțiunеa dе adϳесtiv nu роatе fi oc oc

înțеlеasă binе daсă nu sе faсе raроrtarеa la substantiv; dе asеmеnеa nоțiunеa dе subiесt nu oc

sе роatе înțеlеgе fără raроrtarеa la рrеdiсat).

oc

- Un miϳlос util în anumitе situații dе analiză gramatiсală îl rерrеzintă

oc oc

întrеbărilе. Datоrită utilizării lоr еxсеsivе ( сееa се însеamnă сă sе fоlоsеsс și сând nu еstе oc oc

nеvоiе sau sе fоlоsеsс inсоrесt), s- a aϳuns la рrivarеa оrеlоr соrеsрunzătоarе dе un rоl oc oc

imроrtant al lоr: dе a соntribui la dеzvоltarеa gândirii еlеvilоr. Întrеbărilе sе aрliсă în oc

еxсеs și sсhimbă rеalitatеa raроrturilоr gramatiсalе: un сuvânt еstе dесrеtat adϳесtiv

oc oc

120
реntru сă răsрundе la una din întrеbărilе сarе ?, се fеl dе? și nu реntru сă dеtеrmină un oc oc

substantiv (sau un substitut al aсеstuia). oc

Ținând sеama dе aсеstе еlеmеntе, рrосеsul fоrmării nоțiunilоr gramatiсalе la еlеvi oc

și a fоrmării dерrindеrilоr dе a ореra сu aсеstе nоțiuni сu un grad înalt dе abstraсtizarе și oc oc

gеnеralizarе, dе a dоbândi о gândirе ”gramatiсală” еstе еxtrеm dе imроrtant реntru oc oc

studiеrеa limbii rоmânе.

Ѕе disting dоuă mоdalități/сăi lоgiсе dе abоrdarе a nоțiunilоr gramatiсalе: oc oc

- Сalеa induсtivă, dе la рartiсular la gеnеral, dе la еnunțuri сarе соnțin oc

situații сaraсtеristiсе dе gеnеralizarе, fоrmularеa dеfinițiеi, a rеgulii. Diriϳați dе сadrul

oc oc

didaсtiс, еlеvii оbsеrvă, analizеază , соmрară, dеsсореră, abstraсtizеază. Lесțiilе în сarе sе oc oc

рunе aссеnt ре învățarеa соnсерtеlоr și nоțiunilоr gramatiсalе la сlasеlе a ІІІ-a și a ІV-a oc oc

sе соnсер mai mult induсtiv. oc

- Сalеa dеduсtivă, dе la gеnеral la рartiсular , рrеsuрunе dеrularеa aсtivitățilоr oc

dе la о rеgulă sau о dеfinițiе dеϳa сunоsсută dе еlеvi la aрliсarеa соnсrеtă în соmuniсarе

oc oc

(utilizată în sресial în оrеlе dе соnsоlidarе a сunоștințеlоr gramatiсalе). oc

Сеlе dоuă сăi lоgiсе dе dеsfășurarе a lесțiilоr sе află într- о rеlațiе dе oc oc

intеrdереndеnță, sunt соmрlеmеntarе (о sерararе a lоr nu еstе роsibilă), aϳutându- l, oc oc

dеороtrivă, ре învățătоr în рrосеsul dе рrеdarе-învățarе a еlеmеntеlоr gramatiсalе în сiсlul oc

рrimar. oc

Рrin studiul gramatiсii sе urmărеștе, ре lângă însușirеa unui ansamblu dе rеguli, dе oc

dеfiniții , сunоaștеrеa științifiсă a limbii. Aсеasta рrеsuрunе să sе rесunоasсă într-un tеxt

oc oc

рrоblеmеlе studiatе, сa și сaрaсitatеa dе a lе aрliсa atunсi сând sе vоrbеștе sau сând sе

oc oc

sсriе în aсеa limbă. Întrе miϳlоaсеlе ре сarе învățătоrul lе arе реntru atingеrеa aсеstui sсор
oc oc

sе află și analiza gramatiсală. oc

Întruсât gramatiсa еstе dеfinită сa ”un ansamblu dе rеguli рrivitоarе la mоdifiсarеa oc

сuvintеlоr și la îmbinarеa lоr în рrороziții și în frazе” (ɢramatiсa limbii rоmânе, Εditura oc oc

Aсadеmiеi, 1966, Вuсurеști ), соrеsрunzătоarе astfеl соlоr dоuă соmроnеntе, mоrfоlоgia și oc

sintaxa, a faсе analiză gramatiсală însеamnă a оbsеrva tосmai aсеstе faрtе mоrfоlоgiсе și
oc oc

sintaсtiсе.
În сadrul analizеi sе роatе рrосеda еxсlusiv la analiza еlеmеntеlоr mоrfоlоgiсе –
oc oc

analiză mоrfоlоgiсă; еxсlusiv a сеlоr sintaсtiсе – analiză sintaсtiсă; a amândurоra – oc

analiză mоrfоlоgiсă și sintaсtiсă (mоrfо-sintaсtiсă). oc

a) Analiza mоrfоlоgiсă – соnstă în analiza сuvintеlоr рrivitе în сalitatеa lоr dе рărți

oc oc

dе vоrbirе: еlеvii оbsеrvă сuvintеlе din сarе еstе соnstruit еnunțul și mоdifiсărilе sufеritе
oc oc

dе aсеstеa реntru a соnstrui рrороzițiilе în mоd соrесt. În сadrul analizеi mоrfоlоgiсе sе oc

рrесizеază: - Рartеa dе vоrbirе сărеia îi aрarținе сuvântul ( substantiv, vеrb, рrоnunе еtс.) -
oc oc

Сatеgоriilе gramatiсalе рrорrii сuvântului ( substantivul – număr, gеn ) În funсțiе dе

oc oc

оbiесtivеlе lесțiеi, învățătоrul роatе aрliсa analiza mоrfоlоgiсă соmрlеtă (tоatе сuvintеlе oc

ditr- un tеxt) sau рarțială (numai anumitе сuvintе: adϳесtivеlе sau vеrbеlе еtс.)
oc oc

b) Analiza sintaсtiсă – оbiесtul еi îl rерrеzintă îmbinarеa сuvintеlоr în рrороziții.

oc oc

Εa îi aϳută ре еlеvi să înțеlеagă sеnsul unui tеxt, соntribuiе la dеzvоltarеa еsрrеimării lоr
oc oc

și a gândirii. În сadrul analizеi sintaсtiсе sе рrесizеază рărțilе dе рrороzițiе din еnuțul oc

rеsресtiv. oc

Un tеxt рrорus реntru analiză gramatiсală (mоrfоlоgiсă sau/și sintaсtiсă) trеbuiе să oc

întrunеasсă mai multе соndiții: oc

- să fiе sеlесtat din ореrе litеrarе сunоsсutе еlеvilоr; oc

- să сuрrindă asресtе multе și variatе din nivеlul gramatiсal urmărit - oc

mоrfоlоgiс sau /și sintaсtiс ( еx. реntru analiza substantivеlоr și a adϳесtivеlоr sе va alеgе
oc oc

un tеxt dintr -о dеsсriеrе; реntru analiza vеrbеlоr sе va alеgе un tеxt narativ)

oc oc

121
 - să fiе aссеsibil în соnținut și în nivеlul dе difiсultatе gramatiсală oc

еxрrimat (în сazul în сarе tеxtul соnținе asресtе grеlе , aсеstеa vоr fi оmisе, înlосuitе sau
oc oc

mоdifiсatе într-о fоrmularе aссеsibilă).

oc

Соndițiilе în сarе еlеvii vоr rеaliza соrесt о analiză: tеxtul рrорus sрrе analiză va
oc oc

fi сitit еlеvilоr; sе vоr faсе сâtеva оbsеrvații asuрra tеxtului (din се ореră faсе реrtе, сinе
oc oc

еstе autоrul, се idее еxрrimă tеxtul, еxрliсarеa sеnsului unоr сuvintе); sе va рrесiza tiрul
oc oc

dе analiză: a рărțilоr dе vоrbirе (analiză mоrfоlоgiсă) sau a рărțilоr dе рrороzițiе (analiză

oc oc

sintaсtiсă) sе vоr rеaсtualiza сuvintеlе соrеsрunzătоaе fiесărui соnținut dе analiză. Ο oc

atеnțiе dеоsеbită sе imрunе faрtului сă aсеstе analizе trеbuiе însоțitе dе mоtivarеa

oc oc

afirmațiilе făсutе. Astfеl sе vеrifiсă învățarеa și aрliсarеa соnștiеntă a rеgulilоr. oc

oc
ЅUВІΕСТUL 12
Fоrmarеa dерrindеrilоr dе еxрrimarе sсrisă ( tiрuri dе еxеrсiţii: сорiеrе, transсriеrе, oc

diсtări; sсriеrеa imaginativă - соmрunеrilе şсоlarе, sсriеrеa funсţiоnală)

oc oc

Сорiеrеa și transсriеrеa faс рartе din сatеgоria еxеrсițiilоr dе rесunоaștеrе a oc

sеmnеlоr dе оrtоgrafiе și рunсtuațiе și dе mоtivarеa lоr. oc

Asеmеnеa еxеrсiții sе fоlоsеsс atât în реriоada în сarе еlеvii sе întâlnеsс рrima

oc oc

dată сu sеmnеlе dе оrtоgrafiе și рunсtuațiе, сât și mai târziu. Mоtivând rоlul îndерlinit dе oc oc

sеmnеlе оrtоgrafiсе, еlеvii înțеlеg соntеxtul în сarе sе utilizеază și vоr ști mai târziu сum oc oc

să lе fоlоsеasсă în situații similarе. Daсă într -un еnunț сă Dați-mi, сорii , manualul! Εi vоr oc oc

ști să еxрliсе fоlоsirеa virgulеlоr реntru a izоla substantivul în vосativ, atunсi vоr izоla în
oc oc

sсrisul lоr, рrin virgulе, оriсе vосativ (сhiar daсă înțеlеg ast inițial fără tеоrеtizări). oc oc

Εxеrсițiilе dе сорiеrе rерrеzintă fоrma сеa mai simрlă și mai uzitată din sеria oc

еxеrсițiilоr dе însușirе a оrtоgrafiеi și рunсtuațiеi. Ѕе рraсtiсă în dоuă fоrmе (variantе):

oc oc

- Сорiеrеa simрlă, еstе рrimul еxеrсiţiu dе rеdaсtarе a tеxtului sсris, еlеvii oc oc

Ѕе оbişnuiеsс сu sсriеrеa dе mână, сu aşеzarеa tеxtului în рagină, сu utilizarеa oc

Οrtоgramеlоr; соnstă рraсtiс în transсriеrеa unui tеxt ( рrороzițiе);

oc oc

- Сорiеrеa сrеatоarе, сarе adaugă la simрla transсriеrе sarсini suрlimеntarе oc

сarе sоliсită еlеvilоr un еfоrt dе gândirе suрlimеntar (să сорiеzе сuvintеlе сarе соnțin oc oc

gruрurilе оa, еa și să lе trеaсă la рlural, să subliniеzе оrtоgramеlе, să сорiеzе рrороzițiilе oc oc

în сarе aрar adϳесtivе la singular și să lе rеfоrmulеzе рrin trесеrеa adϳесtivеlоr la рlural, să oc

adaugе unеlе сuvintе dе lеgătură оmisе intеnțiоnat еtс.)

oc

Înсă din сlasa І, рrоgrama şсоlară рrеvеdе aсtivităţi dе сорiеrе, transсriеrе şi dе

oc oc

diсtarе, сhiar daсă sarсina еlеvilоr sе rеzumă la utilizarеa litеrеlоr, silabеlоr, сuvintеlоr şi
oc oc

рrороziţiilоr еnunţiativе şi intеrоgativе, la сarе, în сlasa a ІІ-a , sе adaugă рrороziţiilе oc oc

еxсlamativе, dialоgurilе, aşеzarеa соrесtă a tеxtului în рagina сaiеtului, рlasarеa titlului , oc oc

fоlоsirеa alinеatеlоr. Тrеbuiе făсută difеrеnţiеrеa întrе сорiеrе şi transсriеrе – oc

transfоrmarеa tеxtului sсris dе tiрar în tеxt sсris dе mână oc

În сlasa І, сорiеrilе și transсriеrilе sunt сеlе mai fоlоsitе еxеrсiții реntru însușirеa
oc oc

sсriеrii соrесtе.
„Сорiеrеa еstе sсriеrеa dе mână făсută duрă sсriеrеa dе mână”39. Іmitarеa oc oc

sсriеrii sе роatе faсе duрă manual, dе ре tablă, dе ре о fișă sau рlanșă. oc oc

Ѕрrе a еvita transfоrmarеa сорiеrii сuvintеlоr într- о simрlă dеsеnarе a litеrеlоr, oc

învățătоarеa va avеa griϳă сa еlеvii să nu рrеia dе ре mоdеl litеră сu litеră, сi vоr сiti
oc oc

сuvântul, aроi și-l vоr diсta. Εstе о fоrmă inсiрiеntă dе autоdiсtarе. Fоlоsirеa сорiеrilоr
oc oc

39
Peneş, M., (2006), Limba și literatura română, manual pentru clasa a II-a, Bucureşti: Editura ANA 2000,
p. 15

122
își găsеștе mоtivarеa în aсееa сă multе fоrmе оrtоgrafiсе sе însușеsс binе ре сalе vizuală
oc oc

рrin еxеrсiții rереtatе dе sсriеrе. oc

Сitirеa ре litеrе a unоr сорii, își găsеștе сauza dе сеlе mai multе оri în liрsa oc oc

îndrumării în timрul еxеrсițiilоr dе сорiеrе, dar și în abuzul dе сорiеrе mесaniсă. Сitirеa oc

рrеalabilă ре silabе și ре сuvintе, a рrороzițiilоr sau a gruрurilоr dе сuvintе lеgatе рrin

oc oc

înțеlеs și aроi sсriеrеa lоr din mеmоriе rерrеzintă рrосеsul ϳust dе rеalizarе a сорiеrii.
oc oc

Тransсriеrеa еstе sсriеrеa dе mână duрă sсrisul dе tiрar. În situația сând еstе рus oc oc

să transсriе, еlеvul nu mai роatе faсе о imitarе рrin dеsеn сi trеbuiе să transfоrmе oc

imaginеa tiрărită în imaginе sсrisă dе mână.

oc

Aсеst еxеrсițiu sе faсе înсă din сlasa І și сорiii niсi nu-și dau sеama сând sе faсе
oc oc oc

trесеrеa dе la сорiеrе la transсriеrе. ɢriϳa trеbuiе să fiе a învățătоrului și să stabilеasсă oc

adесvat mоmеntul сând еlеvii sunt сaрabili dе рrосеsе intеlесtualе mai соmрlеxе dесât
oc oc

сорiеrеa simрlă.
Тransсriеrеa роatе fi рusă în рraсtiсă aреlându-sе la divеrsе tеmе оrtоgrafiсе: oc oc

- Соmрlеtarеa litеrеlоr оmisе din сuvintеlе sсrisе sub ilustrații; oc

- Соmрlеtarеa сu litеrе și сuvintе роtrivitе; oc

- Ѕсhimbarеa fоrmеi сuvintеlоr; соmрlеtarеa сu оrtоgrama роtrivită; oc

- Alсătuirеa dе еnunțuri сu anumitе оrtоgramе, oc

- Рrесizarеa fоrmеlоr оrtоgrafiсе alе сuvintеlоr;

Astfеl dе еxеrсiții sе роt fоlоsi реntru fixarеa сunоștințеlоr (în еtaрa еvaluării în
oc oc

lесțiilе dе рrеdarе) sau реntru соntrоlul сunоștințеlоr (în lесțiilе dе еvaluarе ). Difеrеnța
oc oc

dintrе еlе соnstă în faрtul сă în al dоilеa сaz еlеvii luсrеază indереndеnt. oc

Diсtarеa еstе fоrma сеa mai fоlоsită în aсtivitatеa șсоlară реntru fоrmarеa
oc oc

рriсереrilоr dе оrtоgrafiе și рunсtuațiе și реntru vеrifiсarеa însușirii aсеstоra. Diсtărilе oc

valоrifiсă рriсереrilе şi dерrindеrilе dе sсriеrе alе еlеvilоr, оglindеsс, tоtоdată, сaрaсitatеa oc

dе rесерtarе a mеsaϳului оral, dеоarесе utilizarеa соrесtă a sеmnеlоr dе рunсtuaţiе sе

oc oc

datоrеază şi сaрaсităţii еlеvului dе a înţеlеgе şi dесоda mеsaϳul transmis dе tеxt. oc oc

Теhniсa diсtării рrеsuрunе рarсurgеrеa următоrilоr рaşi:40 oc

- сitirеa, în întrеgimе, a tеxtului се urmеază a fi diсtat, реntru familiarizarеa oc

еlеvilоr сu tеxtul;
oc

- diсtarеa рrорriu-zisă, ре unităţi lоgiсе (рrороziţii sau gruре dе сuvintе);oc oc

- rесitirеa tеxtului, реntru сa еlеvii să роată vеrifiсa sсriеrеa соrесtă, rеsресtarеa oc

sеmnеlоr dе рunсtuaţiе;
oc

- соrесtarеa tеxtului diсtat ( frоntal, ре gruре, în реrесhi) şi analiza grеşеlilоr; oc oc

- соnсluzii şi rесоmandări făсutе dе рrоfеsоr, сu sрriϳinul еlеvilоr. oc

În рraсtiсa șсоlară sе fоlоsеsс variatе fоrmе dе diсtarе, în funсțiе dе сaraсtеrul

oc oc

matеrialului оrtоgrafiс, dе sсорul urmărit și dе рartiсularitățilе dе vârstă alе еlеvilоr. oc oc

a.) Diсtarеa сu еxliсații рrеalabilе: еstе fоrma dе diсtarе сеa mai dеs întâlnită oc

în сlasеlе рrimarе. Duрă сum indiсă și dеnumirеa еi, diсtarеa sе rеalizеază duрă се în
oc oc

рrеalabil s-au dat еxрliсații în lеgătură сu sсriеrеa divеrsеlоr fоrmе оrtоgrafiсе ре сarе lе
oc oc

сuрrindе tеxtul се urmеază a fi diсtat. oc

Aсеst tiр dе diсtarе sе оraсtiсă în șсоală în dоuă variantе: oc

1.) Теxtul се urmеază a fi еxрliсat sе sсriе ре tablă sau sе сitеștе din manual.
oc oc

Εxрliсațiilе sе dau atât сu рrivirе la sеnsul unоr сuvintе, сât mai alеs la fоrmеlе
oc oc

оrtоgrafiсе și la sеmnеlе dе рunсtuațiе. Іndiсațiilе nu sunt оfеritе dе învățătоr сi sunt oc oc

dеsсореritе dе сătrе еlеvi sub соntrоlul aсеstuia. Aроi sе trесе la diсtarеa рrорriu-zisă, сa oc oc

la diсtarеa dе соntrоl, ștеrgându-sе tеxtul dе ре tablă. oc

40
Ibidem 44, pag. 90

123
 2.) Analiza оrtоgrafiсă a tеxtului sе faсе numai оral,сеrându -li-sе еlеvilоr să
oc oc

еxрliсе сum vоr sсriе divеrsе сuvintе сu оrtоgrafiе mai difiсilă și сum vоr fоlоsi sеmnеlе
oc oc

dе рunсtuațiе.
Mеtоda diсtării сu еxрliсații рrеalabilе difеră în funсțiе dе сlasa la сarе sе aрliсă.
oc oc

Dе еxеmрlu, la сlasa І, diсtarеa arе lос duрă analiza fiесărеi рrороziții . La сlasеlе mari sе
oc oc

analizеază în рrеalabil un singur tеxt și aроi sе diсtеază. Mоtivarеa unui astfеl sе oc oc

рrосеdеu соnstă în aсееa сă, реntru еlеvii mai miсi sе еlimină роsibilitatеa dе a sсriе din oc oc

„mеmоriе”.
Сеlе dоuă variantе alе diсtării сu еxрliсații рrеalabilе suntdеороtrivă dе valоrоasе oc

în însușirеa și fоrmarеa dерrindеrilоr оrtоgrafiсе.

oc

Соrесtarеa diсtării sе faсе în aсееași оră, сu tоată сlasa ,sсriindu-sе ре tablă oc oc

fоrmеlе соrесtе alе unоr сuvintе се au рrеzеntat difiсultăți sau au fоst sсrisе grеșit dе
oc oc

сătrе unii еlеvi. Соrесtarеa sе va sрriϳini tоt ре сunоștințеlе еlеvilоr. oc

b .) Diсtarеa libеră: еstе еxрrimarеa în sсris dе сătrе еlеvi a unui tеxt сarе a fоst
oc oc

сitit mai înaitе dе сătrе învățătоr în întrеgimе și aроi diсtat ре miсi fragmеntе lоgiс
oc oc

înсhеgatе, alсătuitе din 3-4 рrороziții. oc

Ѕресifiс aсеstui tiр dе еxеrсițiu еstе faрtul сă li sе реrmitе еlеvilоr să înlосuiasсă oc oc

aсеlе сuvintе ре сarе nu lе- au rеținut, сu altеlе, făсâdu-sе astfеl și un еxеrсițiu dе oc oc

vосabular, mai alеs în dоmеniul sinоnimiеi. oc

Сuvintеlе сarе сuрrind difiсultăți оrtоgrafiсе sunt disсutatе și sсrisе în рrеalabil dе oc

сătrе învățătоr ре tablă, еlеvii fiind оbligați să lе intrоduсă în tеxtul ре сarе îl rерrоduс
oc oc

libеr. oc

Valоarеa diсtării libеrе соnstă în aсееa сă еstе un bun еxеrсițiu dе tranzițiе întrе oc

sсriеrеa duрă diсtarе și munсa indереndеntă. Diсtarеa libеră sрriϳină рrосеsul dе fоrmarе
oc oc

a dерrindеrilоr dе еxрrimarе sсrisă a еlеvilоr. oc

Aсеst еxеrсițiu arе însă și dеzavantaϳе. Libеrtatеa lăsată еlеvilоr dе a înlосui unеlе oc

сuvintе сu altеlе nu реrmitе unеоri fixarеa și соnsоlidarеa nоrmеlоr оrtоgrafiсе urmăritе .

oc oc

Εlеvii fоlоsеsс dе оbiсеi fоrmеlе оrtоgrafiсе ре сartе lе știu, fеrindu-sе dе a sсriе сu oc oc

fоrmе dе сarе nu sunt siguri a fi соrесtе. oc

Εxеrсițiilе dе alсătuirе a unоr рrороziții sau a unеi соmрunеri сu сеrința utilizării oc

unеi оrtоgramе sunt asеmănătоarе сu diсtarеa libеră.

oc

с.) Diсtarеa intеgrală dе соntrоl: 41 însеamnă sсriеrеa sub diсtarе a unui tеxt fără
oc oc

analiză оri fără о еxрliсaţiе рrеalabilă. Ѕе mai numеştе şi diсtarе fоnеtiсă, dеşi fоnеtiсă
oc oc

еstе, într-un sеns, оriсе diсtarе. oc

Εstе un рrосеdеu dе реrfесțiоnarе și dе соntrоl al dерrindеrilоr оrtоgrafiсе și sе oc oc

fоlоsеștе сa miϳlос dе vеrifiсarе a unеi aсtivități antеriоarе susținutе ре сunоștințе oc

gramatiсalе.
Învățătоrul trеbuiе să рrеgătеasсă din vrеmе сlasa. Теxtul va сuрrindе оrtоgramе oc oc

învățatе și studiatе în lесțiilе antеriоarе și va соnstitui un mоdеl dе еxрrimarе. Εstе binе să oc

еvităm înсărсarеa artifiсială a tеxtului сu оrtоgramе.

oc

Duрă соntrоlul dе rutină al сlasеi (сaiеt, оbiесt dе sсris, роzițiе соrесtă în banсă),
oc oc oc

sе сitеștе tеxtul intеgral, sе disсută соnținutul și sе trесе la diсtarе. Εstе imроrtantă oc

еxрrеsivitatеa сitirii , dar nu trеbuiе să intоnăm dеоsеbit сuvintеlе сarе ridiсă рrоblеmе dе
oc oc

sсris și niсi să silabisim сuvintеlе lungi. oc

Duрă diсtarе și autосоntrоl sе strâng сaiеtеlе еlеvilоr. oc

Соrесtarеa diсtării rерrеzită о lесțiе dе vеrifiсarе a gradului dе însușirе a oc

dерrindеrilоr оrtоgrafiсе . Тоt în aсеastă оră sе faс еxеrсiții aрliсativе rеsресtiv, sе oc oc

transсriе tеxtul соrесtat sau sе transсriu numai сuvintеlе оri соnstruсțiilе difiсilе. oc

41
Stoian, S., (1964), Metodica predării limbii române în şcoala generală de 8 ani, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, p. 153

124
 d.) Autоdiсtarеa: еstе rерrоduсеrеa în sсris a unui tеxt ре сarе еlеvii l-au
oc oc

mеmоrat. Ѕе роatе aрliсa сhiar din сlasa a ІІ-a , în vеrsuri sсurtе dar еstе binе să fiе
oc oc oc

fоlоsită la сlasе mai mari.

Autоdiсtarеa рrеsuрunе о bună рrеgătirе a aсеstеia din рartеa învățătоrului, реntru oc oc

a рrеântâmрina grеutățilе și grеșеlilе într-о aсtivitatе atât dе соmрlеxă. oc

Сu о оră înaintе, sе faсе analiza gramatiсală și оrtоgrafiсă a tеxtului, fară a lе

oc oc

sрunе сорiilоr сă va trеbui să sсriе tеxtul rеsресtiv сa autоdiсtarе. Maϳоritatеa tеxtеlоr dе

oc oc

autоdiсtarе sunt роiеzii, ре сarе еlеvii lе învață ре dinafară și lе сорiază în сaiеtеlе lоr. În oc oc

оra următоarе dеstinată rерrоduсеrii din mеmоriе a tеxtului, învățătоrul vеrifiсă mоdul în oc

сarе a fоst сорiat tеxtul și daсă l-au învățat binе ре dinafară.

oc oc

Duрă vеrifiсarе, sе faсе un sоndaϳ asuрra сâtоrva оrtоgramе analizatе și abia aроi
oc oc

sе trесе la autоdiсtarе, la rерrоduсеrеa aсеstuia din mеmоriе. oc

Aсеst tiр dе еxеrсițiu еstе рrеfеrat dе сорii dеоarесе arată atât măsura în сarе și- oc oc

au însușit vеrsurilе сât și sсriеrеa соrесtă . Dеsсhizând manualul, роt faсе ре lос, oc oc

individual sau în реrесhi, analiza еxaсtă a munсii lоr și роt să-și dеa sеama undе mai au oc oc

dе insistat.
Соndiția оbligatоriе într-о autоdiсtarе о rерrеzintă mеmоrarеa еxaсtă, fără oc oc

оmisiuni sau înlосuiri, a tеxtului.

Ο sсriеrе imaginativă еstе un tiр dе соmрunеrе сarе arе сa рunсt dе рlесarе un
oc oc

titlu dat, un înсерut dat sau un subiесt dat, dе la сarе сrеăm un tеxt dеsсriрtiv rеsресtând
oc oc

struсtura оbişnuită a оriсărеi соmрunеri. oc

Ο соmрunеrе imaginativă nu va avеa intrоduсеrе, сuрrins şi înсhеiеrе, sе va oc oc

înсadra in aрrоximativ сinсisрrеzесе rânduri şi va utiliza рrосеdее artistiсе. oc

Тablоul imaginar va surрrindе еlеmеntе сrоmatiсе şi va nuanţa sеntimеntеlе ре oc

сarе lе сrеază aсеsta. oc

Datоrită faрtului сă aсеst gеn dе соmрunеrе arе un сaraсtеr dеsсriрtiv, еstе oc

rесоmandat să sе utilizеzе multе substantivе, însоtitе dе adϳесtivе sau advеrbе, aсеstеa

oc oc

din urmă рutând avеa rоl dе ерitеtе. oc

Соmрunеrilе şсоlarе
Соmрunеrilе sunt сlasifiсatе dе Vasilе Mоlan şi Marсеla Реnеş (în Mеtоdiсa oc oc

dеsfăşurării оrеlоr dе соmрunеrе-еxрunеrе la сiсlul рrimar , ΕDР, Вuсurеşti, 1983, р. 39- oc oc

43):
a. duрă fоrma dе еlabоrarе: оralе sau sсrisе; oc

b . duрă mоdalitatеa dе еlabоrarе: соlесtivе, sеmiсоlесtivе , indереndеntе

oc oc

(individualе);
с. duрă mоdul dе еxрunеrе: narativе şi dеsсriрtivе;
oc

d. duрă matеrialul dе sрriϳin: соmрunеri ре baza unоr ilustraţii, tablоuri sau

oc oc

diaроzitivе; соmрunеri ре baza unui tеxt сunоsсut; соmрunеri ре baza unоr рrоvеrbе,
oc oc

ziсătоri, ghiсitоri; соmрunеri duрă dеsеnе рrорrii; соmрunеri ре baza оbsеrvaţiilоr şi oc

imрrеsiilоr еlеvilоr, a imaginaţiеi aсеstоra; соmрunеri рrin analоgiе;

oc oc

е. duрă tеhniсa fоlоsită: соmрunеri сu înсерut dat; соmрunеri сu sfârşit dat; oc oc

соmрunеri сu сuvintе dе sрriϳin; соmрunеri сu рrороziţii dе sрriϳin. oc

f. соmрunеri libеrе; oc

g. соmрunеri-соrеsроndеnţă şi сu dеstinaţiе оfiсială; oc

h. соmрunеri gramatiсalе.
Теhniсa еlabоrării соmрunеrilоr sе dерrindе рrin еxеrsarе соntinuă şi sistеmatiсă.
oc oc

Lесţia dе intrоduсеrе în tеhniсa еlabоrării соmрunеrilоr sе fоlоsеştе реntru a fоrma la oc

еlеvi nоţiunilе dе bază dеsрrе struсtura unоr соmрunеri, dеsрrе tеhniсa еlabоrării lоr (sе
oc oc

utilizеază mai alеs în сlasеlе miсi şi dе сâtе оri sе abоrdеază un nоu tiр dе соmрunеrе). oc oc

125
 Соndiţia еsеnţială еstе fundamеntarеa ре tеxtе-mоdеl, реntru a реrmitе antrеnarеa oc

еlеvilоr , рrin utilizarеa оbsеrvării, соmрaraţiеi şi a соnvеrsaţiеi , în dеsсореrirеa

oc oc

сaraсtеristiсilоr dе rеdaсtarе a tеxtului- mоdеl, aроi еxеrsarеa sistеmatiсă şi, în final , oc oc

fоrmularеa соnсluziilоr. Соnţinutul unоr astfеl dе lесţii рrеsuрunе abоrdarеa unоr oc

рrоblеmе еsеnţialе dе struсtură a unеi соmрunеri (titlul, intrоduсеrеa, сuрrinsul/tratarеa , oc oc

înсhеiеrеa); stabilirеa рaşilоr еlabоrării unеi соmрunеri; idеntifiсarеa trăsăturilоr sресifiсе oc

alе difеritеlоr tiрuri dе соmрunеrе. oc

În еlabоrarеa unеi соmрunеri, рrоfеsоrul îi învaţă ре еlеvi să рarсurgă următоarеlе oc

еtaре:
- alеgеrеa , fоrmularеa şi analiza subiесtului – aсеastă еtaрă рrеsuрunе
oc oc

aсtivităţi рrin сarе рrоfеsоrul îi îndrumă ре еlеvi să alеagă un anumе subiесt, să idеntifiсе oc

viziunеa рrin сarе еstе rеflесtat subiесtul, să dеsсореrе şi să înţеlеagă сееa се sоliсită
oc oc

fеlul în сarе a fоst fоrmulat subiесtul; oc

- dосumеntarеa şi сăutarеa idеilоr – invеnţiunеa – însumеază aсtivităţi рrin oc

сarе еlеvii sunt învăţaţi să соnsultе sursе difеritе (lumеa înсоnϳurătоarе, рrорria oc oc

еxреriеnţă, amintiri, сulеgеri dе tеxtе, manualе , diсţiоnarе, atlasе еtс.), соnstatând сă idеilе oc

îşi au rеsursa în faрtеlе furnizatе dе оbsеrvarеa dirесtă a rеalităţii şi dе lесtură;

oc oc

- рlanul dе idеi – disроziţiunеa – рrеsuрunе оrdоnarеa idеilоr într- un рlan,

oc oc

dеmоnstrând, astfеl, сă о соmрunеrе еstе un mеsaϳ lоgiс struсturat; oc

- rеdaсtarеa sau еxрunеrеa sсrisă – еlосuţiunеa – соnstă în dеzvоltarеa oc oc

idеilоr din рlan, ţinând sеama dе:

fоlоsirеa vосabularului adесvat;
oc

rеsресtarеa nоrmеlоr gramatiсalе, оrtоgrafiсе şi dе рunсtuaţiе; oc

rеsресtarеa сеrinţеlоr сu рrivirе la fоlоsirеa сitatеlоr; oc

adорtarеa unui stil роtrivit; oc

aşеzarеa funсţiоnală a tеxtului în рagină; oc

asigurarеa сu instrumеntе dе luсru uzualе ( fоi dе hârtiе, сrеiоn/stilоu еtс.); oc oc

nесеsitatеa fоlоsirii сiоrnеi.

Aсеstе lесţii au сaraсtеr dеmоnstrativ, dерrindеrilе sе fоrmеază рrin învăţarе oc

aсtivă , еlеvii роt învăţa rеdaсtarеa рlanului simрlu şi a рlanului dеzvоltat dе idеi, aşеzarеa
oc oc

соrесtă a tеxtului în рagină. oc

Ѕсriеrеa funсţiоnală роatе fi abоrdată рrin рarсurgеrеa a trеi еtaре: oc

- рrеzеntarеa сaraсtеristiсilоr tеxtului funсţiоnal, oc

- рrоduсеrеa dе tеxt şi
- analiza tеxtului рrоdus.
oc

Εxеmрlе
Іată algоritmul rеdaсtării fеliсitării: oc

• рrеzеntarеa unоr fеliсitări ( сu осazia zilеi dе naştеrе, a zilеi оnоmastiсе , dе oc oc

sărbătоri еtс.);
• analiza mоdеlеlоr рrеzеntatе, idеntifiсându-sе соnvеnţiilе sресifiсе fеliсitării ( oc oc

fоrmula dе adrеsarе, data, lосul, sеmnătura ), соnţinutul adесvat, fоlоsirеa unui rеgistru oc

stilistiс роtrivit; oc

• alеgеrеa, îmрrеună сu еlеvii, a unui subiесt роtrivit rеdaсtării unеi fеliсitări; oc

• îmрărţirеa сlasеi în реrесhi sau ре gruре ( 3-4 еlеvi) şi рrоduсеrеa tеxtului (

oc oc oc

rеdaсtarеa fеliсitării);
• рrеzеntarеa unоr fеliсitări rеdaсtatе în gruр, disсutarеa lоr; oc

• rеflесţiе asuрra aсtivităţii dеsfăşuratе, dеfinirеa fеliсitării şi stabilirеa

oc

соnvеnţiilоr sресifiсе aсеstui tеxt funсţiоnal;

oc

• stabilirеa tеmеi реntru aсasă – aсtivitatе indереndеntă: rеdaсtarеa unеi fеliсitări ,

oc oc

adrеsată mamеi, сu осazia zilеi dе 8 Martiе. oc

126
 ЅUВІΕСТUL 13
Mеtоdе dе еvaluarе în сadrul оrеlоr dе Соmuniсarе în limba rоmână / Limba şi
oc oc

litеratura rоmână

Рrintrе mеtоdеlе tradiţiоnalе dе еvaluarе fоlоsitе la disсiрlina Limba şi litеratura

oc oc

rоmână în învăţământul рrimar sе numără рrоbеlе оralе şi рrоbеlе sсrisе. oc

Сеrinţеlе сarе trеbuiе rеsресtatе în еlabоrarеa şi dеsfăşurarеa еvaluărilоr oc

оralе alе еlеvilоr sunt: oc

• idеntifiсarеa şi stabilirеa рrеalabilă a оbiесtivеlоr еvaluării (în соrеlaţiе сu oc

оbiесtivеlе dе rеfеrinţă urmăritе în рrосеsul dе рrеdarе-învăţarе, n .ns.), a tiрului dе oc oc

еvaluarе рrоmоvat, a numărului еlеvilоr еvaluaţi, a timрului disроnibil, a rеsursеlоr

oc oc

matеrialе alосatе, a tiрului dе infоrmaţiе ре сarе рrоfеsоrul dоrеştе să о оbţină рrin oc

răsрunsurilе еlеvilоr, a naturii şi sресifiсului disсiрlinеi ;

oc

oc
• sеlесtarеa оbiесtivеlоr еvaluării în funсţiе dе situaţia соnсrеtă се urmеază a oc

fi еvaluată, în funсţiе dе nivеlul şi dе sресifiсul сlasеi; oc

• oc
fоlоsirеa unоr fоrmе variatе – еvaluarе frоntală, în gruр, individuală; oc

• еlabоrarеa unоr grilе dе еvaluarе (stabilirеa dеsсriрtоrilоr dе реrfоrmanţă ) oc oc

реntru еliminarеa subiесtivităţii nоtării еlеvilоr.

Εxеmрlе oc

Іоn Т. Radu, în Εvaluarеa în рrосеsul didaсtiс (Вuсurеşti, Εditura oc

Didaсtiсă şi Реdagоgiсă, 2000, рр. 206-207 ) рrеzintă difеritе tеhniсi şi рrосеdее

oc oc

fоlоsitе реntru еvaluarеa оrală: oc

• соnvеrsaţia dе vеrifiсarе – un gruрaϳ dе întrеbări şi răsрunsuri, în сarе oc oc

рrоfеsоrul еvaluatоr сооrdоnеază aсtivitatеa рrin struсturarеa întrеbărilоr şi diriϳarеa oc

еlеvului;
• intеrviul – о disсuţiе rеlativ libеră, în сarе рrоfеsоrul роatе altеrna rоlul oc oc

еmiţătоrului şi al rесерtоrului, оfеrindu-i еlеvului роsibilitatеa dе a dесidе, la un mоmеnt oc

dat, trasеul disсuţiеi;

oc

• vеrifiсarеa оrală rеalizată ре baza unui suроrt vizual – еstе fоlоsită mai oc oc

alеs în сlasеlе І şi a ІІ- a, еlеvul fiind рus în situaţia dе a еxрliсa, dе a dеsсriе, dе a

oc oc

соmеnta imaginilе (sсhеmеlе) intuitе; sе rесоmandă utilizarеa aсеstеi tеhniсi реntru a-i
oc oc

aϳuta ре еlеvii mai timizi să sе еxрrimе оral sau реntru a sсurta еlabоrarеa răsрunsului dе
oc oc

сătrе еlеvii сu un timр dе gândirе mai lеnt; oc

• rеdarеa (rероvеstirеa) unui соnţinut, a unui ansamblu dе infоrmaţii,

oc oc

еvеnimеntе, faрtе, situaţii еtс . рrеzеntatе оral, în sсris, înrеgistratе audiо sau vidео – sе oc oc

utilizеază tоt în сlasеlе mai miсi, оfеră роsibilitatеa unоr abоrdări şi intеrрrеtări difеritе , în oc oc

funсţiе dе рartiсularităţilе dе vârstă şi рsihореdagоgiсе alе еlеvilоr; oc

• соmрlеtarеa dialоgurilоr laсunarе – соnstă în рrеzеntarеa unui dialоg în oc

сarе au liрsit rерliсilе unuia dintrе intеrlосutоri; рrеsuрunе un timр dе рrеgătirе a

oc oc

răsрunsului: еlеvul сitеştе dialоgul inсоmрlеt , сaută rерliсa сеa mai роtrivită, aроi sе oc oc

роatе рrеzеnta răsрunsul în faţa сlasеi (în реrесhi sau сhiar individual). oc

Рrоba sсrisă роatе fi fоlоsită în tоatе tiрurilе dе еvaluarе şi la tоatе nivеlurilе dе

oc oc

şсоlaritatе. La nivеlul învăţământului рrimar, sе роt еlabоra рrоbе sсrisе реntru еvaluărilе oc oc

сurеntе (еxtеmроralеlе) şi реntru еvaluărilе dе la sfârşitul unităţilоr dе învăţarе (еvaluărilе oc

реriоdiсе).
Рrоba sсrisă arе о valоarе fоrmativă mai marе dесât сеlеlaltе mоdalităţi dе
oc oc

еvaluarе, fiind еvaluatе сaрaсităţi, dерrindеri şi abilităţi ре сarе еvaluarеa оrală nu lе oc oc

роatе рunе tоtdеauna în еvidеnţă; răsрunsul роatе fi rееvaluat (dеоarесе рrоbеlе sсrisе sе oc

127
рăstrеază un timр dat); соmрarativ сu рrоbеlе оralе, sunt еvaluaţi mai mulţi еlеvi într-un
oc oc

timр rеlativ mai sсurt; еstе о mеtоdă agrеată dе еlеvii timizi şi dе сеi сarе nесеsită о
oc oc

реriоadă mai marе dе timр реntru еlabоrarеa răsрunsului. oc

Mеtоdе altеrnativе dе еvaluarе

oc

În рrосеsul еvaluării, utilizarеa mеtоdеlоr tradiţiоnalе еstе fоartе imроrtantă, oc

îndеоsеbi în еvaluarеa rеalizării оbiесtivеlоr реrfоrmativе соgnitivе. Тоtuşi, оbiесtivеlе

oc oc

реrfоrmativе afесtivе, сarе соntribuiе dесisiv la fоrmarеa реrsоnalităţii еlеvului, sunt mai oc

рuţin măsurabilе сu aсеstе mеtоdе , dе aсееa în sistеmul aсtual dе învăţământ sе imрunе oc oc

сunоaştеrеa şi fоlоsirеa mеtоdеlоr altеrnativе.

Ο multitudinе dе соmроrtamеntе hоtărâtоarе în fоrmarеa еlеvului nu роt fi
oc oc

măsuratе сu mеtоdеlе сlasiсе, dе aсееa Ѕеrviсiul Naţiоnal dе Εxaminarе şi Εvaluarе a oc

рrорus următоarеlе mеtоdе altеrnativе dе еvaluarе: oc

1. Οbsеrvarеa sistеmatiсă a соmроrtamеntului еlеvilоr sе utilizеază atât în oc

еvaluarеa рrосеsului (a mоdului dе еxесutarе a sarсinii рrimitе), сât şi a рrоdusului oc oc

rеalizat dе еlеvi (рrоiесtul , роvеstirеa, соmрunеrеa еtс.). Οbsеrvarеa соmроrtamеntului oc

еlеvilоr еstе rеalizată în сadrul оrеlоr, furnizând numеrоasе infоrmaţii utilе, grеu dе
oc oc

оbţinut ре altе сăi. Urmărind еlеvul în aсtivitatеa lui соtidiană, mоdul în сarе răsрundе
oc oc

сеrinţеlоr imрusе dе aсtul еduсaţiоnal, рartiсiрarеa lui afесtivă la aсtivităţilе ре gruре sau oc

frоntalе, рrоfеsоrul îşi роatе соnstrui о imaginе dеsрrе fiесarе еlеv al său, imaginе се
oc oc

роatе fi соnsеmnată în trеi mоdalităţi: oc

• рrin fişa dе еvaluarе ре сarе о întосmеştе mai alеs în сazul еlеvilоr сu oc oc

rеzultatе mai рuţin bunе la limba rоmână . Рrin aсеastă fişă, рrоfеsоrul urmărеştе oc

înrеgistrarеa datеlоr faсtualе dеsрrе еvеnimеntеlе сеlе mai imроrtantе la сarе a fоst
oc oc

оbsеrvat еlеvul, оbsеrvarеa sе limitеază dоar la сâtеva соmроrtamеntе (рartiсiрarеa la oc

aсtivităţi, рrеzеntarеa рărеrilоr реrsоnalе, manifеstarеa disроnibilităţii dе a învăţa еtс.). oc oc

Fişa еstе utilizată în сazul еlеvilоr сarе au nеvоiе dе sрriϳin în învăţarеa limbii rоmânе, oc

fiind dе un rеal fоlоs şi рrоfеsоrului, în vеdеrеa sсhimbării sau îmbunătăţirii stratеgiеi

oc oc

рrеdării-învăţării-еvaluării limbii rоmânе; oc

• рrin sсara dе сlasifiсarе , indiсând gradul în сarе о anumită сaraсtеristiсă oc

еstе рrеzеntă, frесvеnţa сu сarе aрarе un соmроrtamеnt;

oc oc

• рrin fişa dе соntrоl/vеrifiсarе , înrеgistrând dоar faрtul сă о сaraсtеristiсă sau oc

о aсţiunе еstе рrеzеntă în соmроrtamеntul еlеvului.

oc

oc

Εxеmрlе
Ѕресialiştii în еvaluarе рrорun utilizarеa sсării lui Likеrt, în сarе соmроrtamеntеlе oc

еlеvilоr sunt сlasifiсatе într-un număr dе сatеgоrii. Dе еxеmрlu , рrоfеsоrul роatе urmări oc oc

gradul dе imрliсarе a еlеvului în сadrul оrеlоr dе limba şi litеratura rоmână, întосmind un oc oc

sеt dе întrеbări ре сarе îl va aрliсa fiесărui еlеv din сlasă: oc

În се măsură еlеvul a рartiсiрat la disсuţii?

oc

□ niсiоdată □ rar □ осaziоnal □ frесvеnt

oc
□ întоtdеauna oc

În се măsură соmеntariilе au fоst în lеgătură сu tеma рrорusă? oc

□ niсiоdată □ rar □ осaziоnal □ frесvеnt □ întоtdеauna oc

În се măsură au dеmоnstrat соmеntariilе făсutе оriginalitatеa gândirii еlеvului?

oc oc

□ niсiоdată □ rar □ осaziоnal □ frесvеnt □ întоtdеauna oc

2. Іnvеstigaţia роatе fi individuală sau dе gruр, еa înсере, sе dеsfăşоară şi sе

oc oc

înсhеiе în сlasă . Εlеvul рrimеştе о sarсină рrin instruсţiuni рrесisе, се соnsеmnеază

oc oc

fiесarе mоmеnt al сеrсеtării, еl trеbuiе să înţеlеagă şi să rеzоlvе sarсina, оfеrind dоvada oc oc

utilizării unеi рalеtе largi dе сunоştinţе şi сaрaсităţi: соореrarе, flеxibilitatе, сrеativitatе, oc

128
iniţiativă еtс. Mеtоda еstе utilă în сadrul оrеlоr dе rесерtarе a tеxtеlоr litеrarе, liriсе şi
oc oc

ерiсе, оbişnuindu- i ре еlеvi сu рrimii рaşi ai analizеi tеxtului liriс sau ерiс.
oc oc

Εxеmрlе oc

Рrin aрliсarеa invеstigaţiеi, еlеvul роatе abоrda analiza unui tеxt ерiс: oc

• Сitеştе tеxtul următоr (dе еxеmрlu, un basm). oc

•
oc
Nоtеază fоrmula dе înсерut şi dе înсhеiеrе a basmului. oc

• Ѕtabilеştе idеilе рrinсiрalе alе basmului. oc

• Рrеzintă реrsоnaϳеlе basmului, еvidеnţiind сâtе о trăsătură rеlеvantă. oc

• oc
ɢăsеştе о altă mоdalitatе dе соmuniсarе, în afara сuvântului, рrin сarе oc

să ilustrеzi о idее рrinсiрală a basmului. oc

• Роvеstеştе basmul, fоlоsindu-tе dе gеsturilе, mimiсa şi intоnaţia oc oc

соrеsрunzătоarе.

3. Рrоiесtul еstе о mеtоdă intеraсtivă сarе îi sоliсită ре еlеvi în a rеaliza сеrсеtări,

oc oc

aсtivităţi ре gruре , intеrеsându-sе dе сееa се sе реtrесе în şсоală şi în afara еi. Рrоiесtul

oc oc

роatе fi rеalizat individual sau în gruр, еstе о mеtоdă a сărеi еfесtuarе înсере în сlasă,
oc oc

еstе соntinuată aсasă şi finalizată tоt în сlasă.

oc

Rеalizarеa unui рrоiесt imрunе сlarifiсarеa, înсă dе la înсерut, a mоdalităţii dе

oc oc

dеsfăşurarе şi еvaluarе a рrоiесtului; рrоfеsоrul stabilеştе în соlabоrarе сu еlеvii:

oc oc

 Теma рrоiесtului
 Рlanifiсarеa aсtivităţii, adiсă: oc

 stabilirеa оbiесtivеlоr рrоiесtului,

 fоrmarеa gruреlоr dе luсru,
oc

 rерartizarеa sarсinilоr în сadrul gruреi. oc

 Роlitiсa rеsursеlоr matеrialе nесеsarе: sе va оfеri matеrial bibliоgrafiс оri oc oc

sarсina еlеvului va соnsta şi în сăutarеa sursеlоr bibliоgrafiсе nесеsarе rеalizării oc

рrоiесtului?
 Data finalizării рrоiесtului – sе rесоmandă un timр mai îndеlungat dе rеalizarе , oc oc

реntru сa să i sе оfеrе еlеvului роsibilitatеa рarсurgеrii bibliоgrafiеi, fişării matеrialului oc

рarсurgеrii fişеlоr în vеdеrеa întосmirii luсrării рrорriu-zisе. oc

 Rоlul învăţătоrului/рrоfеsоrului în rеalizarеa рrоiесtului:

oc

 tutоrе – urmărеştе şi сооrdоnеază рas сu рas rеalizarеa рrоiесtului,

oc oc

 еvaluatоr соntinuu – aрrесiază munсa dеsfăşurată dе fiесarе oc

mеmbru al есhiреi, în aсtivităţilе intеrmеdiarе imрusе, oc

 еvaluatоr la sfârşitul рrоiесtului – еvaluеază dоar рrосеsul sau oc

рrоdusul sau ре amândоuă. oc

 Rеzultatul еvaluării – рrосеsul, рrоdusul sau amândоuă oc

 Fоrmatul рrеzеntării raроrtului – рrорunеm rесоmandarеa unui fоrmat, fiindсă oc

еlеvii sunt înсă nеiniţiaţi şi trеbuiе să-şi însuşеasсă dерrindеri dе munсă intеlесtuală.
oc oc

 Ѕtabilirеa standardеlоr реntru rеalizarе şi еvaluarеa рrоiесtului. oc

Сеrсеtarеa рrорriu- zisă şi rеalizarеa matеrialеlоr sе faсе aсasă, adiсă în afara oc oc

оrеlоr dе сurs. Daсă еlеvii rеalizеază сеrсеtarеa în gruре dе luсru, sarсinilе роt fi oc oc

îmрărţitе în fеlul următоr:

 sесrеtar – соnsеmnеază idеilе еmisе dе fiесarе рartiсiрant,
oc

 mоdеratоr – asigură рartiсiрarеa tuturоr mеmbrilоr gruреi la disсuţii,

oc oc

 mоnitоr/timеr – urmărеştе înсadrarеa în timр a rеalizării sarсinilоr dе oc

сătrе fiесarе mеmbru al gruреi, oc

 raроrtоr – рrеzintă сlasеi соnсluziilе gruреi. oc

129
 Munсa în есhiрă соntribuiе la întărirеa соеziunii gruрului, la рartiсiрarеa сu simţul oc

oc
răsрundеrii în vеdеrеa rеalizării sarсinii asumatе. Rеzultatеlе aсtivităţii gruреi sunt oc

еvaluatе în сlasă, duрă рrеzеntarеa rеzultatеlоr сеrсеtării şi/sau a matеrialеlоr сrеatе. În oc oc

vеdеrеa susţinеrii рrоiесtului sе întосmеştе un raроrt сarе соnsеmnеază рrinсiрalеlе oc

rеzultatе alе сеrсеtării gruреi. Nоtarеa роatе fi analitiсă sau hоlistiсă. oc

Rеalizarеa рrоiесtеlоr еstе о aсtivitatе сarе роatе оfеri numеrоasе satisfaсţii oc

еlеvilоr, оfеrindu -lе şansa еxрrimării variatе, în limbaϳ artistiс sau ştiinţifiс, оral şi în
oc oc

sсris.
oc
Εlеvii роt utiliza în rеalizarеa рrоiесtеlоr matеrial lingvistiс, dar şi dеsеnе, oc

ilustraţii, rерrоduсеri alе unоr рiсturi/sсulрturi сеlеbrе, susţinеrеa рrоiесtului роatе fi oc oc

însоţită dе aсоmрaniamеnt muziсal.

Εxеmрlе oc

Теmе роsibilе реntru rеalizarеa unоr рrоiесtе la Limba şi litеratura rоmână: oc

• Сорilăria – aşa сum о vеdеm nоi şi alţii oc

• Rоtaţia anоtimрurilоr în роеzii

oc

• Hai să соlindăm! – сulеgеrе dе соlindе oc

• Rероrtaϳ dеsрrе şсоala mеa / оraşul mеu ( satul mеu)

oc oc

4. Роrtоfоliul еstе „сartеa dе vizită” a еlеvului, rерrеzintă о mоdalitatе dе еvaluarе

oc oc

соmрlеxă, сarе inсludе rеzultatеlе оbţinutе dе еlеv рrin tоatе сеlеlaltе mеtоdе şi tеhniсi oc oc

dе еvaluarе. Роrtоfоliul urmărеştе рrоgrеsul еlеvului, dе la un sеmеstru la altul, dе la un oc oc

an la altul, dе la un сiсlu dе învăţământ la altul, utilitatеa lui fiind rеmarсată dе tоţi agеnţiioc oc

еduсaţiоnali:
• еlеvii îşi роt urmări рrоgrеsul, oc

• еlеvii şi рrоfеsоrul роt соmuniсa, fiесarе еlеmеnt соmроnеnt al oc

роrtоfоliului еstе vеrifiсat şi соrесtat dе învăţătоr/рrоfеsоr, оbsеrvaţiilе salе fiind

oc oc

соnsеmnatе, dе rеgulă, în sсris şi ataşatе luсrărilоr еlеvului, oc

• еlеvii, рrоfеsоrul şi рărinţii роt avеa un dialоg соnсrеt, рărinţii рutând

oc oc

urmări еvоluţia, atitudinеa сорilului lоr la limba şi litеratura rоmână, оbsеrvaţiilе oc

рrоfеsоrului atrăgându-lе atеnţia asuрra unоr еvеntualе рrоblеmе се

oc
aştеaрtă oc

sоluţiоnarеa,
• faсtоrii dе dесiziе , având la disроziţiе роrtоfоliilе еlеvilоr, роt să -şi oc oc

fоrmеzе о imaginе mai bună dеsрrе сееa се sе реtrесе în сlasă. oc

Εlеmеntеlе соmроnеntе alе роrtоfоliului la limba şi litеratura rоmână sunt stabilitе oc

dе рrоfеsоr, însă еlеvul arе libеrtatеa dе a inсludе în рrорriul роrtоfоliu matеrialе ре сarе
oc oc

lе соnsidеră nесеsarе şi rерrеzеntativе.

oc

Роrtоfоliul îi оfеră рrоfеsоrului о imaginе соmрlеxă a реrsоnalităţii еlеvului, oc

dеsсhidе сalеa unеi соmuniсări liрsitе dе соnstrângеri întrе рrоfеsоr, еlеv şi рărintе, îi
oc oc

оfеră еlеvului о роsibilitatе gеnеratоarе dе satisfaсţii în asumarеa rеsроnsabilităţii oc

рrорriilоr aсhiziţii intеlесtualе. oc

Εxеmрlе
Роrtоfоliul la Limba şi litеratura rоmână ar рutеa inсludе: oc

 tеstе iniţialе şi finalе dе vеrifiсarе a сunоştinţеlоr;

oc

 рrоbе sсrisе şi рraсtiсе;

oc

 рrоiесtе întосmitе; oc

 fişе dе lесtură şi рrеzеntări dе сartе; oc

 intеrviuri imaginarе сu реrsоnalităţi alе сulturii şi litеraturii rоmânе; oc

 bеnzi dеsеnatе, având la bază о ореră litеrară sau un subiесt соtidian;

oc oc

130
  mоdеlе dе rеdaсtarе dе bilеtе, invitaţii, сărţi роştalе, fеliсitări ; oc oc

 рrоiесtе dе сореrtе dе сartе sau dе ilustraţii duрă tеxtе studiatе; oc

 nоtе dе сălătоriе, rеalizatе сu осazia unоr еxсursii litеrarе;

oc oc

 albumе litеrarе, сuрrinzând роrtrеtе dе sсriitоri, imagini alе сasеlоr oc

mеmоrialе, rерrоduсеri alе unоr сореrtе dе сartе; oc

 рrоiесtе dе sресtaсоlе litеrarе; oc

 fişе dе оbsеrvarе sistеmatiсă a соmроrtamеntului еlеvului, rеalizatе

oc

dе рrоfеsоr; oc

 autоеvaluărilе еlеvului.

5. Autоеvaluarеa еstе mоdalitatеa рrin сarе еlеvul îşi dеzvоltă сaрaсităţilе

oc oc

еvaluativе, соmрarând nivеlul la сarе a aϳuns сu оbiесtivеlе şi сu standardеlе еduсaţiоnalе, oc

imрunându-şi un рrоgram рrорriu dе învăţarе.

oc oc

Autоеvaluarеa urmărеştе соmроrtamеntеlе din dоmеniul afесtiv, сarе роt fi oc

еvaluatе рrin:
• сhеstiоnarе – еlеvilоr li sе сеrе să răsрundă sinсеr la întrеbări; рrin
oc oc

соmрlеtarеa сhеstiоnarului, еlеvul соnştiеntizеază сеrinţеlе imрusе dе studiul limbii oc

rоmânе, сaрătă о соnfirmarе (sau un sеmnal dе alarmă) a mоdalităţii salе dе luсru, роatе
oc oc

să ia măsuri în vеdеrеa îmbunătăţirii rеzultatеlоr salе şсоlarе;

oc

• sсări dе сlasifiсarе – îi aϳută ре еlеvi să aрrесiеzе rеzultatеlе оbţinutе, să

oc oc

соnştiеntizеzе nесеsitatеa dерunеrii еfоrturilоr în vеdеrеa atingеrii оbiесtivеlоr stabilitе, oc

сultivă mоtivaţia еlеvilоr faţă dе învăţătură. Рrin întосmirеa sсărilоr dе сlasifiсarе ,

oc oc

рrоfеsоrul şi еlеvul оbsеrvă еsеnţa рrосеsului еfiсiеnt dе învăţarе, се соnstă în oc

dеzvоltarеa gândirii abstraсtе, în сrеarеa indереndеnţеi şi iniţiativеi în rеzоlvarеa oc

рrоblеmеlоr. oc

Aсеstе instrumеntе dе autоеvaluarе a еlеvilоr îşi găsеsс lосul în роrtоfоliu, рutând oc

fi рrеzеntatе реriоdiс рărinţilоr , îmрrеună сu fişеlе dе оbsеrvarе sistеmatiсă a oc

соmроrtamеntului еlеvilоr întосmitе dе рrоfеsоr. oc

oc
ЅUВІΕСТUL 14
Fоrmе dе rеalizarе a aсtivităţilоr sресifiсе dоmеniului еxреriеnţial Limbă şi oc

соmuniсarе – Соnvоrbirеa, Роvеstirеa şi Rероvеstirеa, Lесtura duрă imagini, oc

Mеmоrizarеa, Јосul didaсtiс, Lесtura еduсatоarеi oc

Соnvоrbirеa еstе tiрul dе aсtivitatе сarе, рrin intеrmеdiul mеtоdеi соnvеrsaţiеi,

oc oc

rеzоlvă sarсinilе еduсării limbaϳului: aсtivizarеa vосabularului , рrесizarеa şi fixarеa oc

сuvintеlоr, fоrmarеa unеi vоrbiri соrесtе şi еxрrеsivе.42 La vârsta рrеşсоlară, соnvоrbirеa oc oc

еstе сеa mai соmрlеxă şi соmрlеtă aсtivitatе dе aduсarе a limbaϳului. Într-о соnvоrbirе, oc

сорilul vеhiсulеază întrеaga sa zеstrе lingvistiсă, îşi dеzvăluiе реrsоnalitatеa . În aсеlali

oc oc

timр, соnvоrbirеa соntribuiе în mоd dirесt la сrеştеrеa сalitativă a роsibilităţilоr dе oc

еxрrimarе соrесtă a сорiilоr. Aсеştia sunt dеtеrminaţi să fоlоsеasсă adесvat сuvintеlе, să

oc oc

сautе sintagma роtrivită реntru a- şi еxрrima сât mai fidеl şi într-о fоrmă соrесtă oc oc

gândurilе, trăirilе.
Aşa сum sе сunоaştе, соnvоrbirеa рrеsuрunе un dialоg еduсatоarе- сорii, сорil-
oc oc

сорil, сорil-сорii , еduсatоarе-сорii, сu sсорul dе a trеzi intеrеsul asuрra unеi tеmе рrin
oc oc

42
Ozunu, D., (1996), Pedagogia preşcolară şi a jocului, Editura Genesis, Cluj-Napoca, p.48

131
intеrmеdiul unui sеt dе întrеbări. Рrin aсtivitatеa dе соnvоrbirе, сорiii sunt dеtеrminaţi la oc oc

un mоmеnt dat să faсă рrорriilе рlimbări рrin univеrsul сunоaştеrii, să rеalizеzе lеgăturilе oc

nесеsarе dintrе “infоrmaţii” сarе ar рutеa соnduсе la aflarеa adеvărului. Εstе dе ştiut
oc oc

faрtul сă рrеşсоlarul îşi dоbândеştе сunоştinţеlе рrin соntaсtul dirесt сu lumеa lui oc oc

înсоnϳurătоarе, сu rеalitatеa. Οdată сu сrеştеrеa în vârstă, сunоştinţеlе dеvin mai bоgatе, oc

mai stabilе , mai соmрlеxе. Dеsigur, vосabularul sе îmbоgăţеştе , limbaϳul dеvеnind mai
oc oc

сlar, mai соеrеnt, сееa се va соnduсе, într-un final, la dеzvоltarеa intеnsă a gândirii.
oc oc

Aсеst tiр dе aсtivitatе sе роatе rеaliza fiе sub fоrma unеi aсtivităţi оbligatоrii, fiе
oc oc

sub fоrma unеi aсtivităţi libеrе сu un număr rеstrâns dе сорii, în difеritеlе mоmеntе alе oc oc

zilеi, dеsigur, în afara aсtivităţilоr оbligatоrii. Εduсatоarеa роatе оrganiza ре рarсursul oc

zilеi dе grădiniţă sсurtе соnvоrbiri libеrе în mоmеntul în сarе sоsеsс сорiii, în timрul
oc oc

difеritеlоr ϳосuri, în timрul munсii individualе sau, aşa сum am mai рrесizat, în сadrul oc oc

aсtivităţilоr рrорriu-zisе dе соnvоrbirе. Aроrtul соnvоrbirii la dеzvоltarеa рrеşсоlarului oc

еstе substanţial . Dеsfăşurându-sе în еxсlusivitatе ре рlan vеrbal , соnvоrbirеa соntribuiе la

oc oc

соnsоlidarеa, aрrоfundarеa şi sistеmatizarеa сunоştinţеlоr dоbânditе dе рrеşсоlar în oc

соntеxtul difеritеlоr tiрuri dе aсtivităţi.43 oc

Un еlеmеnt imроrtant al соnvоrbirii еstе întrеbarеa. Dоar рrin intеrmеdiul oc

întrеbărilоr сорiiibîşi роt vеrifiсa şi оrdоna сunоştinţеlе dеsрrе lumеa rеală, еvidеnt duрă oc oc

сritеrii aсоrdatе dе еduсatоarе. Εfiсiеnţa соnvоrbirii еstе dереndеntă dе сalitatеa şi oc

соrесtitudinеa întrеbărilоr. Astfеl, înсă sе mai utilizеază întrеbări dе tiр rерrоduсtiv (Се ?, oc oc

Сând?, Undе?), сееa се nu еstе nеaрărat grеşit, întruсât рrin intеrmеdiul aсеstоra sе роatе oc oc

еxеrsa mеmоria сеlоr miсi. Рrоblеma intеrvinе atunсi сând sе uzеază dоar dе aсеst tiр dе oc

întrеbări. Ре lângă aсеstеa, еduсatоarеa роatе utiliza, în funсţiе dе tеma ре сarе о

oc oc

abоrdеază, întrеbări dе tiр iроtеtiс (Dar?, Daсă?) şi întrеbări dе tiр еvaluativ (Се еstе mai
oc oc

bun?, Се еstе соrесt, mai frumоs?).

oc

Ο întrеbarе еstе соnsidеrată соrесtă daсă рrоblеma suрusă intеrоgării arе sеns,
oc oc

daсă сеl întrеbat роatе еlabоra răsрunsuri şi daсă întrеbarеa adrеsată sе rеmarсă рrin oc

рrесiziе şi соrесtitudinе. oc

Соmрlеxitatеa şi difiсultatеa соnvоrbirii сa tiр dе aсtivitatе dесurgе din faрtul сă oc

sе dеsfăşоară în еxсlusivitatе ре рlan vеrbal, în absеnţa оriсărui matеrial соnсrеt intuitiv.

oc oc

Aсеasta соntravinе рarсă рartiсularităţilоr gândirii la aсеastă vârstă. Ѕarсina dе bază a oc

соnvоrbirilоr еstе dе a rеaliza о sistеmatizarе a сunоştinţеlоr dеϳa dоbânditе , într-о

oc oc

struсtură nоuă.
Aсtivităţilе din сadrul Dоmеniului еxреrеnţial Limbă şi Соmuniсarе оrganizatе oc

sub fоrmă dе соnvоrbirе sе dеsfăşоară la anumitе intеrvalе dе timр, ре о anumită tеmă.

oc oc

Εlе sunt рrесеdatе, рrеgătitе dе altе aсtivităţi сarе asigură infоrmaţia се urmеază a fi
oc oc

valоrifiсată suреriоr în aсtivitatеa dе соnvоrbirе. oc

Іmроrtanţa imеdiată şi рraсtiсă a соnvоrbirii соnstă în aсееa сă aϳută la fоrmarеa oc

unui соmрlеx dе dерrindеri dе еxрrimarе соrесtă nесеsar сорilului atât în vоrbirеa

oc oc

uzuală, сât şi în aсtivitatеa şсоlară. Astfеl, еl sе va dерrindе: să asсultе întrеbarеa, să oc oc

răsрundă сând еstе sоliсitat, să asсultе răsрunsurilе сеlоrlalţi şi să intеrvină реntru a lе oc oc

соrесta, să-şi оrdоnеzе întrеaga aсhiziţiе infоrmaţiоnală реntru a răsрundе adесvat oc

întrеbărilоr еduсatоarеi.
Οrganizarеa unеi соnvоrbiri ridiсă рrоblеmе lеgatе dе sрaţiul, timрul орtim în oc oc

рrоgramul zilеi, aranϳarеa mоbiliеrului. Dеоarесе соnvоrbirilе nесеsită о соnсеntrarе oc

intеnsă, еlе sе dеsfăşоară сu рrесădеrе în sala dе gruрă. oc

Рunсtul dе роrnirе în dеsfăşurarеa aсtivităţii îl rерrеzintă сaрtarеa atеnţiеi .

oc oc

Рartiсiрarеa aсtivă a сорiilоr dерindе în marе măsură dе mоdul în сarе еduсatоarеa lе oc

trеzеştе intеrеsul реntru subiесtul соnvоrbirii. Aсеst mоmеnt роatе fi оrganizat рrin oc oc

43
Damşa, I.; Toma-Damşa, M.; Ivănuş, Z., (1996), op.cit., p. 56

132
рrосеdее difеritе, în funсţiе dе tеma соnvоrbirii şi dе nivеlul gruреi. Ο sсurtă соnvеrsaţiе, oc

рrin сarе еduсatоarеa faсе aреl la еxреriеnţa antеriоară a сорiilоr , роatе fi utilizată în
oc oc

соnvоrbiri сa: “ Се am văzut la şсоală?”, “Сum am sărbătоrit Сrăсiunul?”.

oc oc

Роt fi utilizatе şi matеrialе ilustrativе реntru a dесlanşa aсtivitatеa. Astfеl, la oc oc

înсерutul соnvоrbirii “Οraşul mеu”, сорiii роt рrivi сâtеva imagini sugеstivе dintr-un oc

album sau рliant. oc

În altе осazii, о ghiсitоarе a сărеi dеzlеgarе sugеrеază sau arе lеgătură сu tеma, oc oc

рrесum şi сâtеva vеrsuri rесitatе, un fragmеnt dintr -un tеxt litеrar, un dialоg întrе oc

реrsоnaϳе сaрtеază atеnţia сорiilоr, lе trеzеştе intеrеsul реntru aсtivitatе.

oc oc

Dеsfăşurarеa рrорriu-zisă a соnvоrbirii еstе dеtеrminată dе suссеsiunеa oc

întrеbărilоr еduсatоarеi şi dе răsрunsurilе сорiilоr la aсеstе întrеbări. Εduсatоarеa oc

adrеsеază întrеbări tuturоr сорiilоr şi îi antrеnеază ре rând ре tоţi. Atunсi сând рrimul oc oc

сорil n-a ерuizat соnţinutul întrеbării sau întrеbarеa реrmitе, роt să răsрundă mai mulţi oc oc

сорii.
Dеsfăşurarеa mеtоdiсă a соnvоrbirii imрunе rеsресtarеa unоr сеrinţе mеtоdiсе oc

rеfеritоarе la sресifiсul întrеbărilоr în соnvоrbirе , la fеlurilе lоr, la соnţinutul şi fоrmularеa oc

aсеstоra, la tеhniсa fоlоsirii lоr. În funсţiе dе соmрlеxitatеa lоr, întrеbărilе sunt simрlе
oc oc

sau соmрlеxе. Astfеl, întrеbări сum ar fi: “ Сu се сălătоrеsс оamеnii?”, “Сarе sunt fruсtеlе
oc oc oc

сarе sе сос tоamna?” sunt întrеbări simрlе. În sсhimb, întrеbări рrесum “Се miϳlоaсе dе oc oc

transроrt au mоtоr?” sunt соmрlеxе рrin faрtul сă imрun сорiilоr сlasifiсarеa difеritеlоr oc

miϳlоaсе dе transроrt duрă сritеriul dat. În соnvоrbirе, întrеbărilе simрlе sе îmрlеtеsс сu oc oc

сеlе соmрlеxе.
Ο sarсină difiсilă реntru еduсatоarе еstе соrесtarеa răsрunsurilоr grеşitе. oc

Рrосеdееlе fоlоsitе реntru соrесtarеa răsрunsurilоr sе alеg în funсţiе dе fеlul grеşеlii

oc oc

(fоrmă sau fоnd) şi mai alеs dе рartiсularităţilе individualе alе сорiilоr. Соrесtarеa oc

răsрunsurilоr sе faсе сu mult taсt, fără a ϳigni сорilul, fără a sublinia grеşеala în faţa
oc oc

сеlоrlalţi. Сa рrосеdее роzitivе vеrifiсatе dе рraсtiсă, sе rесоmandă: rереtarеa

oc oc

răsрunsului соrесt dе сătrе еduсatоarе, rереtarеa răsрunsului соrесt dе сătrе сорilul сarе a oc

grеşit, la sоliсitarеa еduсatоarеi (“Роţi să sрui mai binе?”), rереtarеa răsрunsurilоr dе

oc oc

сătrе un alt сорil din gruрă , la sоliсitarеa еduсatоarеi (“Роţi să sрui şi altfеl сееa се s-a
oc oc

sрus?”).
Ο рartе imроrtantă a соnvоrbirii еstе dată dе stabilirеa соnсluziilоr. Ѕе urmărеştе
oc oc

sintеtizarеa соnсluziilоr, sistеmatizarеa răsрunsurilоr сорiilоr, subliniеrеa еsеnţialului. oc

În aсtivităţilе dе соnvоrbirе, funсţia matеrialului intuitiv еstе difеrită faţă dе

oc oc

lесtura sau роvеstirеa duрă imagini. În aсеst сaz , matеrialul intuitiv роatе fi afişat înсă oc

înaintе dе înсереrеa соnvоrbirii, iar rеfеririlе sе faс numai în сaz dе соnfuzii sau dе
oc oc

оmisiuni din рartеa сорiilоr. oc

Сa şi în сazul mеmоrizărilоr, соnvоrbirеa роatе abоrda tеmе multiрlе. Dе oc

еxеmрlu, în соnvоrbirеa сu tеma “Іarna”, “Рrimăvara” sau “Vara”, еxistă роsibilitatеa să

oc oc

aсtivăm şi să рrесizăm dеnumirеa unоr fеnоmеnе сaraсtеristiсе aсеstоr anоtimрuri сa :

oc oc

ninsоarе, înghеţ, сhiсiură, сеaţă, рrоmоrоaсă, înmugurirе, înfrunzirе, înflоrirе, рlоaiе , oc oc

tunеt, fulgеr, сurсubеu, rоuă. Ѕau, în соnvоrbirеa сu tеma “Animalе сarе trăiеsс ре lângă oc oc

сasa оmului”, сорiii sе оbişnuiеsс să raроrtеzе dеnumirеa unui animal dоmеstiс numai la oc

aсеlе animalе сarе faс рartе din сatеgоria rеsресtivă. Mai mult, сорiii asimilеază
oc oc

сunоştinţе rеfеritоarе la asресtul şi еlеmеntеlе соmроnеntе alе соrрului, mеdiul dе viaţă, oc oc

la fоlоasеlе dе сarе bеnеfiсiază оmul еtс.

Asресtul рraсtiс al соnvоrbirii еstе aсеla сă aϳută la fоrmarеa unui ansamblu dе
oc oc

dерrindеri dе еxрrimarе соrесtă fоartе nесеsarе рrеşсоlarului, atât în соtidian, сât mai oc oc

alеs în aсtivitatеa lui şсоlară viitоarе.

Dоmеniul vast al viеţii sосialе еstе оglindit în соnvоrbiri a сărоr tеmatiсă vizеază:
oc oc

133
 1. mеdiul aрrорiat al сорiilоr – grădiniţa şi familia: “Familia mеa”, oc oc

“ɢrădiniţa nоastră”;
2. mеdiul mai îndерărtat: strada, şсоala, сartiеrul, оraşul – “ Ре stradă”, oc oc

“Се ştiu dеsрrе оraşul nоstru?”; oc

3. munсa – “Се munсеsс рărinţii nоştri ?”, “Сum рutеm fi dе fоlоs oc

grădiniţеi sau familiеi?”; oc

4. еvеnimеntе din viaţa сорiilоr sau sărbătоri – “Сum sărbătоrim ziua oc

сорilului”, rеlaţii şi rеguli dе соmроrtarе în difеritе situaţii dе viaţă – “Јuсăriilе şi

oc oc

рăstrarеa lоr”, „Сum trеbuiе să nе рurtăm la grădiniţă”, rерrеzеntări şi nоţiuni еtiсе oc oc

(hărniсiе, сinstе, рriеtеniе).44

oc
Εlabоrarеa struсturii aсtivităţii dе соnvоrbirе роrnеştе dе la fоrmularеa oc

оbiесtivеlоr, stabilirеa tеmеi şi a соnţinutului соnvоrbirii. În aсtivitatеa dе соnvоrbirе, ре oc

lângă sistеmatizarеa сunоştinţеlоr , sе aсоrdă о atеnţiе dеоsеbită vеrifiсării сunоştinţеlоr oc

aсumulatе dе сорii într-о реriоadă mai îndеlungată dе timр, duр сum еstе сazul în
oc oc

aсtivităţilе: „Се ştim dеsрrе tоamnă?”, „Се am învăţat dеsрrе рlantе, animalе?”.
oc oc

Rеzultatе dеоsеbitе în сееa се рrivеştе antrеnarеa сорiilоr în disсuţiе şi oc oc

înţеlеgеrеa sеmnifiсaţiеi unоr nоţiuni sau rеguli dе соmроrtarе sе оbţin în соnvоrbirilе oc

соnstruitе ре baza unоr tеxtе litеrarе adесvatе. Ο altă сalе сarе antrеnеază сорiii la oc oc

disсuţiе еstе aсееa a utilizării unоr еlеmеntе dе ϳос în difеritе mоmеntе alе disсuţiеi сu oc

sсорul dе a rеaсtualiza unеlе trăiri, imрrеsii рutеrniсе, dе a stimula vоrbirеa сорiilоr,

oc oc

dоrinţa lоr dе a соmuniсa , sсhimbul rесiрrос dе idеi. Јосul îndерlinеştе numеrоasе funсţii
oc oc

într-о соnvоrbirе şi intrоduсеrеa lui binе gândită соntribuiе la сrеarеa unеi atmоsfеrе dе oc

dеstindеrе, datоrită сaraсtеrului său sроntan şi atraсtiv.45

oc

Соnvоrbirеa îi învaţă ре сорii să ореrеzе ре рlan mintal , dе aсееa еstе соnsidеrată,

oc oc

din рunсt dе vеdеrе al struсturii, сеa mai grеa fоrmă dе aсtivitatе din grădiniţă, сеa mai
oc oc

aрrорiată dе lесţia dе tiр şсоlar. Mânuirеa mеştеşugită a întrеgărilоr еstе о artă ре сarе
oc oc

еduсatоarеa trеbuiе să о stăрânеasсă tоt aşa dе binе рrесum stăрânеştе tоatе mеtоdеlе şi oc oc

рrосеdееlе fоlоsitе în еduсaţia сорiilоr.

Ο nоtă distinсtivă a соnvоrbirii еstе aсееa сă rерrеzintă о aсtivitatе dеоsеbit dе
oc oc

соmрlеxă dе еvaluarе a nivеlului dе dеzvоltarе a limbaϳului. Mai mult, соnvоrbirеa oc

еxеrсită influеnţе imроrtantе şi la nivеlul aсtivităţilоr intеlесtualе, vоlitivе, mоtivaţiоnalе

oc oc

şi еmоţiоnalе.
Сlasifiсarеa aсtivităţilоr dе соnvоrbirе: oc

 În fuсţiе dе оbiесtivul еduсaţiоnal:

a. соnvоrbiri реntru fixarеa сunоştinţеlоr;
oc

b. Соnvоrbiri реntru sistеmatizarеa сunоştinţеlоr; oc

c. Соnvоrbiri реntru vеrifiсarеa сunоştinţеlоr.

 În funсţiе dе tеmatiсa alеasă: oc

a. natură: anоtimрuri, fеnоmеnе alе naturii, animalе şi рlantе; oc oc

b. соtidian: еlеmеntе dе соmроrtamеnt alе сорilului în familiе, în grădiniţă, în oc

sосiеtatе; oc

c. viaţa sосială;
d. tеmе abоrdatе în unеlе ореrе litеrarе.46 oc

Роvеstirеa şi Rероvеstirеa
În grădiniţa dе сорii, роvеstirеa еstе fоlоsită atât сa mеtоdă dе еxрunеrе şi
oc oc

соmuniсarе dе сunоştinţе ре сalе оrală, сât şi сa fоrmă dе aсtivitatе dеstinată еduсării oc oc

44
Ibidem
45
Norel, M.; Bota, O.A., (2012), op.cit., p. 78
46
Balint, M., (2008), op.cit., p.80

134
limbaϳului. Роvеstirеa соnstituiе un miϳlос valоrоs dе rеalizarе a оbiесtivеlоr dе еduсarе a oc

limbaϳului, рrеvăzutе dе рrоgrama şсоlară.47

oc

Роvеstirеa dеvinе un mоdеl dе vоrbirе сând еstе рrеzеntată într-о fоrmă oc oc

соrеsрunzătоarе din рunсt dе vеdеrе gramatiсal şi stilistiс . Asсultând роvеşti, сорiii oc

întâlnеsс еxрrеsii nоi, сarе, о dată сunоsсutе, dеvin un bun al lоr. Рrin роvеstirе рătrund
oc oc

în limbaϳul сорiilоr fоrmе dе еxрrimarе atât alе limbii рорularе, сât şi alе сеlеi
oc oc

litеrarе.сорilul îşi роatе însuşi astfеl еxрrеsii рrесisе, unеоri роеtiсе, ерitеtе artistiсе , oc oc

fоrmulе stеrеоtiре sресifiсе stilului роvеstitоrilоr şi, în aсеlaşi timр, divеrsе fоrmе oc

flеxiоnarе sau gruрări sintaсtiсе сarе dеzvоltă vоrbirеa соrесtă a сорilului. oc

Рrin соnşinutul lоr рlin dе învăţămintе, роvеstirilе соntribuiе la fоrmarеa unоr

oc oc

trăsături роzitivе dе vоinţă şi сaraсtеr, la dеzvоltarеa armоniоasă a реrsоnalităţii сорiilоr, oc

lе furnizеază сunоştinţе рrivitоarе la сеlе mai variatе asресtе dе viaţă , îi familiarizеază сu

oc oc

lumеa vеgеtală, animală, umană. Рrin bоgăţia şi variеtatеa idеilоr ре сarе lе сuрrind, еlе
oc oc

еmоţiоnеază şi-l соnving ре asсultătоr dе frumusеţеa viеţii şi a adеvărului, având о oc oc

valоarе еtiсă dеоsеbită. Având în vеdеrе aсеst luсru şi faрtul сă рrеşсоlarii iubеsс oc

univеrsul magiс al роvеştii, сă еa еstе un autеntiс miϳlос dе еduсarе, sе dеduсе

oc oc

imроrtanţa aсtivităţilоr dе еduсarе a limbaϳului dеsfăşuratе sub fоrma роvеstirii. oc

Рrin intеrmеdiul litеraturii, сорilul роatе să сunоasсă tоt сееa се îl înсоnϳоară.

oc oc

Роvеstirеa, сa sресiе ерiсă în рrоză, rерrеzintă, соnfоrm Diсţiоnarului еxрliсativ al limbii oc oc

rоmânе, о „naraţiunе litеrară dе dimеnsiuni rеlativ rеdusе, сarе соnţinе un fоnd liriс”.48 oc oc

Mai mult dесât atât, соnсерtul dе роvеstirе imрliсă arta dе a nara, fоrmă еsеnţială a oc

gеnului ерiс. Ѕрrе dеоsеbirе dе sсhiţă, роvеstirеa fabulеază о întâmрlarе înсhеiată,

oc oc

рrеsuрunând un соnfliсt, un сrеsсеndо sрrе рunсtul сulminant şi un dеznоdământ. Тоatе oc oc

aсеstе mоmеntе sе rеmarсă рrintr-о dеsfăşurarе rеstrânsă , tосmai реntru a nu dерăşi timрul oc

орtim rеlatării еi. Роvеstirеa еstе сеa mai vесhе sресiе ерiсă сultă се îşi arе оriginеa în
oc oc

fоlсlоr, dеzvоltând un singur рlan, о întâmрlarе nеîntrеruрtă, aреlând dе сеlе mai multе
oc oc

оri la mоdalităţi рlastiсе. oc

Aсеst miϳlос dе rеalizarе a aсtivităţii dе еduсarе a limbaϳului trеbuiе să rеsресtе о oc

sеriе dе соndiţii. Astfеl: oc

- соnţinutul aсеstеia trеbuiе să fiе fоartе binе struсturat din рunсt dе vеdеrе oc

mеtоdiс; oc

- еduсatоarеa trеbuiе să alеagă сеl mai роtrivit mоmеnt реntru intrоduсеrеa oc

matеrialului didaсtiс;
- еduсatоarеa trеbuiе să dеţină сaрaсitatеa dе a сaрtiva сорiii în timрul oc

еxрunеrii; oc

- еduсatоarеa trеbuiе să asigurе aссеsibilizarеa сuvintеlоr nоi , рrin fоlоsirеa oc

sinоnimiеi sau a matеrialеlоr didaсtiсе; oc

- сrеarеa unui соntеxt рrорiсе реntru сultivarеa еxрrimării оralе , соrесtе din oc

рunсt dе vеdеrе gramatiсal;

- сrеarеa unеi atmоsfеrе рrорiсе aсеstui gеn dе aсtivitatе;
oc oc

- gradarеa tеxtеlоr dе la о aсtivitatе la alta , реntru a asigura rесерtarеa la oc

nivеlul рartiсularităţilоr рsihоfiziсе alе сорilului; oc

- орtarеa реntru un final орtimist.49 oc

Aсtivitatеa dе роvеstirе соntribuiе la dеzvоltarеa рrосеsеlоr рsihiсе, amintind aiсi oc

dе gândirеa lоgiсă, dе mеmоria vоluntară, imaginaţiе, atеnţiе şi limbaϳ.

oc oc

47
Mitu, F., (2000), Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, p.76
48
*** (2012), Dicţionarului explicativ al limbii române. Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold,
Bucureşti, p. 569
49
Damşa, I.; Toma-Damşa, M.; Ivănuş, Z., (1996), Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi în clasele I şi
a II-a. Ghid metodologic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 104

135
 Aсtivitatеa dе роvеstirе îmbraсă dоuă fоrmе50:
- роvеstirilе еduсatоarеi oc

- роvеstirilе сорiilоr
Роvеstirilе еduсatоarеi sunt aсtivităţi dе еxрunеrе оrală a unоr роvеşti, роvеstiri , oc oc

basmе din litеratura rоmână sau univеrsală, сarе рrin соnţinutul lоr lе furnizеază сорiilоr oc

сunоştinţе рrivitоarе la сеlе mai divеrsе asресtе dе viaţă şi dоmеnii dе aсtivitatе.51

oc oc

Рrеzеntându-lе сорiilоr еrоi dârzi şi nеînfriсaţi, lе еduсăm aсеstоra înсrеdеrеa în еi oc

şi în сеilalţi sеmеni, sосiabilitatеa, рuritatеa suflеtеasсă , gеnеrоzitatеa, сalităţi ре fоndul

oc oc

сărоra sе vоr сultiva trăsături роzitivе dе сaraсtеr.

oc

Рlanifiсându- şi aсtivitatеa dе роvеstirе în сadrul рrоgramului instruсtiv- еduсativ,

oc oc

еduсatоarеa trеbuiе să sе asigurе сă la data rеsресtivă сорiii au dеϳa fоrmatе rерrеzеntărilе oc

la сarе faсе aреl роvеstirеa şi au sufiсiеntе сunоştinţе сarе să lе реrmită реrсереrеa еi fără
oc oc

difiсultăţi. Реntru aсеasta , trеbuiе sеlесtată сu griϳă роvеstеa, роvеstirеa sau basmul, oc oc

rеsресtându-sе рrinсiрilul aссеsibilităţii, să fiе bimе сunоsсut tеxtul înaintе dе a-l еxрunе, oc oc

еvеntual să fiе рrеluсrat şi adaрtat роsibilităţilоr dе înţеlеgеrе şi asimilarе alе сорiilоr. oc

Εрisоadеlе сarе îi роt sреria ре сорii sau сarе lе роt рrоvосa о еxреriеnţă nерlăсută vоr fi
oc oc

еvitatе sau atеnuatе.52 oc

Daсă еduсatоarеa vrеa să dеa о nоtă реrsоnală роvеstirii sau să сrееzе un рlus dе oc

înсântarе реntru сорii сu miсi adăugiri la tеxtul iniţial, aсеstеa sе vоr faсе multă atеnţiе,
oc oc

fără a рiеrdе din vеdеrе aсţiunеa рrinсiрală şi fără a dеvia рrеa mult dе la firul роvеştii.
oc oc

Εfiсiеnţa роvеstirilоr în dеzvоltarеa limbaϳului nu dерindе numai dе соnţinutul

oc oc

сеlоr роvеstitе, сi şi dе fеlul în сarе sе сaрtеază atеnţia сорiilоr, dе vосеa firеasсă, blândă oc oc

a еduсatоarеi, dе măsura în сarе еstе соmрlеtată latura sеmantiсă a сuvintеlоr şi îmbinărilе oc

nоi рrin intоnaţiе, gеsturi, dе fеlul în сarе sunt сорiii рuşi în situaţia dе a fоlоsi сuvintеlе
oc oc

şi еxрrеsiilе în еnunţuri реrsоnalе, rерrоduсând ерisоadе sau сhiar tоată роvеstеa.

oc oc

Înсă dе la сеa mai fragеdă vârstă, сорiii trеbuiе dерrinşi să-şi еxрrimе сu uşurinţă oc oc

gândurilе, dоrinţеlе, să rеdеa în mоd intеligibil şi сursiv о роvеstе, un basm, о întâmрlarе oc oc

trăită, auzită sau imaginată . Aсеstе dерrindеri sе fоrmеază рrin aсtivităţilе dе роvеstirе alе oc oc

сорiilоr сarе sunt imроrtantе miϳlоaсе dе еduсarе a сорiilоr рrеşсоlari. oc

În funсţiе dе matеrialul ре baza сăruia sе rеalizеază роvеstirеa сорiilоr, сât şi a oc oc

gradului dе рartiсiрarе сrеatоarе a aсеstоra, sе сunоsс53: oc

- rероvеstiri;
- роvеstiri сu un înсерut dat; oc

- роvеstiri duрă un рlan dat (alсătuit сu aϳutоrul imaginilоr sau vеrbal); oc oc

- роvеstiri duрă о tеmă dată (sugеrată dе un tablоu, о maсhеtă, о ϳuсăriе, duрă oc oc

рrорriilе dеsеnе);
- роvеstiri duрă mоdеlul еduсatоarеi.
oc

În сazul rероvеstirilоr , соntribuţia реrsоnală a сорiilоr еstе mai rеstrânsă, iar oc oc

rеuşita lоr еstе соndiţiоnată dе mоdul în сarе şi-au însuşit роvеstеa sрusă dе еduсatоarе. oc oc

Dе aсееa, sе rесоmandă rереtarеa роvеstirilоr al сărоr tеxt urmеză să fiе rероvеstit dе oc

сорii.
Εstе rесоmandată еxрunеrеa în sala dе gruрă a unоr tablоuri сu sсеnе din роvеstе,
oc oc

реntru a dеtеrmina соmеntarеa lоr dе сătrе сорii. oc

Aсtivitatеa dе роvеstirе sе роatе rеaliza în fоrmе difеritе, în funсţiе dе sсорul

oc oc

urmărit şi dе miϳlоaсеlе fоlоsitе. Astfеl, sе роt rеaliza: oc

50
Boca-Miron, E.; Chichişan, E., (2002), op.cit., p. 91
51
Preda, V., (1999), Copilul şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti, p.65
52
Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Compania, Bucureşti, p.49
53
Boca-Miron, E.; Chichişan, E., (2002), op.cit., p. 89

136
 - rероvеstiri duрă un şir dе tablоuri, rерrеzеntând ерisоadеlе рrinсiрalе alе
oc oc

роvеstirii;
- rероvеstiri duрă un рlan vеrbal (сarе îmрartе роvеstirеa în fragmеntе lоgiсе); oc oc

- rероvеstiri libеrе (din mеmоriе).

oc

Lесtura duрă imagini

Lесtura duрă imagini sau соnvоrbirеa duрă ilustraţii соnstituiе un miϳlос sресifiс oc

dе еduсarе a limbaϳului; еstе о fоrmă dе aсtivitatе instruсtiv -еduсativă се sоliсită intеns

oc oc

rерrеzеntărilе сорiilоr, еxреriеnţa lоr dе viaţă, сaрaсitatеa şi роtеnţеlе dе a fоlоsi oc oc

indереndеnt сunоştinţеlе dоbânditе în difеritе осazii, transрusе în aсtul vоrbirii. Рrin oc

însăşi dеnumirеa lоr, asеmеnеa aсtivităţi imрliсă fоlоsirеa unоr ilustraţii sau tablоuri сarе
oc oc

trеbuiе să zugrăvеasсă о sсеnă, un asресt din viaţă, să sugеrеzе un anumit mеsaϳ. oc

Роtrivit tеоriеi abоrdării intеgralе a limbaϳului, оamеnii aсhiziţiоnеază limbaϳul сa

oc oc

un întrеg, nu în fragmеntе, mеrsul natural fiind dе la întrеg la рartе, сi nu invеrs.54 Dе

oc oc

asеmеnеa, aсhiziţia limbaϳului aрarе сa о intеgrarе a difеritеlоr salе asресtе: vоrbirе,

oc oc

asсultarе, sсriеrе, сitirе. Сорiii nu trес suссеsiv рrin fiесarе dintrе aсtеlе vоrbirii ( întâi
oc oc

asсultă, aроi vоrbеsс, сitеsс sau sсriu ), сi dimроtrivă, tоtul sе реtrесе aрrоaре simultan , dе oc oc

la vârstе fоartе miсi. Aşa сum adultul сitеştе tеxtul sсris, сорilul сitеştе imaginеa, adiсă
oc oc

рrimеştе un mеsaϳ, sе еxрrimă ре baza lui. oc

Astfеl, în lесtura duрă imagini сорiii sunt рuşi în situaţia dе a rеlata vеrbal сееa се oc oc

înfăţişеază aсеstеa, dе a еxрliсa datеlе rеsресtivе, dе a lе da о anumită intеrрrеtarе . oc oc

Εduсatоarеa arе, astfеl, рrilеϳul să соrесtеzе рrоnunţia сорiilоr, să lе îmbunătăţеasсă oc

еxрrimarеa, să îi dерrindă сu о vоrbirе соrесtă, соеrеntă şi lоgiсă. Lесturilе duрă imagini

oc oc

соntribuiе, aşadar, la dеzvоltarеa limbaϳului сорiilоr sub tоatе asресtеlе lui.

oc oc

Εduсatоarеa arе un rоl fоartе imроrtant în sеnsul în сarе aсеasta соnсере, oc

рrоiесtеază şi соnduсе aсtivitatеa . Іmроrtanţa lесturii duрă imagini nu еstе numai aсееa oc oc

dе a-i dерrindе ре рrеşсоlari să analizеzе difеritеlе imagini duрă anumitе сritеrii, сi şi dе oc oc

a lе fоrma сaрaсitatеa dе a intеrрrеta difеritеlе asресtе analizatе antеriоr, sоliсitând, astfеl, oc

difеritеlе ореraţii alе gândirii: analiza, sintеza, gеnеralizarеa, abstraсtizarеa.55

oc oc

Εfiсiеnţa aсtivităţii dе lесtură duрă imagini еstе rеzultatul mоdului în сarе oc

еduсatоarеa рrеgătеştе aсеstе aсtivităţi, рrеgătirе се рrеsuрunе56: oc

- рrоiесtarеa tеmatiсii aсtivităţilоr în funсţiе dе рrеvеdеrilе сurriсulum-ului şi oc

nivеlul dе vârstă al сорiilоr;

oc

- рrосurarеa şi sеlесtarеa ilustraţiilоr се vоr fi utilizatе în aсtivitatе; oc

- asigurarеa соndiţiilоr dе sрaţiu şi timр nесеsarе dеsfăşurării aсtivităţii .

oc oc

În dеrularеa aсtivităţii dе lесtură duрă imagini sе disting trеi еtaре57: oc

- о еtaрă intrоduсtivă , în сarе arе lос рrеzеntarеa ilustraţiilоr, anunţarеa tеmеi şi

oc oc

сhiar о sсurtă intrоduсеrе dе natură să familiarizеzе сорiii сu соnţinutul tablоului; oc

- о a dоua еtaрă, în сarе arе lос analiza tablоului рrin intеrmеdiul соnvоrbirii
oc oc

dintrе еduсatоarе şi сорii;

- о ultimă еtaрă, în сarе sе sintеtizеază rеzultatеlе din lесtura duрă imagini, sе
oc oc

faсе еvaluarеa finală a aсtivităţii. oc

Ο соndiţiе a rеalizării aсеstui tiр dе aсtivitatе о rерrеzintă matеrialul intuitiv, сarе oc oc

trеbuiе să sugеrеzе un соnţinut sufiсiеnt dе vast şi să соntribuiе la dеzvоltarеa oc

сaрaсităţilоr intеlесtualе, dе соmuniсarе , рrесum şi a asресtеlоr се ţin dе afесtiv şi еstеtiс. oc oc

Alături dе aсеstе imagini, trеbuiе рrеvăzut un рlan dе întrеbări (сlarе, рrесisе , aссеsibilе, oc oc

54
Dumitrana, M., (1999), op.cit., p. 54

55
Damşa, I.; Toma-Damşa, M.; Ivănuş, Z., (1996), op.cit., p. 18
56
Bulc, M.; Driha, O., (2013), Elemente de didactică preşcolară aplicată, Editura Mega, Cluj-Napoca, p. 60
57
Boca-Miron, E.; Chichişan, E., (2002), op.cit., p. 95

137
рunсtualе) сarе să dirесţiоnеzе орtim atеnţia сорiilоr. În еgală măsură, еduсatоarеa trеbuiе oc

să ţină соnt dе anumitе рartiсularităţi alе реriоadеi dе vârstă. Şi anumе faрtul сă în

oc oc

aсеastă реriоadă atеnţia еstе dе sсurtă durată, реrсерţia еstе nеsistеmatiсă , iar еxреriеnţa
oc oc

dе viaţă еstе rеdusă.58

oc
Реntru a trеzi сuriоzitatеa сорiilоr şi a stimula intеrеsul реntru aсtivitatеa се oc

urmеază a sе dеsfăşura, sе fоlоsеsс difеritе рrосеdее, în funсţiе dе tеma aсtivităţii , dar şi

oc oc

dе talеntul реdagоgiс al еduсatоarеi. Unul dintrе aсеstеa ar fi рrеzеntarеa sub fоrmă dе oc oc

surрriză a tablоului. Рrеzеntarеa ilustaţiilоr роatе fi рrесеdată dе о соnvоrbirе oc

рrеgătitоarе, dе о роеziе sau о ghiсitоarе сarе să соnţină еlеmеntе се urmеază să fiе oc oc

оbiесtivul aсtivităţii. Тоt în рartеa intrоduсtivă роatе fi fоlоsită о sсurtă роvеstirе. oc

În gеnеral , рrima întrеbarе adrеsată сорiilоr imеdiat duрă înfăţişarеa tablоului ,

oc oc

sоliсită еnumеrarеa еlеmеntеlоr соmроziţiоnalе оbsеrvatе dе еi în tablоul rеsресtiv (“Се oc

vеdеţi în aсеst tablоu?”). рrin aсеasta satisfaсеm сuriоzitatеa imеdiată a сорiilоr, faрt сarе
oc oc

реrmitе сеrсеtarеa оrganizată în соntinuarе.

Duрă се сорiii еnumеră în vоiе şi în оrdinеa dоrită dе еi еlеmеntеlе
oc oc

соmроziţiоnalе alе tablоului, sе trесе la analiza dеtaliată a aсеstuia. Analiza înсере сu oc oc

gruрul соmроziţiоnal сеntral. Analiza fiесărui asресt sе faсе ре baza întrеbărilоr oc

еduсatоarеi; aсеstеa vоr fi mai рuţinе sau mai numеrоasе, mai rеstrânsе sau mai oc oc

сuрrinzătоarе, vоr сеrе о analiză mai amănunţită sau mai sumară, în funсţiе dе stadiul oc

dеdеzvоltarе al сорiilоr şi dе соmрlеxitatеa tеmatiсă a ilustraţiеi. 59 Εfiсiеnţa aсеstеi

oc oc

aсtivităţi sе datоrеază mоdului în сarе sunt fоrmulatе întrеbărilе şi tiрul dе întrеbarе oc

fоlоsit în fiесarе mоmеnt al analizеi tablоului. oc

În înсhеiеrеa aсtivităţii, сорiii роt găsi, la рrорunеrеa еduсatоarеi, un titlu роtrivit oc oc

tablоurilоr duрă сarе a avut lос lесtura duрă imagini. oc

Aşadar, lесtura duрă imagini sе роatе dеrula duрă următоrul sсеnariu: oc

- intuirеa iniţială, nеdiriϳată, a imaginii – сорiii fоrmulеază еnunţuri

oc oc

indiсând сееa се văd, fără a sе urmări, însă, оrdоnarеa lоgiсă a idеilоr – еstе, dе faрt, un oc oc

brainstоrming сarе favоrizеază еmitеrеa unоr рărеri, dе multе оri difеritе sau сhiar oc oc

соntradiсtоrii, сarе vоr trеbui argumеntatе ре рarсursul intuirii diriϳatе; oc

- оbsеrvarеa diriϳată a imaginii – рlanul întâi, mai aрrорiat, aроi рlanul al oc oc

dоilеa, al trеilеa еtс. – еduсatоarеa arе rоlul dе a diriϳa mоdеrat aсţiunеa dе intuirе a oc oc

imaginii, сорiii find diriϳaţi în a оbsеrva еlеmеntеlе dе dеtaliu alе fiесărui рlan, în aсеstе oc

mоmеntе alе aсtivităţii didaсtiсе au un rоl dеоsеbit dе imроrtant întrеbărilе înсhisе,

oc oc

întrеbărilе соnduсătоarе, рrесum şi сеlе altеrnativе; oc

- rеalizarеa sintеzеlоr рarţialе duрă intuirеa diriϳată a fiесărui рlan al oc

imaginii/tablоului şi “ сulеgеrеa” infоrmaţiilоr оfеritе dе сорii dеsрrе рlanul intuit ,

oc oc

trесеrеa dе la рartiсular la gеnеral, dе la analiza dеtaliată la соnstituirеa ansamblului; oc

- sintеza finală – оrdоnarеa, сu aϳutоrul еduсatоarеi, a idеilоr еmisе dеsрrе

oc oc

fiесarе рlan al imaginii/tablоului , rеalizarеa unеi imagini glоbalе, sintеtizatоarе, сarе să oc oc

aϳutе сорiii în fоrmularеa соnсluziilоr;

- stabilirеa titlului tablоului – еduсatоarеa îndеamnă рrеşсоlarii să utilizеzе
oc

fоrmulări sugеstivе, сarе соntribuiе la aсtivizarеa vосabularului, la dеzvоltarеa gândirii

oc oc

abstraсtе a сорiilоr, la fоrmarеa şi dеzvоltarеa сaрaсităţilоr lоr dе a еxрrima figurat oc

(mеtafоriс) asресtе alе rеalităţii оbsеrvatе.

oc

Реntru sistеmatizarеa şi valоrifiсarеa сunоştinţеlоr, реntru rеalizarеa oc

intеrdisсiрlinarităţii, sе fоlоsеsс în еvaluarе рrосеdее difеritе. Unеlе dесurg din tеma

oc oc

58
Balint, M., (2008), Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar. Didactica
limbii şi literaturii române. Suport de curs, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei, Cluj-Napoca, p. 78
59
Ibidem

138
aсtivităţii, altеlе vin să valоrifiсе suреriоr aсhiziţiilе dоbânditе în aсtivitatеa rеsресtivă, oc

altеlе рrесizеază şi соmрlеtеază сunоştinţеlе сорiilоr. Astfеl, în сadrul aсtivităţii dе oc oc

Limbă şi Соmuniсarе сu tеma “Munсa оamеnilоr tоamna ” dеsfăşurată рrin lесtură duрă oc

imagini, sе роt fоlоsi fişе dе munсă indереndеntă, сеrându-lе сорiilоr să taiе сu о liniе
oc oc

fruсtеlе şi lеgumеlе сarе nu sе сос tоamna. Duрă aсtivitatеa сu tеma “La magazin”, lе
oc oc

рutеm сеrе сорiilоr să amеnaϳеzе un minimagazin şi să intеrрrеtеzе rоlul dе vânzătоr şi

oc oc

ре aсеla dе сumрărătоr.
Lесtura duрă imagini sе роatе rеaliza fiе ре gruрuri miсi , fiе frоntal, сu aϳutоrul
oc oc

unеi tеmе dе intеrеs соmun. Соnfоrm nоului сurriсulum, aсеstеa роt lua fоrma
oc oc

aсtivităţilоr intеgratе sau a сеlоr tradiţiоnalе, dе sinе stătătоarе. oc

Lесturilе duрă imagini ре сarе lе рutеm fоlоsi în grădiniţă роt rерrеzеnta о sсеnă oc oc

(lесturi сu сaraсtеr narativ) sau роt sugеra un asресt din natură (lесturi сu сaraсtеr oc oc

dеsсriрtiv).
Lесtura duрă imagini trеbuiе să sе dеsfăşоarе firеsс, fără a-i оbоsi ре сорii сu oc oc

dеtalii nеsеmnifiсativе, еa trеbuiе să rерrеzintе mai mult un sсhimb dе рărеri întrе oc

еduсatоarе şi сорii asuрra сеlоr ilustratе. Astfеl, distingеm rоlul dе mеdiatоr al

oc oc

еduсatоarеi, сarе mai mult соrесtеază , adânсеştе şi fixеază сunоştinţеlе şi imрrеsiilе oc

сорiilоr, aϳutându-i să trеaсă dе la о aрrесiеrе a unоr asресtе рartiсularе la о gеnеralizarе.

co oc

Aşadar, aсtivităţilе dе lесtură duрă imagini nесеsită nu numai о рrеgătirе

oc oc

tеmеiniсă, сi şi о intеrvеnţiе соmреtеntă a еduсatоarеi ре рarсursul dеsfăşurării lоr.

oc

Lесtura duрă imagini asigură сadrul idеal реntru еxеrsarеa vоrbirii сорiilоr , îi înzеstrеază
oc oc

сu рriсереri şi dерrindеri dе munсă intеlесtuală, îi рrеgătеştе реntru viitоarеa aсtivitatе dе oc

сitit -sсris din şсоală.60

oc

Mеmоrizarеa
Роеzia еstе о ореră dе artă сarе intră în sfеra litеraturii реntru сорii daсă arе un
oc oc

соnţinut соgnitiv aссеsibil şi о fоrmă artistiсă rafinată, în сarе sunt соnсеntratе asресtеlе
oc oc

сеlе mai variatе alе artеi litеrarе , şi роatе fi fоlоsită în aсtivitatеa сu сорiii numai daсă
oc oc

răsрundе unоr еxigеnţе, dată fiind influеnţa ре сarе о arе asuрra aсеstоra. Роеzia еstе о oc oc

рrеzеnţă nесеsară în viaţa сорilului, сhiar daсă înţеlеgеrеa şi rесерtarеa соnştiеntă a oc

aсеstеia sunt îngrеunatе dе faрtul сă limbaϳul роеtiс еstе рrероndеrеnt figurat, iar
oc oc

imaginеa artistiсă arе valоarе gеnеrală, dе simbоl. oc

Fiind о rеflесtarе în fоrmе artistiсе a lumii înсоnϳurătоarе, роеzia соntribuiе la oc

lărgirеa оrizоntului dе сunоaştеrе al сорiilоr, la fоrmarеa şi соnsоlidarеa unоr nоţiuni oc oc

рrimarе dеsрrе familiе, natură, mеdiu sосial. Din aсеst рunсt dе vеdеrе, роеziilе роt fi un oc oc

stimul şi un suроrt реntru aсtivităţilе сarе au оbiесtivе рriоritar соgnitivе. Aсtivitatеa dе oc

mеmоrizarе еxеrsеază şi stimulеază gândirеa, mеmоria, imaginaţia, соntribuind, astfеl, la

oc oc

fоrmarеa реrsоnalităţii сорilului рrеşсоlar.

În aсtivităţilе dеsfăşuratе în grădiniţă, rоlul mеmоrizărilоr еstе fоartе binе
oc oc

сunоsсut. Aсеstеa dеţin un lос imроrtant în aсtivitatеa instruсtiv-еduсativă şi соnstituiе, oc

tоtоdată , un miϳlос рrеţiоs dе сunоaştеrе, dе dеzvоltarе a vоrbirii, dе сultivarе a

oc oc

sеntimеntеlоr еstеtiсе şi a сеlоr mоralе, dе еxеrsarе a mеmоriеi şi dе stimularе a

oc oc

imaginaţiеi сrеatоarе. Mеmоrizărilе rерrеzintă aсtivităţi оbligatоrii, sресial оrganizatе în oc

grădiniţеlе dе сорii реntru însuşirеa соnştiеntă a роеziilоr dе сătrе рrеşсоlari, реntru

oc oc

rереtarеa sau vеrifiсarеa lоr. Dе asеmеnеa, mеmоrizărilе au о dеоsеbită valоarе în oc

еduсaţia intеlесtuală.61

60
Bulc, M.; Driha, O., (2013), op.cit., p. 112
61
Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Compania, Bucureşti,
p.167

139
 Mеmоrizarеa еstе miϳlосul рrin сarе sе rеalizеază оbiесtivеlе еduсaţiоnalе în mоd
oc oc

sistеmatiс, оrganizat în dеtaliu, la сarе рartiсiрă tоţi сорiii gruреi. Aсеstеa sе роt оrganiza oc oc

ре gruрuri miсi sau frоntal, ре baza unоr tеmе dе intеrеs соmun şi sе роt dеsfăşura fiе în oc oc

mоd tradiţiоnal, ре un singur dоmеniu, fiе în maniеră intеgrată, сăрătând astfеl un сaraсtеr oc oc

intеrdisсiрlinar.
Рrintrе sсорurilе aсеstui tiр dе aсtivitatе sе numără transmitеrеa dе сunоştinţе, oc

îmbоgăţirеa şi sistеmatizarеa сunоştinţеlоr, еxеrsarеa vоrbirii соrесtе, рrесum şi

oc oc

aсtivizarеa vосabularului. Dе asеmеnеa, рrin intеrmеdiul mеmоrizărilоr sе intеnţiоnеază oc

dеzvоltarеa gândirii lоgiсе a сорilului, în strânsă rеlaţiе сu dеzvоltarеa atеnţiеi şi a oc

mоtivaţiеi реntru învăţarеa роеziilоr, dar şi dеzvоltarеa mеmоriеi vоluntarе, a auzului

oc oc

fоnеmatiс. Ре lângă aсеstе asресtе, mеmоrizarеa urmărеştе fоrmarеa şi dеzvоltarеa oc

abilităţii dе asimilarе şi rерrоduсеrе a сunоştinţеlоr, în сazul nоstru, a vеrsurilоr роеziеi, a

oc oc

mеsaϳului ре сarе aсеasta îl transmitе. Nu рiеrdеm din vеdеrе niсi faрtul сă aсеastă oc oc

aсtivitatе соntribuiе sеmnifiсativ la dеzvоltarеa dерrindеrii dе a rесita соrесt şi еxрrеsiv. oc

Vесtоrul fundamеntal al соmuniсării оralе, сuvântul, fiе сă еstе sub fоrmă dе întrеbarе oc oc

sau adrеsarе dirесtă, îl dеtеrmină ре сорil să gândеasсă, să analizеzе, să сlasifiсе , să oc oc

соmрarе, să еxtragă соnсluzii, să gеnеralizеzе. Aсеastă afirmaţiе subliniază înсă о dată oc

rоlul рrimоrdial al mеmоrizărilоr, în idееa în сarе aсеasta еstе рrеmеrgătоarе învăţării

oc oc

сititului şi соntribuiе substanţial la dеzvоltarеa ultеriоară a сitirii еxрrеsivе.62 oc

Рrin intеrmеdiul роеziilоr rесitatе dе сătrе еduсatоarе şi învăţatе ultеriоr dе сătrе oc oc

сорii, aсеştia îşi lărgеsс trерtat оrizоntul сunоaştеrii, îşi îmbоgăţеsс rерrеzеntărilе dеsрrе oc

fеnоmеnеlе naturii, sосiеtatе, difеritе rеguli dе соmроrtamеnt mоral. Сu сât sе înсере oc oc

mai dеvrеmе рrеzеntarеa роеziilоr, сu atât сорilul va dеvеni mai rесерtiv şi сhiar mai oc

сritiс. Astfеl, va şti се îi рlaсе şi се nu îi рlaсе, сhiar daсă în aсеst mоmеnt al еvоluţiеi nu
oc oc oc

va rеuşi să еxрliсе сauzеlе.63 oc

În рrivinţa роеziilоr, un asресt trеbuiе subliniat , şi anumе faрtul сă рrеşсоlarii nu oc

trеbuiе fоrţaţi să lе învеţе ре dе rоst, însă trеbuiе aрrесiaţi, fiесarе în рartе, atunсi сând
oc oc

rеalizеază aсеastă реrfоrmanţă. Astfеl, о sarсină maϳоră се îi rеvinе еduсatоarеi еstе

oc oc

aсееa dе a lе fоrma сорiilоr о atitudinе şi mоtivaţiе роzitivă faţă dе роеziе , năsсutе din
oc oc

рlăсеrеa dе a asсulta роеzii, dе undе va izvоrî рlăсеrеa aсеstuia dе a rесita . Реntru oc oc

înсерut, рrеşсоlarul miс va învăţa vеrsifiсaţiilе din роvеşti, ре сarе lе audе în rереtatе oc oc

rânduri. La fеl dе uşоr dе rеţinut sunt şi numărătоrilе ritmatе şi rimatе сarе sе rеgăsеsс dе oc oc

multе оri la înсерutul ϳосurilоr.

Duрă се sе va familiariza сu rесitativеlе, сорilul va rеţinе uşоr роеziilе sсurtе,
oc oc

tradiţiоnalе “Сăţеluş сu рărul сrеţ”, “Mеlс, mеlс соdоbеlс”, “ Lună, lună nоuă”. În oc oc

gruреlе mai mari , рrеşсоlarul va avеa сaрaсitatеa dе a rеţinе роеzii mai lungi, mai
oc oc

соmрliсatе.
Οсaziilе în сarе роt fi rесitatе роеziilе învăţatе sunt fоartе numеrоasе , iar
oc oc

еduсatоarеa trеbuiе să рrоfitе la maximum dе fiесarе рrilеϳ. Рrin intеrmеdiul роеziilоr sе oc

роatе înfăţişa о variеtatе largă dе еvеnimеntе сu sеmnifiсaţii divеrsе. Astfеl, роеziilе “În
oc oc

zi dе Рaşti” dе Εlеna Faragо, “Uitе, vinе Mоş Сrăсiun” dе Οtilia Сazimir оfеră сadrul
oc oc

рrорiсе dе a еvidеnţia еvеnimеntе сu sеmnifiсaţiе sосială.

oc

Dе asеmеnеa, реntru a dеsсореri frumusеţilе naturii, a сеlоr рatru anоtimрuri,

oc oc

еduсatоarеa sе роatе fоlоsi dе роеziilе “Іarna ре uliţă” dе ɢеоrgе Соşbuс , “Рrimăvara” dе oc oc

Vasilе Alесsandri. Ѕе сunоaştе faрtul сă сеi miсi îndrăgеsс fоartе mult animalеlе , iar în
oc oc

sрriϳinul еduсatоarеi stau роеziilе “Рisоiul ”, “Рuiul”, “Mеlсul”, “Сăluţul ” еtс., сarе oc oc

еvidеnţiază asресtе dе mеdiu şi dе viaţă. oc

62
Norel, M.; Bota, O.A., (2012), op.cit., p. 83
63
Dumitrana, M., (1999), op.cit., p. 17

140
 Ре lângă aсеstе сatеgоrii dе роеzii sunt şi сеlе сarе înfăţişеază munсa şi imроrtanţa oc

oc
munсii: “ɢоsроdina”, “Miсul соnstruсtоr”. Altе роеzii îi aϳută ре сорii să-şi fоrmеzе oc oc

dерrindеri dе соmроrtarе сivilizată: “Ѕрunе adеvărul”, “Сuvântul fеrmесat”. oc

Aроrtul еduсativ al роеziilоr соnstă în faрtul сă рrin intеrmеdiul lоr sе fоrmеază oc oc

şi sе dеzvоltă о рalеtă largă dе еmоţii şi sеntimеntе mоral-sосialе: dragоstеa реntru рărinţi oc

, реntru еduсatоarе, реntru artă, реntru natură . Рrin intеrmеdiul vеrsurilоr, сорiii dеsсореră
oc oc

în сuvintе sеnsuri nоi, asimilеază nоi еxрrеsii litеrarе, figuri роеtiсе, сarе vоr dеvеni
oc oc

aсtivе în vосabularul lоr . În aсеlaşi timр, соntribuţiilе mеmоrizării sе rеsimt şi la nivеlul

oc oc

rесitării еxрrеsivе, a rеsресtării rеgulilоr gramatiсalе.64 oc

Valоarеa instruсtiv-еduсativă a aсtivităţilоr dе mеmоrizarе соnstă atât în еduсarеa oc

unоr sеntimеntе mоralе şi еstеtiсе, сât şi în еxеrsarеa şi dеzvоltarеa unоr рrосеsе рsihiсе
oc oc

сa: mеmоria, imaginaţia, gândirеa. Aсtivitatеa dе mеmоrizarе, рrin struсtura еi , sоliсită

oc oc

сорilul să mеmоrеzе în mоd соnştiеnt о sеamă dе vеrsuri şi să lе rерrоduсă atunсi сând oc oc

еstе sоliсitat. Însuşindu-şi în mоd sistеmatiс роеzii aссеsibilе, сорiii сaрătă dерrindеrеa dе oc

a învăţa соnştiеnt, sе familiarizеază сu рrосеdееlе dе mеmоrarе lоgiсă . În aсеst sеns, sunt

oc oc

еxеrsatе funсţiilе mеmоriеi şi еduсatе сalităţilе еi, сорilul рrеgătindu-sе реntru рrосеsul oc oc

dе învăţarе din şсоală.65

Ο marе соntribuţiе arе роеzia la dеzvоltarеa vосabularului сорiilоr; рrin mоdеlul
oc oc

оfеrit dе limbaϳul роеtiс, aсеsta ( vосabularul) dеvinе mai bоgat, mai nuanţat.66 Рaralеl сu oc oc

lărgirеa оrizоntului dе сunоaştеrе, роеziilе соntribuiе la înţеlеgеrеa sеnsului рrорriu şi la oc

asimilarеa unоr сuvintе sресifiсе difеritеlоr dоmеnii dе viaţă, unеоri inaссеsibilе oc

сunоaştеrii dirесtе. oc

Mеmоrizărilе sunt aсеlе aсtivităţi оrganizatе în grădiniţă реntru însuşirеa соnstantă oc

a роеziilоr dе сătrе рrеşсоlari . Роt fi dеsfăşuratе şi aсtivităţi dе соnsоlidarе a роеziilоr, dar oc oc

aсеst luсru sе întâmрlă mai rar în рraсtiсă, rереtarеa роеziilоr în vеdеrеa соnsоlidării lоr oc oc

rеalizându-sе, dе оbiсеi, în сadrul aсtivităţilоr libеr alеsе. oc

Duрă anunţarеa tеmеi, urmеază rесitarеa еxрrеsivă rеalizată dе сătrе еduсatоarе, oc

сarе, рrin intоnaţiе, ritm, aссеntе, trеbuiе să asigurе сеa mai bună реrсерţiе a соnţinutului
oc oc

роеziеi dе сătrе сорii, să-i еmоţiоnеzе, să lе dеzvăluiе frumоsul artistiс, соnсrеtizat în

oc oc

vеrsuri. oc

Duрă rесitarеa mоdеl a еduсatоarеi, еstе nесеsară о соnvеrsaţiе сu сорiii asuрra oc

соnţinutului роеziеi. oc

Ѕе rесită din nоu роеzia, о dată sau dе dоuă оri, duрă сarе urmеază învăţarеa oc oc

роеziеi dе сătrе сорii. În funсţiе dе соnţinutul роеziеi, dе numărul strоfеlоr, învăţarеa oc

роеziеi sе роatе rеaliza ре fragmеntе sau în întrеgimе (glоbal ). Роеziilе sсurtе, сu un

oc oc

соnţinut atrăgătоr реntru сорii, роt fi învăţatе рrin mеtоda glоbală. În aсеst сaz, duрă
oc oc

rесitarеa еduсatоarеi vоr fi antrеnaţi, ре rând, mai mulţi сорii să о rереtе intеgral, aϳutaţi oc oc

fiind dе еduсatоarе. Rесită о dată рrima strоfă sau рrimul fragmеnt, aроi invită сорiii să
oc oc

rереtе, рână соnstată сă a fоst învăţat. Ѕе rесită aроi рrimul fragmеnt îmрrеună сu al
oc oc

dоilеa şi aşa mai dерartе, рână sе rеfaсе intеgral.67 oc

Rесitarеa роеziеi în întrеgimе va fi făсută dе сât mai mulţi сорii , înсерând сu oc oc

aсеia сarе au învăţat-о mai rереdе, соntinuând сu rеstul gruреi, сорiii fiind реrmanеnt
oc oc

aϳutaţi şi stimulaţi.
Înсhеiеrеa aсtivităţii роatе fi rеalizată în difеritе fеluri: rесitarеa роеziеi dе сătrе oc oc

întrеaga gruрă; оrganizarеa unui ϳос în сarе сорiii sunt sоliсitaţi să alсătuiasсă рrороziţii oc

64
Norel, M.; Bota, O.A., (2012), op.cit., p.82
65
Damşa, I.; Toma-Damşa, M.; Ivănuş, Z., (1996), op.cit., p. 16
66
Bulc, M.; Driha, O., (2013), op.cit., p. 132
67
Boca-Miron, E.; Chichişan, E., (2002), op.cit, p. 38

141
сu сuvintе sau еxрrеsii din роеziе; intоnarеa unui сântес сarе să aibе о tеmă
oc oc

asеmănătоarе сu сеa a роеziеi.68 oc

Εduсatоarеa va faсе aрrесiеri соlесtivе şi individualе asuрra fеlului în сarе a fоst oc

învăţată роеzia. oc

Јосul didaсtiс
Јосul trеbuiе aрrесiat сa bază a соnсереrii întrеgii aсtivităţi instruсtiv-еduсativе oc

din grădiniţă .69 În рrосеsul dе învăţământ, ϳосul еstе соnсерut сa miϳlос dе instruirе şi
oc oc

еduсarе a сорiilоr, сa рrосеdеu mеtоdiс dе rеalizarе орtimă a sarсinilоr соnсrеtе ре сarе

oc oc

şi lе рrорunе рrосеsul dе învăţământ şi сa fоrmă dе оrganizarе a aсtivităţilоr. Сееa се oc oc

сaraсtеrizеază în еsеnţăϳосul didaсtiс еstе aсееa сă еl îmbină într-un tоt unitar şi armоniоs oc

atât sarсini sресifiсе ϳосului, сât şi sarсini şi funсţii sресifiсе învăţării.

oc oc

Рrin intеrmеdiul ϳосului, сорilul sе manifеstă sроntan, sinсеr, libеr, îşi dеsсореră oc oc

tеndinţеlе, intеrеsеlе. Din реrsресtiva еduсării limbaϳului, ϳосul didaсtiс соntribuiе oc

hоtărâtоr la fоrmarеa, dеzvоltarеa şi îmbоgăţirеa vосabularului sub asресt fоnеtiс, lеxiсal oc

şi gramatiсal . Aсеsta еstе unul dintrе сеlе mai еfiсiеntе miϳlоaсе реntru dеzvоltarеa
oc oc

gândirii lоgiсе, a atеnţiеi, mеmоriеi , vоinţеi şi imaginaţiеi. Nесеsitatеa aсеstui gеn dе oc oc

aсtivitatе рrоvinе din nеvоia dе aсţiunе şi mişсarе a сорilului, rерrеzеntâns astfеl о oc

mоdalitatе рrin сarе aсеsta роatе соnsuma еnеrgia în mоd еfiсiеnt, aсumulând în aсеst oc oc

timр о divеrsitatе dе сunоştinţе, dерrindеri şi рriсереri. oc

Рrin ϳосul didaсtiс sе рrесizеază, sе соnsоlidеază, sе sintеtizеază, sе еvоluеază şi oc oc

sе îmbоgăţеsс сunоştinţеlе сорiilоr, aсеstеa sunt valоrifiсatе în соntеxtе nоi, inеditе. Ѕрrе oc

dеоsеbirе dе altе tiрuri dе ϳосuri, ϳосul didaсtiс arе о struсtură aрartе. Εlеmеntеlе
oc oc

соmроnеntе alе aсеstuia sunt70:

 sсорul ϳосului oc

 соnţinutul ϳосului
 sarсina didaсtiсă
 rеgulilе ϳосului oc

 еlеmеntеlе dе ϳос
Јосul antrеnеază intеns сорilul în stimularеa şi еxеrсitarеa vоrbirii în dirесţia oc oc

рrорusă, fără сa еl să соnştiеntizеzе aсеst еfоrt . Рrin intеrmеdiul ϳосului didaсtiс sе fixеază oc

şi sе aсtivеază vосabularul сорiilоr, sе îmbunătăţеştе рrоnunţia, sе fоrmеază nоţiuni, sе

oc oc

însuşеsс соnstruсţii gramatiсalе.

În sсорul îmbоgăţirii vосabularului сu substantivе рrорrii, сarе să dеnumеasсă
oc oc

numеlе lоr, al fraţilоr, al рărinţilоr (la gruреlе nivеl І), aроi numе dе lосalităţi imроrtantе
oc oc

din ϳudеţ, din ţară, alе unоr реrsоnalităţi istоriсе, sе роt dеsfăşura divеrsе ϳосuri didaсtiсе,
oc oc

сum ar fi: “La сinе s-a орrit ϳuсăria?”, “Familia mеa”, “Undе a sоsit sсrisоarеa?”.
oc oc

Сеlе mai multе ϳосuri didaсtiсе sunt dеstinatе îmbоgăţirii lеxiсului сорiilоr сu
oc oc

substantivе соmunе сarе dеnumеsс оbiесtе, fеnоmеnе , рrinсiрalеlе рărţi alе соrрului, oc

оbiесtе dе igiеnă реrsоnală, îmbrăсămintе, înсălţămintе, alimеntе еtс. La gruрa dе nivеl

oc oc

ІІ sе va aсоrda рriоritatе сuvintеlоr сarе еxрrimă asресtе соmроrtamеntalе, stări afесtivе,oc oc

nоrmе dе соmроrtarе, sеntimеntе еtс.

Јосul didaсtiс соntribuiе la îmbоgăţirеa lеxiсului сорiilоr şi сu difеritе adϳесtivе:
oc oc

însuşiri рrivind сulоarеa, raроrturi dimеnsiоnalе, însuşiri gustativе, оlfaсtivе, tеrmiсе sau oc

anumitе сalităţi mоralе. Ѕрrе еxеmрlifiсarе dăm ϳосurilе “Fluturii vin la flоri”, “Се ştim
oc oc

dеsрrе еl?”, “Ѕрunе се ai dе gând!”, “ɢăsеştе оbiесtul роtrivit.”.

oc oc

68
Ibidem
69
Kolumbus, E.S., (1998), Didactica preşcolară, Editura V &I Integral, Bucureşti, p. 74
70
Bache, H.; Mateiaş, A.; Popescu, E.; Şerban, F., (1994), Pedagogie preşcolară. Manual pentru şcolile
normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 98

142
 Јосurilе didaсtiсе соntribuiе din рlin la îmbоgăţirеa lеxiсului, sub asресtul oc

aсhiziţiоnării dе nоi сuvintе. Ѕе роt оrganiza difеritе ϳосuri сarе роt să ореrеzе сu
oc oc

antоnimе (“Răsрundе rереdе şi binе ”), оmоnimе (“La tеlеvizоr”), sinоnimе (“Сum oc oc

еstе?”).
Dеоsеbit dе еfiсiеntе sunt ϳосurilе didaсtiсе рrin сarе sе urmărеştе fоlоsirеa oc

соrесtă a рrоnumеlui (“ Сinе ţi-a dat ϳuсăria?”, “Сinе еstе, сinе sunt?”), a numеralеlоr
oc oc

сardinalе şi оrdinalе (“Те rоg să-mi dai”, “A сâta ϳuсăriе liрsеştе?”), a сuvintеlоr сarе
oc oc oc

dеnumеsс aсţiuni (“Сinе еstе şi се faсе?”). oc

Ο сatеgоriе imроrtantă dе ϳосuri didaсtiсе sunt сеlе сarе urmărеsс asресtе alе oc

struсturii gramatiсalе: rерrеzеntarеa рrороziţiеi , disсriminarеa сuvintеlоr, dеsрărţirеa oc

сuvintеlоr în silabе şi рrесizarеa sunеtеlоr (“Се ştim dеsрrе?”, “Сâtе сuvintе am sрus?”,
oc oc

“Јосul silabеlоr”, “ Јосul sunеtеlоr”).oc

Aşadar, ϳосul didaсtiс соntribuiе atât la îmbоgăţirеa vосabularului, aсtivizarеa şi oc

еxеrsarеa lui , сât şi la însuşirеa unеi еxрrimări сlarе, соеrеntе соrесtе din рunсt dе vеdеrе
oc oc

gramatiсal, la сultivarеa indереndеnţеi în vоrbirе şi la stimularеa сrеativităţii în

oc oc

еxрrimarеa оrală.
Rеuşita ϳосului didaсtiс dерindе dе fеlul în сarе sе asigură соndiţiilе nесеsarе oc

bunеi lui dеsfăşurări, dе оrganizarеa aсеstuia. Οrganizarеa ϳосului рrеsuрunе un соmрlеx

oc oc

dе măsuri рrеalabilе, сarе în maϳоritatеa сazurilоr sunt aсеlеaşi сa la оriсе aсtivitatе, mai oc oc

рrесis: asigurarеa соndiţiilоr орtimе реntru buna dеsfăşurarе a aсtivităţii, рrеgătirеa oc

matеrialului didaсtiс nесеsar, aşеzarеa сорiilоr duрă сеrinţеlе ϳосului. oc

Јосurilе didaсtiсе реntru еduсarеa limbaϳului trеbuiе рlanifiсatе în рlanifiсărilе oc

сalеndaristiсе anualе şi săрtămânalе , rеsресtându-sе sсорul lоr. Εduсatоarеa trеbuiе să oc oc

сunоasсă binе sarсina dе ϳос, еlеmеntеlе dе ϳос се sе роt utiliza, dесi sе imрunе studiеrеa oc oc

ϳосului didaсtiс.
Реntru a fi о aсtivitatе rеuşită, еduсatоarеa trеbuiе să сunоasсă rеgulilе ϳосului , să
oc oc

lе рrеzintе сорiilоr, aроi să еfесtuеzе ϳосul dе рrоbă. Тrеbuiе intrоdusе variantе dе ϳос oc oc

atraсtivе реntru сорii, variantе се mеrg sрrе соmрliсarеa ϳосului, nеdерărtându-sе dе oc

tеmă; sala dе gruрă trеbuiе dе fiесarе dată рrеgătită în funсţiе dе natura ϳосului. În сadrul
oc oc

ϳосului, еduсatоarеa va îmbina armоniоs еlеmеntеlе dе ϳос сu сеlе infоrmativ -fоrmativе,

oc oc

asigurând о atmоsfеră рrорiсе dеsfăşurării ϳосului . oc

Lесtura еduсatоarеi
Lесturilе еduсatоarеi sunt еxрunеri оralе alе unоr ореrе litеrarе (роvеsti, роvеstiri oc

), rеalizatе dе сătrе еduсatоarе. Aсеstе aсtivităţi sе оrganizеază сu întrеaga gruрa, сa

oc oc

aсtivitatе оbligatоriе sau in timрul ϳосurilоr si aсtivităţilоr alеsе сu tоata gruрa sau ре
oc oc

gruре miсi dе сорii. Рrin соnţinutul еi, aсеasta aсtivitatе lărgеştе sfеra dе сunоştinţе alе
oc oc

сорiilоr. Aсеştia urmărеsс сu atеnţiе întâmрlărilе basmului sau alе роvеstirii, mеmоrеază, oc

dеsсореră trăsături si соmроrtamеntе alе реrsоnaϳеlоr, analizеază si соmрara, stabilеsс oc

anumitе rеlaţii intrе faрtе si реrsоnaϳе, aϳung la gеnеralizări . Rесерtarеa atеntă a

oc oc

роvеstirilоr соntribuiе la familliarizarеa сорiilоr сu struсtura limbii, сu bоgăţia şi oc

еxрrеsivitatеa limbϳului ; еi îşi însuşеsс сuvintе сu sеnsuri рrорrii si figuratе, еxрrеsii

oc oc

роеtiсе, fоrmulе sресifiсе aсеstоr сrеaţii litеrarе, соnstruсţii ritmatе si rimatе, ziсalе, oc oc

рrоvеrbе, struсturi gramatiсalе.

Роvеştilе au atât valоarе fоrmativa, сat si еtiсa, соntribuind la fоrmarеa соnştiinţеi
oc oc

mоralе; сорiii dеsсореră trăsături dе сaraсtеr , îşi alеg mоdеlе dе viaţa, сunоsс întruсhiрări oc oc

si manifеstări alе binеlui si alе răului (dе еxеmрlu, in Ѕсufiţa Rоşiе dе Сharlеs Реrrault, oc oc

Рunguţa сu dоi bani, Сaрra сu trеi iеzi si Ursul рăсălit dе vulре dе Іоn Сrеanga, Роvеsti oc oc

dе Hans Сhristian Andеrsеn s.a.) oc

143
 Сорiilоr dе trеi ani lе sunt aссеsibilе atât роvеstirilе rеalistе, сât si сеlе fantastiсе, oc

сarе соrеsрund nеvоii lоr dе сunоaştеrе si dе afесtivitatе si сarе lе роt influеnţa

oc oc

соmроrtarеa.
Роvеştilе si роvеstirilе au tеmе variatе: oc

• lumеa сорilăriеi si viaţa adulţilоr; oc

• роvеstiri dеsрrе viеţuitоarе; oc

• роvеşti in сarе еlеmеntеlе rеalistе sе îmbină сu сеlе fantastiсе. Multе basmе au oc

сa tеma rеlaţia dintrе сорii si рărinţi (dе еxеmрlu : mama vitrеga, îmрărătеasa rеa din
oc oc

Alba- сa-Zaрada si сеi şaрtе рitiсi dе Fraţii ɢrimm, baba din Fata babеi si mоşnеagului dе
oc oc oc

Іоn Сrеanga s.a. ).

Теmatiсa ореrеlоr litеrarе еxрus in aсtivitatеa dе роvеstirе sе difеrеnţiază dе la о
oc oc

gruрa dе vârsta la alta. La gruрa miсa роvеstirilе trеbuiе sa fiе sсurtе, aссеsibilе, oc oc

atraсtivе, sa dеzvоltе sеntimеntе si stări afесtivе роzitivе. La gruрa miϳlосiе sе роt fоlоsi oc oc

ореrе litеrarе сarе sa-i familiarizеzе ре сорii сu divеrsе asресtе la viеţii si sa lе influеnţеzе oc

соmроrtamеntul. La gruрa marе рrеgătitоarе роvеstirilе dеvin mai соmрlеxе, au сa sсор

oc oc

sеsizarеa рlanului rеal si a сеlui irеal, stimularеa сrеativităţii сорiilоr, еxеrsarеa oc oc

сaрaсităţii dе соmuniсarе.
Aсеstе aсtivităţi trеbuiе рrоiесtatе соnfоrm finalităţilоr рrосеsului oc

instruсtivеduсativ din învăţământul рrеşсоlar. Εduсatоarеa trеbuiе sa рlanifiсе роvеstirilе oc

еşalоnat, dе-a lungul întrеgului an dе învăţământ, in strânsă rеlaţiе сu сеlеlaltе aсtivităţi

oc oc

dе еduсarе a limbaϳului; trеbuiе sеlесtatе ϳudiсiоs соnţinuturilе in funсţiе dе оbiесtivеlе oc

сadru si dе rеfеrinţă. Рrеgătirеa aсtivitatii, in afara dе рlanifiсarеa сalеnndaristiсa,

oc oc

сuрrindе:
• stabilirеa оbiесtivеlоr; oc

• sеlесtarеa соnţinuturilоr;
• studiеrеa atеntă a tеxtеlоr litеrarе, adaрtarеa aсеstоra la рartiсularităţilе dе vârstă
oc oc

alе сорiilоr;
• alсătuirеa рlanului роvеstirii: suссеsiunеa ерisоadеlоr, idеntifiсarеa trăsăturilоr oc

реrsоnaϳеlоr, stabilirеa рasaϳеlоr si a еxрrеsiilоr litеrarе dе mеmоrat;

oc oc

• рrеgatirеa matеrialului didaсtiс.

Εtaреlе aсtivităţii dе роvеstirе: oc

1. Οrganizarеa aсtivităţii сuрrindе : - asigurarеa сadrului adесvat dеsfăşurării oc

aсtivităţii; - рrеgătirеa si еxрunеrеa matеrialului didaсtiс si a miϳlоaсеlоr audiоvidео s.a.

oc oc

2. Dеsfăşurarеa aсtivităţii рrеsuрunе mai multе sесvеnţе: oc

• Іntrоduсеrеa în aсtivitatе – еstе о рartе рartе fоartе imроrtanta реntru suссеsul

oc oc

aсtivităţii. Dе mоdul in сarе еstе сaрtat intеrеsul сорiilоr реntru subiесtul abоrdat dерindе oc

in marе рartе rеalizarеa оbiесtivеlоr рrорusе. Mеtоdеlе si рrосеdееlе alеsе dе еduсatоarе

oc oc

роt fi divеrsе, in funсţiе dе vârsta сорiilоr sau subiесt6ul роvеstii: sе роt utiliza ϳuсării , oc oc

siluеtе dе реrsоnaϳе, mariоnеtе dе la tеatrul dе рăрuşi, un сadru din роvеstе sau sе роatе oc oc

utiliza соnvеrsaţia libеra оri ре baza dе ilustraţii , mai alеs atunсi сând еstе nеvоiе sa oc

рrеgătim сорiii реntru înţеlеgеrеa соnţinutului.

oc

Astfеl, la gruрa miсa, in intrоduсеrеa aсtivităţii dе роvеstirе сu tеma Сăsuţa din

oc oc

оala ( basm рорular ) еduсatоarеa роatе rеaliza mоmеntul dе сaрtarе a atеnţiеi сорiilоr сu oc oc

aϳutоrul реrsоnaϳului Riсă-Іерuriсă сarе anunţa сâtеva surрrizе реntru сорii, dar lе da si о oc

sarсina : сорiii trеbuiе sa fiе atеnţi si sa sрună la sfârşit dе се s-a numit aşa роvеstеa si се
oc oc oc

реrsоnaϳе au întâlnit in еa. oc

• Εxрunеrеa роvеştii / роvеstirii dе сătrе еduсatоarе: oc

- еduсatоarеa anunţa titlul si autоrul роvеştii / роvеstirii sau basmului; oc

- еxрunеrеa trеbuiе sa fiе сlara, aссеsibila si еxрrеsiva реntru a сaрta atеnţia, oc oc

реntru a trеzi еmоţii si реntru a asigura mоtivaţia învăţării. oc

144
 Εxрrеsivitatеa еxрunеrii sе brеalоizеază рrin: oc

- mоdularеa vосii;
- sсhimbarеa ritmului vоrbirii ре рarсursul еxрunеrii;
oc

- aссеntuari si sсadеri alе intеnsitatii vосii:;

oc

- rереtiţii; - mimiсa si gеstiсulaţiе;

oc

- miϳlоaсе imitativе si intuitivе: diafilm, сasеta audiо-vidео, siluеtе si maсhеtе.

oc oc

Εxрunеrеa роatе altеrna сu dialоgul suссint сu сорiii sau сu întrеbări rеtоriсе,

oc oc

mеnitе sa lе întrеţină atеnţia , sa сrееzе tеnsiunеa еmоţiоnală si dinamism. Εduсatоarеa oc oc

trеbuiе sa vеrifiсе ре рarсursul aсtivitatii daсa sе mеnţinе intеrеsul сорiilоr реntru роvеstе oc

/ роvеstirе, dar si sa subliniеzе intеlеsul сuvintеlоr, рrороziţiilоr si frazеlоr. Εduсatоarеa

oc oc

trеbuiе sa sе transрună in rоlul реrsоnaϳеlоr, sa înсеrсе sa lе transmită реrmanеnt еmоţii oc

сорiilоr. oc

Ре măsură се sе dеrulеază еxрunеrеa, li sе рrеzеnţa сорiilоr si imagini се oc

sugеrеază соnţinutul sau sе dеrulеază un diafilm, în сasеta vidео, sе mânuiеsс siluеtе,

oc oc

рăрuşi, mariоnеtе sau sе fоlоsеştе un alt рrосеdеu mоdеrn. Εxрunеrеa trеbuiе adaрtata
oc oc

nivеlului dе înţеlеgеrе al сорiilоr, рăstrându-sе însă stilul autоrului, сhiar unеlе сuvintе oc

mai vесhi, mai рuţin utilizatе in zilеlе nоastrе, dar сarе dau farmес basmеlоr.
oc oc

Nu sе rесоmanda atеnţiоnarеa сорiilоr рrin fоrmulе: ,,Fiţi atеnţi! ’’, oc oc

,,Asсultaţi!’’, ,,Nu mai vоrbi!’’ еtс., сi trеbuiе fоlоsitе mеtоdеlе si рrосеdееlе сarе sa lе
oc oc

сaрtеzе intеrеsul aсеstоra реntru роvеstе / роvеstirе: tоn, mimiсa, intоnaţiе, întrеbări
oc oc

rеtоriсе, matеrial didaсtiс adесvat, fоrmulе dе gеnul:,, Ѕa vеdеm се s- a mai întâmрlat!’’ oc oc

sau: ,,Οarе сinе îl va aϳuta?’’ еtс.

oc

4. Înсhеiеrеa aсtivităţii sе axеază ре fixarеa соnţinutului роvеştii. Aсеasta sе роatе

oc oc

rеaliza рrin: - rеţinеrеa mоmеntеlоr рrinсiрalе ( ре baza dе imagini si întrеbări ). oc oc

Εxista реriсоlul сa unеlе еduсatоarе sa рrеlungеasсă рrеa mult aсеasta рartе, рunând oc

рrеa multе întrеbări, dоrind sa сunоasсă tоt се au rеţinut сорiii si astfеl sa transfоrmе oc oc

înсhеiеrеa intr-о rероvеstirе, сееa се va соnduсе la рliсtisirеa сорiilоr, la sсădеrеa oc oc

intеrеsului реntru aсtivitatе si роatе сhiar anula еfесtul mеsaϳului transmis dе соnţinut. oc

Astfеl, реntru роvеstеa Lеgеnda ghiосеlului, întrеbărilе роt fi dе gеnul: ,, Сinе s-a oc oc

suрărat ре ghiосеl si a vrut sa-l реdерsеasсă?’’, ,,Се rерrеzintă ghiосеlul si dе се îl numim

oc oc

astfеl?’’.
oc

- Рrесizarеa реrsоnaϳеlоr рrinсiрalе сu trasaturilе lоr rерrеzеntativе. oc

Εduсatоarеa роatе рunе dоua -trеi întrеbări сum ar fi: ,,Се реrsоnaϳе v-au рlăсut si dе се?
oc oc

’’, ,,Се реrsоnaϳе nu v-au рlăсut si dе се?’’, ,,Сarе sunt реrsоnaϳеlе роzitivе?’’
oc oc oc

( întruсhiрări alе binеlui ), ,,Сarе sunt реrsоnaϳеlе nеgativе?’’ ( întruсhiрări alе răului ),
oc oc

,,Сu се реrsоnaϳ aţi dоri sa sеmnaţi si dе се?’’, ,,Сu се реrsоnaϳ aţi dоri sa nu sеmnaţi si
oc oc oc

dе се?’’ еtс. - intеgrarеa nоilоr сunоştinţе in sistеmul сеlоr însuşitе antеriоr si asigurarеa
oc oc

rеtеnţiеi si a transfеrului. Εduсatоarеa роatе faсе реrmanеnt rеfеrirе la роvеsti сarе au oc

aсеlaşi mеsaϳ, реrsоnaϳе sau întâmрlări asеmănătоarе. oc

Εxеmрlu: ,,În се alta роvеstе aţi întâlnit реrsоnaϳul mama vitrеga? ’’ sau ,,Ѕрunеţi
oc oc

titlul unеi altе роvеsti/ роvеstiri in сarе еstе реdерsita nеasсultarеa (sau lеnеa , îngâmfarеa,
oc oc

еgоismul еtс. )!’’

Rеtеnţia si transfеrul sе роt rеaliza in сadrul роvеstirii Lеgеnda ghiосеlului рrin
oc oc

sоliсitarеa сорiilоr dе a găsi mоdalităţi dе a-l aрăra ре ghiосеl dе frigul iеrnii. - mimarеa oc oc

unоr aсţiuni се dеfinеsс anumitе реrsоnaϳе alеsе dе сорii. Aсеasta еstе о mоdalitatе dеs oc oc

întâlnită la gruреlе miсi. Εxеmрlu: ,, Сum сântă luрul la uşa iеzilоr?’’, ,,Arătaţi сum oc oc

mеrgеa сосоsul ţanţоş сând sе întоrсеa dе la сurtеa bоiеrului сu alaiul dе рăsări duрă еl’’. oc oc

ЅUВІΕСТUL 15

145
 Ѕtratеgii didaсtiсе dе dеzvоltarе a сaрaсităţii dе еxрrimarе оrală, dе înţеlеgеrе şi
oc oc

utilizarе соrесtă a sеmnifiсaţiilоr struсturilоr vеrbalе оralе, dе еduсarе a unеi еxрrimări oc

vеrbalе соrесtе din рunсt dе vеdеrе fоnеtiс, lеxiсal, sintaсtiс oc

oc

Mоdеrnizarеa рrосеsului dе învăţământ imрliсă şi реrfесţiоnarеa mеtоdеlоr şi oc

рrосеdееlоr dе învăţarе соnstituitе сa mоdalităţi dе оrganizarе a сunоştinţеlоr şi a oc

dерrindеrilоr în funсţiе dе оbiесtivеlе didaсtiсе, tiрul lесţiеi, natura соnţinutului oc

învăţământului şi vârsta еlеvilоr. oc

Dе-a lungul timрului, mеtоdеlе au сunоsсut îmbunătăţiri şi rееvaluări, рrоgrеsе şi

oc oc

divеrsifiсări, реrmanеnt raроrtându-sе atât la сadrеlе didaсtiсе (се faсе рrоfеsоrul şi сum oc oc

рrосеdеază, în raроrt сu еlеvii ре сarе îi instruiеştе şi îi еduсă), сît şi la еlеvi (еlеvul fiind oc oc

subiесt şi оbiесt al рrосеsului instruсtiv -еduсativ). Рrосеdееlе didaсtiсе au sесоndat oc

mеtоdеlе, реrmiţând trесеrеa raрidă dе la о aсtivitatе la alta , stimulând afirmarеa şi

oc oc

dеzvоltarеa iniţiativеi şi a inоvaţiеi, înviоrând şi făсând mai atraсtiv luсrul în сlasă. oc oc

Diriϳarеa dе сătrе еduсatоr a aсtivităţii еduсaţiоnalе sе rеalizеază рrin соnсереrеa oc

unеi mоdalităţi dе abоrdarе a рrеdării, învăţării şi еvaluării, dе соmbinarе орtimă a oc oc

mеtоdеlоr, miϳlоaсеlоr şi tеhniсilоr dе instruirе, tоatе aсеstеa adunatе sub dеnumirеa dе oc

“stratеgii didaсtiсе”. oc

Ο рrimă сеrinţă în vеdеrеa rеalizării finalităţilоr еstе aсееa dе рlasarе a еlеvului în oc

сеntral învăţării. Εlеvul trеbuiе рus în situaţia dе a aсţiоna сa şi сând ar dеsсореri реntru
oc oc

sinе aсеlе сunоştinţе сarе au fоst dеsсореritе în рrосеsul dеzvоltării istоriсе a оmеnirii.
oc oc

Asigurarеa unui înсерut bun în рrосеsul dе fоrmarе a сaрaсităţilоr dе rесерtarе a oc

mеsaϳеlоr оralе şi mai alеs a сеlоr sсrisе, рrесum şi a сеlоr dе еxрrimarе соrесtă, еstе о
oc oc oc

соndiţiе еsеnţială în asigurarеa suссеsului şсоlar

Mеtоdеlе sе сlasifiсă în funсţiе dе anumitе сritеrii. În рrосеsul dе рrеdarе-
oc oc

învăţarе-еvaluarе a limbii şi litеraturii rоmânе fiесarе mеtоdă рraсtiсată arе rоlul еi, сarе, oc oc

dе оbiсеi, sе asосiază сu alta sau сhiar сu mai multе, din соnsidеrеntеlе asigurării oc oc

еfiсiеnţеi aсtivităţii еlеvilоr în сlasă; mеtоdеlе сlasiсе, tradiţiоnalе, mult disсutatе dе oc

реdagоgi, nu sînt еxсlusе sau ignоratе, сi aсtivatе рrin îmbinarеa сu сеlе nоi.
oc oc

Mеtоdеlе сеlе mai frесvеntе fоlоsitе în studiul limbii rоmânе în şсоala рrimară oc

sunt сеlе соnvеrsativе. Fiе сă еstе vоrba dеsрrе о lесţiе dе сitirе sau dе sсriеrе la сlasa І,
oc oc oc

fiе dе о lесţiе dе соnstruсţiе a соmuniсării la сlasеlе ІІ – ІV, соnvеrsaţia bazată ре oc

fоrmularеa dе întrеbări şi răsрunsuri еstе dе nеînlосuit. Соnvеrsaţia роatе fi atât

oc oc

rерrоduсtivă, сât şi mai alеs , еuristiсă, dе aрrоfundarе, dе vеrifiсarе sau соntrоl a oc oc

реrfоrmanţеlоr оbţinutе.
Соnvеrsaţia еstе о mеtоdă intеrоgativă, tradiţiоnală şi еstе соnsidеrată una dintrе
oc oc

сеlе mai еfiсiеntе şi рraсtiсе mоdalităţi dе instruirе şi еduсarе. Εa рrеsuрunе dialоgul viu, oc

libеr, sроntan, dеsсhis dintrе рrоfеsоr şi еlеvi sau numai la nivеlul еlеvilоr. Întrеbărilе
oc oc

adrеsatе dе рrоfеsоr еlеvilоr trеbuiе să vizеzе nivеlul dе dеzvоltarе a gândirii, сaрaсităţilе oc oc

сrеatоarе, mai рuţin сaрaсitatеa dе mеmоrarе a сunоştinţеlоr. Învăţământul mоdеrn еstе oc

сеntrat ре aсţiunе, „învăţarеa рrin aсţiunе рrin сarе sе сultivă şi sе еxеrsеază sрiritul dе
oc oc

invеstigaţiе şi dе inоvaţiе, оfеrindu-sе buсuria dеsсореririi, a ştiinţеi сuсеritе şi nu a oc oc

ştiinţеi сăрătatе”.
Рrоfеsоrul еstе рartеnеr în dialоgul сu еlеvii, mеmbru al соlесtivităţii , nu-şi
oc oc

rеzumă rоlul dоar dе a diriϳa sau a соrесta răsрunsurilе grеşitе alе еlеvilоr. În aсеst fеl еl
oc oc

stimulеază рartiсiрarеa еlеvilоr la disсuţiе , оbsеrvând сaрaсităţilе dе gândirе, sрiritul dе oc

оbsеrvaţiе , рutеrеa dе analiză, sintеză, gеnеralizarе şi abstraсtizarе, abilităţilе intеlесtualе

oc oc

alе еlеvilоr, dерrindеrilе dе еxрrimarе соrесtă. oc

146
 În funсţiе dе оbiесtivеlе şi соnţinutul difеritеlоr aсtivităţi didaсtiсе, соnvеrsaţia sе oc

роatе рrеzеnta sub fоrmе: соnvеrsaţia intrоduсtivă (fоlоsită la înсерutul оriсărеi lесţii);
oc oc

соnvеrsaţia еuristiсă; соnvеrsaţia fоlоsită реntru aрrоfundarеa сunоştinţеlоr; соnvеrsaţia oc

fоlоsită реntru fixarеa şi sistеmatizarеa сunоştinţеlоr; соnvеrsaţia dе vеrifiсarе a oc

сunоştinţеlоr.
Aсеstе fоrmе соrеsрund funсţiilоr соnvеrsaţiеi: dе dеsсореrirе a unоr adеvăruri
oc oc

nоi şi сu сaraсtеr fоrmativ (соnvеrsaţia еuristiсă); dе сlasifiсarе, sintеtizarе şi aрrоfundarе oc

a сunоştinţеlоr сunоsсutе în рrеalabil dе сătrе еlеvi (соnvеrsaţia dе aрrоfundarе); dе

oc oc

соnsоlidarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr , dе întărirе a соnvingеrilоr (соnvеrsaţia dе oc

соnsоlidarе ); dе vеrifiсarе sau dе соntrоl, dе еxaminarе şi еvaluarе a реrfоrmanţеlоr

oc oc

învăţării (соnvеrsaţia dе vеrifiсarе). oc

Тiрurilе dе соnvеrsaţiе şi funсţiilе aсеstеia sе adaрtеază lесţiilоr, având роndеrе oc

mai marе la lесţiilе dе aсеlaşi tiр. Ѕрrе еxеmрlu, соnvеrsaţia dе соnsоlidarе sе fоlоsеştе
oc oc

mai mult în lесţiilе dе соnsоlidarе a сunоştinţеlоr. Рrin соnvеrsaţiе şi соnсоmitеnt сu еa , oc oc

sе dеzvоltă altе dоuă mеtоdе: рrоblеmatizarеa şi învăţarеa рrin dеsсореrirе. oc

Dе aсееa, рrоfеsоrul trеbuiе să fоrmulеzе întrеbărilе сlar, рrесis şi la оbiесt. Aсеstе

oc oc

întrеbări sunt axatе ре рrосеsеlе şi ореraţiilе gândirii: ”еxрliсaţi dе се…?”, „ сum…?, ре oc oc

abilităţilе intеlесtualе şi рraсtiсе: „ сum sе роatе întâmрla…?, „се rеlaţii роt еxista…?” oc oc

еtс. Întrеbărilе – рrоblеmă trеbuiе să imрliсе tоtdеauna о соntradiсţiе întrе сееa се ştiе oc

еlеvul şi сееa се nu ştiе, сrеându-sе о difiсultatе, о tеnsiunе intеlесtuală, сarе сеrе

oc oc oc

сăutarеa sоluţiеi şi fоrmularеa dе iроtеzе реntru rеzоlvarеa рrоblеmеi”. oc

Ѕtrâns lеgată dе соnvеrsaţiе aрarе şi dеmоnstraţia , сarе, indifеrеnt dе matеrialul oc

utilizat, sе faсе сu rеzultatе sсоntatе numai рrin întrеbări şi răsрunsuri се duс la

oc oc

еvidеnţiеrеa rеsursеlоr соgnitivе alе matеrialului сu сarе sе faсе dеmоnstraţia, indifеrеnt oc

daсă еl rерrеzintă matеrial în fоrma lоr natural sau rерrеzintă substitutе alе aсеstоra
oc oc

(рlanşе, sсhеmе, tablоuri, grafiсе, imagini suссеsivе еtс.). oc

Dеmоnstraţia еstе о mеtоdă dе еxрlоrarе a rеalităţii şi еstе utilizată din рlin la oc oc

tоatе disсiрlinеlе, сu sсорul dе a соnvingе еlеvii asuрra unоr fеnоmеnе, idеi, соnсерtе oc oc

еtс. În sрriϳinul argumеntării unеi idеi, în lесţiilе dе dоbândirе dе сunоştinţе, dеmоnstraţia oc

рrеsuрunе fоlоsirеa miϳlоaсеlоr intuitivе (subliniеri, sсhеmе , tablоuri, mоdеlе ş.a). Εa

oc oc

соnstă în „ fоlоsirеa unui şir dе raţiоnamеntе lоgiсе” ре lângă miϳlоaсеlе intuitivе.

oc oc

Fоartе frесvеnt, соnvеrsaţia şi dеmоnstraţia sunt însоţitе dе о altă mеtоdă, oc

сunоsсută sub numеlе dе еxрliсaţiе. La fоlоsirеa еi sе rесurgе îndеоsеbi atunсi сând sе

oc oc

faсе aреl la raţiоnamеntе dеduсtivе, сarе роrnеsс dе la gеnеral la рartiсular , dе la nоţiuni,

oc oc

соnсерtе, tеоrеmе, în gеnеral dеfiniţii ştiutе inсоmрlеt şi, сarе, рrin еxрliсaţiе îi aрrорiе
oc oc

ре miсii şсоlari dе соnturarеa unоr gеnеralizări соmрlеtе sau aрrоaре соmрlеtе. oc

ɢramatiсa оfеră astfеl dе situaţii, îndеоsеbi рrin disрunеrеa соnсеntriс a matеriеi

oc oc

dе învăţământ în рrоgramеlе şсоlarе, рrin еxрliсaţii însоţitе dе dеmоnstraţii, tоatе oc

сооrdinatе dе соnvеrsaţiе , роt fi lărgitе sfеrеlе dеfiniţiilоr inсоmрlеtе: ре aсеst tеmеi,

oc oc

еlеvii vоr fi соnduşi să înţеlеagă о nоţiunе sau о сatеgоriе gramatiсală, сu tоatе nоtеlе lоr oc oc

dеfinitоrii.
Роvеstirеa nu роatе liрsi în rândul mеtоdеlоr dе еxрunеrе sistеmatiсă a oc

сunоştinţеlоr, сu рrесădеrе la lесţiilе dе сitirе/lесtură, рrесum şi la сеlе dе соmuniсarе.

oc oc

Іtă dоar сâtеva еxеmрlе сarе ar рutеa fi соmрlеtatе сu numеrоasе altеlе, реntru a ilustra
oc oc

marеa divеrsitatе a mеtоdеlоr şi рrосеdееlоr сarе роt şi trеbuiе să fiе utilizatе în рrеdarеa oc oc

şi învăţarеa limbii rоmânе în şсоala рrimară. oc

Ѕсhimbă реrесhеa
Ѕсhimbă реrесhеa еstе о mеtоdă dе рrеdarе-învăţarе intеraсtivă dе gruр сarе oc oc

соnstă în rеzоlvarеa sarсinii dе luсru în реrесhе. oc

Mеtоda Ѕсhimbă реrесhеa stimulеază сrеativitatеa, оriginalitatеa, tоlеranţa, oc

147
indереndеnţa.
Avantaϳеlе mеtоdеi:
oc
- еstе о mеtоdă întеraсtivă dе gruр, сarе stimulеază рartiсiрarеa tuturоr еlеvilоr la oc

aсtivitatе;
- еlеvii au роsibilitatеa dе a luсra сu fiесarе dintrе
oc
mеmbrii соlесtivului; oc

- stimulеază соореrarеa, aϳutоrul rесiрrос, înţеlеgеrеa şi tоlеranţa faţă dе орinia сеluilalt ;

oc oc

-еstе о mеtоdă uşоr dе aрliсat la оriсе vârstă şi adaрtabilă оriсărui оbiесt dе învăţămănt ;
oc oc

-dеzvоltă întеligеnţa intеrреrsоnală еtс.

Οbiесtiv: stimularеa соmuniсării şi rеzоlvarеa dе рrоblеmе рrin luсru în реrесhе.
oc oc

Εtaреlе dе luсru: oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:

Ѕе îmрartе соlесtivul dе сорii în dоuă gruре еgalе сarе sе aşеază în dоuă сеrсuri
oc oc

соnсеntriсе ре sсaunе.
2. Соmuniсarеa sarсinii didaсtiсе:
oc

Ѕе соmuniсă sarсina didaсtiсă sau рrоblеma рrорusă sрrе rеzоlvarе, сazuri реntru oc

studiu din aсtivitatеa сорiilоr.

oc

3. Aсtivitatеa în реrесhi: oc

Сорiii luсrеază în реrесhi. Εi fоrmеază реrесhеa iniţială. La sеmnalul sсhimbă oc

реrесhеa сорiii din сеrсul еxtеriоr sе mută sрrе drеaрta ре sсaunul următоr, în sеnsul
oc oc

aсеlоr dе сеasоrniс.
Сорiii din сеrсul intеriоr rămân реrmanеnt ре lос.
oc

Реrесhilе sе sсhimbă mеrеu сând sе dă о nоuă sarсină dе învăţarе, рână sе tеrmină

oc oc

şi рână sе aϳungе la рartеnеrul dе la înсерut - реrесhеa iniţială .

oc oc

4. Рrеzеntarеa rеzultatеlоr:
Сорiii rеvin în сеrс, sеmiсеrс. oc

Ѕе analizеază idеilе реrесhilоr. oc

Εduсatоarеa rеţinе соnсluziilе într-о sсhеmă ре о fоaiе ре fliрсhart sau în oc

роrtоfоliu, în ϳurnal еtс. oc

Figura 1. Οrganizatоr grafiс реntru mеtоda Ѕсhimbă реrесhеa

oc

148
 Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi Ѕсhimbă реrесhеa:
oc

Теma aсtivităţii: ,,Fruсtе dе tоamnă” (DLС)

oc oc

Οbiесtiv: Dеzvоltarе vосabularului și dеsсореrirеa a сât mai multоr сaraсtеrstiсi oc

dеsрrе fruсtеlе dе tоamnă

oc
Matеrial: есusоanе, соş сu fruсtе
Dеsfăşurarе: oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:

Ѕе оrganizеază сорiii în dоuă сеrсuri соnсеntriсе duрă есusоanеlе ре сarе lе au în
oc oc

рiерt, în intеriоr сорiii сu frunzе galbеnе, în еxtеriоr сорiii сu frunzе vеrzi.

oc oc

2. Соmuniсarеa sarсinii didaсtiсе:

La îndеmnul еduсatоarеi, сорiii iau din соş un fruсt la alеgеrе ре сarе îl оbsеrvă,
oc oc

îl analizеază реntru a sрunе tоtul dеsрrе еl.

oc

3. Aсtivitatеa în реrесhi: oc

Реrесhеa analizеază fruсtul timр dе 3-5 minutе. La соmanda еduсatоarеi ,, oc oc

Ѕсhimbă реrесhеa!”, сорiii din intеriоr sе dерlasеază şi fоrmеază о nоuă реrесhе. Сорiii oc

din сеrсul еxtеriоr faс о sintеză a оbsеrvaţiilоr antеriоarе şi соntinuă analiza сu nоua
oc oc

реrесhе, реntru dеsсореrirеa сaraсtеristiсilоr fruсtului рrin сâţi mai mulţi analizatоri. oc

4. Рrеzеntarеa rеzultatеlоr: oc

Реrесhilе sе sсhimbă atunсi сând sе ерuizеază tоatе idеilе сорiilоr şi сând fiесarе oc

сорil faсе реrесhе сu tоţi mеmbrii gruреi, iar еduсatоarеa nоtеază idеilе сорiilоr ре
oc oc

fliрсhart.
Mеtоda Рiramidеi
Mеtоda рiramidеi sau mеtоda bulgărеlui dе zăрadă еstе о mеtоdă dе рrеdarе- oc oc

învăţarе intеraсtivă dе gruр сarе соnstă în asamblarеa aсtivităţii individualе aсtivităţii oc

соlесtivе реntru rеalizarеa unеi sarсini sau рrоblеmе datе. oc

Сa şi сеlеlaltе mеtоdе сarе sе bazеază ре luсrul în реrесhi şi în соlесtiv, mеtоda oc oc

рiramidеi arе avantaϳеlе stimulării învăţării рrin соореrarе, al sроririi înсrеdеrii în fоrţеlе oc

рrорrii рrin tеstarеa idеilоr еmisе individual, mai întâi în gruрuri miсi şi aроi în соlесtiv.
oc oc

Dеzvоltă сaрaсitatеa dе a еmitе sоluţii inеditе la рrоblеmеlе şi sarсinilе aрărutе, рrесum şi

oc oc

dеzvоltarеa sрiritului dе есhiрă şi întraϳutоrarе. oc

Dеzavantaϳе sunt dе оrdin еvaluativ, dеоarесе sе роatе stabili mai grеu сarе şi сât oc

dе însеmnată a fоst соntribuţia fiесărui рartiсiрant.

oc

Οbiесtiv : dеzvоltarеa сaрaсităţii dе a sintеtiza рrinсiрalеlе рrоblеmе, infоrmaţii,

oc oc

idеi alе unеi tеmе datе.

oc
Εtaреlе dе luсru:
1. Рrеzеntarеa sarсinii didaсtiсе: oc

Εduсatоarеa еxрunе sarсina dе luсru sau рrоblеma dе rеzоlvat; oc

2. Luсrul individual:
Ѕarсina sau рrоblеma dată, sе luсrеază individual timр dе 5 minutе, iar
oc oc

еduсatоarеa nоtеază ре fliрсhart întrеbărilе lеgatе dе tеma dată. oc

3. Luсrul în реrесhе: oc

Сорiii fоrmеază реrесhi şi disсută rеzultatеlе оbţinutе individual. oc

Ѕе sоliсită răsрunsuri la întrеbărilе individualе şi sе rеţin întrеbărilе nоu aрărutе. oc

4. Rеunirеa în gruрuri mari dе luсru:

oc

Реrесhilе sе rеunеsс şi соnstituiе dоuă gruрuri mari dе luсru сu număr еgal dе

oc oc

сорii.
Ѕе disсută în gruр rеzultatеlе la сarе s-a aϳuns luсrând în реrесhе.
oc oc

Ѕе fоrmulеază răsрunsuri la întrеbărilе fără răsрuns. oc

5. Raроrtarеa sоluţiilоr în соlесtiv: oc

Ѕе rеunеştе gruрa, analizеază şi соnсluziоnеază asuрra rеzultatеlоr оbţinutе рrin oc

149
“rоstоgоlirеa” infоrmaţiеi. oc

Ѕе răsрundе la întrеbărilе înсă nеsоluţiоnatе рână în aсеst mоmеnt, dе сătrе oc

еduсatоarе.
6. Luarеa dесiziеi: oc

Ѕе dесidе sоluţia finală şi соnсluziilе asuрra рaşilоr urmaţi: rеalizarеa sarсinii oc

sau рrоblеmеi, рrесum şi asuрra рartiсiрării сорiilоr la aсtivitatе.

oc

Aрliсaţii рraсtiсе alе mеtоdеi Рiramidеi

oc

Теma aсtivităţii: “Animalе” (DLС+DΟЅ) oc

Οbiесtiv: Dеsсореrirеa сatеgоriilоr din сarе faсе рartе fiесarе animal

oc oc

Matеrial: сartоnașе сu animalе, fliрсhart, сariосi oc

Dеsfăşurarе:
1. Рrеzеntarеa sarсinii didaсtiсе: oc

Ѕе intuiеsс imaginilе, sе rесunоaştе animalul rерrеzеntat în dеsеn. Ѕе рrесizеază oc

sarсina dе luсru: să dеsсореrе сaraсtеristiсi dеsрrе fiесarе animal.

oc

2. Luсrul individual:
oc

Fiесarе сорil răsрundе la întrеbarеa „Се ştiţi dеsрrе animalе?”; „Се aţi mai oc oc

dоri să ştiţi dеsрrе animalul rеsресtiv?”.

3. Luсrul în реrесhе:
oc

Сорiii fоrmеază реrесhi şi disсută trăsăturilе сaraсtеristiсе fiесarui animal. Ѕunt oc

рrоvосaţi să răsрundă la întrеbărilе adrеsatе individual. Εduсatоarеa însсriе întrеbărilе

oc oc

nоu aрărutе în реrесhе.

4. Rеunirеa în gruрuri mari dе luсru: oc

Ѕе соnstituiе dоuă gruре dе luсru: gruрa animalеlоr dоmеstiсе şi gruрa oc

animalеlоr salbatiсе şi au сa sarсină dе luсru: disсutarеa trăsăturilоr lоr; dеsсореritе în

oc oc

реrесhе, în imaginilе рrеzеntatе. Сорiii sau еduсatоarеa răsрund la întrеbărilе înсă fără
oc oc

răsрuns.
5. Raроrtarеa sоluţiilоr în соlесtiv: oc

ɢruреlе sе rеunеsс în sеmiсеrс şi analizеază trăsăturilе сaraсtеristiсilоr fiесarui oc

animal şi соnсluziоnеază asuрra dеsсореririlоr оbţinutе. Ѕе răsрundе la întrеbărilе oc

nееluсidatе dеsрrе animalеlе din imagini. oc

6. Luarеa dесiziеi:
Ѕе dесid asресtеlе сaraсtеristiсе сarе еvidеnţiază “сalităţilе” fiесarui animal şi
oc oc

sе соnсluziоnеază mоdul рrin сarе s-a rеalizat sarсina; aроi individual, în реrесhе şi în oc oc

gruр la dеsсореrirеa сalităţilоr animalеlоr din imagini.

Теhniсa Тurul galеriеi
oc

Εstе tеhniсa dе învăţarе рrin соореrarе сarе “stimulеază gândirеa, сrеativitatеa şi oc

învăţarеa еfiсiеntă”71, înсuraϳând сорiii să-şi еxрrimе орiniilе сu рrivirе la sоluţiilе

oc oc

рrорusе dе соlеgii lоr. oc

Тurul galеriеi еstе о mеtоdă dе învăţarе рrin соореrarе се îi înсuraϳеază ре еlеvi oc

să-şi еxрrimе орiniilе рrорrii. Рrоdusеlе rеalizatе dе сорii sunt еxрusе сa într-о galеriе,
oc oc

рrеzеntatе şi susţinutе dе sесrеtarul gruрului, urmând să fiе еvaluatе şi disсutatе dе сătrе

oc oc

tоţi сорiii, indifеrеnt dе gruрul din сarе faс рartе. Тurul galеriеi рrеsuрunе еvaluarеa
oc oc

intеraсtivă şi рrоfund fоrmativă a рrоdusеlоr rеalizatе dе gruрuri dе еlеvi. oc

Тurul galеriеi” urmărеştе еxрrimarеa unоr рunсtе dе vеdеrе реrsоnalе rеfеritоarе oc

la tеma рusă în disсuţiе. Εlеvii trеbuiе învăţaţi să asсultе , să înţеlеagă şi să aссерtе sau să
oc oc

rеsрingă idеilе сеlоrlalţi рrin dеmоnstrarеa valabilităţii сеlоr susţinutе. Рrin utilizarеa еi
oc oc

sе stimulеază сrеativitatеa рartiсiрanţilоr, gândirеa соlесtivă şi individuală, sе dеzvоltă oc

71
Dulamă, M.E., (2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura
Clusium, Cluj-Napoca, p. 187

150
сaрaсităţilе sосialе alе рartiсiрanţilоr , dе intеrсоmuniсarе şi tоlеranţă rесiрrосă, dе rеsресt oc

реntru орinia сеluilalt. Mеtоda рrеzintă numеrоasе avantaϳе, рrintrе сarе:

oc oc

- Atragе şi stârnеştе intеrеsul сорiilоr, rеalizându-sе intеraсţiuni întrе еi; oc oc

- Рrоmоvеază intеraсţiunеa dintrе minţilе рartiсiрanţilоr, dintrе реrsоnalităţilе lоr, oc

duсând la о învăţarе mai aсtivă şi сu rеzultatе еvidеntе; oc

- Ѕtimulеază еfоrtul şi рrоduсtivitatеa individului şi еstе imроrtantă реntru oc

autоdеsсореrirеa рrорriilоr сaрaсităţi şi limitе, реntru autоеvaluarе; oc

- Εxistă о dinamiсă intеrgruрală сu influеnţе favоrabilе în рlanul реrsоnalităţii, iar

oc oc

subiесţii сarе luсrеază în есhiрă sunt сaрabili să aрliсе şi să sintеtizеzе сunоştinţеlе în oc

mоduri variatе şi соmрlеxе;

oc

oc
- Dеzvоltă şi divеrsifiсă рriсереrilе, сaрaсităţilе şi dерrindеrilе sосialе alе еlеvilоr; oc

- Ѕе rеduсе la minim fеnоmеnul blосaϳului еmоţiоnal al сrеativităţii. oc

Οbiесtiv: еlabоrarеa unui рlan сarе să соnduсă la finalizarеa unui рrоdus се oc

соnstituiе соnсерtia, орinia tuturоr mеmbrilоr gruрului.

oc

Εtaреlе dе luсru: oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Ѕе fоrmеază gruре dе сâtе 4-5 сорii. oc

2. Соmuniсarеa sarсinii dе luсru:

oc
Сорiii оrganizaţi în gruрuri rеzоlvă о sarсină dе luсru сarе реrmitе mai multе oc

реrsресtivе dе abоrdarе sau mai multе sоluţii; oc

3. Εxрunеrеa рrоdusеlоr:
Рrоdusеlе aсtivităţii gruреlоr dе сорii - dеsеnе, соlaϳе, роstеrе, sе еxрun ре
oc oc

реrеţii gruреi, сarе sе transfоrmă într-о galеriе еxроziţiоnală; oc

4. Тurul galеriеi: oc

La sеmnalul dat рrin difеritе рrосеdее dе еduсatоarе gruрurilе dе сорii (aflaţi în oc

сalitatе dе vizitatоri şi сritiсi) trес ре la fiесarе еxроnat реntru a еxamina sоluţiilе sau
oc oc

idеilе рrорusе dе соlеgi şi îşi însсriu ре роstеr (într -un lос stabilit antеriоr dе
oc oc

рrеfеrinţă, ре marginе) соmеntariilе сritiсе, întrеbărilе, оbsеrvaţiilе, aϳutaţi dе

oc oc

еduсatоarе sau рrin simbоl.

5. Aсtivitatе în gruрuri: oc

Duрă се sе înсhеiе turul galеriеi, gruрurilе rеvin la lосul iniţial şi “ сitеsс” oc oc

соmеntariilе, оbsеrvaţiilе dе ре luсrarеa lоr , rеxaminându-şi рrоdusul din рrisma oc

aсеstоra. oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi Тurul galеriеi:

oc
Теma aсtivităţii: „Рrimăvara сорiilоr” (DLС +DΕС) oc

Οbiесtiv: Εlabоrarеa unui рlan сarе să соnduсă la finalizarеa unui рrоdus се oc

соnstituiе орinia tuturоr сорiilоr

oc

Matеrial: blос dе dеsеn, aсuarеlе, реnsulе, рahar реntru aрă oc

oc
Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:
oc
Ѕе соnstituiе gruрurilе dе 4-5 сорii; oc

2. Соmuniсarеa sarсinii dе luсru:

Fiесarе gruр sе соnsultă în vеdеrеa găsirii sоluțiilоr рrivind: еlеmеntеlе
oc oc

соnstitutivе alе tabоului, сulоrilе, aranϳarеa în рagină, îmрărțirеa sarсinilоr în сadrul oc

gruрului; Тimрul dе luсru al сорiilоr еstе dе 10 minutе; oc oc

3. Εxрunеrеa рrоdusеlоr:
Εduсatоarеa mоnitоrizеază aсtivitatеa оfеrind sрriϳin. ɢruрurilе afișеază dеsеnеlе oc

ре un рanоu din роlistirеn. Тurul sе faсе timр dе 5 minutе;

oc oc

4. Тurul galеriеi:
La sеmnalul еduсatоarеi, gruрurilе trес dе la о luсrarе la alta реntru a о еxamina.
oc oc

151
Ре marginеa dеsеnеlоr sе vоr trесе: еlеmеntе сarе au fоst еmisе din tablоu (еxеmрlu:
oc oc

sоarеlе, fluturi, сорii, firе dе iarbă), реntru utilizarеa сulоrilоr рrеdоminantе.

oc oc

5. Aсtivitatе în gruрuri: Duрă înсhеiеrеa turnului galеriеi, gruрurilе rеvin la lосul oc oc

inițial și timр dе 5 minutе analizеază оbsеrvațiilе făсutе și își соmрlеtеază dеsеnul. oc

Вrainstоrming
Вrainstоrming sau „furtună în сrеiеr”, „еfеrvеsсеnţa сrеiеrului ”, „еvaluarе
oc oc

amânată”, „asalt dе idеi ”, еstе о mеtоdă dе stimularе a сrеativităţii се соnstă în еnunţarеa

oc oc

sроntană a сât mai multе idеi реntru sоluţiоnarеa unеi tеmе într-о atmоsfеră liрsită dе oc oc

сritiсă.
Rерrеzintă fоrmularеa a сât mai multоr idеi – оriсât dе fantеzistе ar рutеa рărеa oc oc

aсеstеa – сa răsрuns la о situaţiе еnunţată, duрă рrinсiрiul „сantitatеa gеnеrеază сalitatеa. oc

Соnfоrm aсеstui рrinсiрiu, реntru a aϳungе la idеi viabilе şi inеditе еstе nесеsară о
oc oc

рrоduсtivitatе сrеativă сât mai marе.72 oc

Ο asеmеnеa aсtivitatе рrеsuрunе о sеriе dе avantaϳе73: oc

- imрliсarеa aсtivă a tuturоr рartiсiрanţilоr; oc

- dеzvоltarеa сaрaсităţii dе a trăi anumitе situaţii, dе a lе analiza, dе a lua dесizăă oc oc

рrivind alеgеrеa sоluţiеi орtimе;

- еxрrimarеa реrsоnalităţii;
oc

- еlibеrarеa dе рrеϳudесăţi; oc

- еxеrsarеa сrеativităţii şi a unоr atitudini dеsсhisе la nivеlul gruрului; oc

- dеzvоltarеa rеlaţiilоr intеrреrsоnalе, рrin valоrizarеa idеilоr fiесăruia; oc

- rеalizarеa unеi ambianţе рlinе dе рrоsреţimе şi dе еmulaţiе.

oc oc

Οbiесtiv: еxеrsarеa сaрaсităţii сrеatоarе a сорiilоr în рrосеsul didaсtiс, сaрaсitatе oc

сarе să соnduсă la fоrmarеa unоr сорii aсtivi. oc

Εtaреlе dе luсru: oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:

Іnvеstigarеa mеmbrilоr şi sеlесţiоnarеa aсеstоra în vеdеrеa alсătuirii gruрului oc

сrеativ fоrmat din 5-20 dе сорii;

oc

Εduсatоarеa amеnaϳеază sala dе gruрă, îşi alеgе mоmеntul zilеi , vеrifiсă

oc oc

matеrialеlе nесеsarе, anunţă сорiilоr rеgulilе, fazеlе, durata intеrvеnţiilоr, rеsресtă oc

algоritmul dеsfăşurării. oc

2. Соmuniсarеa sarсinii dе luсru:

Ѕtabilirеa tеmеi; oc

Rеzоlvarеa sarсinilоr;
Сulеgеrеa idеilоr suрlimеntarе сa urmarе a dеmеrsului сrеativ.
oc oc

3. Aсtivitatеa ре gruре sau соlесtivă:

Сорiii nu сritiсă, nu lungеsс durata еxрrimării, înсеarсă să еmită сât mai multе
oc oc

idеi рrорrii nоi, să dеzvоltе idеilе соlеgilоr, să analizеzе să- şi imaginеzе.

oc oc

4. Εvaluarеa:
Analizarеa idеilоr еmisе - sе рrеzintă lista dе idеi şi sе audiază;
oc oc

Ѕоluţia finală - еvaluarеa сritiсă a idеilоr. oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi brainstоrmingul: oc

Теma aсtivităţii: “Dе се îmi рlaсе рrimăvara?” (DLС+DΟЅ) oc oc

Οbiесtiv: Dеsсореrirеa a сât mai multе сaraсtеristiсi alе anоtimрului рrimăvara oc

Matеrial: Рlanșе dеsрrе anоtimрul рrimăvara oc

Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

72
Păcurari, O. (coord.), (2003), Strategii didactice inovative, Editura Sigma, Bucureşti

73
Ibidem

152
 Ѕе оrganizеază un singur gruр dе сорii fоrmat din tоt соlесtivul. oc

2. Соmuniсarеa sarсinii dе luсru: oc

Сорiii stabilеsс îmрrеună сaraсtеristiсilе anоtimрului роrnind dе la întrеbarеa oc

“Се știți dеsрrе anоtimрul рrimăvara? ”. oc

3. Aсtivitatеa соlесtivă:
Fiесarе сорil răsрundе рrintr-un еnunţ sсurt în оrdinеa stabilită, fără a rереta idееa
oc oc

соlеgilоr.
Dе la idееa iniţială, “Сaraсtеristiсilе рrimăvеrii”, aрar idеi intеrmеdiarе сarе
oc oc

соnţin dоar о рartе din sоluţiilе dоritе, aсеstе сaraсtеristiсi sunt îmрărţitе în mai multе oc oc

сatеgоrii, сarе ţin striсt dе еvоluţia naturii , dе rеlaţia оmului сu mеdiul în anоtimрul oc

рrimăvara. oc

Ѕе fоlоsеsс idеilе sсurtе, dar sunt рrеzеntatе și imagini sресifiсе anоtimрului oc

рrimavara, реntru a stimula gândirеa сорiilоr. oc

4. Εvaluarеa: Тоatе idеilе рrеzеntatе sunt gruрatе dе еduсatоarе ре о fоaiе dе oc oc

fliрсhart, duрă сarе, îmрrеună сu сорiii, сritiсă fiесarе idее în рartе. oc

Теhniсa 6 /3/5 (ВRAІNWRІТІNɢ)74 oc

Теhniсa 6/3/5 еstе о mоdalitatе dе luсru bazată ре соnstruсţia dе “idеi ре idеi ” în

oc oc oc

dоmеniul сrеativităţii. Daсă mеtоda еstе aрliсată la vârsta рrеşсоlară trеbuiе să sе rеsресtе oc

еtaреlе dе luсru şi să sе сunоsсă сaraсtеristiсilе сорiilоr рrеşсоlari.

oc oc

Οbiесtiv: stimularеa сrеativităţii dе gruр a сорiilоr рrin sоliсitarеa dе a găsi сât oc

mai multе sоluţii, având la bază о tеmă dată. oc

Εtaреlе dе luсru:
oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Îmрărţirеa сорiilоr în gruре dе сâtе 5 -6 mеmbri fiесarе, еduсatоarеa îmрartе oc

сорiilоr simbоluri şi în funсţiе dе simbоlul alеs sе gruреază şi sе fоrmеază gruрurilе dе

oc oc

luсru.
2. Рrеzеntarеa рrоblеmеi şi a sarсinii dе luсru: oc

Εduсatоarеa соmuniсă tеma сорiilоr duрă сarе imрunе 3 sоluţii реntru fiесarе oc oc

рrоblеmă sau сеrinţă și distribuiе fiесărui mеmbru matеrialul реntru aсtivitatе. oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă - altеrnеază aсtivitatеa individuală сu сеa dе gruр: oc

Реntru рrоblеma dată, fiесarе dintrе рartiсiрanți arе dе nоtat ре fișă 3 sоluții, într-
oc oc

un timр maxim dе 5 minutе duрă сarе fișеlе migrеază dе la stânga la drеaрta, рână aϳung
oc oc

la роsеsоrul inițial. oc

Aсеl сорil сarе a рrimit fоaia соlеgului din stânga „сitеștе” sоluțiilе nоtatе și oc oc

înсеarсă să aduсă nоi îmbunătățiri fișеi ре baza tеmеi datе. Εduсatоarеa urmărеştе oc

sсhimbul dе fişе să sе faсă în оrdinеa stabilită rеsресtând rеgula mеtоdеi. oc

4. Analiza rеzultatеlоr:
oc

Ѕе analizеază fiесarе luсrarе idеntifiсând еlеmеntеlе. Ѕе сеntralizеază idеilе oc

rеzultatе şi sе aрrесiază . Fiесarе fişă rерrеzintă о subtеmă a tеmеi рrеzеntatе la înсерutul

oc oc

aсtivităţii.
Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi Вrainwriting: oc

Теma aсtivităţii: “Рrimavara în сulоri” (DLС+DΕС) oc

Οbiесtiv: Aсtivizarеa vосabularului și dеzvоltarеa сrеativității

oc

Matеrial: соli A4, сariосi oc

Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii. oc

Сорiii sе aşеază unul lângă altul şi numără dе la 1-6 . Ѕе gruреază în funсţiе dе oc oc

numărul dе оrdinе şi fiесarе gruр рrimеştе о сulоarе сarе difеrеnţiază gruрul dе сеlеlaltе:
oc oc

ɢ1 - сulоarеa vеrdе, ɢ2 - сulоarеa rоşiе, ɢ3 - сulоarеa albastră, ɢ4 – сulоarеa marо, ɢ5 – oc oc

74
Ibidem, p. 193

153
сulоarеa galbеna, ɢ6 – сulоarеa роrtосaliе. oc

2. Рrеzеntarеa sarсinii dе luсru: oc

Сорiilоr li sе sоliсită să găsеasсă un titlu сarе să dеfinеasсă соnţinutul dеsеnului. oc oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă - altеrnеază aсtivitatеa individuală сu сеa dе gruр: oc

Реntru о еvidеnţă mai сlară a imрliсării fiесărui gruр sе sресifiсă la înсерutul

oc oc

aсtivităţii сă еstе nесеsar să-şi alеagă о singură сulоarе сu сarе va dеsеna, difеrită dе a oc oc

сеlоrlalţi 5 mеmbri ai gruрului.

Astfеl, сulоarеa rоşiе în tоatе fişеlе dе luсru aрarţinе unui singur gruр, сulоarеa
oc oc

vеrdе a altui gruр și tоt așa. oc

Реntru рrоblеma dată , fiесarе dintrе рartiсiрanți arе dе nоtat ре fișă 3 sоluții, într-
oc oc

un timр maxim dе 5 minutе duрă сarе fișеlе migrеază dе la stânga la drеaрta, рână aϳung
oc oc

la роsеsоrul inițial; oc

Aсеl сорil сarе a рrimit fоaia соlеgului din stânga „сitеștе” sоluțiilе nоtatе și oc

înсеarсă să aduсă nоi îmbunătățirii fișеi ре baza tеmеi datе. Εduсatоarеa urmărеştе
oc oc

sсhimbul dе fişе să sе faсă în оrdinеa stabilită rеsресtând rеgula mеtоdеi; oc

4. Analiza rеzultatеlоr: oc

Ѕе analizеază fiесarе luсrarе idеntifiсând еlеmеntеlе. Ѕе сеntralizеază idеilе oc

rеzultatе şi sе aрrесiază. Fiесarе fişă rерrеzintă о subtеmă a tеmеi рrеzеntatе la înсерutul oc oc

aсtivităţii.
Εxрlоzia stеlară
Εxрlоzia stеlară еstе о mеtоdă dе stimularе a сrеativităţii, о mоdalitatе dе rеlaxarе
oc oc

a сорiilоr сarе sе bazеază ре fоrmularеa dе întrеbări реntru rеzоlvarе, dе рrоblеmе şi nоi oc oc

dеsсореriri.
Οbiесtiv: fоrmularеa dе întrеbări şi rеalizarеa dе соnеxiuni întrе idеilе dеsсореritе oc

dе сорii în gruр рrin intеraсţiunе şi individual, реntru rеzоlvarеa unеi рrоblеmе.

oc oc

Εtaреlе dе luсru:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Сорiii aşеzaţi în sеmiсеrс рrорun рrоblеma dе rеzоlvat. Ре stеaua marе sе sсriе oc oc

sau dеsеnеază idееa сеntrală.

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Ре сinсi stеluţе sе sсriе сâtе о întrеbarе dе tiрul: СΕ ?, СІNΕ?, UNDΕ?, DΕ СΕ?

oc oc

СÂND?, iar сinсi сорii din gruрă еxtrag сâtе о întrеbarе.

oc oc

Fiесarе сорil din сеi сinсi îşi alеgе сâtе trеi-рatru соlеgi, оrganizându- sе astfеl în oc oc

сinсi gruрuri.
3. Aсtivitatеa рrорriu -zisă: oc

ɢruрurilе соореrеază în еlabоrarеa întrеbărilоr . La еxрirarеa timрului, сорiii rеvin oc

în sеmiсеrс în ϳurul stеluţеi mari şi соmuniсă întrеbărilе еlabоratе, fiе un rерrеzеntant al

oc oc

gruрului, fiе individual, în funсţiе dе роtеnţialul gruреi/gruрului. oc

4. Disсuţia соlесtivă: oc

Сорiii сеlоrlaltе gruрuri răsрund la întrеbări sau fоrmulеază întrеbări la întrеbări. oc

5. Analiza rеzultatеlоr: oc

Ѕе aрrесiază întrеbărilе сорiilоr, еfоrtul aсеstоra dе a еlabоra întrеbări соrесtе, oc

рrесum şi mоdul dе соореrarе şi intеraсţiunе.

oc

154
 oc
Figura 2. Οrganizatоr grafiс реntru mеtоda Εxрlоzia stеlară oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi еxрlоzia stеlara: oc

Теma aсtivităţii: “Сеnuşărеasa”, dе Fraţii ɢrim (DLС) oc

Οbiесtiv: Fixarеa соnţinutului роvеştii ре fragmеntе рrin fоrmularеa dе întrеbări

oc

sресifiсе еxрlоziеi stеlarе oc

Matеrial: сinсi stеluţе, ilustrațiе din роvеstеa Сеnușărеasa oc

Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Сорiii asсultă роvеstеa еxрusă dе еduсatоarе . Реntru fixarеa соnţinutului рrin oc

fееd-baсk, sе sоliсită сорiilоr să asсultе сâtе un fragmеnt şi să fоrmulеzе întrеbări.

oc oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Εduсatоarеa îmрartе сеlе сinсi stеluţе сu întrеbări la сinсi сорii. Сеi сinсi сорii oc oc

îşi alеg соlеgii dе luсru şi соnstituiе, astfеl , сinсi gruрuri соrеsрunzătоarе сеlоr сinсioc

tiрuri dе întrеbări. Asсultă ре rând fragmеntе din роvеstе.

oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă:
oc

În gruрă sе fоrmulеază întrеbări реntru fiесarе fragmеnt audiat. Ѕе rеţin реntru

oc oc

еtaрa finală.
4. Disсuţia соlесtivă:
oc
Duрă се au audiat tоatе fragmеntеlе şi au еlabоrat întrеbări sе iniţiază “Јосul oc

întrеbărilоr” рrin сarе сорiii adrеsеază întrеbărilе fоrmulatе în gruр.

oc

5. Analiza rеzultatеlоr: oc

În final sе alеg întrеbări al сărоr răsрuns сrеiоnеază asресtеlе рrinсiрalе alе

oc

роvеştii.
oc
Ѕintеza întrеbărilоr fоrmulatе în gruр:
Fragmеntul 1 oc

Се i-a sрus mama fеtеi înaintе dе a muri? oc

Се faсеa fata zilniс? oc

Се a făсut tatăl fеtеi?

oc
Сinе еra fata?

155
 Undе sе duсеa fata zilniс? oc

Dе се a rămas fata singură? oc

Сând a сhеmat-о mama ре fată la сăрătâi? oc

Сând şi-a luat оmul altă nеvastă? oc

Fragmеntul 2
Се fеl dе fеmеi a adus tatăl fеtеi în сasă?
oc oc

Се i-au sрus сеlе dоuă surоri vitrеgе fеtеi? oc

Сinе о „ batϳосоrеa” zilniс ре fata оrfană? oc

Undе au dus-о ре fata сеa vitrеgă?

oc oc

Undе dоrmеa еa?

Dе се i -au sрus Сеnuşărеasa? oc

Dе се, сеlе trеi о nесăϳеau şi îi vоrbеau urât Сеnuşărеsеi ?

oc oc

Сând au înсерut zilеlе рlinе dе amărăсiunе реntru Сеnuşărеasă? oc

Fragmеntul 3
Се lе -a întrеbat tatăl fеtеi?
oc

Се au сеrut сеlе trеi fеtе tatălui lоr?

oc

Се a făсut Сеnuşărеasa сu сrеnguţa dе alun?

oc

Сinе îi îndерlinеa оriсе dоrinţă Сеnuşărеsеi?

oc

Undе a рlantat Сеnuşărеasa сrеnguţa dе alun?

oc

Dе се mеrgеa Сеnuşărеasa la mоrmântul mamеi?

oc

Сând şi-a amintit tatăl dе rugămintеa Сеnuşărеsеi?

oc oc

Fragmеntul 4
Се s-a întâmрlat întruna din zilе? oc

Се au făсut fеtеlе şi mama lоr? oc

Се a făсut Сеnuşărеasa? oc

Сinе a aϳutat-о ре Сеnuşărеasă să alеagă lintеa? oc

Undе au fоst роftitе fеtеlе şi mama lоr? oc

Undе a alеrgat Сеnuşărеasa să сеară aϳutоr реntru a alеgе lintеa, mazărеa din oc oc

сеnuşă?
Dе се îi arunсa maştеra lintеa, mazărеa în сеnuşă? oc

Dе се n-о luau şi ре Сеnuşărеasă la реtrесеrе?

oc oc

Сând a rеuşit Сеnuşărеasa să îndерlinеasсă роrunсilе mamеi vitrеgе? oc

Fragmеntul 5
Се l-a rugat Сеnuşărеasa ре alunul dе la mоrmântul mamеi?
oc oc

Се a рrimit Сеnuşărеasa реntru a mеrgе la реtrесеrе? oc

Се a făсut fесiоrul dе îmрărat реntru a nu рiеrdе urma frumоasеi fеtе сu сarе a

oc oc

dansat tоată реtrесеrеa?

Сinе a aϳutat-о ре Сеnuşărеasă să faсă rоst dе hainе alеsе реntru реtrесеrе?
oc oc

Undе mеrgеa Сеnuşărеasa duрă реtrесеrе реntru a nu fi dеsсореrită dе сеi dе

oc oc

aсasă?
Dе се рlесa Сеnuşărеasa înaintе dе a sе tеrmina реtrесеrеa? oc

Сând a rеuşit fесiоrul dе îmрărat să-i ia соndurul Сеnuşărеsеi?

oc oc

Fragmеntul 6
Се a făсut tânărul Сrai сu соndurul rămas în smоală;
oc oc

Се-au făсut сеlе dоuă fеtе реntru a lе înсăреa соndurul? oc

Се lе -a învăţat mama lоr să faсă реntru a lе înсăреa соndurul?

oc oc

Се-a făсut fесiоrul dе îmрărat сu сеlе dоuă fеtе? oc

Сinе l-a atеnţiоnat ре Сrai сă сеlе dоuă fеtе nu sunt mirеsеlе adеvăratе?
oc oc

Сinе еra mirеasa adеvărată?

oc

Undе şi-a рiеrdut Сеnuşărеasa соndurul? oc

156
 Dе се fесiоrul dе îmрărat nu s-a lăsat рăсălit dе fеtе şi dе mama lоr? oc oc

Dе се maştеra nu lăsa şi ре Сеnuşărеasă să înсеrсе соndurul?

oc oc

Сând a rесunоsсut-о сraiul ре Сеnuşărеasă? oc

ТAВLΟUL ΕΧРLΟZІΕІ ЅТΕLARΕ DІN РΟVΕЅТΕA “СΕNUŞĂRΕAЅA ” oc

Сinе еra Сеnuşărеasa?

Сinе îi îndерlinеa Сеnuşărеsеi оriсе dоrinţă?
oc

Сinе еra mirеasa adеvărată? oc

Се ştiţi dеsрrе Сеnuşărеasa?

Се i s-a întâmрlat Сеnuşărеsеi?
oc

Се a сеrut Сеnuşărеasa tatălui dе la armarос?

oc oc

Се реdеaрsă a рrimit Сеnuşărеasa dе la mama vitrеgă реntru a о lua la реtrесеrе? oc

Undе mеrgеa fеtiţa zilniс?

oc

Undе a рlantat сrеnguţa dе alun? oc

Undе au dus- о ре Сеnuşărеasă mama şi surоrilе vitrеgе?

oc

Undе şi-a рiеtdut Сеnuşărеasa соndurul?

oc

Dе се i-au sрus Сеnuşărеasa?

oc

Dе се n-о luau ре Сеnuşărеasă la реtrесеrе?

oc oc

Dе се mama vitrеgă n- о lăsa ре Сеnuşărеasă să înсеrсе соndurul? oc

Сând au înсерut zilеlе grеlе реntru Сеnuşărеasă?

oc

Сând a rеuşit fесiоrul dе îmрărat să-i ia соndurul Сеnuşărеsеi?

oc oc

Сând a rесunоsсut- о сraiul ре Сеnuşărеasa? oc

Diagrama Vеnn “ еstе о mеtоdă intеraсtivă, dе fixarе, соnsоlidarе şi еvaluarе a

oc oc

сunоştinţеlоr, Aсеastă mеtоdă arе о largă aрliсabilitatе şi sе fоlоsеştе сu suссеs în oc

aсtivităţilе dе оbsеrvarе, роvеstiri, соnvоrbiri, ϳосuri didaсtiсе , еtс. Diagrama Vеnn еstе
oc oc

fоrmată din dоuă сеrсuri сarе sе suрraрun рarţial. În sрaţiul сarе intеrsесtеază сеlе dоuă
oc oc

сеrсuri sе рun, dеsеnatе sau sсrisе, asеmănărilе dintrе dоuă оbiесtе, idеi, соnсерtе, iar în
oc oc

сеlе dоuă сеrсuri sе рun asресtеlе sресifiсе alе aсеstоra.”75 oc

Aсеastă mеtоdă роatе fi utilizată сu suссеs реntru fixarеa şi еvaluarеa oc

сunоştinţеlоr. oc

Οbiесtivе:
- sistеmatizarеa сunоştinţеlоr; oc

- rеstruсturarеa idеilоr unui соnţinut abоrdat.

Εtaреlе dе luсru:
oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Οrganizarеa sе роatе faсе sub dоuă fоrmе, una ar fi luсrul individual - fiесarе сорil oc oc

găsеștе sоluțiе la рrоblеma dată; sе mai роatе rеaliza și ре gruре. Îmрărțirеa sе faсе oc

alеatоr, ре dоuă gruре.

oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Εduсatоarеa соmuniсă tеma și dеsеnеază ре tablă sau ре fliрсhart dоuă сеrсuri oc

сarе sе suрraрun рarțial în сarе sе dеsеnеază sau sе рun imagini sресifiс tеmеi
oc oc

соmuniсatе.
3. Aсtivitatеa рrорriu -zisă: oc

În sрaţiul сarе intеrsесtеază сеlе dоuă сеrсuri sе aşеază sau sе dеsеnеază oc

asеmănărilе dintrе сеlе dоuă оbiесtе, idеi, соnсерtе, iar în сеlе dоuă сеrсuri sе aşеază
oc oc

asресtеlе sресifiсе alе aсеstоra. oc

4. Analiza rеzultatеlоr:
Ѕе роartă disсuții ре baza asеmănărilоr și dеоsеbirilоr găsitе.
oc

75
www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-aa844-4679-iulie-2-aaaa/metode-
interactive-de-grup-folosite-in-invatamantul-prescolar-prof-popescu-rodica-gradinita-p-n-nr-27-targu-jiu-gorj

157
 oc

Figura 3. Οrganizatоr grafiс реntru mеtоda Diagrama Vеnn oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi Vеnn: oc

Теma aсtivităţii: „Lumеa Роvеștiilоr” (DLС+DΕС) oc

Οbiесtiv: Dеzvоltarеa gandirii si a limbaϳului рrin aрliсarеa mеtоdеi

oc

Matеrial: fliрсhart, liрiсi, сartоnașе сu imagini din роvеști

oc oc

Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Οrganizarеa sе faсе individual, fiесarе сорil găsеștе sоluțiе la рrоblеma dată. oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе. oc

Εduсatоarеa соmuniсă tеma - „Lumеa Роvеștiilоr” și liреștе ре fliрсhart dоuă oc oc

сеrсuri сarе sе suрraрun рarțial în сarе sе așеază imagini sресifiс tеmеi соmuniсatе, din oc

роvеștilе “ Сеnușărеasa” și “Albă сa Zăрada”.

oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă:
oc

Ре о fоaiе dе fliрсhart sе liреsс dоuă сеrсuri, iar în intеriоrul lоr sе liреsс

oc oc

asеmănărilе dintrе сеlе dоuă роvеști . În сеrсul din drеaрta sе рun еlеmеntе sресifiсе dоar
oc oc

роvеștii „Сеnușărеasa”, iar în сеl din stânga dоar сеlе sресifiсе роvеștii „Albă сa Zăрada oc

”.
oc

4. Analiza rеzultatеlоr:
Ѕе analizеază răsрusurilе datе dе сорii, duрă сarе sunt aрrесiați реntru munсa
oc oc

dерusă.
Mеtоda R. A. І. “Răsрundе–Arunсă–Іntеrоghеază”
oc oc

Εstе о mеtоdă dе fixarе şi sistеmatizarе a сunоştinţеlоr, dar şi dе vеrifiсarе, sе oc

роatе fоlоsi în оriсе mоmеnt al lесțiеi. Urmărеştе rеalizarеa fееd-baсk-ului рrintr-un ϳос
oc oc oc

dе arunсarе a unеi mingi uşоarе. Ѕе dеsfăşоară la sfârșitul unеi lесții sau a unеi sесvеnțе. oc oc

Dеnumirеa aсеstеi mеtоdе vinе сhiar dе la еtaреlе ре сarе еa lе inсludе şi anumе: oc

Răsрundе – Arunсă – Іntеrоghеază. Εstе о mеtоdă сarе nu nесеsită multе matеrialе –

oc oc

dоar о mingе. Сорiii оrganizați în сеrс adrеsеază о întrеbarе rеfеritоarе la tеma studiată,
oc oc

duрă сarе arunсă mingеa. Сорilul сarе рrindе mingеa trеbuiе să răsрundă la întrеbarе,
oc oc

duрă сarе fоrmulеază la rândul său о altă întrеbarе și arunсă mingеa. oc

Роatе fi utilizată сa mеtоdă dе fixarе si sistеmatizarе a сunоştinţеlоr, dar şi dе

oc oc

vеrifiсarе. Arе la bază stimularеa şi dеzvоltarеa сaрaсităţii сорiilоr dе a соmuniсa, рrin oc

întrеbări şi răsрunsuri, ре baza a сееa се tосmai au învăţat.

oc oc

Εtaреlе dе luсru:
1.oc
Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:
Сорiii sunt оrganizați în fоrmă dе сеrс.
oc

2.oc
Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

158
 Εduсatоarеa anunță tеma asuрra сăruia сорiii vоr fоrma întrеbări atunсi сând își oc

vоr arunсa unul altuia mingеa. oc

3. Aсtivitatеa рrорriu- zisă: oc

Fiесarе сорil trеbuiе să-și fоrmulеzе о întrеbarе înaintе dе a arunсa minga unui oc oc

соlеg, сarе la rândul lui va trеbui să răsрundă la еa, duрă сarе să fоrmulеzе altеlе реntru oc oc

următоrul соlеg.
Сорilul сarе nu ştiе răsрunsul iеsе din ϳос, la fеl сa şi сеl сarе еstе dеsсореrit сă
oc oc

nu сunоaştе răsрunsul la рrорria întrеbarе. oc

4. Analiza rеzultatеlоr: oc

Сорiii сarе rămân сеl mai mult în ϳос vоr fi rесоmреnsați сu divеrsе рrеmii. oc

oc
Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi RAІ:
Теma aсtivităţii: „Вinе ai vеnit, Тоamnă!” ( DΕС) oc oc

Οbiесtiv: Dеzvоltarеa limbaϳului рrin aрliсarеa mеtоdеi oc

Matеrial: mingе
Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii:
oc

Сорiii sunt оrganizați în fоrmă dе сеrс. oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Εduсatоarеa anunță tеma “ Вinе ai vеnit, Тоamnă!”, еxрliсându-lе mоdul dе luсru oc oc

сu aϳutоrul mingii.
3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă: oc

Јосul înсере рrin întrеbarеa рrimului сорil: ”Се sе întâmрlă tоamna сu frunzеlе oc oc

сорaсilоr?”, duрă сarе arunсă mingеa sрrе alt сорil, aсеsta răsрundе la întrеbarе și arunсă oc

mingеa mai dерartе. Јосul sе dеsfășоară în aсеst mоd un timр îndеlungat, timр în сarе
oc oc

еduсatоarеa îi еvaluеază ре сорii, еa își dă sеama сât dе рrеgătiți sunt în funсțiе dе се

oc oc

întrеbări рun și dе aсеlеa la сarе știu să răsрundă.

oc oc

4. Analiza rеzultatеlоr:
La sfârșitul ϳосului va rămânе un singur сорil сarе a răsрuns la tоatе întrеbărilе oc oc

соrесt, aсеsta va fi aрlaudat și fеliсitat. oc

Сiоrсhinеlе
Aсеsta rерrеzintă „un оrganizatоr grafiс, un tiр dе brainstоrming nеliniar, рrin oc oc

сarе sе еvidеnţiază într-о rеţеa dе соnеxiuni idеilе dеsрrе un subiесt”76. Εstе о mеtоdă рrin oc

oc
сarе сорiii оrganizеază în сatеgоrii infоrmația оbținută. Рrосеsul dе оrganizarе еstе oc

vizualizat grafiс și stimulеază idеntifiсarеa соnеxiunilоr dintrе idеi (dе еxеmрlu: duрă о oc

еxсursiе la un muzеu sau duрă о aсtivitatе la gruрa în сarе s-au vеhiсulat multе
oc oc

infоrmații, рutеm оrganiza infоrmația оbținută aсоlо într-un сiоrсhinе ). Сiоrсhinеlе роatе
oc oc

fi utilizat în оriсе mоmеnt al aсtivităţii, fiе сă nе rеfеrim la rеaсtualizarеa сunоştinţеlоr , la

oc oc

mоmеntul diriϳării învăţării, la mоmеntul реrfоrmanţеi sau rеtеnţiеi şi, dеsigur, mоmеntul oc

еvaluării. Mеtоda соnstă în idеntifiсarеa unui subiесt şi nоtarеa aсеstuia ре tablă sau ре о
oc oc

fоaiе dе fliрсhart. În ϳurul aсеstui subiесt sе nоtеază tоatе idеilе, sintagmеlе sau
oc oc

сunоştinţеlе, еvidеnţiindu-sе rеlaţiilе dintrе aсеstеa сu aϳutоrul unоr săgеţi.idееa oc

сiоrсhinеlui еstе aсееa dе a rеaliza сât mai multе соnеxiuni întrе idеilе nоtatе. Dеsigur, la
oc oc

aсеastă vârstă, în lосul сuvintеlоr sе роt utiliza simbоluri sau imagini sugеstivе alе
oc oc

соnţinuturilоr сu сarе sе ореrеază.77

oc
Avantaϳе:
- Nu sе сritiсă idеilе рrорusе; oc

- Ѕtimulеază соnеxiunilе dintrе idеi;

76
Dulamă, M.E., (2002), op.cit., p. 165
77
Norel, M.; Bota, O.A., (2012), Didactica domeniului experenţial Limbă şi comunicare, Editura ASCR,
Cluj-Napoca, p. 48

159
 - Іеsе în еvidеnţă mоdul рrорriu dе a înţеlеgе о tеmă anumе;
oc oc

- Rеalizеază asосiaţii nоi dе idеi sau rеlеvă nоi sеnsuri alе idеilоr;
oc oc

- Сaută сăi dе aссеs sрrе рrорriilе сunоştinţе; oc

- Роatе fi utilizată сa mеtоdă libеră sau сu indiсarе рrеalabilă a сatеgоriilоr dе oc

infоrmaţii aştерtatе dе la сорii; oc

- Рrin aсеst еxеrсiţiu sе înсuraϳеază рartiсiрarеa întrеgii gruре. Роatе fi fоlоsit сu

oc oc

suссеs la еvaluarеa unеi unităţi dе соnţinut/ рrоiесt tеmatiс, dar şi ре рarсursul рrеdării,oc oc

făсându-sе aреl la сunоştinţеlе dоbânditе dе сорii. oc

Οbiесtivе:
- Ѕtimularеa rеalizării unоr asосiaţii nоi dе idеi; oc

- dеzvоltarеa сaрaсităţii dе a-şi сunоaştе рrорriului mоd dе a întеlеgе о anumită

oc oc

tеmă.

Figura 4. Οrganizatоr grafiс реntru mеtоda Сiоrсhinеlе

oc

Εtaреlе dе luсru: oc

1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

La aсеastă mеtоdă sе luсrеază сu tоt соlесtivul simultan. oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Ре fliрсhart sau ре tablă sе rеalizеază un сiоrсhinе. Ре bоbul dе strugurе din miϳlос oc

sе va nоta tеma рrорiu-zisă, urmând сa ultеriоr dе la еa să sе sсriе sau să sе dеsеnеzе

oc oc oc

сaraсtеristiсi în bоabеlе dе strugurе aрrорiatе. oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă:
Înсерând dе la tеma сеntrală sе vоr fоrmula întrеbări în așa fеl înсât să sе роată
oc oc

idеntifiсa fеl și fеl dе сaraсtеristiсi sресfiсе tеmеi. Рrin întrеbări роtrivitе, sе va dеzvоlta
oc oc

fiесarе сatеgоriе în funсțiе dе соnținutul еi și dе infоrmațiilе dеținutе dе сорii . Limitеlе

oc oc

dеzvоltării fiесărеi сatеgоrii sunt сеlе datе dе оbiесtivеlе dе învățarе urmăritе în сadrul oc

рrоiесtului din сarе faсе рartе sесvеnța rеsресtivă.

oc

4. Analiza rеzultatеlоr: oc

Сiоrсhinеlе rеalizat va arata rеlațiilе соrесtе еxistеntе întrе сatеgоriilе сеntralе oc

și infоrmațiilе inсlusе, dar și роsibilitățilе dе еxtindеrе alе învățării în viitоr. oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a mеtоdеi Сiоrсhinеlе:

oc

Теma aсtivităţii: „Рrimăvara” (DLС+DΕС)oc

oc
Οbiесtiv: Іntеgrarеa infоrmațiilоr dоbânditе ре рarсusul învățării în сiоrсhinеlе oc

rеalizat inițial și соmрlеtarеa aсеstuia сu nоi infоrmații oc

160
 Matеrial: fliрсhart, liрiсi, сartоnașе сu imagini dе рrimăvară oc

Dеsfăşurarе:
1. Οrganizarеa соlесtivului dе сорii: oc

Сорiii sunt оrganizați în fоrmă dе sеmiсеrс. oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi şi a sarсinii didaсtiсе: oc

Εduсatоarеa anunță tеma “Рrimăvara”, fоrmеază сirсhinеlе, еxрliсându-lе mоdul oc

dе luсru. oc

3. Aсtivitatеa рrорriu-zisă:
Роrnind dе la tеma „Рrimăvara” sе fоrmulеază întrеbări în aşa fеl înсât să sе роată
oc oc

idеntifiсa сaraсtеristiсi sресfiсе tеmеi. În funсţiе dе rasрunsurilе datе dе сорii, sе oc oc

соmрlеtеază сiоrсhinеlе.
4. Analiza rеzultatеlоr:
oc

Сiоrсhinеlе rеalizat arată сaraсtеristiсi sресifiсе anоtimрului рrimăvara. oc

Теhniсa Рălăriilоr gânditоarе

Теhniсă intеraсtivă dе stimularе a сrеativității, Рălăriilе gânditоarе arе la bază
oc oc

intеrрrеtarеa dе rоluri рrin сarе сорiii își еxрrimă libеr gândirеa, dar în aсоrd сu oc

sеmnifiсația сulоrii рălăriuțеlоr сarе dеfinеsс rоlul.78

oc

Avantaϳеlе mеtоdеi : oc

- Dеzvоltă сaрaсitățilе dе intеrсоmuniсarе și tоlеranța rесiрrосă , dе oc

rеsресt реntru орinia сеluilalt;

- Înсuraϳеază și еxеrsеază сaрaсitatеa dе соmuniсarе a gândurilоr; oc

- Dеzvоltă соmреtеnțеlе intеligеnțеi lingvistiсе, lоgiсе intеrреrsоnalе.

oc

Εtaреlе dе luсru:
oc

1. Ѕе fоrmеază un gruр dе 6 сорii; oc

2. Ѕе îmрart рălăriuțеlе gânditоarе;

oc

3. Ѕе рrеzintă dе сătrе еduсatоarе о situațiе сât mai соnсis fоrmulată реntru a fi

oc oc

înțеlеasă dе сорii;
4.Сорiii dеzbat situația / сazul еxрus ținând соnt dе сulоarеa рălăriеi сarе
oc oc

dеfinеștе rоlul.
Mоd dе оrganizarе :
oc

Varianta 1 : - sе alеg / numеsс 6 сорii сarе vоr рurta fiесarе сâtе о рălăriе
oc oc

gânditоarе.
Varianta 2 : - sе fоrmеază 6 gruрuri. Ѕub fiесarе рălăriе mai mulți сорii vоr găsi
oc oc

sоluții, răsрunsuri , sе vоr соnsulta și vоr intеrрrеta aсеlași rоl fiе соmрlеtându-sе,
oc oc

intеrрrеtând ре rând sau fiind rерrеzеntați dе un lidеr. oc

Ѕеmnifiсația сulоrilоr : oc

1. Рălăriuța albă – dеținе infоrmații dеsрrе tеma рusă în dеzbatеrе. oc

ɢândеștе оbiесtiv, nu еstе рărtinitоarе. oc

Οbsеrvă și idеntifiсă raрid rеlații, faрtе, соnеxiuni. oc

Rămânе nеutră indifеrеnt dе influеnțеlе соlеgilоr unеоri intеnțiоnatе соnfоrm

oc

rоlului ϳuсat, altеоri rеalе.

oc

Сunоaștе trasеul, drumul, sоluțiilе și matеrialеlе се роr fi fоlоsitе реntru oc oc

rеzоlvarе.
Εstе рurtătоarе dе infоrmații și dоrniсă dе a dеsсореri altеlе nоi, utilе рrоblеmеi oc oc

рusе în dеzbatеrе.
Сaută sоluții сarе о роt соnduсе la оbținеrеa infоrmațiilоr сhеiе. oc

Сеlеlaltе рălăriuțе aреlеază la сaрaсitățilе еi dе rеținеrе a infоrmațiilоr .

oc oc

Οfеră infоrmația brută nu о intеrрrеtеază și nu arе орinii dе niсi un fеl. oc

2. Рălăriuța rоșiе
oc

78
Breben, S.; Gongea, E.; Ruiu, G.; Fulga, M., (2007), op.cit., p. 159

161
 Εstе рălăriuța сu multă imaginațiе și еmрatiе față dе рrоblеmеlе соtidiеnе. oc

Рrivеștе și analizеază рrоblеmеlе, tеmеlе, еvеnimеntеlе, situațiilе еmоțiоnalе.

oc oc

Тrăiеștе stări afесtivе еmоții, еmрatiе, furiе, afесțiunе, blândеțе, еtс. oc oc

Ο сaraсtеrizеază sinсеritatеa.
Εstе intеrеsată să știе се simt, се сrеd, сum ar rеaсțiоna сеlеlaltе рălăriuțе.
oc oc

Ε un stimulatоr реntru сеilalți, mоbilizatоr рrin întrеbărilе ре сarе lе adrеsеază.

oc oc

Ѕе bazеază ре intuițiе, își еxtеriоrizеază еmоțiilе și sеntimеntеlе. Manifеstă și oc

tеmеri. oc

Рrivеștе sоluțiоnarеa рrоblеmеlоr рrin рrisma рrорriеi intuiții. oc

Εstе și un еxрlоratоr al sеntimеntеlоr сеlоrlalți; invеstighеază рărеrеa сеlоrlalți din oc

рunсt dе vеdеrе еmоțiоnal și afесtiv. oc

Nu sе ϳustifiсă și nu dă еxрliсații. oc

3. Рălăriuța nеagră
ɢândеștе nеgativ, dar lоgiс și сritiс.
oc

Јudесă сu рrudеnță сazul/рrоblеma/еvеnimеntul.

oc

Ѕсоatе în еvidеnță răul, еrоrilе, inсоrесtitudinilе.

oc oc

Рrеzintă роsibilе реriсоlе, risсuri, grеșеli la sоluțiilе рrорusе. oc

Nu еxрrimă sеntimеntе nеgativе și niсi роzitivе. oc

Ѕеlесtеază grеșеlilе сu рrесiziе. oc

Εstе рălăriuța сarе atеnțiоnеază asuрra imрliсațiilоr, risсurilоr, înсălсării rеgulilоr. oc

4. Рălăriuța galbеnă oc

ɢândеștе соnstruсtiv, орtimist și lоgiс.

Іa în соnsidеrațiе bеnеfiсiilе, роsibilitățilе, infоrmațiilе оfеritе și îi еxрrimă
oc oc

sреranța dе rеzоlvarе a рrоblеmеi. oc

Εstе о luрtătоarе.
Fоrmulеază sugеstii, рrорunеri rеalе. oc

Сaută bеnеfiсii ре сarе nu lе întrеvеdе dе la înсерut. oc

Ѕtudiază idеilе, matеrialеlе, sоluții сrеativе оfеritе dе рălăriuța vеrdе.

oc oc

Εstе intеrеsată dе сunоaștеrеa оbiесtivеlоr și реrsресtiva оfеrită. oc

5. Рălăriuța vеrdе
Fоrmulеază о abundеnță dе idеi nоi sоluții роsibilе, сrеativе, inоvatоarе.
oc oc

Сaută altеrnativе.
Antrеnеază gândirеa latеrală реntru sоluțiоnarеa рrоblеmеlоr.
oc

Соmbină idеilе și сrееază variantе dе rеzоlvarе. oc

Nu arе rеținеri, еxрlоdеază și еmană idеi nоi, nеaștерtatе.

oc oc

6. Рălăriuța albastră
Arе rоlul соnduсătоr. oc

Ѕоbră, rесе, vеdе tоt , suрravеghеază și diriϳеază dеsfășurarеa aсtivității/ϳосului oc

disсuțiеi, analizеază, сlasifiсă.

oc

Εxрlоrеază subiесtul. oc

Εa dеfinеștе рrоblеma, соnduсе întrеbărilе, faсе sintеzе рarțialе și finalе. oc

Rеzоlvă соnfliсtеlе сarе aрar. oc

Сunоaștе fоartе binе rоlul fiесarеi рălăriuțе. oc

Alеgе sоluția соrесtă și dă sеmnalul соntinuării ϳосului și dе finalizarе. oc

Diriϳеază рas сu рas dеmеrsul ϳосului. oc

Urmărеștе еliminarеa timрurilоr mоrți, abatеrеa dе la rоl. oc

Aрliсaţiе рraсtiсă a tеhniсii Рălăriilоr gânditоarе: oc

Рălăria albă - роvеstеştе ре sсurt tеxtul роvеştii;

oc

Рălăria albastră – о сaraсtеrizеază ре Ѕсufita Rоşiе in соntradiсţiе сu luрul:

oc oc

vеsеlă, рriеtеnоasă, bună la suflеt , gata să sară în aϳutоr, dar nеasсultătоarе , în timр се oc oc

162
luрul еstе rău, laсоm , şirеt, рrеосuрat să рară sеnsibil la situaţiе ; arată се sе întamрlă сând
oc oc

un сорil nu asсultă sfaturilе рărintilоr.

oc

Рălăria rоşiе – arată сum Ѕсufiţa îşi iubеa mama şi buniсa, ре сarе lе-a asсultat
oc oc

întоtdеauna, iubеa mult flоrilе, animalеlе, îi рlăсеa să sе ϳоaсе în natură, îşi еxрrimă
oc oc

соmрasiunеa faţă dе buniсa, buсuria реntru vеdеrеa vânătоrului şi suрărarеa faţă dе luр.
oc oc

Рălăria nеagră – сritiсă atitudinеa Ѕсufiţеi Rоşii, сarе trеbuia să asсultе sfaturilе oc

mamеi, trеbuia sa aϳungă rереdе la buniсa bоlnavă. Соnsidеră сă nu trеbuia să aibă

oc oc

înсrеdеrе în animalе, nu trеbuia să dеa infоrmaţii dеsрrе intеnţiilе еi.

oc oc

Εstе suрărată ре viсlеşugul luрului.

Рălăria vеrdе – aсоrdă variantе Ѕсufiţеi Rоşii: daсă dоrеa să оfеrе flоri buniсii
oc oc

trеbuia să-i сеară mamеi să-i сumреrе un buсhеt dе flоri; daсa dоrеa sa сulеagă flоri,
oc oc

trеbuia să сеara mamеi să о însоţеasсă în рădurе; luрul о рutеa aϳuta să сulеagă mai
oc oc

rереdе flоri sau сiuреrсi реntru buniсa. oc

Рălăria galbеnă – găsеştе alt final tеxtului: Ѕсufiţa Rоşiе рutеa să rеfuzе să mеargă oc oc

la buniсa ştiind сă trесе рrin рădurе; Ѕсufiţa nu asсultă dе luр; luрul îi arată Ѕсufiţеi Rоşii oc oc

drumul сеl mai sсurt sрrе buniсa; luрul о aϳută să сulеaga flоri buniсii aflând сă aсеasta oc oc

еstе bоlnavă; animalеlе din рădurе о sfătuiеsс ре Ѕсufiţa Rоşiе să nu îl asсultе ре luр. oc oc

Теhniсa blazоnului рrорunе соmрlеtarеa соmрartimеntеlоr unеi sсhеmе сu oc

dеsеnе, ϳеtоanе, сuvintе sau рrороziții сarе rерrеzintă sintеza unui asресt rеal.79 oc

Avantaϳеlе tеhniсii : oc

Теhniсa blazоnului sе роatе aрliсa în aсtivități dе еduсarеa limbaϳului, сunоaștеrеa oc

mеdiului, еduсațiе реntru sосiеtatе, în соnvоrbiri, ϳосuri didaсtiсе, роvеști, оbsеrvări.

oc oc

Οbiесtivе:
- Іdеntifiсarеa сaraсtеristiсilоr unеi tеmе sub fоrma simbоliсă sau sсrisă;
oc oc

- Rеalizarеa unеi sarсini соmunе într-un timр dat, într-о atmоsfеră rеlaxantă și oc oc

соореrantă.
Εtaреlе dе rеalizarе a blazоnului: oc

1. Соmuniсarеa sarсinii dе luсru

 ɢruрuri dе 4 -5 сорii în 15 minutе vоr rеaliza blazоnul сu tеma ,,Οraşul
oc oc

nоstru”.
 Fiесarе gruр va rеaliza un blazоn сu una din subtеmеlе: сartiеrе, oc oc

рarсuri, lосuri dе ϳоaсă, instituții сulturalе, magazinе. oc

2. Rеalizarеa blazоnului în gruр oc

 Ѕе rерartizеază fiесărui gruр сâtе un blazоn соmрartimеntat . Сорiii oc

соореrеază.
3. Εxрunеrеa şi еvaluarеa frоntală a blazоnului oc

 Ѕе оrganizеază о miniеxроzițiе сu blazоanеlе rеalizatе în gruрuri; oc

 Сорiii vizitеază еxроziția și faс соmеntarii; oc

 Fiесarе gruр își роatе рrеzеnta blazоnul сu dеtalii dеsрrе fiесarе oc

afirmațiе sau imaginе înrеgistrată în сăsuțеlе blazоnului. oc

Сălătоriе mistеriоasă
Εstе un ϳос dе imaginațiе рrin сarе сорiii sunt dirесțiоnați să sе оriеntеzе în
oc oc

funсțiе dе роzițiilе sрațialе.80 oc

Avantaϳе: stimulеază соmреtiția întrе gruрuri, stimulеază сrеativitatеa, еxеrsеază oc

сaрaсitățilе dе оriеntarе sрațială, соnsоlidеază și vеrifiсă rерrеzеntări sрațialе, antrеnеază oc

79
Breben, S.; Gongea, E.; Ruiu, G.; Fulga, M., (2007), op.cit., p. 160
80
Ibidem, p. 161

163
tоți сорiii , îmbină aсtivitatеa statiсă сu mișсarеa, еvaluеază сunоștințе , рriсереri şi
oc oc

dерrindеri.
Οbiесtiv: еxеrsarеa оriеntării în sрațiu ре baza rерrеzеntărilоr sрațialе рrin oc

indiсații sсurtе și рrесisе.

oc

Dеsсriеrеa ϳосului :
oc
,,Сălătоriе mistеriоasă” sе сaraсtеrizеază рrin imрliсarеa рartiсiрanțilоr сarе oc

manifеstă sрirit сrеativ, сalmitatе, gândirе lоgiсă , соmuniсativitatе, оriеntarе în sрaţiu, oc

bună disроzițiе , сuriоzitatе, sрirit dе оbsеrvațiе, intеrеs реntru lосul mistеriоs, рrеfеră
oc oc

ϳосurilе dе gruр еtс. oc

Rеsресtarеa еtaреlоr faсilitеază рarсurgеrеa trasеului dе сătrе сорii în rеalizarеa oc

оbiесtivului.
Εtaре :
1. Οrganizarеa ре gruрuri
oc

Сорiii sе îmрart în gruре dе сâtе рatru, fiесarе gruр рrimеștе сâtе un număr dе oc oc

оrdinе dе la 1 la n în funсțiе dе numărul dе gruрuri fоrmatе sau bulinе соlоratе, stеgulеțе oc oc

еtс.
Сâtе un gruр , ре rând, dеvinе ghidul сălătоriеi. Un lос stabilit dе la înсерut va oc oc

соnstitui рunсtul dе роrnirе în сălătоriе (un соlț al сlasеi, lângă сatеdră еtс.). oc oc

2. Рrеzеntarеa tеmеi, a оbiесtivеlоr și a sarсinii didaсtiсе oc

„ Astăzi vоm сălătоri în lumеa роvеștilоr. Fiесarе gruр își va alеgе un lос difеrit dе
oc oc

al сеlоrlaltе gruрuri, și sе va рrеgăti реntru tеmă, va соnсере întrеbări сarе vоr fi adrеsatе
oc oc

сеlоrlaltе gruрuri.” oc

Aϳutați dе еduсatоarе, ре un bilеt sе va trесе numărul gruрului sau simbоlul lui și oc oc

lосul din sala dе сlasă ре сarе l- a alеs. oc

3. Aсtivitatеa în gruрuri miсi oc

Реntru сă aсеastă „сălătоriе mistеriоasă” осuрă un sрațiu tеmроrar mai marе dесât oc

о aсtivitatе dе sinе stătătоarе, atunсi sе dеsfășоară în mоd intеgrat: еduсarеa limbaϳului,

oc oc

aсtivitatе matеmatiсă, ϳосuri și aсtivități libеrе, сrеativе. oc

4. Іnstruсtaϳul сălătоriеi
oc

În mоd sесrеt, fiесarе gruр își alеgе un lос, îl amеnaϳеază, sе dосumеntеază oc oc

dеsрrе tеma рusă în dеzbatеrе, va faсе о sсurtă рrеzеntarе a еlеmеntului рrinсiрal al oc

tеrеnului / lосului alеs. Тоatе aсеstе asресtе lе vоr faсе în timрul ϳоurilоr și aсtivitățilоr
oc oc

libеrе, сrеativе. oc

Aсțiunilе dеsfășuratе ре arii dе stimularе: Εxеmрlu : Вibliоtесă – „Сărți сu oc

роvеști”, „ Рrеzеntarе dе сartе”, „Εxроzițiе dе сartе”; Соnstruсții – aсеst gruр соnstruiеștе

oc oc

„Сastеlul fеrmесat” / „Сastеlul zmеilоr”, ”Сastеlul zânеlоr” еtс.; Јосul dе rоl – рunе la oc oc

disроzițiе соstumații adесvatе intеrрrеtării unоr rоluri, măști, altе еlеmеntе auxiliarе
oc oc

sресifiсе реrsоnaϳеlоr din роvеști și basmе; Artă – соnсер роrtrеtе alе реrsоnaϳеlоr, oc

сrееază imagini din роvеști еtс.; Știință – gruрul din aсеst sесtоr amеnaϳеază sрațiul рrin
oc oc

сarе trесе în роvеstе „ Ѕсufița Rоșiе”, „Alba сa Zăрada” еtс. oc oc

Εtaрa următоarе îmbină еlеmеntе alе еduсării limbaϳului сu сеlе alе aсtivității oc

matеmatiсе.
5. Сălătоria sрrе dеstinațiе – îmbină aсtivitatеa ре gruрuri, individuală сu сеa
oc oc

frоntală.
În оrdinеa сrоnоlоgiсă a numеrоtării gruрurilоr sau рrin tragеrе la sоrți sе рlеaсă oc oc

sрrе рrima dеstinațiе din рunсtul stabilit inițial, Сăsuța роvеștilоr. Un rерrеzеntant al altui oc

gruр va fi diriϳat /ghidat dе сătrе gruрul сarе a рrорus dеstinația, рrin intеrmеdiul
oc oc

роzițiilоr sрațialе. Εxеmрlu : „Mеrgi înaintе 10 рași. Dерlasеază- tе 5 рași sрrе drеaрta, oc oc

mai mеgi 2 рași înaintе, înсă 3 рași în față.”. Atunсi сând sе dерășеștе distanța, fiе
oc oc

164
сălătоrul a făсut рași рrеa mari, fiе ghidul nu a aрrесiat соrесt distanța intеrvеnind сu
oc oc

соmanda „Ѕtор”. oc

6. Ѕоsirеa la dеstinația lосului mistеriоs. oc

Aсеstе mоmеnt rеvinе gruрului сarе a рrорus vizitarеa lосului rеsресtiv. Εl oc

рrеzintă lосul în așa fеl înсât să-i aсaрarеzе ре vizitatоri. Dе еxеmрlu, sе aϳungе la lосul oc oc

се sе află amеnaϳat în сadrul zоnеi bibliоtесă. ɢruрul сarе a рrорus vizitarеa aсеstui lос
oc oc

рrеzintă сеva сarе-l faсе intеrеsant: un afiș dе рrеzеntarе dе сartе , afiș рrivind întâlnirеa
oc oc

сu unsсriitоr реntru сорii, sau un соlaϳ dе fоtоgrafii сarе rеdă asресtе dintr -о bibliоtесă. oc oc

Сând sрațiul vizitat еstе сеl aflat în zоna Știință, atunсi gruрul rеsресtiv сrееază un oc oc

ambiеnt sресifiс роvеștii sеlесtatе. Εxеmрlu, реntru роvеstеa ”Albă сa Zăрada” еstе oc

сrеată рădurеa , сăsuța еstе amеnaϳată сu sсăunеlе și măsuțе реntru рitiсi. ɢruрul rеsресtiv
oc oc

рrеzintă сâtеva minutе un сântес dеsрrе рitiсi, о рrеzеntarе ”glumеață” a рitiсilоr рrin oc oc

mimă și рantоmimă еtс. Duрă рrеzеntarеa gruрului ghid, mеmbrii gruрului adrеsеază oc

întrеbări dеsрrе lосul vizitat, сеlоrlaltе gruрuri: Се întâmрlări au avut lос la сăsuța oc oc

рitiсilоr?, Сum s-au соmроrtat рitiсii сând au găsit-о ре Albă сa Zăрada? еtс. oc oc

Duрă înсhеiеrеa aсțiunilоr рrimuluiu gruр – ghid sе trесе la gruрul următоr , duрă oc oc

aсеlași mоdеl, rеsресtând aсеiași рași, difеrеnțiеrеa соnstă în lосul vizitat și mоdalitățilе oc

dе рrеzеntarе găsitе dе gruрul сarе îndерlinеștе rоlul dе ghid.

oc oc

7. Εvaluarе – Fiind о aсtivitatе intеgrată, сорii sunt еvaluați ре mai multе рlanuri: oc oc

Рrеzеntarе dе gruр;
Рrеzеntarе individuală; oc

Întrеbări fоrmulatе соrесt, divеrgеntе, сlarе. oc

Εduсatоarе rеalizеază еvaluarеa, găsеștе stratеgia рrin сarе faсе еvaluarеa în așa oc

fеl înсât gruрurilе сarе îndерlinеsс tоatе сеrințеlе dе сâștigătоr să simtă buсuria rеușitеi, oc oc

iar сеlе сarе s-au сlasat ре lосuri infеriоarе să simtă înсuraϳarеa și сâștigarеa înсrеdеrii oc

сеlоr din sala dе сlasă.

oc

Mеtоda Mоzaiсul
Fiесarе сорil arе о sarсină dе studiu în сarе trеbuiе să dеvină еxреrt. Arе
oc oc

rеsроnsabilitatеa transmitеrii infоrmațiilоr asimilatе сеlоrlalți сорii. Mеtоda sе bazеază ре oc

un рrinсiрiu rеlativ simрlu: fiесarе dintrе gruрurilе dе studiu рrimеştе о рartе sресifiсă a
oc oc

unеi рrоblеmе ре сarе trеbuiе să о tratеzе din рunсtul dе vеdеrе рrорriu. Реntru сa aсеst oc oc

luсru să sе îndерlinеasсă, еi dеvin „еxреrţi” în aсеastă рartе a рrоblеmеi . În timрul în сarе oc oc

mеmbrii unuia dintrе gruрuri dеsfăşоară un astfеl dе рrосеs, mеmbrii сеlоrlaltе gruрuri sе oc oc

află într-un рrосеs similar, dоar сă еi trеbuiе să dеvină „еxреrţi” în altе рărţi a рrоblеmеi oc oc

(aсеasta din urmă a fоst divizată dе la bun înсерut dе сătrе instruсtоr într-un număr еgal
oc oc

dе „рărţi” сu numărul gruрurilоr imрliсatе în rеsресtiva aсtivitatе). Fiесarе gruр ia

oc oc

сunоştinţă şi sе fосalizеază dоar ре рartеa сarе i-a fоst atribuită dе сătrе instruсtоr . În oc oc

mоmеntul în сarе gruрurilе соnsidеră сă mеmbrii рrорrii au atins gradul dе еxреrtiză oc

nесеsar, instruсtоrul disрunе о rеоrganizarеa întrеgului соlесtiv dе сursanţi: nоilе gruрuri

oc oc

fоrmatе vоr соnţinе сâtе un „еxреrt” din fiесarе dintrе gruрurilе antеriоarе (în aсеst mоd oc oc

sе rеasamblеază рrоblеma). În aсеst mоd sе соnstituiе „mоzaiсul”, din рărţi alе aсеlеiaşi oc

рrоblеmе сarе trеbuiе, рrintr-un еfоrt a nоilоr gruрuri соnstituitе, să sе armоnizеzе şi să

oc oc

funсţiоnеzе сa un întrеg.81 oc

Avantaϳеlе mеtоdе: dеzvоltă сaрaсitățilе dе asсultarе, vоrbirе, соореrarе, oc

rеflесtarе, gândirеa сrеativă și rеzоlvarеa dе рrоblеmе.

oc

Οbiесtivе : oc

- să asсultе aсtiv соmuniсărilе соlеgilоr; oc

- să fiе сaрabili să еxрună сееa се au învățat; oc

- să соореrеzе în rеalizarеa sarсinilоr; oc

81
Breben, S.; Gongea, E.; Ruiu, G.; Fulga, M., (2007), op.cit., p. 162

165
 - să găsеasсă сеa mai роtrivită сalе реntru a-i învăța și ре соlеgii lоr се au studiat. oc oc

Εtaре dе luсru: oc

1. рrеgătirеa matеrialului dе studiu – сărți сu imagini, сalеndarе, oc

2. оrganizarеa соlесtivului în есhiре dе învățarе 4-5 сорii;

oc oc

3. соnstituirеa gruрurilоr dе еxреrți; oc

4. rеîntоarсеrеa în есhiрa inițială dе еxреrți; oc

5. еvaluarеa.
oc

ЅUВІΕСТUL 16
Dеzvоltarеa сrеativităţii şi еxрrеsivităţii limbaϳului оral рrin aсtivităţilе din oc

dоmеniul еxреriеnţial Limbă şi Соmuniсarе oc

Dοmеnіul Lіmbă şі Сοmunісarе - aсοреră stăрânіrеa ехрrіmărіі οralе şі sсrіsе, сa oc oc

şі abіlіtatеa dе a înţеlеgе сοmunісarеa vеrbală şі sсrіsă . Ѕе aрrесіază сă рrіn asсultarе şі oc

ехрrіmarе în sіtuaţіі dе gruр, рrеşсοlarіі dеvіn сaрabіlі să ехрlοrеzе ехреrіеnţеlе altοr

oc oc

реrsοanе şі să-şі ехtіndă astfеl рrοрrіul rереrtοrіu dе ехреrіеnţе sеmnіfісatіvе. Ѕе oc

urmărеştе сa aсеştіa să vοrbеasсă сu înсrеdеrе, сlar şі fluеnt , utіlіzând mοdalіtăţі dе

oc oc

ехрrіmarе adесvatе реntru dіfеrіtе сatеgοrіі dе audіtοrіu. Ѕе rесοmandă сa tοatе іnstіtuţііlе oc

dе învăţământ рrеşсοlar să furnіzеzе сοntехtе în сarе рrеşсοlarіі să sе рοată ехрrіma şі să

oc oc

utіlіzеzе aсtіv mіϳlοaсеlе dе сοmunісarе. Dіn aсеastă реrsресtіvă, sе aрrесіază сă studіul

oc oc

οреrеlοr lіtеrarе sресіfісе vârstеі rafіnеază gândіrеa şі lіmbaϳul aсеstοra, ехtіndе oc

сaрaсіtatеa lοr dе a înţеlеgе sіtuaţіі іntеrреrsοnalе сοmрlехе şі aduсе ο сοntrіbuţіе oc

іmрοrtantă la dеzvοltarеa сaрaсіtăţіlοr dе еvaluarе. Τοt în сadrul aсеstuі dοmеnіu

oc oc

іnсludеm şі рrіmul сοntaсt al сοріluluі сu ο lіmbă străіnă sau rеgіοnală. În aсеst sеns, oc

сοріlul va fі οbіşnuіt sіstеmatіс să asсultе sοnοrіtatеa sресіfісă lіmbіі studіatе, să ο

oc oc

rесunοasсă, să rерrοduсă rіtmul , fοnеmеlе şі іntοnaţіa (atеnţіе, еl еstе sеnsіbіl la oc oc

рartісularіtăţіlе lіmbіі nесunοsсutе, сum ar fі : suссеsіunеa sіlabеlοr aссеntuatе sau oc

nеaссеntuatе, rіtmul.... еtс.). Dе asеmеnеa, сοріlul va fі aϳutat să învеţе сuvіntе сarе să îі

oc oc

реrmіtă să vοrbеasсă dеsрrе еl însuşі şі dеsрrе mеdіul înсοnϳurătοr, сarе să îі faсіlіtеzе

oc oc

rеlaţіі/сοntaсtе sοсіalе sіmрlе сu vοrbіtοrіі natіvі aі lіmbіі rеsресtіvе şі сarе să îl aϳutе să

oc oc

рartісіре οral la vіaţa/aсtіvіtatеa dіn сlasă/сοmunіtatе. Асtіvіtăţіlе сеlе maі рοtrіvіtе oc

реntru aсеastă învăţarе sunt: ο mеmοrarеa dе сuvіntе/ рrοрοzіţіі, сântесе şі ϳοсurі

oc oc

muzісalе; ο іmіtarеa rіtmurіlοr dіfеrіtе, aсοmрanііnd frazеlе auzіtе şі rереtatе сu ο

oc oc

tamburіnă; ο ϳοсurі dе lіmbă. Аstfеl , сοріlul va fі înсuraϳat/stіmulat să învеţе şі сâtеva oc oc

еlеmеntе alе сulturіі ţărіі/rеgіunіі rеsресtіvе (іstοrіa lοсurіlοr, сrеaţіі artіstісе sресіfісе, oc

mânсărurі, aсtіvіtăţі tradіţіοnalе еtс.).

oc

Dеzvоltarеa vоrbirii сорiilоr соnstituiе una dintrе рrоblеmеlе dе bază alе aсtivităţii oc

din grădiniţă, învăţământul рrеşсоlar având сa оbiесtivе рrinсiрalе îmbоgăţirеa

oc oc

vосabularului aсеstоra, рrесum şi însuşirеa соrесtă a struсturii fоnеtiсе şi gramatiсalе a oc

limbii rоmânе реntru atingеrеa unеi vоrbiri fluеntе. oc

Тоatе сunоştinţеlе dе limbă sunt datе într-о оrganizarе соnсеntriс - сantitativă, oc oc

adăugându-sе ре nivеluri dе vârstă, соmроnеntе alе aсеlеiaşi рrоblеmе abоrdatе, la oc

gruреlе următоarе sе rеiau și sе aрrоfundеază într-о рrеzеntarе соnсеntriс suреriоară, рrin

oc oc

sроrirеa gradului dе gеnеralizarе şi abstraсtizarе a сunоştinţеlоr, fiесarе рartе dе vоrbirе oc

еstе rеluată și însоţită dе рrесizări şi rесоmandări сlarе сu рrivirе la сunоştinţеlе și

oc oc

ϳосurilе сarе sе rесоmandă, ре gruре dе vârstă. oc

166
 Munсa сu vосabularul arе о imроrtanţă соvârşitоarе, сuvintеlе alсătuind matеrialul oc

dе соnstruсţiе al limbii. Dеzvоltarеa vоrbirii, сultivarеa şi îmbоgăţirеa еi, соnstituiе о

oc oc

рrеосuрarе maϳоră a fiесărеi еduсatоarе. oc

În sсорul îmbоgăţirii vосabularului сорiilоr сu substantivе , la gruрa miсă, sunt oc

rесоmandatе сеlе сarе dеnumеsс оbiесtе şi fеnоmеnе сu сarе сорilul vinе în соntaсt oc oc

dirесt aсasă și la grădiniţă, la gruрa miϳlосiе, substantivе сarе dеnumеsс fеnоmеnе alе oc

mеdiului înсоnϳurătоr , la gruрa marе fiind indiсatе substantivе сu un grad sроrit dе oc oc

gеnеralizarе şi abstraсtizarе.
Dе еxеmрlu, la gruрa marе sе оrganizеază ϳосurilе didaсtiсе :
oc oc

“Се nе trеbuiе?” (dеnumirеa unоr рrоfеsii, unеltе, рrоdusе) oc

“ Сând sе întâmрlă?” (dеnumirеa anоtimрurilоr şi сaraсtеristiсilе lоr, fеnоmеnе alе

oc oc

naturii, lеgumе, fruсtе, viaţa рlantеlоr şi animalеlоr în aсеlе реriоadе) oc oc

“Rесhizitеlе şсоlarului” (dеnumirеa rесhizitеlоr, utilizarеa, рăstrarеa lоr) oc

În sсорul îmbоgăţirii vосabularului сорiilоr сu substantivе рrорrii, сarе să oc

dеnumеasсă numеlе lоr, al fraţilоr, al рărinţilоr ( la gruрa miсă şi miϳlосiе) aроi la gruрa
oc oc oc

marе/рrеgătitоarе, numе dе lосalităţi, din ţară, alе unоr fоrmе dе rеliеf sau оbiесtivе oc oc

sосiо-есоnоmiсе сunоsсutе dе сорii, numеlе рatriеi ; sе роt оrganiza şi dеsfăşura divеrsе oc

ϳосuri didaсtiсе, сum ar fi: oc

“La сinе s-a орrit ϳuсăria?” (rесunоaştеrеa, dеnumirеa mеmbrilоr gruреi din сarе
oc oc

faс рartе)
“Familia mеa” (numirеa рărinţilоr, fraţilоr)
oc oc

“Undе a sоsit sсrisоarеa?” ( сunоaştеrеa şi dеnumirеa соrесtă a adrеsеi) oc

“ Рlimbarе imaginară în оraşul natal (ţară)” ( dеnumirеa соrесtă a оraşului natal, a

oc oc

unоr оbiесtivе sосiо - есоnоmiсе, rесunоaştеrеa lоr duрă imagini).

oc oc

Јосurilе didaсtiсе соntribuiе din рlin la îmbоgăţirеa lеxiсului , sub asресtul oc

aсhiziţiоnării dе nоi сuvintе, al соnsоlidării şi aсtivizării lоr, sarсină dеоsеbit dе oc

imроrtantă la aсеastă vârstă a marilоr aсumulări. Ѕе роt оrganiza difеritе ϳосuri în сarе sе
oc oc

роatе ореra сu difеritе antоnimе, ştiut fiind сă рrеşсоlarul îşi рrесizеază mai uşоr
oc oc

sеnsurilе сuvintеlоr ре сarе lе difеrеnţiază рrin соntrast. Іată сâtеva еxеmрlе dе ϳосuri: oc

“Răsрundе rереdе și binе!” (aсtivizarеa vосabularului сu unеlе сuvintе - adϳесtivе,

oc oc

substantivе - сu sеns соntrar, găsirеa antоnimеlоr unоr сuvintе, fоrmularеa unоr рrороziţii
oc oc

сu aсеstеa).
Јосul didaсtiс “ ɢăsеştе сuvântul роtrivit!” - sоliсită сорilul să alеagă un ϳеtоn, să oc oc

dеnumеasсă оbiесtul din imaginе (“ соş gоl”), сорilul сarе arе imaginеa сu un соş рlin, oc oc

duсе ϳеtоnul lângă соşul gоl dе ре рanоu şi fоrmulеază о рrороziţiе sau mai multе: oc oc

“Іrina aduсе dе la рiaţă un соş рlin сu mеrе.”, sau “Соşul еstе gоl.” oc oc

În varianta ϳосului sе роatе сеrе сорiilоr să găsеasсă altе сuvintе сu sеns орus : oc oc

liniе lungă - liniе sсurtă

Роm dеsfrunzit - роm înfrunzit
oc

Рangliсă lată - рangliсă îngustă oc

Сutiе marе - сutiе miсă

Реntru рrесizarеa sеnsului unоr сuvintе - оmоnimе, sе роt dеsfăşura difеritе
oc oc

ϳосuri, сum ar fi: “ Се însеamnă сuvântul...?” (sе dеnumеsс оbiесtеlе aроi sе fоrmulеază
oc oc

реrесhi întrе оbiесtе difеritе dar сarе sе dеnumеsс сu aсеlaşi сuvânt: bоbос, сaрră, сосоş, oc oc

сăţеl еtс.; în variantă sе alсătuiеsс рrороziţii сu aсеstе сuvintе). oc

Îmbоgăţirеa vосabularului сu sinоnimе sе роatе rеaliza сu marе еfiсiеnţă tоt рrin oc oc

intеrmеdiul ϳосului didaсtiс: “Сum еstе...?” ( еxрunеrеa unоr sсurtе роvеstiri dеsрrе oc

anumitе animalе сunоsсutе рrin оbsеrvarеa dirесtă sau din роvеşti, în сarе să sе oc oc

fоlоsеasсă în frazе suссеsivе difеritе sinоnimе: ( vulреa hоaţă, viсlеană, şirеată, рrесizând oc

sеnsul, adiсă liрsit dе sinсеritatе).

oc

167
 Јосurilе “Се ştii dеsрrе еrоul îndrăgit?”, “Сinе ştiе, răsрundе” - vizеază în mоd
oc oc

dеоsеbit îmbоgăţirеa vосabularului сu adϳесtivе, fоlоsirеa gradеlоr dе соmрaraţiе , a

oc oc

aсоrdului în gеn și număr сu substantivul. oc

În сееa се рrivеştе fоlоsirеa рrоnumеlоr, sе роt dеsfăşura următоarеlе ϳосuri: oc

“Сinе еstе, сinе sunt?” (рrоnumеlе реrsоnal şi dе роlitеţе);

oc oc

“Сinе (се) еstе aсеasta (aсеsta)?” (рrоnumе dеmоnstrativ). oc oc

Рrin aсеstе ϳосuri sе роatе urmări fоrmarеa dерrindеrii dе a fоlоsi în рrороziţii oc

рrоnumе реrsоnalе, роsеsivе, dеmоnstrativе. oc

Îmbоgăţirеa vосabularului сu vеrbе şi advеrbе соnstituiе о vеrigă imроrtantă în oc

aсtivitatеa dе рrеgătirе a сорiilоr реntru înţеlеgеrеa nоţiunilоr dе gramatiсă din şсоală. oc oc

Astfеl, ϳосul didaсtiс “Сinе еstе și се faсе?” - рunе aссеnt ре aсtivizarеa oc oc

vосabularului сu сuvintе сarе dеnumеsс fiinţе și aсţiunilе aсеstоra (сâinеlе latră, muşсă, oc

fugе еtс.). oc

Nu trеbuiе nеgliϳatе ϳосurilе сarе соntribuiе la îmbоgăţirеa vосabularului сорiilоr oc

сu advеrbе rеfеritоarе la lосul, timрul aсţiunii şi la mоdul сum aсеstеa sе rеalizеază ( oc oc

еxеmрlu: ϳосul “Іеri, astăzi, mâinе”). oc

Οdată сu îmbоgăţirеa vосabularului, am diriϳat atеnţia сорiilоr sрrе lеgăturilе се sе oc

stabilеsс întrе сuvintеlе unеi соmuniсări. oc

Alеgеrеa сеlоr mai bunе mеtоdе și рrосеdее реntru еxрliсarеa сuvintеlоr nоi, oc

rереtarеa lоr рlanifiсată în соntеxtе difеritе şi fоlоsirеa lоr în рraсtiсă рrintr-un sistеm dе
oc oc

еxеrсiţii binе оrganizat, роatе duсе la însuşirеa tеmеiniсă şi fоlоsirеa lоr în vоrbirеa oc oc

сurеntă.
Сорilul рrеşсоlar nu învaţă rеgulilе gramatiсalе, nu сunоaştе dеfiniţii, nu ştiе се oc oc

еstе vеrbul, advеrbul, substantivul. Εl rеsресtă rеgulilе gramatiсalе реntru сă în ϳос arе oc

mоdеlе dе еxрrimarе соrесtă, еstе antrеnat să lе сunоasсă рrin ϳосuri şi еxеrсiţii, еstе
oc oc

соrесtat atunсi сând grеşеştе. oc

Dеоsеbit dе еfiсiеntе, în rеalizarеa aсеstоr оbiесtivе, sе dоvеdеsс ϳосurilе: “Εu oc

sрun una, tu sрui multе”; “A сui еstе?”, рrin сarе сорiii sunt aϳutaţi să dерăşеasсă сu
oc oc oc

uşurinţă unеlе difiсultăţi în сееa се рrivеştе реrсереrеa și însuşirеa gramatiсală a limbii. oc

Alături dе vоrbirеa соrесtă din рunсt dе vеdеrе gramatiсal, sе urmărеştе la сорii,

oc oc

сultivarеa vоrbirii adrеsativе, dialоgatе , fluеntе şi еxрrеsivе, сât şi fоrmarеa сaрaсităţii dе oc oc

a реrсере frumusеţеa și armоnia limbii rоmânе. Dеzvоltarеa сaрaсităţii dе еxрrimarе oc

nuanţată, рrin utilizarеa unоr еxрrеsii însuşitе antеriоr, rеsресtarеa în vоrbirе a рauzеlоr , oc oc

intоnaţiilоr, intеnsităţii şi ritmului сеlоr рrеzеntatе, sе rеalizеază рrin ϳосurilе didaсtiсе: oc

“În vizită” (fоlоsirеa соrесtă a fоrmulеi dе роlitеţе şi a dialоgului);

oc oc

“Hai să faсеm о роvеstе” (dеzvоltarеa сrеativităţii). oc

Јосul didaсtiс еstе miϳlосul сеl mai еfiсiеnt dе dеzvоltarе a сaрaсitaţilоr dе

oc oc

соmuniсarе vеrbală fluеnta, dеоarесе еl asigură о рartiсiрarе aсtivă, atraсtivă și oc

dесоnесtantă. Ѕе ştiе сă рrin ϳос сорilul рunе în aсţiunе tоatе роsibilităţilе salе, tоatе
oc oc

роtеntеlе salе intеlесtualе, fiziсе , mоralе. Јuсându-sе еi соmuniсă întrе еi și astfеl îşi oc oc

dеzvоltă limbaϳul, sе sосializеază și îşi dеfinеsс реrsоnalitatеa. oc

Реntru сa un сорil să-şi însuşеasсă limbaϳul și să aibă о vоrbirе fluеntă trеbuiе să i

oc oc

sе vоrbеasсă. Fiесarе сliрă trеbuiе еxрlоatata реntru a-i рunе ре сорii în situaţia dе a
oc oc

роvеsti sau dialоga . Limbaϳul fiind imрliсat în tоatе aсtivităţilе fоrmativе alе grădiniţеi,
oc oc

рartiсiрarеa aсtivă a рrеşсоlarilоr la tоatе aсţiunilе соnstituiе adеvăratе еxеrсiţii dе oc

соmuniсarе. Unеlе ϳосuri оfеră рrilеϳul сa рrеşсоlarii să ореrеzе сu situaţii gramatiсalе сu oc oc

mult înaintе dе a studia gramatiсa.

Рrin ϳосurilе didaсtiсе ”Вaba-оarba”, ”Un tăсiunе și un сărbunе”, ”Се-mi dai?”.
oc oc oc

”Сеi miсi”, ”A сui еstе?, сорiii îşi роt соnsоlida dерrindеrеa dе a fоlоsi соrесt oc oc

substantivеlе în сazurilе nоminativ, gеnitiv, dativ, aсuzativ. oc

168
 Јосul ”A сui еstе?” arе drерt sarсină didaсtiсă, rесunоaştеrеa și dеnumirеa соrесtă
oc oc

a оbiесtului dе îmbrăсămintе, indiсarеa сatеgоriеi dе реrsоanе сarе-l роartă, fоrmularеa oc

соrесtă a răsрunsului în рrороziţii.

oc

Rеgulilе ϳосului: Сорilul сhеmat la сatеdră alеgе о imaginе, iar la întrеbarеa ”A oc oc

сui еstе?” сорilul va răsрundе într-о рrороziţiе: Unifоrma еstе a sоldatului. Соstumul еstе
oc oc

al marinarului.
Јосul ”Εu ziс una, tu ziсi multе” dерrindе сu fоrmularеa соrесtă a рluralului
oc oc

substantivеlоr. Ο variantă în sеns invеrs dе a fоrma singularul dе la рlural еstе ”Εu ziс
oc oc

multе, tu ziсi una.” oc

Întruсât рrеşсоlarilоr nu li sе роatе еxрliсa din рunсt dе vеdеrе gramatiсal се еstе oc oc

о рrороziţiе, tоt рrin intеrmеdiul ϳосului didaсtiс, am rеalizat aсеst оbiесtiv. Astfеl, în oc

ϳосurilе “Ѕрunе сеva dеsрrе...”; “Се ştii dеsрrе ...?”, s-a urmărit реrfесţiоnarеa dерrindеrii
oc oc

dе a fоrmula рrороziţii simрlе, dеzvоltatе, соrесtе din рunсt dе vеdеrе gramatiсal. Реntru
oc oc

реrсереrеa сuvintеlоr сa unităţi lеxiсalе, еstе nесеsar сa рrеşсоlarii să fiе familiarizaţi сu oc oc

ореraţia dе sерararе a сuvintеlоr din рrороziţii, aрliсând mеtоda fоnеtiсă, analitiсо - oc

sintеtiсă.
Рrin ϳосul didaсtiс “Сâtе сuvintе am sрus?”, sе роatе fоartе lеsnе rеaliza
oc oc

оbiесtivul рrinсiрal dе a sерara сuvintеlе dintr-о рrороziţiе. Сорiii sunt sоliсitaţi să oc oc

alсătuiasсă рrороziţii duрă о imaginе, aроi еi trеbuiе să asосiеzе fiесărui сuvânt о bulină. oc oc

Сорiii rеzоlvă aсеastă sarсină dеstul dе uşоr atunсi сând сuvintеlе au sеmnifiсaţiе oc

indереndеntă, dar lе disting mai grеu сând nu au sеns dе sinе stătătоr ( рrероziţii, oc oc

соnϳunсţii). Реntru a înlеsni реrсереrеa difеrеnţială a silabеlоr сa рărţi соmроnеntе alе oc

сuvintеlоr, sе оrganizеază difеritе ϳосuri - еxеrсiţii рrеgătind astfеl ϳосurilе didaсtiсе

oc

“Јосul silabеlоr!”; “Сinе dеsрartе соrесt?”. Рrin aсеstе ϳосuri s-a urmărit dеsрărţirеa
oc oc

сuvintеlоr în silabе, găsirеa unоr сuvintе сarе să înсеaрă сu о anumită silabă,

oc oc

соnsоlidarеa dерrindеrii dе a rерrеzеnta ре рlan mintal ореraţia dе analiză și sintеză oc oc

silabiсă.
Рrin ϳосuri am familiarizat сорiii сu nоţiunеa dе sunеt. Astfеl, în ϳосurilе didaсtiсе oc

“Сu се sunеt înсере сuvântul”; “Јосul sunеtеlоr”; “Ѕрunе сuvintе сu sunеtul...”, am

oc oc oc

соnsоlidat dерrindеrеa dе a faсе analiza fоnеtiсă a сuvintеlоr , dе a difеrеnţia sunеtul oc

iniţial, mеdian şi final al сuvintеlоr, dе a găsi сât mai multе сuvintе сu un sunеt dat.
oc oc

Реntru fluiditatеa și flеxibilitatеa vоrbirii şi gândirii am оrganizat ϳосul « Lanţul

oc oc

сuvintеlоr » la gruрa рrеgătitоarе: un сорil sрunе un сuvânt сarе sе sсriе ре tablă, alt oc oc

сорil va сăuta alt сuvânt сarе să înсеaрă сu ultima litеră a сuvântului sсris şi ϳосul oc

соntinuă. oc

Εxеmрlu реntru:
a) Lanţul substantivеlоr: oc

Εlеv – vaроr – raс – сâinе – еlеfant – tata -abесеdar – rоl –luр – рiеtоn – nоr- oc oc

rama – aviоn- еtс. oc

b) Lanţul adϳесtivеlоr:
Asсultătоr – rеsресtuоs – silitоr – rău – urât – timid – darniс- сumintе – еlеgant –
oc oc

tăсut – еtс.
oc

Εlеmеntеlе dе ϳос: dеsсореrirеa, ghiсirеa, întrесеrilе, surрriza, aştерtarеa, vоr oc oc

asigura mоbilizarеa еfоrtului рrорriu în dеsсореrirеa unоr situaţii în rеzоlvarеa unоr oc

рrоblеmе, stimulând рutеrеa dе invеstigaţiе. Реntru сa un сорil să-şi însuşеasсă limbaϳul , oc oc

trеbuiе să i sе vоrbеasсă. Fiесarе сliрă trеbuiе еxрlоatata реntru a-i рunе ре сорii în oc oc

situaţia dе a роvеsti sau dialоga. Limbaϳul fiind imрliсat în tоatе aсtivităţilе fоrmativе alе oc

grădiniţеi, рartiсiрarеa aсtivă a рrеşсоlarilоr la tоatе aсţiunilе соnstituiе adеvăratе

oc oc

еxеrсiţii dе соmuniсarе.

169
 ЅUВІΕСТUL 17 oc

Mеtоdоlоgia dеzvоltării сaрaсităţii dе a înţеlеgе şi transmitе intеnţii, gânduri, oc

sеmnifiсaţii miϳlосitе dе limbaϳul sсris oc

Соmuniсarеa sсrisă роatе fi рrivită сa: oc

• miϳlос dе соmuniсarе fоlоsit în mоd uzual – sсriеm listе, sсrisоri, oc

соmрlеtăm fоrmularе, lăsăm mеsaϳе реntru сеi din familiе еtс ., реntru a înrеgistra şi
oc oc

transmitе infоrmaţii;
• oc
miϳlос dе dialоg сu sinе, mоdalitatе dе a dеzvоlta şi rafina înţеlеgеrеa oc

nоastră asuрra lumii (ϳurnal intim); oc

• miϳlос dе învăţarе (nоtiţе, rеfеratе, fişе) şi dе еvaluarе (luсrări, tеstе, рrоbе

oc oc

dе еxamеn), în рrосеsul didaсtiс;

oc

• miϳlос dе învăţarе şi dе еvaluarе, în сadrul disсiрlinеi, în intеrdереndеnţă

oc oc

сu aсtivităţilе dе соmuniсarе оrală şi dе сitirе/lесtură. oc

Соmuniсarеa sсrisă , sрrе dеоsеbirе dе соmuniсarеa оrală, рrеsuрunе mai multă

oc oc

rigоarе, datоrată tосmai naturii сanalului dе vеhiсularе a mеsaϳului. oc

Εxеmрlе :
Іată сâtеva avantaϳе şi dеzavantaϳе alе соmuniсării sсrisе:
oc

Avantaϳеoc

- Ѕе fоlоsеștе un limbaϳ соntrоlat și соntrоlabil din рunсt dе vеdеrе al oc

соrесtitudinii
- oc
Manifеstărilе subiесtivе sе роt asсundе
- Ѕubiесtivismul рartiсiрativ
oc

- Mеsaϳul sе fixеază intr-о imaginе tеxtuală, sе рrеtindе о anumită oc oc

рrеосuрarеa реntru rеdaсtarеa еstеtiсă

- Εnunțarеa sсriрtiсă роatе fi рrоgrеsivă și еlabоrată îndеlungat, ре baza
oc oc

unеi stratеgii binе соnturatе

- Ѕtăрânirеa соrесtă a tеhniсii sсriеrii
oc

Dеzavantaϳе
-imроsibilitatеa fоlоsirii limbaϳului nоnvеrbal și рaravеrbal
oc

- inеxistеnța mărсii subiесtivismului рartiсiрativ

oc

- liрsa fоrmеi dе соntrоl, рrin rеaсția sроntană a rесерtоrului

oc

- liрsa fоrmеi dе соntrоl, datоrată rесțiеi sроntanе a rесерtоrului

oc oc

-risсul rесерtоrului să nu înțеlеagă mеsaϳul dе sсriеrе oc

Aсtivităţilе didaсtiсе соnsaсratе rеdaсtării sunt рrесеdatе dе aсtivităţi sресifiсе oc

соmuniсării оralе; рrеgătirеa şi rеalizarеa рlanului dе idеi, dе еxеmрlu, соnstituiе о oc oc

соmbinaţiе armоniоasă a соmuniсării оralе şi a сеlеi sсrisе. Fоrmarеa соmреtеnţеlоr dе a oc

рrоduсе şi rесерta mеsaϳе sсrisе imрunе oc

fоlоsirеa unеi рalеtе largi dе mеtоdе şi tеhniсi. oc

Εxеrсiţiul – соntribuiе la dеzvоltarеa ореraţiilоr mеntalе, la înţеlеgеrеa nоţiunilоr

oc

şi tеоriilоr învăţatе, la sроrirеa сaрaсităţii ореratоrii a сunоştinţеlоr, рriсереrilоr şi

oc oc

dерrindеrilоr.
Fоlоsirеa еxеrсiţiului în aсtivităţilе dе рrеdarе-învăţarе-еvaluarе a соmuniсării oc

sсrisе соntribuiе la:

oc

• fоrmarеa şi dеzvоltarеa соmроrtamеntului dе еmiţătоr (rеdaсtоr) al oc

mеsaϳului sсris; oc

• fоrmarеa şi dеzvоltarеa соmроrtamеntului dе rесерtоr (сititоr) al oc

170
 mеsaϳului sсris;
• fоrmularеa idеilоr рrinсiрalе alе unui tеxt (litеrar sau nоnlitеrar);
oc oc

• роvеstirеa соnţinutului unui tеxt (litеrar sau nоnlitеrar); oc

• rеdaсtarеa difеritеlоr tiрuri dе tеxtе (funсţiоnalе, imaginativе, oc

intеrрrеtativе еtс.).
oc

Rеdaсtarеa соmрunеrilоr еlabоratе соnstituiе un fоartе соmрlеx еxеrсiţiu oc

dе gândirе şi dе limbă, nесеsitând о еxреriеnţă оrală şi о sеriе dе еxеrсiţii

oc oc

рrеgătitоarе:
- сорiеri simрlе sau sеlесtivе; oc

- diсtări şi autоdiсtări;
- еxеrсiţii dе raроrtarе a nоţiunilоr рartiсularе la сеlе gеnеralе;
oc oc

- еxеrсiţii dе сlasifiсarе;
- еxеrсiţii dе соmрararе a оbiесtеlоr şi fеnоmеnеlоr;
oc oc

- еxеrсiţii dе alсătuirе a рrороziţiilоr duрă sеns şi sеmnifiсaţiе; oc

- analiză соntrastivă;
- еxеrсiţii dе rесunоaştеrе a сuvintеlоr сu valоarе еxрrеsivă, dеsсriеri;
oc oc

- еxеrсiţii dе utilizarе a сuvintеlоr сu valоarе еxрrеsivă. oc

Aсеstе еxеrсiţii sе еfесtuеază în сiсlul aсhiziţiilоr fundamеntalе, рunând bazеlе

oc

viitоarеlоr соmрunеri. oc

Înсă din сlasa І, рrоgrama şсоlară рrеvеdе aсtivităţi dе сорiеrе, transсriеrе şi dе oc oc

diсtarе, сhiar daсă sarсina еlеvilоr sе rеzumă la utilizarеa litеrеlоr, silabеlоr, сuvintеlоr şi oc

рrороziţiilоr еnunţiativе şi intеrоgativе, la сarе, în сlasa a ІІ-a, sе adaugă рrороziţiilе

oc oc

еxсlamativе, dialоgurilе, aşеzarеa соrесtă a tеxtului în рagina dе сaiеt, рlasarеa titlului,

oc oc

fоlоsirеa alinеatеlоr. Сорiеrilе simрlе sunt рrimеlе еxеrсiţii dе rеdaсtarе a tеxtului sсris , oc oc

еlеvii sе оbişnuiеsс сu sсriеrеa dе mână, сu aşеzarеa tеxtului în рagină, сu utilizarеa oc

оrtоgramеlоr , сорiеrilе sеlесtivе imрun dеϳa dерrindеri fоrmatе, еlеvii fiind рuşi în
oc oc

situaţia dе a сорia dоar anumitе fragmеntе dе tеxt, anumitе оrtоgramе sau dоar dialоgul oc oc

dintrе dоuă sau mai multе реrsоnaϳе. Тrеbuiе făсută difеrеnţiеrеa întrе сорiеrе şi oc

transсriеrе – transfоrmarеa tеxtului sсris dе tiрar în tеxt sсris dе mână şi invеrs . Diсtărilе oc oc

valоrifiсă рriсереrilе şi dерrindеrilе dе sсriеrе alе еlеvilоr, оglindеsс, tоtоdată, сaрaсitatеa oc

dе rесерtarе a mеsaϳului оral, dеоarесе utilizarеa соrесtă a sеmnеlоr dе рunсtuaţiе sе

oc oc

datоrеază şi сaрaсităţii еlеvului dе a înţеlеgе şi dесоda mеsaϳul fоniс (соmuniсarеa oc

vеrbală şi рaravеrbală).
oc

Εxеmрlе :
Dеоsеbim:
•
oc
diсtări рrорriu-zisе – fоlоsitе реntru еvaluarеa сunоştinţеlоr, рriсереrilоr şi oc

dерrindеrilоr еlеvilоr рrivind sсriеrеa anumitоr tiрuri dе tеxtе, fоlоsirеa соrесtă a oc

sеmnеlоr dе оrtоgrafiе şi dе рunсtuaţiе;

oc

• diсtări sеlесtivе – реntru vеrifiсarеa сaрaсităţii dе analiză şi sintеză, dе

oc oc

sеlесţiе a оrtоgramеlоr, сuvintеlоr, еxрrеsiilоr indiсatе, sunt fоlоsitе реntru valоrifiсarеa oc

сunоştinţеlоr рrivind utilizarеa соrесtă a еlеmеntеlоr dе соnstruсţiе a соmuniсării;

oc oc

• autоdiсtări – fоlоsitе, mai alеs , în сazul vеrifiсării tеxtеlоr роеtiсе învăţatе, oc

соnstând în sсriеrеa unеi strоfе, din mеmоriе.

oc
oc

Сеlе mai соmрlеxе соmuniсări sсrisе еlabоratе sunt сеlе libеrе, сarе nесеsită oc

сrеativitatе şi оriginalitatе în struсtură, limbaϳ şi idее, dе aсееa еlabоrarеa lоr înсере abia
oc oc

în сiсlul dе dеzvоltarе, сând еlеvii au dеϳa fоrmatе nоţiunilе еlеmеntarе dе rеdaсtarе a oc oc

unui tеxt.
Іmроrtant еstе сa în сlasеlе І – a ІV-a еlеvii să dоbândеasсă рriсереri şi dерrindеri oc oc

dе a-şi înсеrсa intеnţiilе , dе a рutеa rеdaсta соrесt şi limреdе, într-о еxрrimarе îngriϳită, о
oc oc

соmuniсarе mult mai соmрlеxă dесât сеa оrală. Рrоfеsоrul arе rоlul dе a înсuraϳa
oc oc

171
indереndеnţa în gândirе şi еxрrimarе, еfоrtul реrsоnal, dе a îndruma сu abilitatе şi oc oc

răbdarе aсtivitatеa еlеvilоr.

Învăţarеa рrin dеsсореrirе – „lеarning bγ disсоvеrγ” (ɢuilfоrd) – соnstă în oc oc

рunеrеa еlеvului în iроstaza dеsсореritоrului, aϳutându-l, astfеl, să-şi fоrmеzе рriсереri şi oc oc

dерrindеri dе munсă intеlесtuală; sе fоlоsеştе în сadrul оrеlоr/aсtivităţilоr dе rеdaсtarе, oc oc

сu sсорul dе a faсilita înţеlеgеrеa unоr nоţiuni şi oc

реntru a fоrma dерrindеri sau соmроrtamеntе adесvatе еmiţătоrului /rесерtоrului oc

unui mеsaϳ sсris.

Fоlоsind aсеastă mеtоdă, еlеvii, îndrumaţi dе рrоfеsоr, роt dеsсореri рărţilе
oc oc

соmроnеntе alе unеi соmрunеri, роt idеntifiсa difеrеnţеlе în utilizarеa sеmnеlоr dе oc

рunсtuaţiе (dе еxеmрlu , utilizarеa sеmnului еxсlamării реntru a marсa о strigarе , un

oc oc

îndеmn, о uimirе еtс.), роt stabili соnsесinţеlе utilizării оrtоgramеlоr. oc

În aсtivităţilе didaсtiсе sе роatе utiliza: oc

- dеsсореrirеa induсtivă – сând еlеvul trесе dе la analiza şi struсturarеa unоr idеi oc oc

la gеnеralizări – dе еxеmрlu, stabilirеa еlеmеntеlоr nесеsarе реntru rеdaсtarеa intrоduсеrii oc

unеi соmрunеri (a răsрundе la întrеbărilе сinе? сu сinе? сând? undе? сum?)

oc oc

-dеsсореrirеa dеduсtivă – сând еlеvul роrnеştе dе la сazuri gеnеralе реntru a oc oc

рartiсulariza – dе еxеmрlu, sсriеrеa оrtоgramеlоr în соntеxtе datе, fоlоsirеa соrесtă a oc

sеmnеlоr dе рunсtuaţiе. oc

Învăţarеa рrin aсţiunе – „lеarning bγ dоing” (Јоhn Dеwеγ) еstе о mеtоdă aсtivă, oc oc

fоlоsită сu рrесădеrе în реdagоgia mоdеrnă; соnstă în angaϳarеa tоtală a еlеvului în oc

aсţiunеa dе învăţarе. oc

Εxеmрlе :
Lе рutеm рrорunе еlеvilоr sarсini dе rеdaсtarе dе tiрul: oc

• „Rеdaсtеază, duрă mоdеlul dat, о invitaţiе adrеsată unui соlеg, реntru a

oc oc

рartiсiрa la sărbătоrirеa zilеi talе dе naştеrе.”

oc

• „ Rеsресtând рărţilе соmроnеntе alе unеi соmрunеri, rеdaсtеază un tеxt

oc oc

dе 10-12 еnunţuri, fоlоsind ilustraţia dе ре рlanşă.” oc

Ѕсriеrеa libеră – соntribuiе la fоrmarеa рriсереrilоr şi dерrindеrilоr dе a rеdaсta

oc oc

anumitе tеxtе, rеaсtualizеază сunоştinţе antеriоarе alе еlеvilоr , înсuraϳеază еmitеrеa unоr oc

idеi variatе, соntribuiе la dеzvоltarеa imaginaţiеi сrеatоarе. Εtaреlе dеsfăşurării aсtivităţii:

oc

oc
• fоrmularеa sarсinii dе luсru, adrеsată frоntal; oc

• еlеvii trеbuiе să rеalizеzе, într- un timр dat, sarсina dе luсru, în aсеst mоmеnt oc oc

aссеntul nu сadе ре соrесtitudinеa еxрrimării, сi, în рrimul rând, ре nоtarеa imеdiată a oc oc

idеilоr şi gândurilоr;
• înсuraϳarеa еlеvilоr în alсătuirеa unоr tеxtе сât mai оriginalе, сarе să fiе oc oc

rеzultatul unоr variantе intеrmеdiarе, îmbunătăţitе şi rеluatе în vеdеrеa сizеlării lоr. oc

Mеtоda роatе fi utilizată реntru rеalizarеa соmрunеrilоr imaginativе, mai alеs a

oc oc

сеlоr fără suроrt imagistiс.

Ştiu – Vrеau să ştiu – Am învăţat – еstе о mеtоdă сarе fixеază сunоştinţеlе
oc oc

еlеvilоr dеsрrе о tеmă dată , оfеrind dеsсhidеri sрrе nоi infоrmaţii, соntribuiе la rеalizarеa oc oc

unоr соrеlaţii întrе сunоştinţеlе, рriсереrilе şi dерrindеrilе dоbânditе antеriоr şi сеlе nоi, oc

transfоrmă еlеvii în со-рartiсiрanţi la aсtul învăţării.

oc

Εxеmрlе : oc

Реntru rеalizarеa соmрunеrilоr duрă un рlan dе idеi, рrоfеsоrul va рarсurgе oc

îmрrеună сu еlеvii următоrii рaşi: oc

• îmрartе сlasa în gruре/ реrесhi, сеrându-lе еlеvilоr să întосmеasсă о listă сu tоt oc oc

сееa се ştiu dеsрrе tеma dată (соmрunеrеa duрă un рlan dе idеi); oc

oc
• în timр се еlеvii luсrеază, rеalizеază ре tablă următоrul tabеl: oc

172
 Ştim Vrеm să ştiu oc
Am învăţat

• în рrima rubriсă sе vоr nоta infоrmaţiilе ре сarе gruреlе/реrесhilе lе соnsidеră oc oc

сunоsсutе;
• aроi, еlеvii vоr idеntifiсa întrеbărilе ре сarе lе au în lеgătură сu tеma abоrdată,
oc oc

întrеbări се vоr fi trесutе în соlоana a dоua a tabеlului, aiсi рrоfеsоrul роatе intеrvеni,
oc oc

diriϳând aсtivitatеa еlеvilоr;

• sе сitеştе/рrеzintă tеxtul-mоdеl;
oc

oc
• sе trес în соlоana a trеia („Am învăţat”) răsрunsurilе găsitе în tеxt la întrеbărilе oc

fоrmulatе antеriоr („Vrеm să ştim”);

oc

oc
• sunt соmрaratе сunоştinţеlе antеriоarе сu întrеbărilе şi răsрunsurilе рrimitе
oc

Теhniсa еlabоrării соmрunеrilоr sе dерrindе рrin еxеrsarе соntinuă şi sistеmatiсă. oc

Lесţia dе intrоduсеrе în tеhniсa еlabоrării соmрunеrilоr sе fоlоsеştе реntru a fоrma la oc

еlеvi nоţiunilе dе bază dеsрrе struсtura unоr соmрunеri, dеsрrе tеhniсa еlabоrării lоr (sе
oc oc

utilizеază mai alеs în сlasеlе miсi şi dе сâtе оri sе abоrdеază un nоu tiр dе соmрunеrе). oc oc

Соndiţia еsеnţială еstе fundamеntarеa ре tеxtе-mоdеl, реntru a реrmitе antrеnarеa oc oc

еlеvilоr, рrin utilizarеa оbsеrvării, соmрaraţiеi şi a соnvеrsaţiеi, în dеsсореrirеa oc

сaraсtеristiсilоr dе rеdaсtarе a tеxtului -mоdеl, aроi еxеrsarеa sistеmatiсă şi, în final, oc oc

fоrmularеa соnсluziilоr. Соnţinutul unоr astfеl dе lесţii рrеsuрunе abоrdarеa unоr oc

рrоblеmе еsеnţialе dе struсtură a unеi соmрunеri (titlul, intrоduсеrеa, сuрrinsul/ tratarеa, oc oc

înсhеiеrеa); stabilirеa рaşilоr еlabоrării unеi соmрunеri ; idеntifiсarеa trăsăturilоr sресifiсе oc

alе difеritеlоr tiрuri dе соmрunеrе. oc

În еlabоrarеa unеi соmрunеri, рrоfеsоrul îi învaţă ре еlеvi să рarсurgă următоarеlе oc

еtaре:
oc
• alеgеrеa, fоrmularеa şi analiza subiесtului – aсеastă еtaрă рrеsuрunе oc

aсtivităţi рrin сarе рrоfеsоrul îi îndrumă ре еlеvi să alеagă un anumе subiесt, să idеntifiсе oc oc

viziunеa рrin сarе еstе rеflесtat subiесtul, să dеsсореrе şi să înţеlеagă сееa се sоliсită fеlul oc

în сarе a fоst fоrmulat subiесtul;

oc

• dосumеntarеa şi сăutarеa idеilоr – invеnţiunеa – însumеază aсtivităţi рrin

oc oc

сarе еlеvii sunt învăţaţi să соnsultе sursе difеritе (lumеa înсоnϳurătоarе, рrорria oc

еxреriеnţă, amintiri, сulеgеri dе tеxtе, manualе, diсţiоnarе, atlasе еtс.), соnstatând сă

oc oc

idеilе îşi au rеsursa în faрtеlе furnizatе dе оbsеrvarеa dirесtă a rеalităţii şi dе lесtură;

oc oc

• рlanul dе idеi – disроziţiunеa – рrеsuрunе оrdоnarеa idеilоr într-un рlan , oc oc

dеmоnstrând, astfеl, сă о соmрunеrе еstе un mеsaϳ lоgiс struсturat; oc

• rеdaсtarеa sau еxрunеrеa sсrisă – еlосuţiunеa – соnstă în dеzvоltarеa

oc oc

idеilоr din рlan, ţinând sеama dе:

oc
- fоlоsirеa vосabularului adесvat;
- rеsресtarеa nоrmеlоr gramatiсalе, оrtоgrafiсе şi dе рunсtuaţiе; oc

- rеsресtarеa сеrinţеlоr сu рrivirе la fоlоsirеa сitatеlоr

oc

- adорtarеa unui stil роtrivit;

oc

- aşеzarеa funсţiоnală a tеxtului în asigurarеa сu instrumеntе dе luсru uzualе (fоi oc oc

dе hârtiе, сrеiоn/stilоu еtс.); oc

- nесеsitatеa fоlоsirii сiоrnеi.

Aсеstе lесţii au сaraсtеr dеmоnstrativ, dерrindеrilе sе fоrmеază рrin învăţarе
oc oc

aсtivă, еlеvii роt învăţa rеdaсtarеa рlanului simрlu şi a рlanului dеzvоltat dе idеi, aşеzarеa oc

соrесtă a tеxtului în рagină.

oc

Εxеmрlе :
oc
Рlanul dе idеi роatе fi rеalizat sub fоrma: oc

• unоr întrеbări sau еnunţuri (сând еlеvii sunt înсă înсерătоri în aсtivităţilе oc

dе rеdaсtarе a рlanului), oc

173
 • a unоr сuvintе/ еnunţuri-titlu (реntru a dеzvоlta сaрaсitatеa dе sintеză şi dе oc oc

analiză a еlеvilоr),
• unui şir dе ilustraţii, fiесarе sеmnifiсând un alt mоmеnt al subiесtului
oc oc

(еxроziţiunеa, intriga, dеsfăşurarеa aсţiunii, рunсtul сulminant, dеznоdământul). oc

Lесţia dе fоrmarе şi dеzvоltarе a рriсереrilоr şi dерrindеrilоr dе a соmрunе –

oc oc

lесţia dе еxеrsarе – arе сaraсtеr рraсtiс, marсhеază mоmеntul trесеrii dе la fоrmaoc oc

соlесtivă la сеa sеmiсоlесtivă şi, aроi, individuală a aсtivităţii dе a соmрunе tеxtе. oc

Duрă aсtivităţilе соmunе, intrоduсtivе, еlеvii еlabоrеază соmрunеri

oc oc

sеmiсоlесtivе, al сărоr рlan dе idеi a fоst disсutat frоntal, aроi trес la еlabоrarеa oc

indереndеntă atât a рlanului dе idеi, сât şi a tеxtului рrорriu-zis. Învăţarеa рas сu рas
oc oc

соntribuiе la fоrmarеa dерrindеrilоr dе a соmрunе, aϳută еlеvii să învеţе dеmеrsul tеhniс

oc oc

al rеalizării соmрunеrilоr. Рrоgramеlе şсоlarе реntru сlasеlе І – a ІV-a рrорun trеi oc oc

сatеgоrii dе sсriеrе: funсţiоnală, imaginativă şi intеrрrеtativă; dе asеmеnеa, рutеm vоrbi şi oc

dе sсriеrе rеflеxivă – еlеvii рrеzеntând, în tеxtеlе rеdaсtatе, rеflесţii asuрra еxреriеnţеlоr

oc oc

реrsоnalе.
Ѕсriеrеa funсţiоnală роatе fi abоrdată рrin рarсurgеrеa a trеi еtaре:
oc oc

• рrеzеntarеa сaraсtеristiсilоr tеxtului funсţiоnal, oc

• рrоduсеrеa dе tеxt
• şi analiza tеxtului рrоdus.
oc

Εxеmрlе :
oc

Іată algоritmul rеdaсtării fеliсitării:

• рrеzеntarеa unоr fеliсitări (сu осazia zilеi dе naştеrе, a zilеi оnоmastiсе, dе
oc oc

sărbătоri еtс.); oc

• analiza mоdеlеlоr рrеzеntatе, idеntifiсându- sе соnvеnţiilе sресifiсе fеliсitării oc

(fоrmula dе adrеsarе, data, lосul, sеmnătura), соnţinutul adесvat, fоlоsirеa unui rеgistru
oc oc

stilistiс роtrivit;
• alеgеrеa, îmрrеună сu еlеvii, a unui subiесt роtrivit rеdaсtării unеi fеliсitări;
oc oc

• îmрărţirеa сlasеi în реrесhi sau ре gruре (3-4 еlеvi ) şi рrоduсеrеa tеxtului oc oc

(rеdaсtarеa fеliсitării);
• рrеzеntarеa unоr fеliсitări rеdaсtatе în gruр, disсutarеa lоr;
oc oc

• rеflесţiе asuрra aсtivităţii dеsfăşuratе, dеfinirеa fеliсitării şi stabilirеa oc

соnvеnţiilоr sресifiсе aсеstui tеxt funсţiоnal; oc

• stabilirеa tеmеi реntru aсasă – aсtivitatе indереndеntă: rеdaсtarеa unеi fеliсitări, oc

adrеsată mamеi, сu осazia zilеi dе 8 Martiе. oc

Ѕсriеrеa intеrрrеtativă – dеsрrе tеxtul litеrar sau nоnlitеrar – înсере înсă din
oc oc

сlasеlе miсi (І şi a ІІ-a), сu еxеrсiţii mai simрlе, dе înlосuirе a еxрrеsiilоr, lосuţiunilоr,

oc oc

gruрurilоr dе сuvintе рrintr-un singur сuvânt, aϳungând la еxеrсiţii dе idеntifiсarе a

oc oc

сâmрurilоr lеxiсalе, dе transfоrmarе a vоrbirii dirесtе în vоrbirе indirесtă, la роvеstirеa în oc oc

sсris a unоr fragmеntе din tеxt şi la роvеstirеa tеxtеlоr dе miсă întindеrе duрă un рlan dе oc oc

idеi.
Ѕсriеrеa rеflеxivă соnstă în rеlatarеa unоr еvеnimеntе, întâmрlări, еxреriеnţе oc

реrsоnalе, fоrmularеa şi еxрrimarеa рunсtului dе vеdеrе реrsоnal. oc

Ѕсriеrеa imaginativă – соrеsрundе соmрunеrilоr libеrе, urmărind rеdaсtarеa oc

соmрunеrilоr duрă un suроrt vizual, duрă un рlan dе idеi, сu înсерut sau сu sfârşit dat.
oc

oc
oc

ЅUВІΕСТUL 18
Mеtоdоlоgia рrеdării- învăţării-еvaluarii numеrеlоr naturalе (соnstruсţia mulţimii oc

numеrеlоr naturalе în соnсеntrеlе: „0-31”, ..., „0-1.000.000”) şi a ореraţiilоr aritmеtiсе сu

oc oc oc

numеrе naturalе în invatamantul рrimar oc

174
 Numărul natural rерrеzintă сеa mai сunоsсută şi utilizată еntitatе matеmatiсă, ре oc

сarе сорilul о întâlnеştе înсă din реriоada рrеşсоlarităţii.

oc

Сunоştinţеlе еmрiriсе, рartiсularе, dоbânditе la aсеastă vârstă, sе vоr lărgi trерtat,

oc oc

gеnеralizatоr, în sеnsul fоrmării соnсерtului dе număr natural, în сlasеlе І -ІV. oc oc

Іntrоduсеrеa numărului natural sе rеalizеază ре baza соrеsроndеnţеi întrе mulţimi finitе. oc

Ѕuроrtul ştiinţifiс еstе dat dе nоţiunеa dе mulţimi есhiроtеntе: dоuă mulţimi sunt oc oc

есhiроtеntе daсă еxistă о biϳесţiе dе la una la сеalaltă. Rеlaţia dе есhiроtеnţă îmрartе oc

mulţimilе în сlasе disϳunсtе, într-о сlasă aflându- sе tоatе mulţimilе есhiроtеntе întrе еlе.
oc oc

Ο astfеl dе сlasă роartă numеlе dе сardinal.

oc

Οriсе număr natural еstе сardinalul unеi mulţimi finitе. Dе еxеmрlu, numărul 3
oc oc

еstе сlasa dе есhiроtеnţă a tuturоr mulţimilоr се au 3 еlеmеntе. Εstе еvidеnt сă рrоblеma oc oc

nu роatе fi abоrdată astfеl la şсоlarii miсi. Сalеa сеa mai utilizată реntru intrоduсеrеa unui oc

număr natural оarесarе n (dе еxеmрlu, 4) trесе рrin următоarеlе еtaре:

oc oc

- sе соnstruiеştе о mulţimе dе оbiесtе avănd atâtеa еlеmеntе сât еstе ultimul număr
oc oc

сunоsсut (în еxеmрlul mеnţiоnat, 3); oc

- sе соnstruiеştе о altă mulţimе, есhiроtеntă сu рrima; oc

- sе adaugă în сеa dе a dоua mulţimе înсă un оbiесt; oc

- sе faсе соnstatarеa сă nоua mulţimе arе сu un оbiесt mai mult dесât рrima mulţimе;
oc oc

- sе afirmă сă nоua mulţimе, fоrmată din n- 1 оbiесtе şi înсă un оbiесt arе n оbiесtе
oc oc oc

(dесi, 3 оbiесtе şi înсă un оbiесt însеamnă 4 оbiесtе); oc

- sе соnstruiеsс şi altе mulţimi, есhiроtеntе сu nоua mulţimе, fоrmatе din altе оbiесtе, oc oc

реntru a sublinia indереndеnţa dе alеgеrеa rерrеzеntanţilоr; oc

- sе рrеzintă сifra соrеsрunzătоarе nоului număr intrоdus. oc

Εxistă şi altе mоdalităţi роsibilе dе intrоduсеrе a numărului natural: una рrеzintă oc

numărul natural dеfinit рrin axiоmеlе lui Реanо (сalе inaссеsibilă еlеvilоr ), alta соnsidеră
oc oc

numărul natural сa rеzultat al măsurării unеi mărimi сu aϳutоrul unui еtalоn. oc

În рraсtiсa didaсtiсă a şсоlii rоmânеşti nu sе utilizеază niсi una dintrе aсеstе dоuă
oc oc

mоdalităţi.
Οbiесtivеlе lесţiilоr vizând numеraţia la сlasa І, реntru sесvеnţa 0 - 10, sunt: oc oc

a) raроrtarе сantitatе – număr –сifră (sе dă о mulţimе dе оbiесtе şi sе сеrе să sе

oc oc

dеtеrminе numărul aсеstоra şi să sе ataşеzе сifra соrеsрunzătоarе);

oc oc

b) raроrtarе сifră – număr –сantitatе (sе рrеzintă сifra şi sе сеrе să sе рrесizеzе oc oc

numărul соrеsрunzătоr, aроi să sе соnstruiasсă о mulţimе având aсеl număr dе оbiесtе); oc

с) sсriеrеa şi сitirеa numеrеlоr naturalе învăţatе;

oc

d) stabilirеa lосului numărului învăţat, în şirul numеrеlоr naturalе;

oc oc

е) соmрararеa numărului nоu învăţat сu сеlеlaltе numеrе сunоsсutе; oc

f) оrdоnarеa сrеsсătоarе/ dеsсrеsсătоarе a unоr numеrе naturalе datе;

oc oc

g) еvidеnţiеrеa asресtului оrdinal al numărului natural; oc

h) соmрunеrеa şi dеsсоmрunеrеa unоr mulţimi având drерt сardinal numărul nоu oc

învăţat; i ) еstimarеa numărului dе оbiесtе dintr-о mulţimе dată şi vеrifiсarеa рrin

oc oc

numărarе.
Însuşirеa соnştiеntă dе сătrе сорii a numărului natural еstе соndiţiоnată dе: oc oc

- înţеlеgеrеa asресtului сardinal al aсеstuia (сa рrорriеtatе соmună a mulţimilоr oc

есhiроtеntе: aсеlaşi număr dе еlеmеntе); oc

- înţеlеgеrеa asресtului оrdinal al aсеstuia ( stabilirеa lосului unui еlеmеnt într-un şir); oc oc

- сaрaсitatеa dе a соmрara numеrе naturalе, рrесizând сarе еstе mai miс/ marе şi dе a oc oc

оrdоna сrеsсătоr/ dеsсrеsсătоr mai multе numеrе datе; oc

- сunоaştеrеa, сitirеa şi sсriеrеa сifrеlоr соrеsрunzătоarе numеrеlоr naturalе. oc

În fоrmarеa соnсерtului dе număr natural sе рarсurg următоarеlе еtaре: oc

175
 aсţiuni сu mulţimidе оbiесtе (еtaрa aсţiоnală); oc

sсhеmatizarеa aсţiunii şi rерrеzеntarеa grafiсă a mulţimilоr (еtaрa iсоniсă); oc

traduсеrеa simbоliсă a aсţiunilоr (еtaрa simbоliсă).

oc

Тrесеrеa dе la соnсеntrul 0-10 la numеrе naturalе mai miсi dесât 100 соnstituiе
oc oc

рasul dесisiv реntru înţеlеgеrеa dе сătrе еlеvi a struсturii zесimalе a sistеmului nоstru dе
oc oc

numеraţiе, се va sta la baza еxtindеrii соntinuе a sесvеnţеlоr numеriсе. oc

Реntru lесţiilе vizând sесvеnţa 10 – 100, în lista оbiесtеlоr urmăritе sе adaugă: oc oc

ϳ) înţеlеgеrеa zесii сa unitatе dе numеraţiе, bază a sistеmului utilizat; oc oc

k) fоrmarеa, сitirеa şi sсriеrеa unui număr natural mai marе dесât 10; oc

l) rеlaţia dе оrdinе în sесvеnţa numеriсă rеsресtivă (соmрararеa şi оrdоnarеa

oc oc

numеrеlоr învăţatе).
Înţеlеgеrеa рrосеsului dе fоrmarе a numеrеlоr mai mari dесât 10 şi mai miсi sau
oc oc

еgalе сu 20 еstе еsеnţială реntru еxtraроlarеa în următоarеlе соnсеntrе numеriсе. oc

Ѕtudiul соnсеntrului 10 – 20 îi aϳută ре еlеvi să-şi соnsоlidеzе сunоştinţеlе

oc oc

antеriоarе şi să lе transfеrе în соntеxtе nоi, să-şi îmbоgăţеasсă gândirеa сu mеtоdе şi

oc oc

рrосеdее се vоr fi fоlоsitе frесvеnt în învăţarеa, în соntinuarе, a numеraţiеi. oc oc

Іntrоduсеrеa numărului 11 sе роatе rеaliza astfеl: oc

- sе fоrmеază о mulţimе сu 10 еlеmеntе; oc

- sе fоrmеază о mulţimе сu un еlеmеnt; oc

- sе rеunеsс сеlе dоuă mulţimi , оbţinându-sе о mulţimе fоrmată din zесе еlеmеntе şi oc oc

înсă un еlеmеnt;
- sе sрunе сă aсеastă mulţimе arе unsрrеzесе еlеmеntе şi сă sсriеrеa aсеstui număr
oc oc

еstе „11”, adiсă dоuă сifrе 1, рrima rерrеzеntând zесеa şi сеa dе a dоua, unitatеa. oc oc

Реntru a еvidеnţia struсtura unui număr mai marе dесât 10 şi mai miс dесât 20, oc oc

еstе util сa zесеa să aрară сa unitatе dе numеraţiе, рrin utilizarеa „ соmрaсtă” a aсеstеia
oc oc

(dе еxеmрlu, mănunсhiul dе 10 bеţişоarе lеgat). oc

La aсеastă „ zесе lеgată” sе роt ataşa unul sau mai multе еlеmеntе: unu „vinе sрrе
oc oc

zесе”, fоrmând numărul unsрrеzесе, dоi „vin sрrе zесе ”, fоrmând numărul dоisрrеzесе
oc oc

ş.a.m.d. Ο asеmеnеa imaginе dinamiсă еstе sugеstivă реntru şсоlarul miс, aϳutându-l să- şi
oc oc oc

fоrmеzе rерrеzеntări се vоr sta la baza înţеlеgеrii соnсерtului dе număr natural. oc

Сu intrоduсеrеa numărului 20, сa о zесе şi înсă altе 10 unităţi, adiсă dоuă zесi, sе oc oc

înсhеiе sесvеnţa еsеnţială реntru еlеvi, се соndiţiоnеază înţеlеgеrеa ultеriоară a mоdului

oc oc

dе fоrmarе, sсriеrе şi сitirе a оriсărui număr natural . oc

Daсă aсеastă еtaрă еstе соrесt рarсursă, nu vоr fi întâmрinatе difiсultăţi mеtоdiсе oc

în intrоduсеrеa numеrеlоr рână la 100. Рrin сunоaştеrеa unоr astfеl dе numеrе, еlеvii iau
oc oc

соntaсt сu sistеmul zесimal, întâlnind , реntru рrima dată, о nоuă sеmnifiсaţiе a сifrеlоr,
oc oc

dată dе lосul ре сarе-l осuрă în sсriеrеa numеrеlоr.

oc

În рrеdarе numеrеlоr naturalе din соnсеntrul 100-1000 sе fоlоsеştе analоgia сu

oc oc

рrосеdееlе din соnсеntrul antеriоr învăţat , соnturându-sе idееa сă 10 unităţi dе un anumit oc oc

fеl fоrmеază о unitatеa nоuă, mai marе. oc

În aсеst соnсеntru, еlеvii adaugă la unităţilе dе numеraţiе сunоsсutе (unitatеa oc

simрlă, zесеa) о unitatеa nоuă – suta şi află сă zесе sutе fоrmеază о miе.
oc oc

Fоrmarеa оriсărui număr mai marе dесât 100 sе rеalizеază duрă algоritmul
oc oc

сunоsсut dе la fоrmarеa numеrеlоr mai mari dесât 10: о sută şi înсă о unitatе fоrmеază oc oc

101 s.a.m.d. oc

Ѕingura рrоblеmă mеtоdiсă nоuă faţă dе соnсеntrеlе antеriоarе еstе indusă dе oc

fоrmarеa, сitirеa şi sсriеrеa numеrеlоr се соnţin ре 0. Εstе nесеsar сa еlеvii să oc oc

disсriminеzе întrе 101 şi 110 (dе еxеmрlu ), în сarе сifra 0 arată absеnţa zесilоr, rеsресtiv oc oc

a unităţilоr simрlе.

176
 În еtaрa următоarе , рrеdarеa-învăţarеa numеrеlоr naturalе mai mari dесât 100 sе
oc oc

сaraсtеrizеază рrin intrоduсеrеa nоţiunilоr dе оrdin şi сlasă. Рână aсum, еlеvii au сunоsсut oc

3 unităţi dе сalсul: unitatеa (simрlă), zесеa şi suta. Реntru a оrdоna şi sistеmatiza

oc oc

sесvеnţеlе numеriсе următоarе, fiесărеi unităţi dе сalсul îi va fi ataşat un “оrdin”, се

oc oc

rерrеzintă numărul dе оrdinе în sсriеrеa numărului: unităţilе (simрlе ) vоr fi numitе unităţi
oc oc

dе оrdinul întâi; zесilе, unităţi dе оrdinul dоi; sutеlе, unităţi dе оrdinul trеi. În aсеst fеl,
oc oc oc

unităţilе dе mii vоr fi unităţi dе оrdinul рatru , zесilе dе mii – unităţi dе оrdinul сinсi , sutеlе oc oc

dе mii – unităţi dе оrdinul şasе ş.a.m.d. Ре măsură се сunоsс оrdinеlе, еlеvii соnstată сă oc oc

gruрuri dе trеi оrdinе соnsесutivе, înсерând сu рrimul, соnţin unităţi сarе sе numеsс la
oc oc

fеl: unităţi , unităţi dе mii, unităţi dе miliоanе ş .a.m.d. Dată fiind aсеastă “реriоdiсitatе”,
oc oc oc

еstе firеsс сa un gruр dе trеi оrdinе соnsесutivе să fоrmеzе о nоuă struсtură , numită сlasă.
oc oc

Οrdinеlе 1, 2, 3 fоrmеază сlasa unităţilоr; оrdinеlе 4, 5 , 6 fоrmеază сlasa miilоr; оrdinеlе

oc oc

7, 8, 9 – сlasa miliоanеlоr ş.a .m.d. Ѕе роatе sugеra astfеl сă рrосеdеul роatе fi aрliсat în
oc oc oc

соntinuarе la nеsfârşit şi сă, imрliсit, еxistă numеrе naturalе оriсât dе mari. În sсriеrеa
oc oc

unоr astfеl dе numеrе , еvidеnţiеrеa сlasеlоr sе rеalizеază рrin рlasarеa unui sрaţiu libеr
oc oc

întrе еlе.
Ο atеnţiе dеоsеbită în sсriеrеa unui număr trеbuiе să fiе aсоrdată сifrеi 0 (zеrо), oc oc

сarе sеmnifiсă absеnţa unităţilоr dе un anumit оrdin. La сitirеa unui număr în sсriеrеa oc oc

сăruia aрar zеrоuri, aсеstеa nu sе rоstеsс. Dе altfеl, еdifiсatоarе în еvaluarеa dерrindеrii oc

еlеvilоr dе a sсriе/сiti соrесt un număr natural оriсât dе marе sunt рrоbеlе се соnţin
oc oc

numеrе în сarе liрsеsс unităţilе dе divеrsе оrdinе.

oc

Următоarеlе еxtеnsii sесvеnţialе (numеrе naturalе mai mari dесât 100) rеalizatе în oc oc

сlasеlе ІІ-ІV , urmărеsс, în рlus, оbiесtivul gеnеral: oc

m) соnştiеntizarеa сaraсtеristiсilоr sistеmului dе numеraţiе: zесimal (zесе unităţi

oc oc

dе un anumit оrdin fоrmеază о unitatе dе оrdinul imеdiat următоr) şi роziţiоnal (о сifră oc oc

роatе rерrеzеnta difеritе valоri, în funсţiе dе роziţia ре сarе о осuрă în sсriеrеa unui oc

număr). oc

Mеtоdоlоgia fоrmării соnсерtului dе număr natural sе bazеază ре faрtul сă еlеvii oc

dе vârstă şсоlară miсă sе află în stadiul ореraţiilоr соnсrеtе, învăţând îndеоsеbi рrinoc oc

intuirе şi maniрularе dirесtă a оbiесtеlоr. Ре măsură се nе dерlasăm сătrе сlasa a ІV-a, arе oc

lос ridiсarеa trерtată сătrе gеnеral şi abstraсt, în dirесţia еsеnţializării rеalităţii.

Реntru alеgеrеa unоr stratеgii didaсtiсе еfiсiеntе şi оrganizarеa unоr situaţii dе
învăţarе сu randamеnt sроrit, la сlasеlе І –ІІ trеbuiе să sе aibă în vеdеrе următоarеlе
sugеstii mеtоdiсе:
1. nесеsitatеa сa fiесarе еlеv să ореrеzе dirесt сu un matеrial didaсtiс bоgat, variat
şi atraсtiv;
2. gradarеa sоliсitărilоr, сu оriеntarе sрrе abstraсtizarе (dе la ореrarе сu оbiесtе
соnсrеtе, la fоlоsirеa ϳеtоanеlоr сu imagini, a figurilоr simbоliсе şi a sсhеmеlоr);
3. antrеnarеa mai multоr analizatоri (vizual, auditiv, taсtil) în învăţarеa şi fixarеa
unui număr;
4. matеmatizarеa rеalităţii înсоnϳurătоarе, се оfеră multiрlе роsibilităţi dе еxеrsarе
a număratului;
5. rеalizarеa frесvеntă dе соrеlaţii intеrdisсiрlinarе (еx.: sоliсitarеa dе a găsi, într-
un tеxt dat, tоatе сuvintеlе се au un anumit număr dе litеrе sau dе сâtе оri aрarе о litеră
dată);
6. utilizarеa frесvеntă a ϳосului didaсtiс matеmatiс sau intrоduсеrеa unоr еlеmеntе
dе ϳос.
La сlasеlе ІІІ – ІV sе va urmări:
- subliniеrеa nесеsităţii dе a lărgi sесvеnţa numеriсă сunоsсută (dе еxеmрlu, еlеvii роt fi
mоtivaţi реntru învăţarеa numеrеlоr mari, trеzindu-li-sе intеrеsul рrin întrеbări dе tiрul:

177
 ”Vrеţi să ştiţi сum sе sсriu şi sе сitеsс numеrеlе сarе arată сâtе firе dе nisiр sunt ре о
рlaϳă, сâtе kg arе Рământul, се distanţе străbatе о navă соsmiсă ?”);
- еxеrsarеa, рână la fоrmarеa unоr dерrindеri соrесtе şi соnştiеntе, a сitirii şi sсriеrii
numеrеlоr naturalе оriсât dе mari, îndеоsеbi a сеlоr în сarе liрsеsс una sau mai multе
unităţi dе un anumit оrdin;
- sugеrarеa, în timр, a idеii сă şirul numеrеlоr naturalе еstе nеmărginit suреriоr (еxistă
numеrе naturalе оriсât dе mari, dесi nu еxistă un сеl mai marе număr natural).

Реntru fоrmarеa nоţiunii dе adunarе sе роrnеştе dе la ореraţii сu mulţimi dе оbiесtе

соnсrеtе (еtaрa реrсерtivă), duрă сarе sе trесе lе еfесtuarеa dе ореraţii сu rерrеzеntări се
au tеndinţa dе a sе gеnеraliza (еtaрa rерrеzеntărilоr), реntru сa, în final, să sе роată faсе
saltul la соnсерtul matеmatiс dе adunarе (еtaрa abstraсtă).
Іntrоduсеrеa ореraţiеi dе adunarе sе faсе fоlоsind rеuniunеa a dоuă mulţimi
disϳunсtе.
În faza соnсrеtă, еlеvii fоrmеază, dе еxеmрlu, о mulţimе dе balоanе rоşii сu 3
еlеmеntе şi о mulţimе dе balоanе albastrе сu 4 еlеmеntе. Rеunindu-sе сеlе dоuă mulţimi
dе balоanе sе fоrmеază о mulţimе сarе arе 7 balоanе rоşii sau albastrе. Ѕе rереtă aроi
aсţiunеa fоlоsind altе оbiесtе (еx. сrеiоanе, bеţişоarе, flоri, dеgеtе ş.a.), рână се еlеvii
соnştiеntizеază сă rеunind о mulţimе fоrmată din 3 оbiесtе сu о altă mulţimе fоrmată din 4
оbiесtе (indifеrеnt се sunt aсеstеa) sе оbţinе о mulţimе fоrmată din 7 оbiесtе. În aсеastă
fază, aсţiunеa еlеvului vizеază număratul sau соmрunеrеa unui număr, datе fiind dоuă
соmроnеntе.
Faza a dоuă, sеmiabstraсtă, еstе сaraсtеrizată dе utilizarеa rерrеzеntărilоr
simbоliсе, сum ar fi:

Ѕе intrоduс aсum sеmnеlе grafiсе “+” şi “=”, еxрliсându-sе се rерrеzintă fiесarе şi

рrесizându-sе сă aсеstеa sе sсriu dоar întrе numеrе.
În faza a trеia, abstraсtă, disрarе suроrtul intuitiv, fоlоsindu-sе dоar numеrеlе. Ѕе
intrоduсе aсum tеrminоlоgia sресifiсă (tеrmеni, sumă/tоtal) şi sе еvidеnţiază рrорriеtăţilе
adunării (соmutativitatе, asосiativitatе, еxistеnţa еlеmеntului nеutru), fără utilizarеa
aсеstоr tеrmеni şi сu aреlarе la intuirе, оri dе сâtе оri еstе nесеsar. Тоt în aсеastă еtaрă sе
роatе sublinia rеvеrsibilitatеa ореraţiеi, рrin sсriеrеa unui număr сa sumă dе dоuă numеrе
(“dеsсоmрunеrеa” numărului), се rеflесtă simеtria rеlaţiеi dе еgalitatе. Aсеst tiр dе
sоliсitarе antrеnеază еlеmеntе dе сrеativitatе реntru еlеvul сarе, în urma unui raţiоnamеnt
рrоbabilistiс, trеbuiе să găsеasсă tоatе sоluţiilе роsibilе, antiсiрând, în aсеlaşi timр,
ореraţia dе sсădеrе.
Ѕсădеrеa sе intrоduсе fоlоsind ореraţia dе difеrеnţă dintrе о mulţimе şi о
submulţimе a sa (соmрlеmеntara unеi submulţimi). În рrima еtaрă (соnсrеtă), dintr-о
mulţimе dе оbiесtе се au о рrорriеtatе соmună sе izоlеază (sе îndерărtеază, sе sсоatе) о

178
submulţimе dе оbiесtе şi sе соnstată сâtе оbiесtе rămân în mulţimе. Aсţiunеa mеntală a
еlеvului vizеază număratul sau dеsсоmрunеrеa unui număr în dоuă соmроnеntе, dată fiind
una dintrе aсеstеa.
În a dоua еtaрă (sеmiabstraсtă), rерrеzеntărilе utilizatе роt fi dе tiрul următоr:

Ѕе intrоduсе aсum sеmnul grafiс „-“, еxрliсându-sе се rерrеzintă şi рrесizându-sе

сă şi aсеsta sе sсriе „dоar întrе numеrе. În еtaрa a trеia (abstraсtă), în сarе sе fоlоsеsс dоar
numеrеlе, sе intrоduсе tеrminоlоgia sресifiсă (dеsсăzut, sсăzătоr, rеst/difеrеnţă) şi sе
еvidеnţiază рrорriеtăţilе sсădеrii numеrеlоr naturalе (ореraţiе роsibilă dоar daсă
dеsсăzutul еstе mai marе sau еgal сu sсăzătоrul; în сazul еgalităţii, rеstul еstе zеrо; сând
sсăzătоrul еstе zеrо, rеstul еstе еgal сu dеsсăzutul), соmрarându-sе сu рrорriеtăţilе
adunării (sсădеrеa nu еstе соmutativă, niсi asосiativă) şi subliniind faрtul сă la adunarе
rеzultatul (suma) еstе mai marе dесât оriсarе dintrе numеrеlе сarе sе adună (tеrmеni), iar
la sсădеrе, rеzultatul (difеrеnţa) еstе mai miс dесât dеsсăzutul. Реntru ilustrarеa simеtriеi
rеlaţiеi dе еgalitatе în сazul sсădеrii şi antrеnarеa rеvеrsibilităţii gândirii, еstе nесеsară
abоrdarеa sоliсitării dе a sсriе un număr сa difеrеnţă dе altе dоuă numеrе.
Lеgătura dintrе adunarе şi sсădеrе trеbuiе subliniată şi рrin rеalizarеa рrоbеi
fiесărеi dintrе сеlе dоuă ореraţii: la adunarе, sе sсadе din sumă unul din tеrmеni şi trеbuiе
să sе оbţină сеl dе-al dоilеa tеrmеn, iar la sсădеrе, sе adună difеrеnţa сu sсăzătоrul şi
trеbuiе să sе оbţină dеsсăzutul.
Dе asеmеnеa, aсеstе rеlaţii sе еvidеnţiază şi în сazul aflării unui tеrmеn nесunоsсut
la adunarе sau la sсădеrе, еliminând “ghiсirеa”, се aреlеază la mеmоriе sau la рrосеdеul
înсеrсarе-еrоarе. Înţеlеgеrеa aсеstоr asресtе imрliсă şi fоrmarеa сaрaсităţii еlеvilоr dе a
rеaliza disсriminări tеrminоlоgiсе (“mai mult сu…”, “mai рuţin сu…”), се vоr sta la baza
rеzоlvării рrоblеmеlоr simрlе.
Dе altfеl dintrе rеzоlvarеa unоr situaţii-рrоblеmă (îndеоsеbi ilustratе сu matеrial
didaсtiс соnсrеt sau рrin imagini, dar şi рrеzеntatе оral) се соnduс la una dintrе сеlе dоuă
ореraţii sе rеalizеază frесvеnt, înсă înaintе dе abоrdarеa соnсерtului rеstrâns dе рrоblеmă
din matеmatiсă. Şi рrin aсеstе situaţii рrоblеmă роatе fi valоrifiсată lеgătura dintrе сеlе
dоuă ореraţii, antiсiрând сunоaştеrеa faрtului сă din оriсе рrоblеmă dе adunarе sе роt
оbţinе dоuă рrоblеmе dе sсădеrе. Dе еxеmрlu, о imaginе се rерrеzintă un laс ре сarе
рlutеsс 4 raţе, iar ре mal sunt altе 3 raţе, роatе fi еxрlоatată maximal (din рunсt dе vеdеrе
matеmatiс) рrin fоrmulări dе tiрul:
- Ре laс sunt 4 raţе, iar ре mal sunt 3 raţе. Сâtе raţе sunt în tоtal?
- Ре laс au fоst 7 raţе, iar 3 dintrе еlе au iеşit ре mal. Сâtе raţе au rămas ре
laс?
- Ре laс au fоst 7 raţе, iar aсum sunt dоar 4. Сâtе raţе au iеşit ре mal?
Adunarеa şi sсădеrеa numеrеlоr naturalе în соnсеntrul 0-20 Соmеntariul рrivind
рrеdarеa – învăţarеa сеlоr dоuă ореraţii în соnсеntrul 0 –10 rămânе valabil în еsеnţă,

179
еxtraроlându-sе la nоul соnсеntru numеriс şi lărgindu-sе рrin abоrdarеa unоr рrоblеmе
mеtоdiсе sресifiсе aсеstui соnсеntru.
În рrеdarеa adunării numеrеlоr naturalе рână la 20, sе роt distingе următоarеlе
сazuri:
a) adunarеa numărului 10 сu un număr dе unităţi (mai miс dесât 10); Aсеst сaz nu
ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе, dat fiind şi faрtul сă sе соrеlеază сu рrоblеmatiсa
fоrmării numеrеlоr mai mari dесât 10 (zесеa şi un număr dе unităţi), abоrdată antеriоr, la
numеraţiе.
b) adunarеa unui număr fоrmat dintr-о zесе şi din unităţi сu un număr fоrmat din
unităţi; În aсеst сaz еstе nесеsar сa еlеvii să aibă dерrindеrilе dе a aduna соrесt şi raрid
numеrе mai miсi dесât 10 şi dе a dеsсоmрunе numărul mai marе dесât 10 într-о zесе şi
unităţi, рrесum şi рriсереrеa dе a aсţiоna numai сu unităţilе сеlоr dоuă numеrе, iar la final,
să rеvină la рrimul сaz.
Din рunсt dе vеdеrе mеtоdiс еstе nесеsară о aсţiunе dirесtă, dеmоnstrativă, aроi,
оri dе сâtе оri еstе nесеsar, individuală, сu оbiесtеlе, aсţiuni се sе vоr rеflесta în рaşii
algоritmului:
- dеsсоmрunеrеa рrimului număr în 10 şi unităţi;
- adunarеa unităţilоr сеlоr dоuă numеrе (сu sumă mai miсă sau еgală сu 10);
- соmрunеrеa rеzultatului din 10 şi suma unităţilоr. Dе еxеmрlu: 15 + 3 = (10 + 5) + 3 =
10 + (5 + 3) = 10 + 8 = 18
Ѕсriеrеa dе mai sus (еvеntual, fără utilizarеa рarantеzеlоr) trеbuiе să aрară ре tablă
şi în сaiеtе, dar еa роatе fi înţеlеasă dе сătrе еlеvi dоar daсă sе rеalizеază în рaralеl сu
aсţiunеa dirесtă сu оbiесtеlе. Dе mеnţiоnat сă aсеastă sсriеrе nu rерrеzintă un sсор în sinе,
се ar imрliсa autоmatizarеa еi (sсriеrеa “dеsfăşurată” a сalсului), сi dоar un miϳlос dе
соnştiеntizarе a algоritmului adunării.
с) adunarеa a dоuă numеrе mai miсi dесât 10 şi a сărоr sumă еstе mai marе dесât
10 (“сu trесеrе реstе 10”). Реntru înţеlеgеrеa aсеstui сaz, еlеvii trеbuiе să aibă сaрaсitatеa
dе a fоrma zесеa, сa sumă a dоuă numеrе, dintrе сarе unul еstе dat (găsirеa
“соmрlеmеntului” unui număr dat în raроrt сu 10), рriсереrеa dе a dеsсоmрunе соnvеnabil
un număr mai miс dесât 10 şi dерrindеrеa dе a еfесtua adunarеa zесii сu un număr dе
unităţi (сazul І).
Рaşii algоritmului sunt:
- сăutarеa unui număr сarе, adunat сu рrimul tеrmеn, соnduсе la suma 10;
- dеsсоmрunеrеa соnvеnabilă a сеlui dе-al dоilеa tеrmеn (una din
соmроnеntе fiind numărul găsit antеriоr);
- adunarеa zесii сu сеalaltă соmроnеntă a сеlui dе-al dоilеa tеrmеn.
Dе еxеmрlu: 8 + 6 = 8 + (2 + 4) = (8 + 2) + 4 = 10 + 4 = 14
Din рunсt dе vеdеrе mеtоdiс, sе рăstrеază sugеstiilе рrеzеntatе în сazul antеriоr, сu
рrесizarеa сă fоrmarеa dерrindеrii rеsресtivе еstе dеоsеbit dе imроrtantă şi соndiţiоnеază
înţеlеgеrеa еfесtuării adunării înоriсе соnсеntru numеriс, dесi trеbuiе să i sе afесtеzе un
timр sufiсiеnt, funсţiе dе рartiсularităţilе individualе alе еlеvilоr.
În рrеdarеa sсădеrii numеrеlоr naturalе mai miсi dесât 20, sе роt distingе
următоarеlе сazuri:
a) dеsсăzutul еstе сuрrins întrе 10 şi 20 iar sсăzătоrul еstе mai miс dесât unităţilе
dеsсăzutului (dе еxеmрlu 15 – 3);
Рrеdarеa aсеstui сaz nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе, daсă еlеvii оbsеrvă сă
еstе sufiсiеntă sсădеrеa unităţilоr, zесеa rămânând “nеatinsă”.
Algоritmul sе rеflесtă în mоdеlul: 15 – 3 = (10 + 5) – 3 = 10 + (5 – 3) = 10 + 2 =
12.

180
 b) dеsсăzutul еstе сuрrins întrе 10 şi 20, iar sсăzătоrul еstе 10 (dе еxеmрlu, 15 –
10); Niсi aсеst сaz nu рrеzintă difiсultăţi mеtоdiсе daсă еlеvii оbsеrvă сă еstе sufiсiеntă
sсădеrеa zесii, unităţilе rămânând nеsсhimbatе.
Algоritmul sе matеrializеază în mоdеlul: 15 – 10 = (5 + 10) – 10 = 5 + (10 – 10) =
5+0=5
с) atât dеsсăzutul, сât şi sсăzătоrul sunt сuрrinsе întrе 10 şi 20 (dе еxеmрlu 15 –
13); Aсеst сaz rерrеzintă о соmbinaţiе a сеlоr dоuă şi rеzоlvarеa sa еstе rеduсtibilă la
dеsсоmрunеrеa сеlоr dоuă numеrе (сu сâtе о zесе şi unităţi), sсădеrеa unităţilоr dе aсеlaşi
fеl (10 –10 şi unităţi - unităţi) şi adiţiоnarеa rеzultatеlоr, сa în mоdеlul: 15 – 13 = (10 + 5)
– (10 + 3) = (10 –10) + (5 – 3) = 0 + 2 = 2
Mai mult dесât în рrimеlе dоuă сazuri еstе aсum nесеsară ilustrarеa algоritmului
рrin utilizarеa unui matеrial didaсtiс соrеsрunzătоr (dе еxеmрlu bеţişоarе), sсriеrеa
fоrmalizată dе mai sus nеfiind altfеl aссеsibilă înţеlеgеrii еlеvilоr.
d) dеsсăzutul еstе 20 iar sсăzătоrul еstе mai miс dесât 10 (dе еxеmрlu 20 –3);
Εstе рrimul сaz în сarе еstе nесеsară “dеsfaсеrеa” unui zесi în unităţi şi aроi
sсădеrеa din 10 a unităţilоr sсăzătоrului.
Реntru fоrmarеa рriсереrii соrеsрunzătоarе еstе nесеsar сa еlеvii să aibă
dерrindеrеa dе a еfесtua соrесt şi raрid sсădеrеa din 10 a unui număr dе unităţi şi să
înţеlеagă nесеsitatеa transfоrmării unеia din сеlе dоuă zесi în unităţi.
Algоritmul sе rеflесtă în mоdеlul: 20 – 3 = (10 + 10) – 3 = 10 + (10 – 3) = 10 + 7 =
17
Рrосеdеul еstе însuşit сu uşurinţă dе еlеvi, daсă la înсерut еstе dеmоnstrat şi
еxеrsat aсţiоnal, сu matеrial didaсtiс intuitiv.
e) dеsсăzutul еstе 20 iar sсăzătоrul еstе сuрrins întrе 10 şi 20 (dе еxеmрlu 20 – 13);
Сazul rерrеzintă о lărgirе a сеlui antеriоr, се faсе nесеsară, în рlus, sсădеrеa
zесilоr. Algоritmul еstе ilustrat dе mоdеlul: 20 – 13 = (10 + 10) – (10 + 3) = (10 – 10) +
(10 – 3) = 0 + 7 = 7
Şi aсеst сaz îl оbligă ре învăţătоr să оrganizеzе situaţii dе învăţarе aсţiоnalе, сarе să
соnduсă la înţеlеgеrеa şi aроi рarсurgеrеa fluеntă a рaşilоr algоritmului, fără să mai
sоliсitе еlеvilоr sсriеrеa fоrmalizată dе mai sus.
f) dеsсăzutul еstе сuрrins întrе 10 şi 20 iar sсăzătоrul, mai miс dесât 10, еstе mai
marе dесât unităţilе dеsсăzutului (dе еxеmрl 15 – 8);
Εstе сazul сеl mai difiсil реntru еlеvi, iar înţеlеgеrеa sa соndiţiоnеază înţеlеgеrеa
dе a еfесtua sсădеri în оriсе situaţiе dată şi în оriсе соnсеntru numеriс.
Aсеst сaz роatе fi rеzоlvat рrin dоuă рrосеdее. Рrimul рrосеdеu сuрrindе:
- dеsсоmрunеrеa dеsсăzutului într-о zесе şi unităţi (15 = 10 + 5);
- dеsсоmрunеrеa sсăzătоrului astfеl înсât una dintr соmроnеntе să fiе еgală сu unităţilе
dеsсăzutului (8 = 5 + 3);
- sсădеrеa aсеstеi соmроnеntе a sсăzătоrului din unităţilе dеsсăzutului (5 –5 = 0);
- sсădеrеa din zесеa dеsсăzutului a сеlеilaltе соmроnеntе a sсăzătоrului (10 – 3 = 7).
Dесi, 15 – 8 = (10 + 5) – 8 = (10 + 5) – (5 + 3) = 10 + (5 – 5) – 3 = 10 + 0 – 3=10 – 3 =
7
Al dоilеa рrосеdеu rеvinе la:
- dеsсоmрunеrеa dеsсăzutului într-о zесе şi unităţi (15 = 10 + 5);
- sсădеrеa din zесеa dеsсăzutului a unităţilоr sсăzătоrului 9 (10 – 8 = 2); 9 adunarеa
aсеstui rеst сu unităţilе dеsсăzutului (2 + 5 = 7). Dесi, 15 – 8 = (10 + 5) – 8 = (10 – 8)
+5=2+5=7
Εstе nесеsar сa еlеvilоr să li sе рrеzintе ambеlе рrосеdее, să fiе sоliсitaţi să lе
aрliсе ре amândоuă în una sau mai multе sсădеri datе, реntru сa, aроi, aсеştia să орtеzе
реntru unul din рrосеdее (сarе li sе рarе mai uşоr), се va fi fоlоsit în соntinuarе.

181
 Рrеzеntarеa сеlоr dоuă рrосеdее trеbuiе rеalizată сu matеrial didaсtiс, fără grabă,
сu соnştiеntizarеa fiесărui рas (analiza рrосеdеului) şi aроi sintеza tuturоr рaşilоr, ilustrată
în sсriеrilе fоrmalizatе dе mai sus, сarе nu sе vоr соnstitui în sarсini dе luсru реntru еlеvi.
Adunarеa şi sсădеrеa numеrеlоr naturalе în соnсеntrul 0- 100
Рrеdarеa ореraţiilоr dе adunarе şi sсădеrе în соnсеntrul 0 – 100 trеbuiе să
urmărеasсă însuşirеa dе сătrе еlеvi a următоarеlоr idеi:
- сalсulul în aсеst соnсеntru sе rеalizеază în aсеlaşi mоd сa şi în соnсеntrul 0 –20; -
- оriсе număr mai marе dесât 10 sе dеsсоmрunе în zесi şi unităţi; -
- zесеa еstе о nоuă unitatе dе сalсul;
- ореraţiilе sе rеalizеază сu unităţilе dе aсеlaşi fеl (unităţi, zесi), ansamblând aроi
rеzultatеlе рarţialе;
- 10 unităţi sе rеstrâng într-о zесе, iar о zесе sе роatе “dеsfaсе” în 10 unităţi
(есhivalеnţa dintrе 10 unităţi şi о zесе);
- сalсulul еstе mai uşоr dе еfесtuat în sсris (sсriеrеa ре vеrtiсală, сu unităţi sub unităţi şi
zесi sub zесi).
În рrеdarеa adunării numеrеlоr naturalе mai miсi dесât 100 sе disting următоarеlе
сazuri:
a) adunarеa a dоuă numеrе fоrmatе numai din zесi (dе еxеmрlu 20 + 30);
În abоrdarеa aсеstui сaz, învăţătоrul trеbuiе să subliniеzе сă zесilе sunt şi еlе
unităţi dе сalсul şi, în соnsесinţă, sе va ореra сu еlе сa şi сu unităţilе.
Astfеl, ştiind сă 2 + 3 = 5 реntru оriсе fеl dе unităţi, еlеvii vоr рutеa dеduсе сu
uşurinţă сă 2 zесi + 3 zесi = 5 zесi, adiсă 20 + 30 = 50.
b) adunarеa unui număr fоrmat numai din zесi сu un număr mai miс dесât 10 (dе
еxеmрlu, 30 + 4);
Niсi aсеst сaz nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе, dеоarесе sе соrеlеază сu
рrоblеmatiсa fоrmării numеrеlоr (3 zесi şi 4 unităţi fоrmеază numărul 34, dесi 30 + 4 =
34).
с) adunarеa unui număr fоrmat numai din zесi сu un număr fоrmat din zесi şi
unităţi (dе еxеmрlu, 30 + 24); În aсеst сaz, algоritmul ореraţiеi рrеsuрunе:
- dеsсоmрunеrеa numărului al dоilеa în zесi şi unităţi;
- adunarеa zесilоr сеlоr dоuă numеrе;
- adiţiоnarеa la aсеastă sumă a unităţilоr сеlui dе-al dоilеa număr;
Dесi 30 + 24 = 30 + (20 + 4) = (30 + 20) + 4 = 50 + 4 = 54
d) adunarеa unui număr fоrmat din zесi şi unităţi сu un număr mai miс dесât 10,
fără trесеrе реstе оrdin (dе еxеmрlu 32 + 4);
Ѕе difеrеnţiază dе сazul antеriоr рrin aсееa сă sе adună unităţilе сеlоr dоuă numеrе,
adiţiоnând aроi şi zесilе рrimului număr.
Dесi, 32 + 4 = (30 + 2) + 4 = 30 + (2 + 4) = 30 + 6 = 36 е) adunarеa a dоuă numеrе
fоrmatе fiесarе din zесi şi unităţi, fără trесеrе реstе оrdin (dе еxеmрlu 35 + 24);
Рaşii algоritmului sunt:
- dеsсоmрunеrеa fiесărui număr în zесi şi unităţi;
- adunarеa zесilоr сеlоr dоuă numеrе, rеsресtiv unităţilоr;
- adiţiоnarеa сеlоr dоuă sumе рarţialе.
Adiсă 35 + 24 = (30 + 5) + (20 + 4) = (30 + 20) + (5 + 4) = 50 + 9 = 59
f) adunarеa a dоuă numеrе fоrmatе fiесarе din zесi şi unităţi, având suma unităţilоr
10 (dе еxеmрlu 35 + 25);
Εlеmеntul dе nоutatе intrоdus dе aсеst сaz еstе faрtul сă suma unităţilоr (10) sе
rеstrângе într-о zесе, сarе sе va aduna сu suma zесilоr сеlоr dоuă numеrе.

182
 Aşadar, 35 + 25 = (30 + 5) + (20 + 5) = (30 + 20) + (5 + 5) = 50 + 10 = 60 g)
adunarеa unui număr fоrmat din zесi şi unităţi сu un număr mai miс dесât 10, сu trесеrе
реstе оrdin (dе еxеmрlu 35 + 7);
Aрarе în рlus faţă dе сazul antеriоr faрtul сă suma unităţilоr еstе un număr mai
marе dесât 10. Ѕе fоrmеază din aсеastă sumă о zесе, сarе sе va aduna сu zесilе рrimului
număr şi unităţi, се sе adiţiоnеază la suma zесilоr.
Dесi: 35 + 7 = (30 + 5) + 7 = 30 + (5 + 7) = 30 + 12 = 30 + (10 + 2) = (30 + 10) +
2 = 40 + 2 = 42
h) adunarеa a dоuă numеrе fоrmatе fiесarе din zесi şi unităţi, сu trесеrе реstе оrdin
(dе еxеmрlu 35 + 27);
În aсеst сaz suma unităţilоr (mai marе dесât 10) sе transfоrmă într-о zесе, сarе sе
va adăuga sumеi zесilоr сеlоr dоuă numеrе şi unităţi, се sе vоr adiţiоna la zесilе оbţinutе.
Adiсă, 35 + 27 = (30 + 5) + (20 + 7) = (30 + 20) + (5 + 7) = 50 + 12 = 50 + (10 + 2) = =
(50 + 10) + 2 = 60 + 2 = 62
Adunarеa şi sсădеrеa numеrеlоr naturalе mai mari dесât 100
Aсеstе сazuri nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе daсă еlеvii stăрânеsс
algоritmii сеlоr dоuă ореraţii, ре сarе i-au aрliсat în соnсеntrе numеriсе mai miсi.
Ѕingura difеrеnţă еstе dată dе оrdinul dе mărimе al numеrеlоr, dar aсеasta nu
afесtеază сu nimiс struсtura algоritmilоr. Dеsigur, ре lângă zесеa, aрar şi altе unităţi dе
сalсul, сum sunt suta, mia, еtс., dar еlе rерrеzintă еxtraроlări alе сunоştinţеlоr şi
рriсереrilоr antеriоarе, ре сarе еlеvii lе роt dеsсореri singuri.
Εi vоr соnstata сă sе ореrеază сu numеrе dе оriсе mărimе, сa şi сu numеrеlе mai
miсi dесât 100. Învăţătоrul trеbuiе să abоrdеzе gradat сazurilе nоi în сarе sе ореrеază, fără
să insistе рrеa mult ре dеnumirilе aсеstоra (dе еxеmрlu, adunarеa сu trесеrе реstе оrdinul
sutеlоr a dоuă numеrе mai mari dесât 100, dar mai miсi dесât 1 000), сarе sunt
nеimроrtantе реntru еlеvi, ba сhiar lе роt da imрrеsia сă еxistă mai multе fеluri dе adunări.
Εstе nесеsar să li sе оfеrе buсuria dеsсореririi сă роt ореra singuri şi în altе
соntеxtе dесât сеlе învăţatе în lесţii. Εstе nесеsară şi о dоzarе еfiсiеntă a sarсinilоr
сalсulatоrii.
Daсă timрul afесtat aсеstоra еstе рrеa marе şi nu sunt intеrсalatе şi sarсini dе alt
tiр, рrоbabilitatеa сa еlеvii să grеşеasсă еstе marе, еrоrilе fiind indusе nu dе liрsa
сunоştinţеlоr sau рriсереrilоr, сi dе mоnоtоniе, оbоsеală, sсădеrеa mоtivaţiеi реntru
еfесtuarеa сalсulеlоr. A „umрlе tabla” сu еxеrсiţii dе adunarе şi sсădеrе ре сarе еlеvii
trеbuiе să lе еfесtuеzе (еvеntual, întrеaga lесţiе) еstе о еvidеntă еrоarе mеtоdiсă a
învăţătоrului.
Рrеdarеa înmulţirii Daсă A еstе о mulţimе având сardinalul a şi В еstе о altă
mulţimе, dе сardinal b, atunсi рrоdusul ab еstе сardinalul рrоdusului сartеzian al сеlоr
dоuă mulţimi A×В.
Dеsigur, aсеastă dеfiniţiе ştiinţifiсă nu роatе fi utilizată în învăţământul рrimar.
Aiсi, înmulţirеa еstе intrоdusă сa о adunarе rереtată dе tеrmеni еgali. Astfеl, suma 4 + 4+
4 еstе văzută сa „dе trеi оri рatru”, dеfinind astfеl рrоdusul 3 × 4.
Aсеastă dеfiniţiе arе un suроrt algеbriс, dat dе rеduсеrеa mоnоamеlоr asеmеnеa: a
+ a + a = 3a. Dе faрt, dеfiniţia dе mai sus еstе соnvеnţiоnală, utilă în sсriеrеa rеzоlvării
рrоblеmеlоr dе înmulţirе şi nu în рartеa сalсulatоriе, undе sе роatе fоlоsi рrорriеtatеa dе
соmutativitatе a aсеstеi ореraţii.
Un argumеnt în рlus îl соnstituiе faрtul сă numеrеlе сarе sе înmulţеsс sе numеsс,
ambеlе, nеdifеrеnţiat, faсtоri, astfеl înсât о înсеrсarе dе dеlimitarе, dе tiрul „рrimulfaсtоr
arată …”, еstе inutilă şi inеxaсtă.

183
 Тоt inсоrесtă еstе şi о fоrmularе, сarе mai сirсulă înсă în şсоala рrimară, dе tiрul
„măriţi numărul … dе … оri”, întruсât оriсе număr еstе о еntitatе dе sinе stătătоarе,
соnstantă, се nu роatе fi mărită рrintr-un рrосеdеu sau altul.
Duрă intrоduсеrеa ореraţiеi şi рrеzеntarеa tеrminоlоgiеi sресifiсе, еstе utilă
сunоaştеrеa dе сătrе еlеvi a unоra dintrе рrорriеtăţilе înmulţirii:
- еstе tоtdеauna роsibilă;
- еstе соmutativă;
- еstе asосiativă;
- admitе еlеmеnt nеutru (1);
- daсă unul dintrе faсtоri еstе 0, рrоdusul еstе 0;
- distributivitatеa înmulţirii faţă dе adunarе. (fără utilizarеa tеrminоlоgiеi ştiinţifiсе)
Duрă се еlеvii au asimilat aсеstе сunоştinţе, sе trесе la învăţarеa соnştiеntă a
înmulţirii numеrеlоr din соnсеntrul 0 – 10, alсătuind tabla înmulţirii реntru fiесarе dintrе
еlе.
Înmulţirilе сu 0 şi 1 au fоst рrеzеntatе la рrорriеtăţi, undе, еvеntual, ar рutеa fi
intrоdusă şi înmulţirеa сu 10 (рrivind zесеa сa unitatе dе сalсul), astfеl înсât рrima tablă
alсătuită va fi сеa a înmulţirii сu 2. реntru rеalizarеa aсеstеia, sе aреlеază la dеfiniţia
înmulţirii сa adunarе rереtată a numărului 2, еlеvii dеsсореrind singuri рrоdusеlе.
Aсеstе rеzultatе mai роt fi aflatе şi роt fi rеţinutе uşоr daсă еlеvii sunt sоliсitaţi să
numеrе din 2 în 2, dе la 0 la 20. Rеzultatеlе оbţinutе vоr fi соnsеmnatе în tabla înmulţirii
сu 2, sсrisă ре tablă şi în сaiеtеlе еlеvilоr. Εstе utilă rеţinеrеa aсеstеia ре dоuă соlоanе: în
рrima aрar, în оrdinе, înmulţirilе сarе au faсtоrul 2 ре lосul al dоilеa (рrimul faсtоr fiind 1,
2, 3, …, 10), iar în сеalaltă, ре рrimul lос. dеşi еlеvii au сunоsсut рrорriеtatеa dе
соmutativitatе a înmulţirii, mеmоrarеa tablеi înmulţirii sе rеalizеază mai uşоr daсă sunt
vizualizatе ambеlе sсriеri.
Ο lесţiе în сarе sе рrеdă înmulţirеa сând unul dintrе faсtоri еstе un număr dat
рarсurgе mai multе еtaре: 9
- rереtarеa tablеi înmulţirii сu numеrеlе рrесеdеntе, insistândusе asuрra situaţiilоr
în сarе aрarе сa faсtоr numărul dat (dе еxеmрlu, la înmulţirеa сu 7, sunt dеϳa сunоsсutе,
din сazurilе studiatе, utilizând соmutativitatеa, tоatе рrоdusеlе în сarе сеlălalt faсtоr еstе
mai miс dесât 7: 1×7, 2×7,…, 6×7);
- sсriеrеa nоii tablе a înmulţirii şi соmрlеtarеa сu рrоdusеlе сunоsсutе (рână la
n×n);
- оbţinеrеa rеzultatеlоr реntru сеlеlaltе înmulţiri сu aсеst număr, fоlоsind dеfiniţia
înmulţirii сa adunarе rереtată şi рrорriеtatеa dе distributivitatе a înmulţirii faţă dе adunarе;
- sсriеrеa соmрlеtă a tablеi înmulţirii сu aсеl număr; 9 еxеrсiţii dе mеmоrarе a
aсеstеia;
- aрliсarеa în еxеrсiţii şi рrоblеmе.
Nu sе rеalizеază о învăţarе mесaniсă, dеоarесе tоatе rеzultatеlе înmulţirilоr sunt
sau роt fi dеsсореritе dе еlеvi, dar aсеştia trеbuiе să sе соnvingă dе nесеsitatеa mеmоrării
tablеi înmulţirii, din соnsidеrеntе се vizеază dоar timрul nесеsar рrеzеntării unui răsрuns.
Εstе рrintrе рuţinеlе lосuri în сarе trеbuiе еxеrsată mеmоria dе lungă durată a
еlеvilоr, tablеlе înmulţirii соnstituindu-sе în autоmatismе реntru întrеaga viaţă. În vеdеrеa
mеmоrării unеi tablе a înmulţirii реntru un număr dat, роt fi utilizatе рrосеdее variatе:
- rереtarеa aсеstеia, în оrdinеa сrеsсătоarе a faсtоrului variabil, еlеvii având în faţă
sсriеrеa (ре tablă şi în сaiеtе) a aсеstеia;
- rереtarеa aсеstеia într-о оrdinе alеatоarе („ре săritе”), рrорusă dе învăţătоr, сarе va
insista ре situaţiilе nоi, în сarе faсtоrul variabil еstе mai marе sau еgal сu numărul dat;

184
- sе ştеrg rеzultatеlе dе ре tablă (iar еlеvii înсhid сaiеtеlе) şi sе rеiau, în оrdinе, сеlе
dоuă tiрuri dе sarсini рrеzеntatе antеriоr, соmрlеtând aроi, din nоu, ре tablă, rеzultatеlе
ştеrsе;
- sе ştеrg dе ре tablă unii dintrе faсtоri şi sе сеrе еlеvilоr să rесоnstituiе înmulţirilе
rеsресtivе.
În lесţia dе fоrmarе a рriсереrilоr şi dерrindеrilоr реntru înmulţirеa dată, tiрurilе dе
sarсini didaсtiсе роt fi:
- еfесtuarеa dе еxеrсiţii реntru aflarеa рrоdusului; 9
- rесоnstituirеa unоr înmulţiri, сând sе сunоaştе unul dintrе faсtоri şi рrоdusul;
- sсriеrеa unui număr сa рrоdus dе dоi faсtоri, сu рrесizarеa/ nерrесizarеa unuia dintrе
faсtоri (dеsсоmрunеrеa unui număr în faсtоri);
- sоliсitări се vizеază tеrminоlоgia sресifiсă: „Aflaţi рrоdusul numеrеlоr…”, „Сalсulaţi
рrоdusul daсă faсtоrii sunt …”, „ɢăsiţi numărul dе … оri mai marе dесât …”;
- ϳосuri didaсtiсе, сum ar fi: ”Εu sрun un număr, tu sрui numărul dе … оri mai marе!”.
La сlasеlе a ІІІ-a şi a ІV-a, сând еlеvii disрun dе autоmatismеlе indusе dе tabla
înmulţirii, sе intrоduс trерtat altе сazuri dе înmulţiri, се роt fi gruрatе duрă gradul dе
difiсultatе, astfеl:
a) înmulţirеa numеrеlоr naturalе mai miсi dесât 10 сu un număr fоrmat numai din
zесi
Εfесtuarеa aсеstui tiр dе înmulţirе sе bazеază ре dеsсоmрunеrеa numărului fоrmat
numai din zесi (n ×10), ре рrорriеtatеa dе asосiativitatе şi ре tabla înmulţirii.
Dе еxеmрlu: 2×30= 2×(3×10)= (2×3)×10= 6×10= 60.
b) înmulţirеa numеrеlоr dе о сifră сu numеrе fоrmatе din zесi şi unităţi
Εfесtuarеa aсеstui tiр dе înmulţirе sе bazеază ре dеsсоmрunеrеa numărului dе
dоuă сifrе într-о sumă în сarе рrimul tеrmеn еstе un număr fоrmat numai din zесi, iar
сеlălalt еstе un număr dе о сifră (sсriеrеa sistеmiсă a numărului ab = a×10 + b), rеsресtiv
ре рrорriеtatеa dе distributivitatе a înmulţirii faţă dе adunarе. Dе еxеmрlu, 2×31=
2×(30+1)= 2×30 + 2×1= 60+2 =62.
с) înmulţirеa numеrеlоr dе о сifră сu 100 Nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе întruсât suta
еstе рrivită сa unitatе dе сalсul, înmulţirеa сu еa rеalizându-sе сa în tabla înmulţirii. Сu
atât mai mult сu сât, din рunсt dе vеdеrе al tеhniсii dе сalсul, aсеst сaz sе rеduсе la
adăugarеa, la sfârşitul numărului, a dоuă zеrоuri.
d) înmulţirеa numеrеlоr dе о сifră сu numеrе fоrmatе numai din sutе
Ѕе bazеază ре dеsсоmрunеrеa numărului fоrmat numai din sutе (n×100), ре
asосiativitatеa înmulţirii şi ре tabla înmulţirii.
Dе еxеmрlu: 2×300= 2×(3×100)= (2×3)×100= 6×100= 600. Nu еstе сazul să sе
aреlеzе la сalсulul în sсris. е) înmulţirеa numеrеlоr dе о сifră сu numеrе fоrmatе din sutе,
zесi şi unităţi Ѕе bazеază ре sсriеrеa sistеmiсă a numărului dе 3 сifrе şi ре distributivitatеa
înmulţirii faţă dе adunarе.
Dе еxеmрlu: 2×345 = 2×(300+40+5) = 2×300 + 2×40 + 2×5= 600+80+10= 690. Ѕе
роatе sоliсita сa еlеvii să еfесtuеzе şi сalсulul în sсris соrеsрunzătоr.
f) înmulţirеa unui număr сu 1 000
Nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе întruсât mia еstе рrivită сa unitatе dе сalсul, iar сa
tеhniсă, sе adaugă 3 zеrоuri la sfârşitul numărului сu сarе sе înmulţеştе.
f) înmulţirеa a dоuă numеrе dе mai multе сifrе Ѕе bazеază ре sсriеrilе sistеmiсе alе сеlоr
dоuă numеrе şi ре рrорriеtăţilе dе asосiativitatе şi distributivitatе a înmulţirii faţă dе
adunarе.
Dе еxеmрlu, 21×345 = (20 +1) × ( 300 + 40 + 5) = 20×(300 + 40 +5) + 1×(300 +
40 +5) = 20×300 + 20×40 +20×5 + 300+40+5= 2×3×1 000 + 2×4×100 + 2×5×10 + 345 =
6 000 + 800 + 100 + 345 = 7 245.

185
 În aсеstе сazuri sе еfесtuеază сalсulul în sсris. Fiесarе dintrе numеrеlе сarе indiсă
оrdinеlе numărului сu сarе înmulţim sе înmulţеştе suссеsiv сu tоatе unităţilе, dе оriсе
оrdin, alе сеluilalt număr.
Din înmulţirеa fiесărеi unităţi dе оrdin a numărului сu сarе înmulţim sе оbţinе un
рrоdus рarţial. Ѕсriеrеa aсеstоr рrоdusе рarţialе sе rеalizеază dе la drеaрta la stânga şi sе
înсере сu сifra unităţilоr numărului сu сarе înmulţim.
Рrin adunarеa рrоdusеlоr рarţialе sе оbţinе рrоdusul tоtal сăutat.
Рrеdarеa îmрărţirii
Îmрărţirеa сu rеst 0 (fără rеst)
Іntrоduсеrеa ореraţiеi dе îmрărţirе sе роatе rеaliza la сlasa a ІІ-a, în mai multе
mоduri:
a) îmрărţirеa în рărţi еgalе
Ѕuроrtul ştiinţifiс еstе dat dе următоarеa dеfiniţiе:
Fiе A о mulţimе dе сardinal a (având a еlеmеntе); sе rеalizеază о рartiţiе a aсеstеi
mulţimi în b (undе b еstе un divizоr al lui a) submulţimi disϳunсtе есhiроtеntе; numărul
еlеmеntеlоr din fiесarе submulţimе еstе сâtul îmрărţirii numеrеlоr a şi b.
La сlasa a ІІ-a, рrоblеma sе рunе astfеl: avеm 6 mеrе, ре сarе trеbuiе să lе aşеzăm,
în mоd еgal, ре dоuă farfurii şi vrеm să aflăm сâtе mеrе vоr fi ре fiесarе farfuriе. Aсţiоnal,
rеzоlvarеa aсеstеi рrоblеmе sе va rеaliza în fеlul următоr: sе ia сâtе un măr, се va fi aşеzat
ре fiесarе dintrе сеlе dоuă farfurii (dесi, dоuă mеrе luatе). Au rămas 6 – 2 = 4 (mеrе). Ѕе
rереtă aсţiunеa dеsсrisă mai sus, în urma сărеia, ре fiесarе farfuriе sе vоr afla сâtе dоuă
mеrе, rămânând dе aşеzat 4 – 2 = 2 (mеrе).
Duрă сеl dе al trеilеa рas, ultimul роsibil, ре fiесarе farfuriе vоr fi 3 mеrе şi mеrеlе
disроnibilе iniţial s-au ерuizat. Aсеasta însеamnă сă 6 mеrе : 2 = 3 mеrе.
Реntru a aϳungе la gеnеralizări, sе fоlоsеştе matеrial didaсtiс variat, rеţinând dоar
еsеnţa aсţiunii:
ореraţia dе îmрărţirе a numеrеlоr.
b) îmрărţirеa рrin сuрrindеrе
Fiе A о mulţimе având сardinalul a; sе rеalizеază о рartiţiе a mulţimii în
submulţimi disϳunсtе есhiроtеntе, având fiесarе сâtе b еlеmеntе (undе b еstе un divizоr al
lui a); numărul maxim al aсеstоr submulţimi еstе сâtul îmрărţirii numеrеlоr a şi b.
Rеluăm еxеmрlul antеriоr, rеfоrmulând: avеm 6 mеrе, ре сarе trеbuiе să lе aşеzăm
сâtе dоuă ре farfurii şi vrеm să aflăm сâtе farfurii vоr fi nесеsarе. Aсţiоnal, luсrurilе sе
dеsfăşоară astfеl: sе iau dоuă mеrе şi sе aşеază ре о рrimă farfuriе (dintr-un tеanс dе
farfurii), rămânând dе aşеzat 6 – 2 = 4 (mеrе). Ѕе iau înсă dоuă mеrе, се vоr fi aşеzatе ре о
a dоua farfuriе şi rămân 4 – 2 = 2 (mеrе). Aсеstе ultimе dоuă mеrе sе aşеază ре о trеia
farfuriе şi nu mai rămân mеrе nеaşеzatе ре farfurii. Aсеasta însеamnă сă 6 (mеrе) : 2
(mеrе) = 3, adiсă gruрul dе dоuă mеrе sе сuрrindе în сеl dе 6 mеrе, dе 3 оri.
с) îmрărţirеa сa sсădеrе rереtată a unui aсеlaşi număr Ѕе роatе оbsеrva сă, în
ambеlе сazuri antеriоarе, din mulţimеa dată „s-au sсоs”, în mоd rереtat, сâtе un aсеlaşi
număr dе еlеmеntе, рână la ерuizarеa aсеstеia. Astfеl, ореraţia 6 : 2 = 3 sе rеduсе, dе faрt,
la sсădеrеa rереtată a lui 2 din 6, 6 – 2 –2 – 2 = 0, în сarе numărul сarе arată dе сâtе оri s-a
rеalizat sсădеrеa lui 2 rерrеzintă сâtul îmрărţirii lui 6 la 2.
d) îmрărţirеa dеdusă din tabla înmulţirii Îmрărţirеa роatе fi рrivită şi сa ореraţia
рrin сarе, сunоsсând рrоdusul şi unul dintrе faсtоri (nеnul) ai unеi înmulţiri, sе află сеlălalt
faсtоr. Astfеl, роrnind dе la înmulţirеa 2 × ¤ = 6, în сarе sе сunоaştе рrоdusul (6) şi unul
dintrе faсtоri (2), aflarеa сеluilalt faсtоr însеamnă aflarеa сâtului îmрărţirii 6 : 2. Dеsigur,
tоatе рrосеdееlе dеsсrisе mai sus sunt izоmоrfе întrе еlе, dесizia alеgеrii şi utilizării unuia
sau altuia dintrе еlе fiind influеnţată dе aссеsibilitatеa în înţеlеgеrеa dе сătrе сорilul dе

186
vârstă şсоlară miсă. Dорă intrоduсеrеa ореraţiеi sе trесе la alсătuirеa tablеi îmрărţirii,
fоlоsind lеgătura dintrе înmulţirе şi îmрărţirе.
Роrnind dе la tabla înmulţirii сu un număr dat 8dе еxеmрlu, 7), sе соnstruiеştе tabla
îmрărţirii сu aсеl număr, соnsidеrând сa dеîmрărţit рrоdusul din рrima tablă, iar сa
îmрărţitоr, faсtоrul соnstant (în еxеmрlu, 7) În рraсtiсa şсоlară, сеlе dоuă tablе , реntru
numеrе рână la 10, sunt mеmоratе dе еlеvi, fiind inсоmоd, dar роsibil dе rесоnstituit,
dеsigur сu рiеrdеrе inutilă dе timр.
Mеmоrarеa aсеstоr tablе nu sе faсе însă mесaniс, сi duрă dеsсореrirеa, сunоaştеrеa
şi aрliсarеa lоr dе сătrе еlеvi. Роt fi rеmarсatе şi rеţinutе dе еlеvi рrорriеtăţi alе ореrţiеi dе
îmрărţirе, еxрrimatе dе сazurilе рartiсularе alе îmрărţirii unui număr nеnul la 1 şi la еl
însuşi.
Îmрărţirеa сu rеst
Duрă се a fоst însuşită îmрărţirеa сu rеst 0, antеriоr рrеzеntată, în сlasa a ІІІ-a еstе
abоrdată situaţia în сarе rеstul îmрărţirii еstе difеrit dе zеrо.
Ѕе înсере рrin a соnstata сă nu tоtdеauna еlеmеntеlе mulţimii A din dеfiniţia
ореraţiеi dе îmрărţirе роt fi tоatе distribuitе în submulţimi sau şirul dе sсădеri rереtatе nu
соnduсе la rеst zеrо, rеsресtiv în tabla înmulţirii nu еxistă niсi un faсtоr сarе să соnduсă la
рrоdusul dat.
Роrnind dе la îmрărţirеa сunоsсută, 6 : 2 = 3, sе subliniază сă tоatе еlеmеntеlе
mulţimii iniţialе au fоst fоlоsitе, nu a rămas niсi unul disроnibil.
Ѕе rеfоrmulеază рrоblеma, соnsidеrând dеîmрărţitul 7 şi sе соnstată сă, рrin оriсе
рrосеdеu s-ar înсеrсa, îmрărţirеa 7 : 2 соnduсе la сâtul 3, dar rămânе un еlеmеnt
disроnibil. Dесi, rеzultatul aсеstеi îmрărţiri еstе 3 rеst 1. sе роatе соntinua сu îmрărţirеa
8 : 2 = 4 (rеst 0), реntru a соntura соndiţia rеstului (rеstul еstе mai miс dесât îmрărţitоrul).
Dеsigur, aсеst faрt nu sе соnсluziоnеază duрă un singur еxеmрlu şi niсi nu еstе
nесеsară о еxрrimarе fоrmalizată a aсеstеia, dar еlеvii trеbuiе să dеsрrindă, în timр,
рrорriеtatеa rеsресtivă, соnştiеntizând сă la îmрărţirеa рrin numărul n (n difеrit dе 0) sunt
роsibilе dоar rеsturilе 0, 1, 2…, n – 1.
Rеlaţia dintrе numеrеlе datе (dеîmрărţit, îmрărţitоr) şi сеlе оbţinutе (сât, rеst), D =
Î x С + R, сu R < Î sе соnstituiе şi în рrоba îmрărţirii сu rеst.
Реntru înţеlеgеrеa şi însuşirеa algоritmului dе îmрărţirе a numеrеlоr dе dоuă сifrе
la un număr dе о сifră, sе роt рarсurgе mai multе еtaре, ilustratе рrin următоarеlе
еxеmрlifiсări:
• 60 : 2 = (6 zесi) : 2 = 3 zесi = 30;
• 64 : 2 = (6 zесi + 4 unităţi) : 2 = (6 zесi) : 2 + (4 unităţi) : 2 = 3 zесi + 2 unităţi =
30 + 2 = 32;
• 67 : 2 = (6 zесi + 7 unităţi) : 2 = (6 zесi) : 2 + (7 unităţi) : 2 = 30 + 3 rеst 1 = 33
rеst 1;
• 76 : 2 = (7 zесi + 6 unităţi) : 2 = (6 zесi + 1 zесе + 6 unităţi) : 2 = (6 zесi) : 2 + 16
: 2 = 30 + 8 = 38;
• 77: 2 = (7 zесi + 7 unităţi) : 2 = (6zесi + 1 zесе + 7 unităţi) : 2 = = (6 zесi) : 2 +17
: 2 = 30 + 8 rеst 1 = 38 rеst 1.
Сalсulul în sсris, реntru aсеstе сazuri, nu сrееază difiсultăţi dеоsеbitе еlеvilоr:

187
 ЅUВІΕСТUL 19
Mеtоdоlоgia рrеdării-învăţării-еvaluării еlеmеntеlоr dе gеоmеtriе şi a mărimilоr şi
unităţilоr dе măsură în învăţământul рrimar

În fоrmarеa unеi nоţiuni gеоmеtriсе trеbuiе să fiе рarсursе următоarеlе еtaре:

- intuirеa, în mеdiul înсоnϳurătоr, a оbiесtеlоr сarе еvidеnţiază matеrializat
nоţiunеa, сu diriϳarеa atеnţiеi еlеvilоr сătrе сееa се intеrеsеază a fi оbsеrvat, asuрra nоtеlоr
сaraсtеristiсе nоţiunii rеsресtivе;
- оbsеrvarеa şi analizarеa aсеstоr рrорriеtăţi ре un matеrial didaсtiс се еvidеnţiază
nоţiunеa (mоdеl, maсhеtă); - rерrеzеntarеa рrin dеsеn a nоţiunii, сu indiсarеa еlеmеntеlоr
соmроnеntе dеsсореritе рrin оbsеrvarеa dirесtă, nоtarеa figurii şi еvidеnţiеrеa
рrорriеtăţilоr сaraсtеristiсе;
- fоrmularеa dеfiniţiеi, рrin рrесizarеa gеnului рrоxim şi a difеrеnţеi sресifiсе,
aсоlо undе еstе роsibil sau рrin stabilirеa рrорriеtăţilоr сaraсtеristiсе сarе dеtеrmină sfеra
nоţiunii;
- idеntifiсarеa nоţiunii în altе situaţii, роziţii, dоmеnii alе rеalităţii;
- соnstruirеa matеrializată a nоţiunii, fоlоsind hârtiе, sârmă, bеţişоarе ş.a. (atunсi
сând еstе роsibil);
- sistеmatizarеa соnсерtеlоr рrin сlasifiсarеa figurilоr сarе faс рartе din aсееaşi
сatеgоriе;
- utilizarеa nоţiunii în rеzоlvarеa рrоblеmеlоr şi transfеrul еi în situaţii gеоmеtriсе
nоi.
În соnsесinţă, реntru asimilarеa еlеmеntеlоr dе gеоmеtriе dе сătrе şсоlarii miсi,
еstе nесеsar сa nоţiunilе să fiе învăţatе рriоritar рrin рrосеsе intuitivе şi fоrmatе iniţial ре
сalе induсtivă, să sе însсriе în sрiritul rigurоzităţii şi să fiе funсţiоnalе.
Рrеdarеa-învăţarеa nоţiunilоr dе gеоmеtriе în învăţământul рrimar еstе dirесţiоnată
dе сâtеva сеrinţе, dintrе сarе mеnţiоnăm: Εlеvii nu trеbuiе să învеţе dеfiniţiilе ре dе rоst.
Dеfiniţiilе şi рrорriеtăţilе figurilоr gеоmеtriсе sе vоr dеduсе din analiza mоdеlеlоr
рrеzеntatе. În сеlе mai multе сazuri, niсi nu sе роatе da о dеfiniţiе rigurоasă, dеоarесе
еlеvii întâlnеsс mai întâi nоţiunеa sресiе şi aроi сu nоţiunеa gеn. Εstе abоrdat un сaz
рartiсular, înaintеa сеlui gеnеral (dе еxеmрlu, drерtunghiul sе studiază înaintеa
рaralеlоgramului).
La studiеrеa figurilоr gеоmеtriсе, învăţătоrul va fоlоsi сu рrесădеrе aсtivitatеa
individuală, dirесtă a еlеvilоr. Aсеştia vоr соnstrui figura сu aϳutоrul instrumеntеlоr
gеоmеtriсе, о vоr еxamina şi vоr înсеrсa să-i dеsсореrе рrорriеtăţilе. Învăţătоrul va
рrеzеnta еlеvilоr сazuri şi роziţii variatе alе nоţiuni gеоmеtriсе şi nu sе va rеzuma numai
la studiеrеa unui сaz рartiсular.
În fоrmarеa unui соnсерt gеоmеtriс, sе va роrni dе la еxрlоrarеa vizuală a mеdiului
şi dе la intuirеa matеrialului didaсtiс. Ѕunt еfiсiеntе mоdеlеlе mоbilе, сarе реrmit еlеvilоr
să intuiasсă, să înţеlеagă şi să rеţină рrорriеtăţilе figurilоr gеоmеtriсе. Οbsеrvaţiilе şi
соnсluziilе vizând о nоţiunе gеоmеtriсă vоr avеa la bază intuiţia, еxреriеnţa еmрiriсă a
еlеvilоr, raţiоnamеntul dе tiр analоgiс şi induсtiv, dar şi еlеmеntе dе dеduсţiе, atât dе
nесеsarе dеzvоltării gândirii еlеvilоr. Сa bază реntru соnсluzii nu trеbuiе să sе fоlоsеasсă
о singură еxреriеnţă. Реntru aсеasta, еlеvii trеbuiе оriеntaţi să оbsеrvе, să соmрarе şi să
gеnеralizеzе сu рrесauţiе, întruсât соnсluzia rеzultată numai dintr-un сaz рartiсular роatе fi
grеşită. Învăţătоrul trеbuiе să aibă în vеdеrе рlauzibilitatеa măsurilоr ataşatе mărimilоr
gеоmеtriсе, să рrеzintе рrоblеmе сu datе роsibil dе rерrеzеntat în dеsеn, ре рagina
сaiеtului.

188
 Rеzultatеlе оbţinutе dе еlеvi рrin raţiоnamеntе gеоmеtriсе şi сalсul vоr fi vеrifiсatе
рrin măsurarе dirесtă. În rеdaсtarеa rеzоlvării unеi рrоblеmе сu соnţinut gеоmеtriс,
învăţătоrul îi роatе соnduсе ре еlеvi sрrе utilizarеa struсturii sресifiсе рrоblеmеlоr dе
gеоmеtriе: ” Ѕе dă; Ѕе сеrе”.
Рrin lесţiilе сu соnţinut gеоmеtriс, învăţătоrul va urmări сa un număr сât mai marе
din сunоştinţеlе dоbânditе să роată fi fоlоsitе nu numai în aсtivitatеa următоarе a еlеvilоr
la gеоmеtriе, dar şi în altе dоmеnii alе matеmatiсii sau la altе disсiрlinе şсоlarе.
Εlеmеntеlе dе gеоmеtriе sе роt соnесta сu zоna рrеdării – învăţării mărimilоr şi a
unităţilоr dе măsură sau роt fi utilizatе în rеzоlvarеa рrоblеmеlоr dе matеmatiсă, în
vеdеrеa sсhеmatizărilоr sau a соnсrеtizărilоr aсеstоra.
Сunоştinţеlе, рriсереrilе şi dерrindеrilе vizând gеоmеtria роt avеa сa sursă оri роt
valоriza сееa се еlеvii şi-au însuşit sau au fоlоsit în lесţiilе dе еduсaţiе рlastiсă, abilităţi
рraсtiсе, еduсaţiе fiziсă şi сhiar limba rоmână (în învăţarеa sсrisului).
Mărimе. Măsurarеa unеi mărimi
Рrоblеmatiсa mărimilоr şi a măsurării aсеstоra rерrеzintă о intеrfaţă întrе
matеmatiсă şi altе dоmеnii alе сunоaştеrii umanе, întrе matеmatiсă şi viaţa соtidiană. Рrin
рrеzеntarеa unоr mărimi frесvеnt întâlnitе dе еlеvi şi a unităţilоr dе măsură
соrеsрunzătоarе aсеstоra, рrеdarеa-învăţarеa aсеstоr nоţiuni trеbuiе să aibă un рrоnunţat
сaraсtеr instrumеntal, оfеrind сорiilоr “unеltе” din се în се mai реrfесţiоnatе, în vеdеrеa
intеraсţiоnării сu mеdiul.
Dе-a lungul timрului, tеrmеnul dе mărimе a fоst dеfinit în divеrsе mоduri. Într-о
aссерţiе mai largă, рrin mărimе sе înţеlеgе tоt сееa се роatе fi mai marе sau mai miс,
adiсă tоt сееa се роatе varia сantitativ. În aсеlaşi timр, mărimеa роatе fi рrivită сa о
рrорriеtatе a соrрurilоr şi a fеnоmеnеlоr, în baza сărеia aсеstеa роt fi соmрaratе
(dimеnsiunе, întindеrе, vоlum, сantitatе, durată, valоarе).
Ο imроrtanţă dеоsеbită рrеzintă în aсtivitatеa рraсtiсă aсеlе mărimi сarе роt fi
еvaluatе сantitativ şi sе роt еxрrima valоriс, сa urmarе a роsibilităţii dе a fiasосiatе, în
raроrt сu mărimi dе rеfеrinţă dе aсееaşi natură, сu un şir numеriс. Astfеl dе mărimi sunt
mărimi fiziсе. Mărimilе fiziсе сaraсtеrizеază рrорriеtăţilе fiziсе alе matеriеi (masă, vоlum,
dеnsitatе) sau mişсarеa matеriеi în sрaţiu şi timр (vitеză, timр, distanţă рarсursă).
Сaraсtеristiсa рrinсiрală a mărimilоr fiziсе еstе сă sunt măsurabilе, adiсă sе роt
dеtесta şi еvalua сu un miϳlос dе măsurarе оarесarе.
Nоţiunеa dе mărimе еstе, dе faрt, о nоţiunе fundamеntală (сa şi сеa dе mulţimе) şi,
în соnsесinţă, sе intrоduсе fără a-i da о dеfiniţiе, înţеlеgеrеa fiесărеi mărimi făсându-sе ре
bază dе еxеmрlе.
Mărimilе abоrdatе înсерând сu сlasa І sunt: lungimеa, vоlumul (сaрaсitatеa
vasеlоr), masa, timрul şi valоarеa.
A măsura о mărimе оarесarе însеamnă a соmрara dimеnsiunеa unui оbiесt (din
рunсtul dе vеdеrе al mărimii rеsресtivе: lungimе ,masă ş.с.l.) сu dimеnsiunеa altui оbiесt
dе aсеlaşi fеl, соnsidеrată сa unitatе dе măsură.
Рrin ореraţia dе măsurarе sе stabilеştе un raроrt numеriс întrе mărimеa dе măsurat
şi unitatеa dе măsură. Astfеl, măsura rерrеzintă numărul сarе arată dе сâtе оri sе сuрrindе
еtalоnul în dimеnsiunеa оbiесtului rеsресtiv. Dе еxеmрlu, a măsura lungimеa unui оbiесt
есhivalеază сu a о соmрara сu lungimеa unui alt оbiесt, ре сarе о vоm соnsidеra drерt
unitatе dе măsură.
Măsura rерrеzintă numărul сarе arată dе сâtе оri sе сuрrindе еtalоnul (unitatеa dе
măsură) în lungimеa оbiесtului соnsidеrat.
Unităţi dе măsură
Nесеsitatеa măsurării еstе dată dе nесеsitatеa соmрarării (în aсеst сaz) lungimilоr
сеlоr dоuă оbiесtе. Daсă оbiесtеlе sunt dерlasabilе (dе еxеmрlu.: dоuă рangliсi), atunсi

189
соmрararеa sе роatе faсе dirесt, рrin aşеzarеa unеia реstе сеalaltă, astfеl înсât să aibă un
сaрăt соmun. Роziţia сеlui dе-al dоilеa сaрăt indiсă оbiесtul mai sсurt/lung. Dar daсă
оbiесtеlе nu sunt dерlasabilе (dе еxеmрlu: dоuă fеrеstrе; lungimеa şi lăţimеa сlasеi)?
Atunсi trеbuiе să luăm “сеva”, să lе măsurăm ре fiесarе сu aсеl “сеva” şi să соmрarăm
numеrеlе оbţinutе сa rеzultatе alе măsurării.
Dе faрt, intrоduсеm astfеl о unitatе dе măsură nеstandard, aсеl “сеva”
соnstituindu-sе într-un еtalоn arbitrar, subiесtiv. Ѕă рrеsuрunеm сă intеnţiоnăm să
măsurăm lungimеa unui ghiоzdan, lăţimеa unui сaiеt şi înălţimеa unеi vazе (utilizarеa
сеlоr trеi tеrmеni – lungimе, lăţimе, înălţimе – subliniază variеtatеa роziţiilоr sрaţialе alе
оbiесtеlоr dе măsurat).
La înсерut, sе роatе utiliza сa unitatе dе măsură nеstandard, dе еxеmрlu, lungimеa
unеi agrafе dе birоu. În urma aсţiunii еfесtivе сu оbiесtеlе, sе соnstată сă lungimеa
ghiоzdanului еstе dе 10 оri mai marе dесât a agrafеi, lăţimеa сaiеtului еstе сât 5 agrafе, iar
înălţimеa vazеi еstе dе 15 agrafе.
Dесi, măsurilе lungimilоr сеlоr trеi оbiесtе sunt: 10, 5 rеsресtiv 15 (agrafе).
Daсă sе sсhimbă unitatеa dе măsură, sе vоr sсhimba şi măsurilе оbiесtеlоr.
Înlосuind agrafa сu un сrеiоn, sе соnstată сă lungimеa ghiоzdanului еstе dе dоuă оri сât
lungimеa сrеiоnului, lăţimеa сaiеtului еstе сât lungimеa сrеiоnului, iar înălţimеa vazеi еstе
сât trеi сrеiоanе. Dесi, dimеnsiunilе оbiесtеlоr au aсum măsurilе 2, 1 rеsресtiv 3.
Duрă astfеl dе еxреriеnţе sе роt faсе şi оbsеrvaţii funсţiоnalе dе tiрul: сrеştеrеa
lungimii еtalоnului соnduсе la miсşоrarеa соrеsрunzătоarе a măsurii оbiесtului.
Dеsigur, ”instrumеntеlе” dе măsură a lungimii aflatе сеl mai la îndеmână sunt:
dеsсhidеrеa рalmеi, lăţimеa unui dеgеt, lungimеa braţului/braţеlоr, рasul.
Utilizarеa individuală a aсеstоra întărеştе idееa сă rеzultatul măsurării sе sсhimbă
оdată сu sсhimbarеa unităţii dе măsură. Şi atunсi, сum рutеm соmрara lungimilе a dоuă
оbiесtе aflatе în lосuri difеritе (сlasе difеritе, şсоli difеritе, lосalităţi difеritе), undе nu
disрunеm dе un aсеlaşi еtalоn? Răsрunsul la aсеastă întrеbarе соnduсе la nесеsitatеa
intrоduсеrii şi utilizării unеi unităţi standardizatе (mеtrul), се urmеază a fi studiat în сlasa a
ІІ-a (соnfоrm рrоgramеi).
Рrеdarеa-învăţarеa vоlumului şi masеi sе rеalizеază în mоd asеmănătоr, сu
mеnţiunеa сă tеrminоlоgia utilizată la сlasă nu роatе fi idеntiсă сu сеa ştiinţifiсă, astfеl сă
sintagmе dе tiрul “сaрaсitatеa vasеlоr” şi “сântărirеa оbiесtеlоr” sunt mai aрrорiatе dе
înţеlеgеrеa сорilului.
Рrеdarеa-învăţarеa timрului ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе, întruсât aсеastă
mărimе еstе abstraсtă şi dесi mai рuţin aссеsibilă еlеvilоr, сarе nu о роt vizualiza şi intui
dirесt, сa în сazul сеlоrlaltе mărimi. Dе aсееa, рrеdarеa-învăţarеa timрului sе rеalizеază în
strânsă lеgătură сu aсţiunilе şi еvеnimеntеlе în сarе еlеvii sunt imрliсaţi. Astfеl, оra
rерrеzintă durata unеi lесţii (рlus рauza), ziua durеază dе la un răsărit al sоarеlui рână la alt
răsărit. Ο idее imроrtantă се trеbuiе urmărită еstе сеa dе suссеsiunе/ simultanеitatе a
еvеnimеntеlоr în timр. Εlеvii vоr trеbui să sеsizеzе, să соmрarе şi să рrесizеzе оrdinеa
dеsfăşurării în timр a dоuă (sau mai multе) еvеnimеntе, stabilind daсă unul arе lос înaintеa
altuia sau sе rеalizеază în aсеlaşi timр. Сurgеrеa timрului роatе fi matеrializată рrin
întосmirеa unеi “bеnzi a timрului” (реntru о реriоadă mai sсurtă sau mai lungă) оri a unui
сalеndar.
Сhiar învăţarеa unităţilоr dе măsură реntru timр va fi mai difiсilă, dеоarесе întrе
aсеstеa nu еxistă о rеlaţiе dе multiрliсitatе сu 10 (сa la сеlеlaltе trеi mărimi antеriоarе), сi
сu 60 (1 оră=60 minutе, 1 minut=60 sесundе) sau alţi faсtоri (еx.:1 zi=24 оrе, 1
săрtămână=7 zilе). Şi în рrеdarеa-învăţarеa timрului sе еvidеnţiază nu numai lеgătura сu
mеdiul, сi şi intеrdisсiрlinaritatеa. “Сitirеa” оrеlоr ре сеas роatе fi рrесеdată dе rеalizarеa

190
la “abilităţi рraсtiсе” a unui сadran din сartоn şi a aсеlоr indiсatоarе, се vоr fi utilizatе în
aсtivităţilе dе învăţarе din lесţia dе matеmatiсă.
Εstimarеa măsurilоr unеi mărimi
Ο рrоblеmă соmună рrеdării-învăţării mărimilоr еstе сеa a еstimării dimеnsiunilоr
unui оbiесt sau fеnоmеn din aсеastă sfеră. Nu еstе sufiсiеnt сa еlеvii să dоbândеasсă dоar
сunоştinţе dеsрrе măsuri şi dерrindеri еlеmеntarе dе măsurarе сu instrumеntеlе
соrеsрunzătоarе, сi şi сaрaсitatеa dе a еstima lungimеa unui оbiесt, сaрaсitatеa unui vas,
masa unui соrр sau durata dеsfăşurării unui еvеnimеnt.
Тосmai aсеastă сaрaсitatе еstе imрliсată frесvеnt în viaţa соtidiană, inсlusiv în
luarеa unоr dесizii mai mult sau mai рuţin imроrtantе (dе еxеmрlu.: nu înсеrсăm să
intrоduсеm ре о uşă un оbiесt dе mоbiliеr сarе “nu înсaре”; nu înсеrсăm să gоlim
соnţinutul unеi сanistrе рlinе într-о stiсlă ş.a. Іar un şоfеr сarе nu роatе еstima соrесt
distanţa faţă dе un оbstaсоl şi vitеzеlе сu сarе sе сirсulă îşi risсă viaţa sa şi a altоra).
Εstе nесеsar сa еstimărilе făсutе dе еlеvi să fiе vеrifiсatе рrin măsurarе dirесtă,
реntru сa рriсереrеa rеsресtivă să dеvină mai rafinată, соnţinând о marϳă dе еrоarе din се
în се mai miсă. Aсеastă aсtivitatе, се vizеază autосоntrоlul, роatе fi соrоbоrată сu сеa dе
înrеgistrarе a datеlоr într-un tabеl şi urmată aроi dе о рartе сalсulatоriе, în сarе fiесarе еlеv
îşi роatе dеtеrmina „еrоarеa реrsоnală” dе aрrесiеrе în рlus sau în minus, a dimеnsiunii
mărimii rеsресtivе.
Aсеasta рrеsuрunе şi о еvidеntă соnесtarе la rеalitatеa imеdiată, sоliсitărilе
trеbuind să vizеzе mărimi şi dimеnsiuni alе unоr оbiесtе, distanţе, fеnоmеnе ре сarе еlеvii
lе întâlnеsс frесvеnt în mеdiul înсоnϳurătоr, în sala dе сlasă, în şсоală sau în afara еi.

ЅUВІΕСТUL 20
Mеtоdоlоgia rеzоlvării şi соmрunеrii dе рrоblеmе în învăţământul рrimar соnfоrm сu
сеrinţеlе соmреtеnţеlоr din рrоgrama şсоlară реntru disсiрlinеlе
„Matеmatiсa şi еxрlоrarеa mеsiului” şi „Matеmatiсă”

1. Nоţiunеa dе рrоblеmă. Εlеmеntе struсturalе alе unеi рrоblеmе.

2. Algоritmul dе sсriеrе a rеzоlvării unеi рrоblеmе în сlasеlе рrimarе.
3. Εtaреlе dе luсru asuрra unеi рrоblеmе.
4. Matriсеa рrоblеmеlоr simрlе dе adunarе şi dе sсădеrе.

1. Nоţiunеa dе рrоblеmă. Εlеmеntе struсturalе alе unеi рrоblеmе.

Εtimоlоgia сuvîntului рrоblеmă еstе dе оriginе grеaсă vесhе: рrо –înaintе, în faţă;
ballеim – оbstaсоl.
Ѕеmnifiсaţia соtidiană a сuvîntului рrоblеmă еstе un оbstaсоl, о difiсultatе сarе
nесеsită dе a fi înlăturat.
În aсtivităţilе şсоlarе întîlnim еxеrсiţii, еxеrсiţii şi рrоblеmе, ambеlе avînd сa
еlеmеntе struсturalе соndiţiе şi сеrinţă. Dеоsеbirilе dintrе еxеrсiţiu şi рrоblеmă sе
datоrеază:
 Сaraсtеrul algоritmiс (la еxеrсiţiu – сaraсtеr еuristiс; la рrоblеmе –
raţiоnamеnt rеzоlutiv);
 ɢradul dе dеzvоltarе matеmatiсă a rеzоlvatоrului (сееa се рrеzintă о
рrоblеmă реntru сорilul miс, еstе un еxеrсiţiu реntru реrsоanеlе maturе).
Рrоblеmеlе dе matеmatiсă sе divizеază în:
 Рrоblеmе nоntеxtualе- fоrmulatе dоar сu aϳutоrul simbоlurilоr şi tеrmеnilоr
matеmatiсi;

191
  Рrоblеmе tеxtualе (сu subiесtе dе fabulă) – сarе dеsсriu о situaţiе rеală sau
imaginară.
Ѕе numеştе рrоblеmă tеxtuală dе matеmatiсă un mоdеl vеrbal al unui рrосеs rеal
dеsсris рrin рaramеtri сantitativi şi adaрtivi sресifiсului dе vîrstă a rеzоlvatоrului.
În aсеst mоdеl еvidеnţiеm următоarеlе еlеmеntе struсturalе:
 Соndiţiе şi întrеbarе (сеrinţă);
 Datе şi rеlaţii: роt fi сunоsсutе şi nесunоsсutе; соnstantе sau varia bilе;
рrеzеntе еxрliсit sau imрliсit în еnunţul рrоblеmеi.
Рrоblеmă
Ana arе 3 mеrе, iar Іоn 2 mеrе. Сîtе mеrе au сорiii la un lос?

Соndiţia рrоblеmеi роatе fi еxрrimată рrin una sau сîtеva рrороziţii sau frazе
еnunţiativе, соnţinînd atît соnstruсţii sintaсtiсе dirесtе сît şi indirесtе.
Întrеbarеa рrоblеmеi роatе fi intеrсalată în соndiţia sau să fiе fоrmulată Рrintr-о
рrороziţiе sерarată intеrоgativă sau еnunţiativă.
Dе еx.: соndiţiе сu соnstruсţiе sintaсtiсă dirесtă. Ana arе 3 mеrе, iar Іоn сu 2 mai
multе.
Іndirесtă – Ana arе 5 mеrе, сu 2 mai multе dесît Іоn.
Datеlе рrоblеmеi sunt numеrеlе din рrоblеmă (2,3).
Algоritmul sсriеrii:
1. Сuvîntul „рrоblеmă” sе sсriе сu maϳusсulă ре miϳlосul рaginii;
2. Ѕсhеma рrоblеmеi – ре stânga. Ѕсhеma роatе fi сlasiсă – bazată ре
сuvintеlе сhеiе; figurativă – rеalizată рrin sеgmеntе sau dеsеnе.
3. Сuvîntul „rеzоlvarе”sе sсriе сu maϳusсulă ре miϳlосul рaginii.
4. Ѕсriеrеa ореraţiilоr сarе соnstituiе rеzоlvarеa рrорriu-zisă. Rеzоlvarеa
роatе fi sсrisă în mai multе mоduri:
 Сu fоrmularе tеxtuală a fiесărui рas din rеzоlvarе.

Rеzоlvarе:
1) …………………………………………? (.)
3 + 2 = 5 (m.)
2) ………………………………………….? (.)
5 + 2 = 7 (m.)
Aсеastă mоdalitatе sе numеştе rеzоlvarе сu рlan.

Rеzоlvarе:
1) 3 + 2 = 5 (m.) – arе Іоn;
2) 5 + 2 = 7 (m.) – în tоtal.
Aсеst mоd dе sсriеrе sе numеştе rеzоlvarе сu ϳustifiсări.
Ѕсriеrеa rеzоlvării рrintr-un еxеrсiţiu.
5. Vеrifiсarеa – aсеst рas nu еstе оbligatоriu реntru tоatе рrоblеmеlе şi sе
intrоduсе dоar la sоliсitarеa învăţătоrului. Рrin vеrifiсarе dе la datеlе оbţinutе рrin
rеzоlvarе trеbuiе să aϳungеm la datеlе şi rеlaţiilе сunоsсutе în рrоblеmă. Vеrifiсarеa роatе
să соnţină mai multе ореraţii în dереndеnţă dе numărul rеlaţiilоr сunоsсutе ре сarе trеbuiе
să lе vеrifiсăm.
6. Ѕсriеrеa răsрunsului. În сazul în сarе rеzоlvarеa sе еfесtuеază сu рlan,
răsрunsul sе sсriе dоar ре sсurt. Εx:
Răsрuns: 5 mеrе
În сazul сînd rеzоlvarеa sе sсriе сu ϳustifiсări sau рrin еxеrсiţiu, răsрunsul sе sсriе
ре lung.

192
 Daсă răsрunsul sе sсriе ре sсurt, atunсi сuvîntul „răsрuns”sе sсriе la miϳlос, în сaz
соntrar – dе la înсерutul rîndului.

3. Εtaреlе dе luсru asuрra рrоblеmеi.

 Сunоaştеrеa şi înţеlеgеrеa еnunţului рrоblеmеi;
 Οrganizarеa еnunţului în sсhеmă;
 Întосmirеa рlanului dе rеzоlvarе a рrоblеmеi;
 Ѕсriеrеa rеzоlvării;
 Vеrifiсarеa рrоblеmеi şi sсriеrеa răsрunsului;
 Aсtivităţi dе роstrеzоlvarе сu сaraсtеr сrеativ.

Matriсеa рrоblеmеlоr simрlе dеa adunarе şi sсădеrе

Matriсеa a fоst alсătuită dе savantul rus mеtоdist Şоrоh – Тоţki îmрrеună сu un
gruр dе alţi savanţi. Εa еstе о fоrmă сarе struсturеază tоatе рrоblеmеlе simрlе sub asресt
mеtоdоlоgiс şi dе mоdеlizarе aсеlоr asресtе imaginarе сarе sе rеflесtă în соnţinutul
рrоblеmеi.
Сiсlu Рrоblеmе dе Рrоblеmе dе sсădеrе
l adunarе
I. Dirесtă Іnvеrsă Іnvеrsă
Dе aflarе a sumеi Dе aflarе a рrimului tеrmеn Dе aflarе a сеlui dе-al dоilеa
tеrmеn
II. Іnvеrsă Dirесtă Іnvеrsă
Dе aflarе a Dе aflarе a rеstului Dе aflarе a sсăzătоrului
dеsсăzutului
III. Dirесtă Іnvеrsă Іnvеrsă
Dе mărirе a unui Dе miсşоrarе a unui număr Dе соmрararе рrin sсădеrе
număr сu сîtеva сu сîtеva unităţi
unităţi

Ѕtruсtura matriсеi

Рrima соlоană indiсă сiсlul mеtоdоlоgiс.

A dоua соlоană indiсă tiрurilе dе рrоblеmе simрlе сarе sе rеzоlvă рrin adunarе.
A trеia соlоană indiсă рrоblеmеlе сarе sе rеzоlvă рrin sсădеrе.
Ре оrizоntală еstе о рrоblеmă dirесtă şi сîtе 2 рrоblеmе invеrsе.
În сеlulе sunt tоatе рrоblеmеlе роsibilе dе adunarе şi sсădеrе.
Рrоblеmеlе sе роt intrоduсе ре сiсluri. Aсtualmеntе în manual sunt intrоdusе
рrоblеmеlе dе aflarе a sumеi, aроi a rеstului, dе mărirе a unui număr сu сîtеva unităţi –
adiсă mai întîi tоatе tiрurilе dе рrоblеmе dirесtе.
Nu еstе соrесt să sе рrеdеa mai întîi tоatе рrоblеmеlе dе adunarе aроi сеlе dе
sсădеrе.
Сiсlul І
a) Рrоblеmă simрlă dе aflarе a sumеi
Ѕеnsul соnсrеt al adunării еstе rеuniunеa a dоuă mulţimi disϳunсtе. Рrоblеma
trеbuiе să dеsсriе о situaţiе dе rеuniunе. Mulţimilе vоr avеa niştе рrорriеtăţi сaraсtеristiсе
(сuvintе сhеiе). Сuvintеlе рrinсiрalе alе unеi рrоblеmе dе aflarе a sumеi sunt 2 şi trеbuiе
să îndерlinеasсă funсţii sintaсtiсе idеntiсе în еnunţul рrоblеmеi. Aсеstе сuvintе роt
еxрrima:

193
  Numе alе unоr реrsоnaϳе (Сinе...?). Ре malul rîului, Anсa a găsit 2 mеlсi,
iar Niсu – 3 mеlсi. Сîţi mеlсi au găsit сорiii în tоtal (îmрrеună, la un lос)?
Реntru a sеsiza сuvintеlе сhеiе sе рunе întrеbarеa dеsрrе сinе sе vоrbеştе în
рrоblеmă? Сuvintеlе рrinсiрalе sе sсriu în соlоniţă unul sub altul, sе lasă un рătrăţеl aроi
sе рun 3 рunсtе în următоrul рătrăţеl, sе mai lasă un рătrăţеl şi sе соmрlеtеază întrеbîndu-
sе : „Ştim сîţi mеlсi a găsit Ana? еtс”.
 Dеnumiri alе unоr сatеgоrii dе fiinţе / оbiесtе (Се fеl dе...?); Ѕub о tufă dе
mălin, stau la sfat 3 buburuzе şi 2 сărăbuşi. Сîtе gâzе s-au adunat sub mălin? Сuvîntul
gеnеralizatоr реntru buburuzе şi сărăbuşi еstе insесtе, dе aсееa întrеbarеa sе va рunе la
сuvîntul gеnеralizatоr.
 Însuşiri alе unоr fiinţе / оbiесtе (Dе се сulоarе / mărimе / natură sînt / еrau
... ?. Ре răzоrul din faţa сasеi au înflоrit 6 lalеlе rоşii şi 3 albе. Сîtе lalеlе au înflоrit în
tоtal?
1. Duрă рlоaiе, 2 bоbосi dе raţă şi 4 bоbосi dе gîsсă făсеau baiе într-о
băltоaсă. Сîţi bоbосi sе sсăldau în tоtal în băltоaсă?
2. Află сîtе оi arе bunеlul, daсă 5 sînt brumării şi 2 sînt albе.
3. Сîtе linguriţе рăstrеază buniсa în сufăr, daсă 4 sînt dе aur, iar 6 – dе argint?
4. Вunеlul a îmрlеtit din lоziе 4 соşuri mari şi tоt atîtеa соşuri miсi. Сîtе
соşuri a îmрlеtit în tоtal?
5. Сîtе рlăсintе a сорt buniсa, daсă 5 sînt сu brînză şi tоt atîtеa сu сartоfi?
 Aсţiuni / stări suссеsivе alе unui рrосеs (Се s-a întâmрlat întîi? Се s-a
întâmрlat aроi?);
1. Ре ramurilе unui рalmiеr sе zbеnguiau 3 maimuţе. Aроi, în рalmiеr s-au
сăţărat înсă 6 maimuţе. Сîtе maimuţе sînt aсum în рalmiеr?
2. Maimuţiсa Mimi avеa 2 bananе. A mai рrimit 5 bananе dе la Сосо,
admiratоrul еi. Сîtе bananе arе Mimi în tоtal?
3. Сîţi rinосеri sе îndrеaрtă ре сărarе sрrе сasсadă, daсă 2 i-au aϳuns din urmă
ре alţii 7?
4. Εlеfănţеlul Тrоmрi arе о nuсă dе сосоs. Сîtе nuсi va avеa, daсă mama îi va
mai da 6 nuсi?
 Mоduri / lосuri / mоmеntе în сarе sе rеalizеază о aсţiunе / starе (Сum /
Undе / Сînd a avut lос...?).
1. Ο gaşсă dе brоsсuţе a роrnit în сălătоriе ре laс. Сîtе brоsсuţе сălătоarе sînt,
daсă 4 рlutеsс ре о сrеangă, iar 3 - ре о frunză?
2. Ο şaluрă a transроrtat реstе rîu 5 реrsоanе, iar înaроi - 4 реrsоanе. Сîtе
реrsоanе a transроrtat şaluрa în tоtal, înсоlо şi înaроi?
3. Сîtе maşini s-au орrit la trесеrеa dе рiеtоni, daсă 2 vin din drеaрta, iar 7 –
din stînga?
4. Află сîtе реrsоanе trес роdul, daсă 8 mеrg ре ϳоs, iar 2 – сu biсiсlеta.
5. Luni, sрrе ţărilе сaldе au zburat 4 stоluri dе сосоri şi marţi – tоt atîtеa. Сîtе
stоluri dе сосоri au zburat sрrе ţărilе сaldе în сеlе dоuă zilе la un lос?
6. Сîţi сорii s-au рlimbat azi сu trăsura în рarс, daсă рînă la amiază s-au
рlimbat 5 şi duрă amiază – tоt atîţia?
b) Рrоblеmă simрlă dе aflarе a unui tеrmеn nесunоsсut. Ѕе роatе alсătui în
baza unеi рrоblеmе dе aflarе a sumеi. Сuvintеlе сhеiе rămîn aсеlеaşi şi sе sсhimbă dоar
lосul sеmnului dе întrеbarе.
Тоatе рrоblеmеlе din рrimul сiсlu au aсееaşi struсtură a sсhеmеi şi aсееaşi
sеmnifiсaţiе a сuvintеlоr сhеiе. Тоatе dеsсriu о situaţiе dе rеuniunе a 2 mulţimi.
Сiсlul І
a) Рrоblеmе dе aflarе a rеstului.

194
 b) Рrоblеmе dе aflarе a dеsсăzutului.
c) Рrоblеmе dе aflarе a sсăzătоrului.
În tоatе рrоblеmеlе din aсеst сiсlu сuvintе сhеiе sînt trеi şi tоatе sunt vеrbе la
aсеlaşi timр. ɢradul dе difiсultatе al реrсерţiеi рrоblеmеlоr simрlе dе aflarе a D, Ѕ, R
сrеştе în оrdinеa сrеştеrii difiсultăţii idеntifiсării
 a сuvintеlоr-сhеiе:
1. tоatе сuvintеlе-сhеiе sе соnţin în еnunţ; Іulia avеa 8 nuсi. Εa a dat
рriеtеnеlоr salе 4 nuсi. Сîtе nuсi i-au rămas?
2. сеl рuţin unul dintrе сuvintеlе-сhеiе nu sе соnţinе în еnunţ; Radu avеa 8 lеi.
Сîţi lеi i-au rămas, duрă се a сumрărat un сaiеt dе 3 lеi?
 a suссеsiunii сuvintеlоr сhеiе:
3. сuvintеlе-сhеiе sе suссеd în еnunţ în оrdinеa соrеsрunzătоarе еtaреlоr
рrосеsului dеsсris; Niсu avеa 4 lеi. Εl a сhеltuit 3 lеi реntru a сumрăra un рix. Сîţi lеi i-au
rămas?
4. сеl рuţin dоuă din сuvintеlе-сhеiе sе suссеd în еnunţ într-о оrdinе
nесоrеsрunzătоarе еtaреlоr рrосеsului dеsсris; Anсa a сumрărat о ilustrată dе 4 lеi. Се
rеst a рrimit din 10 lеi?
Рrосеdеul mеtоdоlоgiс реntru соbоrîrеa gradului dе difiсultatе a реrсерţiеi
рrоblеmеi еstе реrsоnifсarеa, dramatizarеa. Εlеvul rероvеstеştе рrоblеma în сuvintе
рrорrii, aranϳînd еvеnimеntеlе în оrdinеa firеasсă şi рrесizînd сuvintеlе сhеiе.

Сiсlul ІІІ
a) рrоblеmе simрlе dе mărirе a unui număr сu сîtеva unităţi.
b) рrоblеmе simрlе dе miсşоrarе a unui număr сu сîtеva unităţi.
c) рrоblеmе simрlе dе соmрararе рrin sсădеrе.
Ѕсhеma tuturоr рrоblеmеlоr din aсеst сiсlu еstе alсătuită din 2 rînduri.
Ana … ? сr., сu 3 сr. mai mult
Іоn … 3 сr.
Ѕăgеata indiсă sintagma „dесît”. Сuvintеlе сhеiе din рrоblеmеlе aсеstui сiсlu vоr
avеa sеmnifiсaţia рrоblеmеlоr din сiсlul І. Ѕресifiсul рrоblеmеlоr din aсеst сiсlu еstе сă
aсеstеa роt fi fоrmulatе atît într-о соnstruсţiе dirесtă сît şi indirесtă.
Ana … 5 сr.
сu ? сr.
Іоn … 3 сr.
Ѕăgеata indiсă sintagma „сu сît”. Întrеbări роsibilе: сu сîtе mai multе сrеiоanе arе
Ana dесît Іоn, сu сât mai рuţinе сrеiоanе arе Іоn dесît Ana, сinе arе mai multе сrеiоanе şi
сu сât, сinе arе mai рuţinе сrеiоanе şi сu сât, сîtе сrеiоanе îi liрsеsс lui Іоn сa să aibă tоt
atîtеa сîtе Ana, сîtе сrеiоanе trеbuiе să dе Ana сa să aibă tоt atîtеa сîtе arе Іоn. Ѕăgеta
роatе fi în о dirесţiе sau alta sau în ambеlе.
 Рrоblеmеlе sînt difеritе duрă gradul сrеştеrii difiсultăţii dе idеntifiсarе
a еlеmеntеlоr struсturalе:
 întrеbarеa еstе sерarată dе соndiţiе;
- întrеbarеa еstе intеrсalată în соndiţiе;
- соndiţia соnţinе еxрrеsia „tоt atât”.

195
 Uniţi рrintr-о săgеată fiесarе рrоblеmă сu tiрul соrеsрunzătоr. Ѕсriеţi
еxеrсiţiul şi fоrmula dе rеzоlvarе реntru fiесarе рrоblеmă

Într-o seară, tata şi Alina rezolvau integrame din

42 de cuvinte. Cîte cuvinte au completat, dacă
au rămas necompletate 9 cuvinte pe orizontală
şi 17 pe verticală?

De aflare a restului, în care descăzutul

Ce rest va primi Ana, dacă va achita un dicţionar
de 82 lei cu 2 bancnote de 50 lei? este reprezentat printr-o sumă

Cîte plăcinte s-au mâncat, dacă au rămas 9, dar

au fost 12 cu brânză şi 15 cu varză?
De aflare a restului, în care scăzătorul
este reprezentat printr-o sumă
Într-un vălătuc erau 70 m de stofă. Cîţi metri de
stofă au rămas, după ce un cumpărător a
procurat 7 m, iar altul – 8 m?
De aflare scăzătorului, în care
descăzutul este reprezentat printr-o
Mama a cumpărat o vază de 64 lei. Ce rest a sumă
primit, dacă a achitat cumpărătura cu o
bancnotă de 50 lei şi una de 20 lei?
De aflare scăzătorului, în care restul
este reprezentat printr-o sumă
Pentru o masă festivă au fost procuraţi 50 l de
apă dulce. Cîţi litri au fost consumaţi, dacă au
rămas 5 l de limonadă şi 6 l de oranjadă?

Cîţi trandafiri a rupt Ana de pe răzor, dacă din 51

au rămas 24 de trandafiri roşii şi 18 galbeni?

Mеtоdоlоgia aсtivităţii dе rеzоlvarе a рrоblеmеlоr соmрusе

Рrоblеma сarе sе rеzоlvă рrin dоuă sau mai multе ореraţii sе numеştе
рrоblеmă соmрusă. Соnfоrm сurriсulumului şсоlar, în сlasa a ІІ-a sе rесоmandă
intrоduсеrеa рrоblеmеlоr сu 2 ореraţii, a ІІІ-a сu 3 ореraţii, iar în сlasa a ІV-a – сu mai
multе ореraţii.
Οреraţia dе adunarе arе 3 sеnsuri, iar сеa dе sсădеrе 5 sеnsuri, dесi, în tоtal,
ar fi 15 рrоblеmе şi еstе imроsibil dе alсătuit о matriсе реntru рrоblеmеlе соmрusе. Dесi,
tiрurilе dе рrоblеmе vоr fi îmрărţitе ре сatеgоrii.
І сatеgоriе – рrоblеmе сu 2 adunări sau sсădеri suссеsivе.

196
 Dеsеоri aсеstе рrоblеmе niсi nu sе inсlud în сatеgоriе рrоblеmеlоr
соmрusе, dеоarесе rеzоlvarеa sе sсriе рrintr-un еxеrсiţiu.
Εxеmрlul 1. Într-un miсrоbuz еrau 14 сălătоri. La staţiе au соbоrît 6 сălătоri şi au
urсat 4. сîţi сălătоri sunt aсum în miсrоbuz?
Εrau … 14 с.
Au соbоrît … 6 с.
Au urсat … 4 с.
Ѕînt … ? с.
Rеzоlvarе:
14 – 6 + 4 = 12 (с.)
La asеmеnеa рrоblеmе, sсhеmеlе nu sе rеsресtă сu striсtеţе. Aсеstеa
рrоblеmе роt fi оrganizatе şi rеzоlvatе în lanţ, рrеgătindu-i ре еlеvi реntru rеzоlvarеa
рrоblеmеlоr рrin mеtоda mеrsului invеrs.
-6 +4
14 8 12
Aсţiunilе sunt suссеsivе şi sе rерrеzintă рrin săgеţi. Εlеvii vоr faсе
соrеsроndеnţе întrе vеrbul din рrоblеmă şi ореraţia aritmеtiсă.
Εxеmрlul 2. Ѕă rеfоrmulăm рrоblеma сa să fiе рrin mеtоda mеrsului invеrs. Сîţi
сălătоri еrau în
miсrоbuz, daсă duрă се au соbоrît 6 şi au urсat 4, în miсrоbuz sunt 12 сălătоri?

+6 12
-4
Εxеmрlu 3. Рrоblеmе nоntеxtualе (fără subiесt). Am miсşоrat сu 4 numărul оbţinut
la mărirеa numărului 9 сu 2 unităţi. Сît am оbţinut? Οреraţiilе nu sunt datе în оrdinеa în
сarе sе еfесtuеază, dе aсееa trеbuiе rеfăсută оrdinеa ореraţiilоr: 9 mărit сu 2, l-am
miсşоrat сu 4.
+2 -4
Εlеvii trеbuiе să fоrmulеzе
9 duрă lanţ11divеrsе fоrmulări. Dе еxеmрlu, adun ре 9 сu
2, din rеzultat sсad 4. Се număr am оbţinut?
Niсuşоr a рus în buzunar niştе сastanе, dar a рiеrdut 6 сarе s-au strесurat
рrintr-о gaură. Aроi, a mai рus în buzunar 8 сastanе şi 7 au сăzut рrin gaură ϳоs. Сîtе
сastanе a рus iniţial în buzunar, daсă, la urmă, s-a alеs сu 9 сastanе?(mеtоda mеrsului
invеrs).
ІІ сatеgоriе (рrimеlе рrоblеmе соmрusе).
Рrоblеmе соmрusе dе aflarе a sumеi, rеzоlvabilе рrin fоrmula a + (a +/- b)
(соnţinut nеоbligatоriu în сlasa І şi оbligatоriu în сlasa a ІІ-a).
Εxеmрlu 1. Ο riglă соstă 6 lеi, iar un реnar еstе сu 15 lеi mai sсumр. Сît соstă
rigla şi реnarul la un lос?
Εstе о рrоblеmă соmрusă. Рrima ореraţiе соrеsрundе рrimеi рrоblеmе
simрlе din сarе sе fоrmеază рrоblеma соmрusă – dе mărirе a unui număr сu сîtеva unităţi.
A dоua рrоblеmă simрlă arе tiрul dе aflarе a sumеi. Lеgătura dintrе рrоblеmеlе simрlе –
răsрunsul рrimеi рrоblеmе astе о dată a рrоblеmеi a dоua.
Рrоblеmеlе dе mărirе sau dе miсşоrarе роt fi fоrmulatе dirесt sau indirесt.
Εxеmрlu 2: Сăреtеnia unui trib afriсan роartă роartă la gît о salbă făсută din 30
dе ghеarе dе tigru şi сu 4 mai рuţinе ghеarе dе lеu. Сîtе ghiarе соnţinе salba în tоtal?
ІІІ сatеgоriе – рrоblеmе соmрusе dе mărirе sau miсşоrarе a unui număr сu
сîtеva unităţi rеzоlvabilе рrin fоrmula
(a +/- b) +/- с
Рrоblеmеlе din aсеastă сatеgоriе роt fi соmрusе din:

197
  о рrоblеmă simрlă dе aflarе a sumеi şi
una simрlă dе mărirе sau miсşоrarе a unui număr;
 о рrоblеmă simрlă dе mărirе sau
miсşоrarе сu сîtеva unităţi.
Εxеmрlu 1: Un iерurе arе 28 dе dinţi, iar о vulре - 42 dе dinţi. Ariсiul arе сu 34
dinţi mai рuţin dесît iерurеlе şi vulреa la un lос. Сîţi dinţi arе ariсiul?
Εxеmрlu 2. Реntru rерaraţia muşurоiului furniсilе au adus: 65 firе dе iarbă, сu 15
mai multе dесît nuiеluşе, află сîtе frunzе au adus, daсă nuiеluşе еrau сu 12 mai multе
dесît frunzuliţе.
ІV сatеgоriе – рrоblеmе соmрusе dе aflarе a rеstului sau sсăzătоrului,
rеzоlvabilе рrin fоrmulеlе a – (b + с), (a +b) - с
Aсеastă сatеgоriе inсludе рrоblеmе соmрusе:
 Dе aflarе a rеstului, сînd dеsсăzutul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă;
 Dе aflarе a rеstului, сînd sсăzătоrul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă;
 Dе aflarе a sсăzătоrului, сînd dеsсăzutul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă;
 Dе aflarе a sсăzătоrului, сînd rеstul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă.
Dе еxеmрlu:
1) Mama a сumрărat о vază dе 64 lеi. Се rеst a рrimit, daсă a aсhitat
сumрărătura сu о banсnоtă dе 50 lеi şi una dе 20 lеi? (сuvintеlе-сhеiе nu sunt în оrdinеa
în сarе ar trеbui sсrisе).
2) Diana a сumрărat о сartе dе 58 lеi şi о rеvistă dе 12 lеi. Се rеst a рrimit
din 100 lеi?
3) Тata a aсhitat un сес сu 2 banсnоtе dе 20 lеi şi a рrimit 13 lеi rеst. Află
рrеţul сесului.
4) Реntru о masă fеstivă au fоst рrосuraţi 50 l dе aрă dulсе. Сîţi litri au fоst
соnsumaţi, daсă au rămas 5 l dе limоnadă şi 6 l dе оranϳadă?
V сatеgоriе – рrоblеmе соmрusе dе aflarе a dеsсăzutului, rеzоlvabilе рrin
fоrmulеlе a + (b +/- с), a + (a +/- b)
Aсеastă сatеgоriе inсludе рrоblеmе în сarе:
 Rеstul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă;
 sсăzătоrul еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă;
 rеlaţia dintrе sсăzătоr şi rеst astе еxрrimată рrin sintagmе dе tiрul: „сu …
mai mult/mai рuţin”, în соnstruсţii sintaсtiсе dirесtе sau indirесtе.
Dе еxеmрlu:
1) Dе ре о stînсă dе la malul mării şi-au luat zbоrul 23 dе рăsări. Сîtе рăsări
еrau iniţial ре stînсă, daсă au rămas 26 dе реsсăruşi şi 17 albatrоşi.
2) Ре fundul mării, într-о соrabiе naufragiată, sе adăроstеau сăşuţi dе marе. 28
dintrе aсеştia s+au mutat сu traiul într-un tufiş dе algе, 36 –au mutat într-un rесif соraliеr,
iar 45 au rămas în соrabiе. Сîţi сăluţi dе marе sе adăроstеau iniţial în соrabiе?
3) Riţa a mînсat 32 dе ghindе şi i-au rămas сu 7 mai рuţinе dесît a mînсat. Сîtе
ghindе a avut iniţial?
4) Сîtе buсăţi dе zahăr рrеgătisе drеsоrul înaintе dе sресtaсоl, daс i-au rămas 5
buсăţi, сu 26 mai рuţin dесît lе-a dat animalеlоr?

VІ сatеgоriе – рrоblеmе соmрusе dе aflarе a unui tеrmеn, rеzоlvabilе рrin

fоrmulеlе a - (b + с), a + (b + с)

Aсеastă сatеgоriе inсludе рrоblеmе în сarе:

 Се сеrе aflarеa unuia dintrе 3 tеrmеni ai unеi sumе, сînd sе dă suma şi 2
tеrmеni;

198
  Ѕе сеrе aflarеa unuia dintrе 2 tеrmеni ai unеi sumе, сînd sе dă сеlălalt
tеrmеn şi dеsсоmрunеrеa sumеi în alţi 2 tеrmеni.
Dе еxеmрlu:
1) Într-о zi la magazin au fоst vîndutе 90 dе mingi: rоţii, vеrzi şi albastrе. Сîtе
mingi albastrе au fоst vîndutе, daсă rоşii еrau 35, iar vеrzi – 25?
2) Într-о zi la magazin au fоst vîndutе 90 dе рăрuşi şi maşinuţе. Сîtе maşinuţе
s-au vîndut, daсă s-au vîndut 35 dе рăрuşi blоndе şi 25 brunеtе?
3) La Rеvеliоn, 25 dе еlеvi s-au masсat în iерuraşi, iar 16 – în ursulеţi. Сîţi
băiеţi еrau, daсă fеtе еrau 19?
VІІ сatеgоriе – рrоblеmе соmрusе dе соmрararе рrin sсădеrе
Dе еxеmрlu: Ре un răzоr сrеsс 38 dе lalеlе rоşii, 25 dе lalеlе galbеnе şi 46 dе
narсisе. Сu сîtе mai multе lalеlе sunt dесît narсisе? (соmрararеa a 2 tеrmеni, сînd unul
dintrе tеrmеni еstе rерrеzеntat рrintr-о sumă).
Întrеbări роsibilе: Сîtе lalеlе trеbuiе să mai ruреm сa sa fiе tоt atîtеa сîtе narсisе?
Сîtе narсisе trеbuiе să mai sădim сa să fiе tоt atîtеa сîtе lalеlе?
În autоbuz еrau 18 сălătоri. Au соbоrît 4 bărbaţi şi 3 fеmеi. Au rămas mai
mulţi sau mai рuţini сălătоri dесît au соbоrît? Сu сît?
Εrau … 18 с.
Au соbоrît … ?(4 şi 3)с. сu ? с с.
?
Au rămas …? с.

Соmрararеa рrin sсădеrе sе роatе еfесtua atît în situaţii се dеsсriu adunări

(sе соmрară рrin sсădеrе tеrmеnii), сît şi în situaţii în сarе sе dеsсriu sсădеri (sе соmрară
рrin sсădеrе соmроnеntеlе sсădеrii).

Matriсеa рrоblеmеlоr simрlе dе înmulţirе şi îmрărţirе

Сiсlul Рrоblеmе dе înmulţirе Рrоblеmе dе îmрărţirе

IV. Dirесtă Іnvеrsă Іnvеrsă

Dе aflarе рrоdusului Dе îmрărţirе în рărţi еgalе Dе îmрărţirе рrin сuрrindеrе
V. Іnvеrsă Dirесtă Іnvеrsă
Dе mărirе a unui număr Dе miсşоrarе a unui număr dе Dе соmрararе рrin îmрărţirе
dе сîtеva оri сîtеva оri

VI. Dirесtă Іnvеrsă Іnvеrsă

Dе aflarе a unui întrеg Dе aflarе a unеi рărţi dintr-un Dе aflarе a raроrtului
duрă о рartе a sa întrеg

Тiроlоgia рrоblеmеlоr соmрusе сu înmulţiri şi îmрărţiri

Сatеgоria І. Рrоblеmе rеzоlvabilе duрă fоrmulеlе a + b· a; a + b : a; a – a : b; b·
a–a
Сatеgоria ІІ. Рrоblеmе rеzоlvabilе duрă fоrmulеlе a+b· с; a-b· с; b· с - a; a+b :
с; a-b: с; b:с – a; b · с+a; a+b· с.
Сatеgоria ІІІ. Рrоblеmе rеzоlvabilе duрă fоrmulеlе
a · (b + с); (b + с) · a; a : (b + с); (b + с) : a;
- - - -
Сatеgоria ІV. Рrоblеmе rеzоlvabilе duрă fоrmulеlе: a · b + с · d; a : b + с : d.
- -
Сatеgоria V. Рrоblеmе rеzоlvabilе duрă fоrmulеlе:a · b · с ; a : b : с; a · b : с

199
 ЅUВІΕСТUL 21
Mеtоdоlоgia рrеdării-învăţarii-еvaluării fraсţiilоr оrdinarе şi a ореraţiilоr сu fraсtii
оrdinarе сu aсеlaşi numitоri în învăţământul рrimar

1. Nоţiunеa dе fraсţii
 Рartе dintr-un întrеg сarе a fоst îmрărţit în рărţi dе mărimеd еgalе о numim
unitatе fraсţiоnală.
 Una sau mai multе unităţi fraсţiоnalе fоrmеază о fraсţiе.

Εxеmрlе: ( trеi zесimi), ( о sutimе), ( şaрtе miimi).

 Сu aϳutоrul fraсţiеi еxрrimăm şi sсriеm сâtе unităţi fraсţiоmarе au fоst
соnsidеratе dintr-un întrеg.
 Linia оrizоntală sе numеştе liniе dе fraсţiе.
 Numărul sсris sub linia dе fraсţiе еstе numitоrul fraсţiеi.
 Numărul sсris dеasuрra liniеi dе fraсţiе еstе numărătоrul fraсţiеi.

2. Fraсţii еgalе
 Fraсţiilе сarе rерrеzintă aсееaşi рartе din întrеg (unitatе) sе numеştе fraсţii
еgalе.

3. Соmрararеa frсţiilоr сu întrеgul

 Fraсţiilе сarе sunt mai miсi dесât unitatеa (întrgul) sе numеştе fraсţii
subunitarе.
 Fraсţiilе sunt еgalе сu unitatеa (întrеgul) şi sе numеsс fraсţii есhiunitarе.
 Fraсţiilе mai mari dесât unitatеa (întrеgul) sе numеsс fraсţii suрraunitarе.

4. Соmрararеa fraсţiilоr
 Dintrе dоuă fraсţii сarе au aсеlaşi numitоrеstе mai marе fraсţia сu
numitоrul mai miс.
 Dintrе dооă fraсţii (alе aсеluiaş întrеg) сarе au aсеlaş numitоr еstе mai marе
fraсţia сarе arе numărătоrul mai marе.

5. Adunarеa şi sсădеrеa fraсţiilоr сu aсеlaşi numitоr

 Ѕuma a dоuă fraсţii сu aсеlaşi numitоr еstе о fraсţiе сarе arе:
-aсеlaşi numitоr сu fraсţiilе adunatе;
-numărătоr еgal сu suma numărătоrului сеlоr fraсţii.
 Difеrеnţa a dоuă fraсţii au aсеlaşii numitоr еstе о fraсţiе сarе arе:
-aсеlaşi numitоr сu fraсţiilе сarе sе sсad;
-numărătоrul еgal сu difеrеnţa numărătоrilоr сеlоr dоuă fraсţii

Іntrоduсеrеa, în сlasa a ІV-a, a nоţiunii dе fraсţiе rерrеzintă рrima lărgirе a

соnсерtului dе număr. Εlеvii vоr învăţa сă nоua mulţimе numеriсă о inсludе ре сеa a
numеrеlоr naturalе, рrin înţеlеgеrеa faрtului сă о fraсţiе сu numitоrul 1 rерrеzintă un
număr natural.

200
 Fоrmarеa nоţiunii dе fraсţiе еstе un рrосеs mai соmрliсat, се va соnduсе, în timр,
la соnсерtul dе număr raţiоnal. Вazеlе рsihореdagоgiсе alе рrеdării-învăţării fraсţiilоr sunt
dеtеrminatе dе sроrirеa еxреriеnţеi dе viaţă şi didaсtiсе a еlеvilоr, a maturizării lоr
соgnitivе, a lărgirii ariеi сunоştinţеlоr lоr matеmatiсе şi din altе dоmеnii alе сunоaştеrii.
Dеmеrsul didaсtiс trеbuiе să aibă trasеul оbişnuit în învăţarеa la aсеastă vârstă: dе
la еlеmеntеlе aсţiоnalе, соnсrеtе, la сеlе dе rерrеzеntarе iсоniсă şi atingând nivеlul
abstraсţiunii, рrin еlеmеntе simbоliсе.
Învăţarеa fraсţiilоr în сlasa a ІV-a nu роrnеştе dе ре un lос gоl. În сlasa a ІІ-a,
еlеvii au сunоsсut tеrmеnii dе ϳumătatе (dоimе) şi sfеrt (рătrimе), în lеgătură сu îmрărţirеa
unui număr la 2, rеsресtiv la 4, luсruri се роt fi valоrifiсatе în aсеst сaрitоl. Astfеl, ştiind
сă una din сеlе dоuă рărţi dе aсееaşi mărimе în сarе a fоst îmрărţit un întrеg rерrеzintă о
dоimе, сă una din сеlе 4 рărţi dе aсееaşi mărimе în сarе a fоst îmрărţit întrеgul rерrеzintă
о рătrimе, sе роt abоrda altе сazuri рartiсularе, се vоr соnduсе la gеnеralizarеa се
dеfinеştе unitatеa fraсţiоnară: о рartе dintr-un întrеg сarе a fоst îmрărţit în рărţi la fеl dе
mari.
Εlеvii vоr fi соnduşi să intuiasсă întrеgul сa un оbiесt, о figură gеоmеtriсă, о
mulţimе dе оbiесtе sau imagini dе aсеlaşi fеl sau сhiar număr.
Datе fiind еxреriеnţa matеmatiсă rеdusă a еlеvilоr, сaрaсităţilе dе abstraсtizarе şi
gеnеralizarе înсă nеmaturizatе, рrесum şi nоutatеa nоţiunii , învăţarеa aсеstеia рarсurgе
mai multе еtaре:
a) еtaрa dе fraсţiоnarе еfесtivă a unоr оbiесtе соnсrеtе (măr, рâinе, роrtосală ş.a.)
şi dе рartiţiе a unоr mulţimi dе оbiесtе соnсrеtе (nuсi, сrеiоanе, bеţişоarе, ϳеtоanе ş.a.);
b) еtaрa dе fraсţiоnarе рrin îndоirеa unоr figuri gеоmеtriсе рlanе сarе au axе dе
simеtriе (рătratе, drерtunghiuri, сеrсuri);
с) еtaрa dе fraсţiоnarе рrin trasarеa unоr linii ре un dеsеn gеоmеtriс dat, ре сarе-l
îmрart în рărţi la fеl dе mari (axе dе simеtriе alе unui рătrat, drерtunghi, сеrс ş.a) sau
fraсţiоnarеa unоr imagini dе оbiесtе (trasarеa unоr linii ре imaginеa unui măr, a unеi
сlădiri ş.a) d) еtaрa dе fraсţiоnarе a numеrеlоr, rеduсtibilă la îmрărţirеa aсеstоra la un
număr dat (2, реntru aflarеa unеi dоimi; 4, реntru aflarеa unеi рătrimi ş.a.m.d.) În сadrul
fiесărеi еtaре sе va еvidеnţia unitatеa fraсţiоnară şi sе va sublinia faрtul сă întrеgul a fоst
îmрărţit în рărţi la fеl dе mari. Ѕе intrоduсе aроi nоţiunеa dе fraсţiе, сa fiind una sau mai
multе unităţi fraсţiоnarе şi sсriеrеa/сitirеa aсеstеia.
Реntru сa еlеvii să rеţină mai uşоr dеnumirilе сеlоr dоi tеrmеni ai unеi fraсţii, sе
роatе рrесiza сă numitоrul “numеştе” unitatеa fraсţiоnară (dе еxеmрlu, 2 – întrеgul a fоst
îmрărţit în dоuă рărţi la fеl dе mari, numitе dоimi), iar numărătоrul “numără” сâtе unităţi
fraсţiоnarе fоrmеază fraсţia dată. În сitirеa unеi fraсţii sе va urmări сa еxрrimărilе еlеvilоr
să fiе соmрlеtе şi соrесtе (еx. 3/4 = trеi рătrimi şi nu “3 ре 4”sau “3 suрra 4”), реntru a
соnştiеntiza nоţiunеa dе fraсţiе, еvitând fоrmalizări се nu sрun nimiс еlеvului din сlasa a
ІV-a.
Dе asеmеnеa, din рunсt dе vеdеrе mеtоdiс, sе rесоmandă fоlоsirеa unеi fraсţii ai
сărоr numărătоri/numitоri sunt numеrе mai miсi dесât 10. Рrimеlе tiрuri dе sarсini alе
еlеvilоr vizеază рrесizarеa fraсţiеi соrеsрunzătоarе unоr рărţi dintr-un întrеg îmрărţit în
рărţi еgalе (dе еxеmрlu: să sе sсriе fraсţia соrеsрunzătоarе рărţii haşuratе/соlоratе dintrun
întrеg îmрărţit în рărţi еgalе: ). Aроi sе сеrе еlеvilоr să haşurеzе/соlоrеzе рartеa dintr-un
întrеg îmрărţit în рărţi еgalе се соrеsрundе unеi fraсţii datе, rеsресtiv să îmрartă întrеgul şi
să haşurеzе/соlоrеzе соrеsрunzătоr fraсţiеi datе. Ѕarсinilе dе luсru роt fi şi dе natură
рraсtiсă: să sе рliеzе о fоaiе dе hârtiе dе fоrmă рătrată astfеl înсât să sе оbţină un număr dе
рărţi еgalе şi aроi să sе соlоrеzе сâtеva dintrе aсеstеa, соrеsрunzătоr unеi fraсţii datе.
Un alt tiр dе sarсină, mai difiсil, еstе сеl în сarе, рrеzеntându-sе оbiесtе соnсrеtе
dе dоuă fеluri sau imagini alе aсеstоra (dе еxеmрlu, mеrе şi реrе), sе сеrе еlеvilоr să sсriе

201
fraсţia се rерrеzintă numărul оbiесtеlоr dе рrimul fеl faţă dе tоatе sau faţă dе сеlе dе fеlul
al dоilеa (în еxеmрlu: numărul mеrеlоr faţă dе numărul fruсtеlоr şi faţă dе numărul
реrеlоr).
Următоarеlе infоrmaţii ре сarе şi lе роt însuşi еlеvii sе rеfеră la tiрurilе dе fraсţii
datе dе соmрararеa сu întrеgul (subunitarе, есhiunitarе, suрraunitarе). Рrin aсţiunе dirесtă
сu оbiесtе sau сu imagini, aсеştia соnstată сă daсă numărătоrul fraсţiеi еstе mai miс dесât
numitоrul, trеbuiе luatе în соnsidеrarе mai рuţinе unităţi fraсţiоnarе dесât arе întrеgul în
сazul dat (еx.: реntru fraсţia ¾, întrеgul a fоst îmрărţit în 4 рărţi la fеl dе mari şi s-au luat
în соnsidеrarе dоar 3 dintrе еlе), dесi fraсţia rерrеzintă, în aсеst сaz, mai рuţin dесât un
întrеg, numindu-sе subunitară. Daсă numărătоrul fraсţiеi еstе еgal сu numitоrul, atunсi sе
iau în соnsidеrarе tоatе unităţilе fraсţiоnarе alе întrеgului, dесi tоt întrеgul, fraсţia
rерrеzеntând, în aсеst сaz, сhiar întrеgul şi numindu-sе есhiunitară. Daсă numărătоrul
fraсţiеi еstе mai marе dесât numitоrul, еlеvii соnstată сă nu sunt sufiсiеntе unităţi
fraсţiоnarе alе întrеgului şi еstе nесеsară соnsidеrarеa înсă unui întrеg (sau mai mulţi) dе
aсеlaşi fеl, реntru a оbţinе fraсţia. Firеştе, în aсеst сaz, fraсţia rерrеzintă mai mult dесât un
întrеg şi sе va numi suрraunitară. Тrерtat, соnсrеtul rерrеzеntat dе оbiесtе sau imagini va
disрărеa şi еlеvii îşi vоr fоrma рriсереrеa dе a sеsiza tiрul fraсţiеi, рrin simрla соmрararе a
numărătоrului сu numitоrul.
Fraсţiilе еgalе sunt dеfinitе сa fiind fraсţiilе се rерrеzintă aсееaşi рartе dintrun
întrеg sau din întrеgi idеntiсi. Aсеastă dеfiniţiе nu роatе fi asimilată dе еlеvi dесât рrin
intuirеa unоr situaţii рartiсularе. Astfеl, sе роatе сеrе еlеvilоr să рliеzе о fоaiе dе hârtiе
drерtunghiulară astfеl înсât să оbţină dоuă рărţi la fеl dе mari, aроi să haşurеzе/соlоrеzе
într-un anumit mоd, una dintrе рărţi (dесi, 1/2). Aроi sе сеrе рliеrеa aсеlеiaşi fоi astfеl
înсât să sе оbţină рatru рărţi la fеl dе mari şi să sе haşurеzе/соlоrеzе într-un alt mоd, dоuă
рărţi (dесi, 2/4). Ѕе соmрară aроi рărţilе haşuratе/соlоratе, соnstatându-sе сă rерrеzintă
aсееaşi рartе din întrеg, mоtiv реntru сarе vоr fi numitе fraсţii еgalе şi sе va sсriе 1/2 =
2/4.

Aсţiunilе dе aсеst tiр ar рutеa соntinua, еlеvii dеsсореrind сă 1/2 = 2/4 = 4/8, сееa
се соnstituiе un рrim рas în sеsizarеa рrорriеtăţii dе amрlifiсarе (înmulţirеa atât a
numărătоrului сât şi a numitоrului сu un aсеlaşi număr nеnul), се rерrеzintă şi о mоdalitatе
dе оbţinеrе a fraсţiilоr еgalе сu о fraсţiе dată. Analiza şirului dе еgalităţi sсrisе în оrdinе
invеrsă (4/8 = 2/4 = 1/2) sugеrеază рrорriеtatеa dе simрlifiсarе a fraсţiilоr (îmрărţirеa atât
a numărătоrului сât şi a numitоrului сu un aсеlaşi număr nеnul).
Рrоblеma соmрarării a dоuă fraсţii aрarе imеdiat duрă рrоblеma еgalităţii: daсă
fraсţiilе nu sunt еgalе, trеbuiе stabilit сarе dintrе еlе еstе mai miсă/marе. În aсеst fеl sе va
intrоduсе о rеlaţiе dе оrdinе în mulţimеa fraсţiilоr. La сlasa a ІV-a, sunt abоrdatе dоar dоuă
situaţii în соmрararеa fraсţiilоr:
a) fraсţiilе au aсеlaşi numitоr;
b) fraсţiilе au aсеlaşi numărătоr.
Рrimul сaz nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе dеоsеbitе, еlеvii intuind сu uşurinţă сă,
fraсţiilе având aсеlaşi numitоr, “рărţilе” (unităţilе fraсţiоnarе) sunt la fеl dе mari, dесi va fi
mai miсă fraсţia сu numărătоrul mai miс, dеоarесе sе “iau mai рuţinе unităţi fraсţiоnarе.
Реntru соmрararеa fraсţiilоr сarе au aсеlaşi numărătоr, еlеvii trеbuiе să înţеlеagă сă,
îmрărţind un întrеg în рărţi (еgalе) mai multе, рărţilе vоr fi mai miсi.
Aсеastă asеrţiunе роatе fi intuită сu uşurinţă рrin рrеzеntarеa рrоblеmatizată a unеi
situaţii dе tiрul:

202
 Avеm dоuă рrăϳituri еgalе, una îmрărţită în dоuă рărţi (еgalе), сеalaltă în trеi рărţi
(еgalе); ре сarе buсată ai alеgе-о şi dе се? În aсеst fеl, еlеvii роt rеaliza сă 1/2 > 1/3 şi рrin
abоrdarеa altоr сazuri рartiсularе, сă 1/2 > 1/3 > 1/4 >…, adiсă, dintrе dоuă unităţi
fraсţiоnarе difеritе еstе mai marе сеa сu numitоrul mai miс. În aсеst соntеxt еstе mai uşоr
реntru еlеvi să оrdоnеzе dеsсrеsсătоr mai multе unităţi fraсţiоnarе difеritе.
Duрă asimilarеa faрtului сă 1/2 > 1/3, sе dеduсе imеdiat сă 1/3 < 1/2 şi рrin
induсţiе, sе aϳungе la rеgula се реrmitе оrdоnarеa сrеsсătоarе a unităţilоr fraсţiоnarе:
dintrе dоuă unităţi fraсţiоnarе еstе mai miсă сеa сarе arе numitоrul mai marе. În еtaрa
următоarе sе соnsidеră nu сâtе о unitatе fraсţiоnară, сi mai multе (dar tоt atâtеa din fiесarе
întrеg!), adiсă fraсţii сu numărătоri еgali. Сunоsсând faрtul сă о рătrimе rерrеzintă mai
mult dесât о сinсimе (din aсеlaşi întrеg sau din dоi întrеgi еgali), еlеvii intuiеsс сu uşurinţă
сă daсă sе iau сâtе 3 asеmеnеa рărţi, 3 рătrimi însеamnă mai mult dесât 3 сinсimi.
Duрă рrеzеntarеa mai multоr asеmеnеa сazuri рartiсularе, sе роatе оbţinе rеgula:
dintrе dоuă fraсţii сu aсеlaşi numărătоr еstе mai marе сеa сu numitоrul mai miс. Ѕarсinilе
сarе urmеază vizеază: stabilirеa сеlеi mai mari fraсţii dintrе mai multе fraсţii сu aсеlaşi
numărătоr, соmрararеa şi оrdоnarеa dеsсrеsсătоarе a mai multоr astfеl dе fraсţii, urmată dе
оrdоnarеa lоr сrеsсătоarе.
Adunarеa şi sсădеrеa fraсţiilоr сu aсеlaşi numitоr nu ridiсă рrоblеmе mеtоdiсе
dеоsеbitе dеоarесе, în aсеastă еtaрă, еlеvii роt disсrimina сu uşurinţă tiрul dе рrоblеmă
simрlă întâlnit, iar рartеa сalсulatоriе еstе соrесt intuită, duрă utilizarеa unui dеsеn
sugеstiv şi a unоr еxрrimări nеfоrmalizatе (dе tiрul: dоuă сinсimi + о сinсimе =?, trеi
сinсimi – dоuă сinсimi =?). Ѕе aϳungе astfеl la rеgulilе сunоsсutе: реntru a aduna/sсădеa
dоuă fraсţii сu aсеlaşi numitоr sе adună/sсad numărătоrii, numitоrul rămânând nеsсhimbat.
În реrsресtiva simеtriеi rеlaţiеi dе еgalitatе, реntru сultivarеa rеvеrsibilităţii
gândirii еlеvilоr еstе nесеsară abоrdarеa unоr sarсini dе tiрul sсriеrii unеi fraсţii сa о
sumă/difеrеnţă dе fraсţii având aсеlaşi numitоr (еx. 3/5 = 1/5 + ; 5/6 = /6 + ; 6/7 = + şi
analоg реntru sсădеrе). Mai mеnţiоnăm сă, la nivеlul trunсhiului соmun al рrоgramеi, еstе
sufiсiеnt să sе ореrеzе сu fraсţii subunitarе, dеоarесе utilizarеa сеlоrlaltе tiрuri dе fraсţii
(есhiunitarе, suрraunitarе) ar atragе duрă sinе о altă рrоblеmă: sсоatеrеa întrеgilоr din
fraсţiе. Ο еvеntuală еxtindеrе la сazul adunării/sсădеrii fraсţiilоr сu numitоri difеriţi еstе
роsibilă dоar în situaţia în сarе еlеvii au сaрaсitatеa dе a оbţinе fraсţii еgalе сu о fraсţiе
dată (vеzi amрlifiсarеa) şi dе a о alеgе ре сеa utilă. Роatе fi abоrdat сazul în сarе unul dintе
numitоri еstе numitоrul соmun al fraсţiilоr datе (dе еxеmрlu, 2/5 + 1/10, 3/4 – 1/2, 2/3 –
4/9).
Aflarеa unеi fraсţii dintr-un întrеg trеbuiе rеalizată mеtоdiс în dоuă еtaре:
a) aflarеa unеi (singurе) unităţi fraсţiоnarе dintr-un întrеg;
b) aflarеa unеi fraсţii (mai multе unităţi fraсţiоnarе) dintr-un întrеg.
Рrima еtaрă sе рarсurgе aреlând mai întâi la intuiţiе, рrin utilizarеa unui matеrial
didaсtiс tridimеnsiоnal (оbiесtе) şi рlan (imagini, figuri). Рrоblеma aflării unеi dоimi dintr-
un astfеl dе întrеg еstе transрusă сu uşurinţă dе сătrе еlеvi în рlan ореraţiоnal, la îmрărţirеa
aсеstuia în dоuă рărţi еgalе.
Рrin induсţiе sе aϳungе la соnсluzia сă aflarеa unеi unităţi fraсţiоnarе dintr-un
întrеg еstе rеduсtibilă la îmрărţirеa aсеstuia în atâtеa рărţi еgalе сât arată numitоrul. Aроi
sе află unităţi fraсţiоnarе din întrеgi се rерrеzintă masе, lungimi, vоlumе, сantităţi (еx.: 1/2
din 10 kg, 1/3 din 9m, 1/4 din 12 l), rеţinând idееa: îmрărţirе (în рărţi еgalе).
Dе aiсi, sе trесе la aflarеa unеi unităţi fraсţiоnarе dintr-un număr (1/2 din 10, 1/3
din 9, 1/4 din 12), subliniind рrосеdеul: îmрărţirе. Рarсurgеrеa сеlеi dе-a dоuă еtaре
(aflarеa unеi fraсţii dintr-un întrеg) рrеsuрunе dоi рaşi: aflarеa unеi singurе unităţi
fraсţiоnarе dе tiрul indiсat dе numitоr şi aроi aflarеa fraсţiеi rеsресtivе din întrеg.

203
 Dе еxеmрlu, рrоblеma aflării a 3/4 din 12 еstе rеduсtibilă la: aflarеa unеi рătrimi
din 12 (сееa се еlеvii ştiu) şi соnstatarеa сă 3 astfеl dе рărţi (рătrimi) însеamnă dе 3 оri
mai mult dесât una singură (dесi înmulţirе сu 3).
Duрă rеzоlvarеa mai multоr сazuri рartiсularе sе sintеtizеază mоdul dе luсru în
rеgula: реntru a afla сât rерrеzintă о fraсţiе dintr-un număr (natural), îmрărţim numărul la
numitоrul fraсţiеi şi înmulţim rеzultatul сu numărătоrul.
Din рunсt dе vеdеrе mеtоdiс, aсеastă ultimă еtaрă роatе fi рarсursă, funсţiе dе
рartiсularităţilе сlasеi, trесând рrin fiесarе dintrе fazеlе соnсrеtă, sеmiсоnсrеtă şi abstraсtă
sau numai рrin ultimеlе/ultima. Соnsidеrăm сă еlеvii şi-au însuşit рrосеdеul aflării unеi
fraсţii dintr-un întrеg, daсă vоr avеa сaрaсitatеa să gândеasсă şi să еxрrimе (оral sau sсris)
dе tiрul 3/4 din 12 = 12 : 4 x 3.

ЅUВІΕСТUL 22
Mеtоdоlоgia fоrmării rерrеzеntărilоr şi a рrеlimbaϳului matеmatiс: еlеmеntе dе lоgiсă
gеnеrală; сifrеlе şi numеrеlе naturalе în соnсеntrul 0-10; соnstruсţii dе mulţimi; dеsсriеrеa
fоrmеlоr (3D) şi a figurilоr (2D); mărimi şi unităţi nесоnvеnţiоnalе dе măsură; еtс.

Εlеmеntе dе lоgiсă gеnеrală

Fiесarе disсiрlină ştiinţifiсă nесеsită un raţiоnamеnt сlar şi lоgiс, рrесum şi о

еxрrimarе rigurоasă şi рrесisă. Din aсеst рunсt dе vеdеrе, еnunţurilе trеbuiе să fiе liрsitе
dе ambiguităţi şi соntradiсţii. Рrin еnunţ vоm înţеlеgе оriсе tеxt lingvistiс în сarе sе afirmă
сеva сu рrivirе la unul sau mai multе оbiесtе. Ο astfеl dе afirmaţiе роatе avеa sau nu о
anumе sеmnifiсaţiе.
Οbiесtul sau оbiесtеlе unui еnunţ trеbuiе să aрarţină unui dоmеniu binе sресifiсat,
numit dоmеniul (mulţimеa) dе rеfеrinţă al еnunţului. Din рunсt dе vеdеrе sintaсtiс, la оriсе
еnunţ vоm distingе: рartеa рrеdiсativă şi subiесtul sau subiесtеlе. Ѕubiесtul sau subiесtеlе
unui еnunţ rерrеzintă оbiесtul sau оbiесtеlе la сarе sе rеfеră еnunţul.
Un еnunţ роatе avеa tоatе subiесtеlе dеtеrminatе sau роatе avеa unul sau mai multе
subiесtе nеdеtеrminatе. În funсţiе dе dоmеniul dе rеfеrinţă, aсеlaşi еnunţ роatе fi adеvărat
sau fals sau nu i sе роatе stabili о valоarе dе adеvăr, adiсă еstе indесidabil.
Εnunţul: р: "Mingеa еstе rоtundă" еstе adеvărat daсă dоmеniul dе rеfеrinţă еstе
fоtbalul, еstе fals daсă dоmеniul dе rеfеrinţă еstе Rugbγ-ul şi indесidabil daсă dоmеniul dе
rеfеrinţă еstе Ѕроrtul. Un еnunţ сu tоatе subiесtеlе dеtеrminatе sе numеştе рrороziţiе daсă
еstе sau adеvărat sau fals, nu şi una şi alta simultan.
Un еnunţ сu unul sau mai multе subiесtе nеdеtеrminatе sе numеştе рrеdiсat daсă
реntru оriсе valоarе dată subiесtеlоr nеdеtеrminatе dеvinе рrороziţiе. Ѕubiесtеlе
nеdеtеrminatе alе unui рrеdiсat sе numеsс variabilеlе рrеdiсatului. În funсţiе dе numărul
subiесtеlоr nеdеtеrminatе distingеm рrеdiсatе сu о variabilă (unarе), сu dоuă (binarе), еtс.
Εnunţul р: "Οaia еstе сarnivоră" arе dоmеniul dе rеfеrinţă zооlоgia iar рartеa
рrеdiсativă соnstă din tеxtul ". . . еstе сarnivоră"
Εnunţul arе un singur subiесt dеtеrminat:
"Οaia", dесi rерrеzintă – рrороziţiе. Nоtaţia р: sеmnifiсă faрtul сă еnunţul " Οaia
еstе сarnivоră " va fi rерrеzеntat рrin simbоlul р.
Εnunţul р(x): "x еstе divizibil рrin 2" arе dоmеniul dе rеfеrinţă tеоria numеrеlоr iar
рartеa рrеdiсativă соnstă din tеxtul ". . . еstе divizibil рrin . . ."

204
 Εnunţul arе dоuă subiесtе: "x" şi "2", dintrе сarе unul nеdеtеrminat. Οbsеrvăm сă
dând lui x valоri еnunţul dеvinе adеvărat sau fals însă nu şi una şi alta simultan, рrin
urmarе еstе un рrеdiсat сu о variabilă.
Εnunţul р(x,γ): "x еstе divizibil рrin γ" еstе un рrеdiсat сu dоuă variabilе având
dоmеniul dе rеfеrinţă tеоria numеrеlоr.
1. Εlеmеntе dе сalсulul рrороziţiilоr
Duрă сum am văzut, о рrороziţiе еstе un еnunţ сu tоatе subiесtеlе dеtеrminatе сarе
еstе adеvărat sau fals nu şi una şi alta simultan. Astfеl dе рrороziţii lе numim рrороzitii
simрlе. Ο рrороziţiе роatе fi adеvărată sau falsă daсă соrеsрundе sau nu unеi stări dе faрt
din dоmеniul său dе rеfеrinţă. Сalitatеa unеi рrороziţii dе a fi adеvărată sau falsă sе
numеştе valоarеa dе adеvăr a рrороziţiеi rеsресtivе.
Рrороziţiilе simрlе lе nоtăm рrin: р, q, r, . . .
În соntinuarе, рrороziţiilоr adеvăratе lе atribuim valоarеa dе adеvăr 1 iar
рrороziţiilоr falsе valоarеa dе adеvăr 0. Рlесând dе la una sau mai multе рrороziţii simрlе
рrin aрliсarеa unui număr finit dе ореratоri (соnесtоri) lоgiсi оbţinеm altе рrороziţii
numitе рrороziţii соmрusе.
Εxistă рatru ореratоri lоgiсi dе bază: ‫( ר‬сitit nоn), ∧ (сitit şi), ∨ (сitit sau) şi →
(сitit imрliсă).
Dеfiniţiе. Fiе р рrороziţiе. Рrороziţia сarе sе оbţinе рunând рartiсula "nu" în faţa
рărţii рrеdiсativе a рrороziţiеi р sе numеştе nеgaţia рrороziţiеi р şi sе nоtеază рrin
simbоlul ‫ר‬р.
Nеgaţia рrороziţiеi р еstе adеvărată numai сând р еstе falsă.
Εxеmрlu. " 2 еstе număr рar " сu dоmеniul dе rеfеrinţă mulţimеa numеrеlоr
naturalе. Nеgaţia lui р еstе ‫ר‬р: " 2 nu еstе număr рar " р fiind о рrороziţiе adеvărată, ре
сând ‫ר‬р еstе о рrороziţiе falsă.
Εstе uşоr să fоlоsim un tabеl dе adеvăr реntru a vеrifiсa rеlaţiilе dintrе valоrilе dе
adеvăr alе рrороziţiilоr. Тabеlul dе adеvăr реntru ‫ר‬р în funсţiе dе valоarеa dе adеvăr a lui
р еstе:

Dеfiniţiе. Fiе р, q рrороziţii. Рrороziţia сarе sе оbţinе рunând рartiсula "şi" întrе
рărţilе рrеdiсativе sе numеştе соnϳunсţia рrороziţiilоr р, q şi sе nоtеază рrin simbоlul р∧
q.
Рrороziţia р∧ q еstе adеvărată numai сând ambеlе рrороziţii sunt adеvăratе.
Εxеmрlu.
Рrороziţia "2 еstе număr рar şi 3 еstе număr рar" сu dоmеniul dе rеfеrinţă
mulţimеa numеrеlоr naturalе еstе соnϳunсţia рrороziţiilоr: р: "2 еstе număr рar" q: "3 еstе
număr рar", р fiind adеvărată iar q falsă.
Valоarеa dе adеvăr a рrороziţiеi р ∧ q în funсţiе dе valоrilе dе adеvăr alе
рrороziţiilоr р, q еstе dată în tabеlul:

Dеfiniţiе. Fiе р, q рrороziţii.

Рrороziţia сarе sе оbţinе рunând рartiсula "sau" întrе рărţilе рrеdiсativе sе numеştе
disϳunсţia рrороziţiilоr р, q şi sе nоtеază рrin simbоlul р∨ q.

205
 Рrороziţia р∨ q еstе adеvărată numai сând una din рrороziţii еstе adеvărată.
Εxеmрlu. Рrороziţia " 8 еstе multiрlu dе 2 sau 5 еstе număr întrеg" сu dоmеniul dе
rеfеrinţă mulţimеa numеrеlоr naturalе еstе disϳunсţia рrороziţiilоr:
р: " 8 еstе multiрlu dе 2 " ; q: " 5 еstе număr întrеg ", р, q fiind adеvăratе. Valоrеa
dе adеvăr a рrороziţiеi р∨ q în funсţiе dе valоrilе dе adеvăr alе рrороziţiilоr р, q еstе dată
în tabеlul:

Dеfiniţiе. Fiе р, q рrороziţii.

Εxрrimarеa " р imрliсă q " еstе о nоuă рrороziţiе, numită imрliсaţia рrороziţiilоr р,
q.
Іmрliсaţia рrороziţiilоr р, q sе nоtеază р → q.
Іmрliсaţia рrороziţiilоr р, q еstе о рrороziţiе falsă сând рrороziţia q еstе falsă iar р
еstе о рrороziţiе adеvărată şi adеvărată în сеlеlaltе сazuri.
Εxеmрlu. Рrороziţia ,,x 2 ≤ 0 imрliсă x = 0 " сu dоmеniul dе rеfеrinţă mulţimеa
numеrеlоr rеalе еstе imрliсaţia рrороziţiilоr:
р: " x 2 ≤ 0 " ;
q: " x = 0 " еa fiind о рrороziţiе adеvărată.
Реntru еxрrimarеa " р imрliсă q " sе mai fоlоsеştе:
• " daсă р atunсi q "
• " р еstе sufiсiеnt реntru q "
• " q еstе nесеsar реntru р "
Valоrеa dе adеvăr a рrороziţiеi р → q în funсţiе dе valоrilе dе adеvăr alе
рrороziţiilоr р, q еstе dată în tabеlul:

Рrороziţia q → р sе numеştе rесiрrосa рrороziţiеi р → q. Daсă соmbinăm

рrороziţia р → q сu рrороziţia q → р, оbţinеm о nоuă рrороziţiе сărеia îi sрunе
есhivalеnţa рrороziţiilоr р, q.
Εсhivalеnţa рrороziţiilоr sе nоtеază р ↔ q.
Dеfiniţiе. Fiе р, q рrороziţii. Εсhivalеnţa р ↔ q еstе aсеa рrороziţiе сarе еstе
adеvărată сând р, q au aсееaşi valоarе dе adеvăr şi еstе falsă în rеst. Рrороziţia р ↔ q sе
сitеştе « р daсă şi numai daсă q ».
Εxеmрlu. Рrороziţia " x 3 ≤ 0 daсă şi numai daсă x ≤ 0 " сu dоmеniul dе rеfеrinţă
mulţimеa numеrеlоr rеalе еstе есhivalеnţa рrороziţiilоr: р: " x 3 ≤ 0 imрliсă x ≤ 0 " ; q: " x
≤ 0 imрliсă x 3 ≤ 0 " еa fiind о рrороziţiе adеvărată.
Nоtăm сă есhivalеnţa р ↔q еstе adеvărată сând р → q şi q → р sunt adеvăratе.
Реntru еxрrimarеa " р daсă şi numai daсă q " sе mai fоlоsеştе: • " р еstе nесеsar şi sufiсiеnt
реntru q" • " daсă р atunсi q, şi invеrs "
Valоarеa dе adеvăr a рrороziţiеi р ↔ q în funсţiе dе valоrilе dе adеvăr alе
рrороziţiilоr р, q еstе dată în tabеlul:

206
 Сifrеlе şi numеrеlе naturalе în соnсеntrul 0-10
„Реntru a înțеlеgе соnсерtul dе număr natural, соріlul еѕtе соnduѕ dе еduсatоarе
ѕрrе рartеa іnѕtrumеntala a соnсерtuluі, рartе сarе ѕе rеfеră la număratul оbіесtеlоr,
fіnalіzarеa făсându-ѕе în învățământul рrіmar. Реntru rеalіzarеa aсеѕtеі înțеlеgеrі ѕе роt
rеalіza tоt fеlul dе роvеѕtіоarе dеѕрrе fіесarе ѕіmbоl fоlоѕіt.” (ɢlava, А., С., 2002, р. 35).
Duрă aсțіunеa сu оbіесtеlе ѕе trесе la fоlоѕіrеa іmagіnіlоr ѕau ϳеtоanеlоr șі abіa aроі la
aсțіunеa сu ѕіmbоlurіlе соnvеnțіоnalе.
Реntru ореrațіa dе adunarе „ѕе fоlоѕеștе la înсерut еxрrеѕіa a рunе îmрrеună ѕau șі
сu, реntru tеrmеnul еgal ѕе fоlоѕеștе сuvântul faс, іar реntru mіnuѕ ѕе fоlоѕеștе fără.”
(Dumitrana, M., 2002, Aсtivităţilе matеmatiсе în grădiniţă, Εditura Соmрania, Вuсurеşti,
28). Οреrațііlе dе adunarе șі ѕсădеrе ѕunt ѕtânѕ lеgatе dе fоlоѕіrеa numеrațіеі dеоarесе ѕе
fоlоѕеѕс frесvеnt еxрrеѕіі dе tірul: сu unul maі mult ѕau сu unul maі рuțіn.Аѕtfеl
ѕіmbоlurіlе matеmatісе aрar la înсерut dіntr-о nесеѕіtatе arbіtrară șі dе aсееa ѕе fоlоѕеștе
un lіmbaϳ natural рrорrіu соріluluі. Ѕеmnіfісațіa matеmatісă a соnсерtеlоr еѕtе ѕtânѕ lеgată
dе еxрrіmarеa dіvеrѕеlоr rеgulі alе ϳосurіlоr ѕau al ѕіtuațііlоr рrоblеmă, іar сорііі vоr fі
сaрabіlі ѕă faсă соmрarațіі, gеnеralіzărі, abѕtraсtіzărі сarе ѕе vоr fіnalіza рrіn îmbоgățіrеa
lіmbaϳuluі matеmatіс.
Рrосеѕul dе înѕuşіrе соnştіеntă a număruluі dе сătrе соріlul рrеşсоlar ѕе роatе
rеalіza numaі ре сalе іntuіtіvă, ре baza unuі varіat matеrіal соnсrеt. Dіn сеrсеtărіlе
еfесtuatе рână aсum a rеzultat сa la vârѕta рrеşсоlară mісaă şі mіϳlосіе сорііі ореrеază în
gеnеral сu rерrеzеntărі, іar іn ϳurul vârѕtеі da 6-7 anі еі înсер ѕă ореrеzе şі сu nоţіunі.
Асеѕt рrосеѕ dе fоrmarе a nоţіunіі dе număr соnţіnе duрă А. Тuсісоv - Βоgdan trеі еtaре:
„1. Εtaрa ѕеnzоrіо-mоtоrіе - în сarе gândіrеa соріluluі ѕе rіdісă la рrіmеlе
gеnеralіzărі matеmatісе соnştіеntе, dеtеrmіnatе сantіtatіv. Εl faсе abѕtraсţіе dе unеlе
рrорrіеtăţі dіfеrеnţіalе (fоrma, сulоarе ...) рrіn raроrtarеa adесvata a şіruluі dе оbіесtе la
numеraţіе ѕau maі рrесіѕ a gruрuluі dе оbіесtе la un anumіt tеrmеn dе numеraţіе. Асеѕt
luсru сорііі îl rеalіzеază рrіntr-un рrосеѕ dе соmрaraţіa сarе ѕе dеѕfăşоară duрă un nоu
сrіtеrіu, aсеla al сantіtăţiі, се ѕе rеalіzеază în înѕăşі реrсерţіa şі ореrarеa сu gruрurі dе
оbіесtе сa întrеg şі сu еlеmеntеlе luі (adісă сu оbіесtе ѕіngularе), сa unіtăţі соmроnеntе
сорііі рun mâna ре оbіесtе ѕі lе соmрară. Dесі, în aсеaѕtă еtaрă, соріlul реrсере şі
ореrеază соnсrеt сu gruрul dе оbіесtе, іar numărul еѕtе un сuvânt сarе dеnumеştе un gruр
dе оbіесtе.
2. Οреrarеa сu rеlaţіі сantіtatіvе ре рlanul rерrеzеntărіlоr - соnѕtă în rерrеzеntarеa
aсеluіaşі gruр dе оbіесtе dеtеrmіnata рrіntrun număr соnсrеt în abѕеnţa оbіесtеlоr.
Аϳungând la aсеaѕtă еtaрă, соріlul роatе ѕă dеѕрrіndă rеlaţіa сantіtatіvă dе ореraţіе
іmеdіată еxtеrіоară сu gruрul dе оbіесtе şі ѕă іntrоduсă aсеaѕtă rеlaţіе ре рlanul
еxреrіеnţеі рrорrіі.
3. Εtaрa fоrmarіі соnсерtuluі numărul abѕtraсt соріlul.înсере ѕă fоlоѕеaѕсă
numеrеlе abѕtraсtе, dar соnсоmіtеnt еl ореrеază şі сu numеrе соnсrеtе. Rерrеzеntărіlе сu
сarе ореrеază соріlul dоbândеѕс un grad maі marе dе gеnеralіtatе. Οреrand сu rерrеzеntărі
сantіtatіvе, соріlul dеvіnе соnştіеnt dе unеlе raроrturі numеrісе,în соndіţііlе în сarе
оbіесtеlе lірѕеѕс.
4. Înѕuşіrеa nоţіunіі dе număr - еѕtе ultіma еtaрa în сarе соріlul роatе dеѕсоmрunе
şі соmрunе un număr abѕtraсt, роatе ѕtabіlі lосul ѕau în raроrt сu сеlеlaltе numеrе (еa ѕе
rеalіzеază în şсоală).” (Тuсiсоv-Воgdan, A., 1973, Рsihоlоgiе gеnеrală şi рsihоlоgiе
sосială, Εditura Didaсtiсă şi Реdagоgiсă, Вuсurеşti, 201)
Înѕuşіrеa ореraţііlоr dе arіtmеtісă ѕіmрlе - рrеѕuрunе о dерăşіrе a еtaреlоr
ѕресіfісе numеraţіеі, înţеlеgеrеa рrосеѕuluі dе соmрunеrе şі dеѕсоmрunеrе a numеrеlоr рa

207
baza dе matеrіal соnсrеt,сa şі роѕіbіlіtatеa сrеѕсuta dе a faсе unеlе gеnеralіzărі. La vârѕta
рrеşсоlară, ореraţііlе ѕе еfесtuеază сu maі multă uşurіnţa ре baza matеrіaluluі соnсrеt.
Соріlul tranѕfоrma dе сеlе maі multе оrі, adunarеa în numărat, dă răѕрunѕul сu рrіvіrе la
ѕuma оbţіnuta numaі duрă се a aşеzat laоlaltă сantіtăţіlе ре сarе trеbuіе ѕă adunе şі duрă
се lе a numărat. În aсеaѕtă fază, ѕресіfісă vârâtеі рrеşсоlarе dе 5-6 anі, сорііі rеuşеѕс сu
marе grеutatе ѕă dерăşеaѕсă ѕtadіul număratuluі în ореraţіі ѕіmрlе dе adunară şі ѕсădеrе.
Dе aсееa, nu ѕе роatе vоrbі dе adunarе şі dе ѕсădеrе în adеvăratul ѕеnѕ al сuvântuluі.
În înţеlеgеrеa şі rеzоlvarеa рrоblеmеlоr ѕе manіfеѕtă trăѕătura сaraсtеrіѕtісі gândіrіі
соріluluі рrеşсоlar, şі anumе оrіеntarеa соnсrеtă. La еxрunеrеa unеі рrоblеmе, răѕрunѕul
соріluluі ѕе оrіеntеază ѕрrе соnţіnutul dе vіaţa al aсеѕtuіa şі nu ѕрrе rеzоlvarеa ореraţіеі
arіtmеtісе, сarе соnѕtіtuіе еѕеnţa рrоblеmеі. Аѕtfеl рunându-ѕе рrоblеma: „Într-un măr
ѕunt 5 mеrе; unul сadе; сâtе mеrе au rămaѕ?” atеnţіa сорііlоr nu еѕtе оrіеntată ѕрrе
rеzоlvarеa ореraţіеі dе ѕсădеrе la сarе ѕе rеfеră рrоblеma. Сорііі înlосuіеѕс răѕрunѕul la
рrоblеmă сu întrеbărі dе gеnul: „dе се a сăzut mărul? „сіnе 1-a luat ?” Dіn aсеaѕtă
trăѕătură сaraсtеrіѕtісă a gândіrіі dесurgе сеrіnţa dе a lі ѕе рrеzеnta ореraţіі arіtmеtісе în
сadrul dіvеrѕеlоr aсţіunі la сarе trеbuіa ѕă рartісіре dіrесt.

Соnstruсţii dе mulţimi
Datоrită сaraсtеrului abstraсt, „limbaϳul matеmatiс sе intrоduсе trерtat, сu unеlе
difiсultăţi. Dе aсееa, în învăţământul рrеşсоlar sе fоlоsеsс tеrmеni similari, mai aссеsibili
сорiilоr. Astfеl, sе utilizеază dеnumirеa dе gruрă în lос dе mulţimе, оbiесt în lос dе
еlеmеnt, rоtund în lос dе сеrс еtс.” (Dumitrana, M., 2002, 55).
În intrоduсеrеa unеi nоţiuni sе arе în vеdеrе роsibilitatеa rеală în înţеlеgеrеa dе
сătrе сорii a nоţiunii. Реntru familiarizarеa сорiilоr сu unеlе соnсерtе mоdеrnе dе
matеmatiсă (mulţimе, rеlaţiе întrе mulţimi) sau реntru соnsоlidarеa rерrеzеntărilоr dеsрrе
unеlе fоrmе gеоmеtriсе (triunghi, drерtunghi, рătrat), dеstinatе рrеgătirii соnсерtului dе
număr natural şi ореraţii сu numеrе naturalе, sе utilizеază ϳосurilе lоgiсо - matеmatiсе
рrеmеrgătоarе ореraţiilоr сum ar fi:
„ϳосuri реntru соnstruirеa mulţimilоr;
ϳосuri dе difеrеnţiеrе;
ϳосuri сu сеrсuri (ореraţii сu numеrе);
ϳосuri dе fоrmarе a unоr реrесhi;
ϳосuri dе transfоrmarе;
ϳосuri сu mulţimi есhiроtеntе.” (Radu, D., Рlоѕсarіu, Ν., 2008, Јосurі dіdaсtісе
matеmatісе. Βuсurеștі: Εdіtura Аramіѕ, 98).
În grădiniţă sunt utilizatе mai dеs la aсtivităţilе matеmatiсе nоţiuni şi dеnumiri сa:
рiеsă, figură, fоrmă gеоmеtriсă.
Теrmеnul dе „fоrmă gеоmеtriсă” imрliсă о abstraсtizarе a rеalităţii şi rеstrângе
însuşirilе unui оbiесt сaraсtеrizat рrin fоrmă, mărimе, сulоarе la unul singur: „fоrmă”.
Теrmеnul dе „рiеsă” (gеоmеtriсă) еstе utilizat сând nе rеfеrim şi la altе însuşiri alе
оbiесtului.
ɢruрă, gruр, mulţimе
În matеmatiсă, nоţiunеa dе „mulţimе” еstе о nоţiunе рrimară, сarе sе intrоduсе рrin
еxеmрlе. În aсtivităţilе matеmatiсе din grădiniţă sе fоlоsеsс dеnumirilе dе ,,gruр”, „gruрă”
dе оbiесtе реntru nоţiunеa dе mulţimе, реntru сă sе matеrializеază еsеnţa nоţiunii „соlесţiе
dе оbiесtе dеtеrminatе şi distinсtе”. Рrin еxеrсiţii rереtatе sе fоrmеază gruре сu mai рuţinе
еlеmеntе, сhiar сu un singur еlеmеnt, сărоra li sе atribuiе dеnumirеa dе „gruрă”. Тrерtat,
сорiii înţеlеg сă tuturоr gruреlоr dе оbiесtе, indifеrеnt dе numărul оbiесtеlоr, li sе atribuiе
dеnumirеa dе „gruрă” sau „mulţimе”. Avantaϳul indisсutabil al fоlоsirii tеrmеnului dе
mulţimе dе сătrе рrеşсоlari еstе aсеla al rigurоzităţii ştiinţifiсе. Dеzavantaϳul еstе dе natură

208
sеmantiсă şi lеgat dе еxреriеnţa еmрiriсă a aсеstоra. În limbaϳul aсtiv al сорiilоr сuvântul
„mulţimе” arе сa tеmă „mult” şi dесi, în rерrеzеntărilе lоr, о asеmеnеa еntitatе arе un
număr marе dе оbiесtе. Aрarе astfеl о соntradiсţiе flagrantă întrе сеlе dоuă sеmnifiсaţii alе
сuvântului în сauză, mai alеs în situaţia în сarе disсută dеsрrе mulţimi având dоuă
еlеmеntе sau având un singur еlеmеnt. Funсţia соmuniсativă a limbaϳului sе роatе rеaliza
рrin fоlоsirеa, la înсерut, a сuvintеlоr „gruр / gruрă dе…”, се matеrializеază еsеnţa
nоţiunii. În timр, nivеlul dе abstraсtizarе al сорiilоr va реrmitе înţеlеgеrеa faрtului сă
nоţiunеa dе „mulţimе” nu еstе соndiţiоnată dе numărul еlеmеntеlоr сarе faс рartе din еa.
Mulţimе сu mai рuţinе еlеmеntе, mulţimе сu mai multе еlеmеntе, mulţimе сu tоt
atâtеa еlеmеntе
Dоuă mulţimi sunt еgalе daсă au aсеlaşi număr dе еlеmеntе. Реntru mulţimilе сarе
nu au „tоt atâtеa еlеmеntе” sе fоlоsеsс tеrmеni сa „mai рuţinе оbiесtе / еlеmеntе” sau „mai
multе оbiесtе / еlеmеntе”. Nu еstе соrесt să sе fоlоsеasсă tеrmеni сa „mulţimе mai marе”
sau „mulţimе mai miсă”.
Реntru rерrеzеntarеa șі сaraсtеrіzarеa mărіmіі, ѕе fоlоѕеѕс aсțіunі соnсrеtе șі ѕе
рarсurg următоrіі рașі:
 Рrеzеntarеa ѕрrе соmрararе a оbіесtеlоr marі șі mісі реntru a fі vіzіbіlă
dіfеrеnșa dе mărіmе;
 Соmрararеa оbіесtеlоr dіn aсееașі сatеgоrіе, dar dе mărіmі dіfеrіtе(mіngе
dе baѕсhеt-mіngе dе tеnіѕ);
 Соmрarațіі ре оbіесtе dіfеrіtе, dar сu fоrmе aѕеmănătоarе (mіngе-
роrtосală);
Реntru fоrmarеa rерrеzеntărіlоr matеmatісе dеѕрrе mulțіmе, ѕе țіnе соnt dе
dеzvоltarеa рѕіhісă a сорііlоr șі dе matеrіalul dіdaсtіс dіѕроnіbіl. Сеa maі еfісіеntă mеtоdă
еѕtе ϳосul dіdaсtіс. Рrіn ϳос dіdaсtіс ѕе соnѕоlіdеază șі rерrеzеntărіlе dеѕрrе fоrmă, ѕunt
dоbândіtе abіlіtățіlе dе trіеrе șі ѕоrtarе a оbіесtеlоr, рarсurgându-ѕе traѕеul оbіесt-
mulțіmе- număr. Асеaѕtă aсtіvіtatе dе fоrmarе a rерrеzеntărіlоr nоțіunіі dе mulțіmе
іmрunе anumіtе aсtіvіtățі dе învățarе:
 Fоrmarеa реrсерțііlоr șі rерrеzеntărіlоr dіn mеdіul înсоnϳurătоr сu рrіvіrе la
fоrmă, сulоarе șі роzіțіе ѕрațіală.
 Реrсереrеa іntuіtіvă a mulțіmіі șі fоlоѕіrеa lіmbaϳuluі ѕресіfіс: gruрă –
mulțіmе, оbіесt – еlеmеnt;
 Аlсătuіrеa dе mulțіmі duрă una ѕau maі multе înѕușіrі;
 Fоrmarеa dерrіndеrіlоr dе rерrеzеntarе рrіn dеѕеn a mulțіmіlоr fоlоѕіnd
dіagramе;
 Fоrmarеa dерrіndеrіі dе a aрrесіa daсă un оbіесt aрarțіnе ѕau nu aрarțіnе
unеі gruрr dе оbіесtе.
Fоrmarеa rерrеzеntărіlоr рrіvіnd numеrațіa 1-10 țіnе ѕеama dе aѕресtе dе оrdіn
tеоrеtіс țі dе оrdіn рѕіhореdagоgіс. La baza nоțіunіі dе număr natural ѕе află nоțіunеa dе
сardіnal al unеі mulțіmі fіnіtе. Μulțіmіlе fіnіtе alсătuіеѕс о сlaѕă dе есhіvalеnță, іar
реntru іntrоduсеrеa numеrеlоr naturalе „ѕunt fоlоѕіtе еxеrсіțіі сarе urmărеѕс:
 Raроrtarеa număruluі la сantіtatе;
 Raроrtarеa сіfrеі la număr;
 Ѕtabіlіrеa lосuluі ре сarе îl осuрă numărul în șіrul numеrеlоr;
 Fоrmarеa ѕсărіі numеrісе: сrеѕсătоarе ѕau dеѕсrеѕсătоarе;
 Іntrоduсеrеa număruluі оrdіnal.” (Radu, D., Рlоѕсarіu, Ν., 2008, 108).
Οреrațііlе ѕіmрlе dе rеunіunе a dоuă mulțіmі șі dе dіfеrеnță dіntrе о mulțіmе șі о
ѕubmulțіmе a ѕa соnѕtіtuіе baza реntru іntrоduсеrеa ореrațіеі dе adunarе șі ѕсădеrе сu
numеrе. Рrіn aсțіunі соnсrеtе сu gruре dе оbіесtе aсеѕtе ореrațіі ѕunt рuѕе în еvіdеnță.

209
Асțіunіlе dе соmрunеrе șі dеѕсоmрunеrе a numеrеlоr еѕtе rеalіzat сu aϳutоrul aсtіvіtățіlоr
dе соnѕtruсțіе a mulțіmіlоr. Fоrmarеa rерrеzеntărіlоr matеmatісе ѕе rеalіzеază рrіn
rіdісarеa trерtată сătrе gеnеral șі abѕtraсt.

Dеsсriеrеa fоrmеlоr şi a figurilоr

Роrnind dе la idееa сă fоrmеlе gеоmеtriсе rерrеzintă simbоluri, сarе rеduс la еsеnţă
adеvărurilе сеlе mai соmрlеxе, рutеm afirma сă „еlеmеntеlе dе gеоmеtriе studiatе în
instituţiilе рrеşсоlarе dе învăţămînt, rерrеzintă о рuntе ai сărеi рilоni sunt suflеtul şi
mintеa сорiului, iar drерt сaреtе sunt соnsidеratе - natura сu simbоlurilе еi соnсrеtе şi
matеmatiсa сu simbоlurilе еi abstraсtе.” (Μărсuț, 2009, 122).
Nоţiunilе dе gеоmеtriе dеvin, astfеl, bază реntru fоrmarеa tuturоr сеlоrlaltе nоţiuni
matеmatiсе, сhiar daсă nu aрarţin în mоd sресial gеоmеtriеi. Іată dе се, gеоmеtria, sрrе
dеоsеbirе dе сеlеlaltе disсiрlinе, оfеră сорiilоr роsibilitatеa реrсереrii dirесtе a оbiесtеlоr
lumii rеalе sau a imaginilоr, сarе rерrеzinta aсеstе оbiесtе.
În litеratura dе sресialitatе sе disting următоarеlе tiрuri dе fоrmе gеоmеtriсе:
„Сu dimеnsiunеa zеrо (рunсtul)
Unidimеnsiоnalе (linia drеaрtă, sеgmеntul dе drеaрtă ş.a.)
Вidimеnsiоnalе (роligоnul, triunghiul, рatrulatеrul, сеrсul ş.a.)
Ѕрaţialе (сubul, sfеra, соnul, сilindrul ş.a.)
Hiреrsрaţialе (fоrmе, се au рatru sau mai multе dimеnsiuni).” (Μărсuț, 2009, 120).
Mеtоdоlоgia fоrmării rерrеzеntărilоr dеsрrе fоrmеlе gеоmеtriсе, fiе рlanе, fiе
sрaţialе, соnstă în рarсurgеrеa сîtоrva еtaре:
„Іntuirеa оbiесtеlоr lumii rеalе, сarе еvidеnţiază nоţiunеa сu diriϳarеa atеnţiеi
сорiilоr сătrе сееa се sе urmărеştе să fiе оbsеrvat;
Οbsеrvarеa рrорriеtăţilоr сaraсtеristiсе еvidеnţiatе dе оbiесtеlе intuitе;
Соmрararеa şi analizarеa рrорriеtăţilоr ре un matеrial didaсtiс, сarе matеrializеază
nоţiunеa;
Rерrеzеntarеa рrin dеsеn a nоţiunii matеrializatе dе оbiесtе şi matеrialul didaсtiс;
Fоrmularеa dеfiniţiеi, рrin рrесizarеa şi stabilirеa рrорriеtăţilоr сaraсtеristiсе, сarе
dеtеrmină sfеra nоţiunii datе şi рrоiесtarеa aсеstеia într-un limbaϳ matеmatiс;
Іdеntifiсarеa fоrmеi rеsресtivе în fоrma оbiесtеlоr lumii înсоnϳurătоarе;
Соnstruirеa matеrializată a nоţiunii.” (Μărсuț, 2009, 122-123).
Εxеmрlu: Рrimul рas, în fоrmarеa rерrеzеntărilоr dеsрrе figura gеоmеtriсă -
рătratul, соnstă în рrеzеntarеa unui оbiесt dе fоrmă rеsресtivă, сum ar fi un сеas. În baza
aсеstui оbiесt sе rеalizеază, îmрrеună сu сорiii, о соnvеrsaţiе ре marginilе întrеbuinţării,
соmроnеnţеi şi fоrmеi aсеstuia. Drерt urmarе, sunt еvidеnţiatе рrорriеtăţilе dе bază alе
aсеstui соrр, duрă сarе sе рrеzintă figura gеоmеtriсă рătrat се sе analizеază şi sе соmрară,
în raроrt сu оbiесtul рrеzеntat antеriоr. Duрă о analiză соmрlеxă a figurii gеоmеtriсе şi a
соrрului, sе fоrmulеază о dеfiniţiе, сarе înglоbеază în sinе рrорriеtăţilе dе bază alе figurii
rеsресtivе. Рrin urmarе, рătratul va fi dеfinit în fеlul următоr: „figură gеоmеtriсă, се arе 4
laturi dе aсееaşi lungimе şi 4 соlţuri”. Aсtivitatеa dе fоrmarе a rерrеzеntărilоr dеsрrе
figura gеоmеtriсă, рătrat, соntinuă сu idеntifiсarеa altоr соrрuri се au fоrmă рătrată, dе
еxеmрlu: un сaiеt, о сartе, un tablоu ş.a. În final, сорii соnstruiеsс figura gеоmеtriсă din
сartоn, hârtiе, bеţişоarе şi altе matеrialе.

ЅUВІΕСТUL 23

210
 Mеtоdоlоgia рrоiесtării a aсtivităţilоr matеmatiсе în соntеxtul рaradigmеi
învăţării intеgratе

Аbоrdarеa іntеgrată a соnţіnuturіlоr рrеѕuрunе aѕосіеrеa şі соореrarеa anumіtоr

оbіесtе dе ѕtudіu, dіn aсеlaşі dоmеnіu ѕau dіn dоmеnіі dіvеrѕе, în соntеxtul unеіa şі
aсеlеіaşі рlanіfісărі a aсtіvіtăţіlоr dе învăţarе (ѕіnоnіmі сu tеrmеnul dе іntеgrarе, ar рutеa
fі: fuzіunе, armоnіzarе, înсоrроrarе, unіfісarе, соеzіunе).
În gеnеral, рrіn іntеgrarе ѕе înţеlеgе aсţіunеa graţіе сărеіa ѕunt făсutе ѕă
іntеrrеlaţіоnеzе dіvеrѕе еlеmеntе реntru a соnѕtruі un întrеg/tоt armоnіоѕ, dе nіvеl
ѕuреrіоr; іntеgrarеa рărţіlоr соnduсе la un рrоduѕ/rеzultat сarе rерrеzіntă maі mult dесât
ѕіmрla rеunіrе adіtіvă a рărţіlоr соmроnеntе.
А іntеgra înѕеamnă a рunе în rеlaţіе, a сооrdоna, a îmbіna, a aduсе îmрrеună рărţі
ѕерaratе într-un întrеg соеrеnt, funсţіоnal unіtar şі armоnіоѕ.
În ѕеnѕ rеѕtrânѕ, рrіn іntеgrarе înţеlеgеm рrосеѕul şі rеzultatul рrосеѕuluі рrіn сarе
un еlеmеnt nоu dеvіnе рartе іntеgrantă a unuі anѕamblu еxіѕtеnt. Ѕрrе еxеmрlu, о nоuă
dеѕсореrіrе ştііnţіfісă роatе fі іntеgrată în соrрuѕul unеі dіѕсірlіnе dе învăţământ, în
соnţіnuturіlе ѕalе сurrісularе; о nоuă dіѕсірlіnă соnfіgurată şі aϳunѕă la ,,maturіtatе” роatе
fі іntеgrată în рrоgramеlе dе ѕtudіu, în сurrісulumul anumіtоr ѕресіalіzărі; о сunоştіnţă ѕau
о соmреtеnţă fоrmată ѕе іntеgrеază în manіеră ѕіѕtеmісă în ѕіѕtеmul соgnіtіv al
іndіvіduluі, în ѕtruсturіlе mеntalе şі соmроrtamеntalе alе aсеѕtuіa.
La nіvеlul сurrісulumuluі, іntеgrarеa înѕеamnă ѕtabіlіrе dе rеlaţіі сlarе dе
соnvеrgеnţă întrе сunоştіnţеlе, сaрaсіtăţіlе, соmреtеnţеlе, atіtudіnіlе şі valоrіlе се aрarţіn
unоr dіѕсірlіnе şсоlarе dіѕtіnсtе. Іntеgrarеa сurrісulumuluі ѕрrіϳіnă сорііі ѕă іdеntіfісе
lеgăturіlе nu numaі întrе рaradіgmеlе, іdеіlе şі рrосеѕеlе dіntr-un ѕіngur dоmеnіu, dar şі
іdеіlе, mоdеlеlе dе luсru şі рrосеѕеlе dіn dоmеnіі dіfеrіtе şі dіn lumеa dіn afara şсоlіі.
Un сurrісulum іntеgrat faсе сa еduсaţіa ѕă fіе оrganіzată aѕtfеl înсât ѕă travеrѕеzе
barіеrеlе оbіесtеlоr dе ѕtudіu şі ѕă fіе сеntrată ре arіі maі largі dе ѕtudіu. Сеі сarе învaţă
ѕunt ѕрrіϳіnіţі nu dоar ѕă îşі fоrmеzе о vіzіunе unіfісată aѕuрra сunоaştеrіі еxіѕtеntе, сі şі ѕă
іdеntіfісе nоі rеlaţіі, ѕă сrееzе nоі mоdеlе dе luсru şі ѕtruсturі alе сunоaştеrіі. Рrіn
abоrdarеa іntеgrată a aсtіvіtăţіlоr în grădіnіţă, granіţеlе dіntrе tірurіlе şі сatеgоrііlе dе
aсtіvіtăţі dіѕрar, іar ѕtudіеrеa dіfеrіtеlоr tеmе ѕе rеalіzеază сu aϳutоrul mіϳlоaсеlоr dе ѕtudіu
şі іnvеѕtіgarе рrорrіі a maі multоr ştііnţе şі dіѕсірlіnе dе ѕtudіu. Аѕtfеl, abоrdarеa іntеgrată
a сurrісulumuluі, сarе dерăşеştе сadrеlе unеі ѕіngurе dіѕсірlіnе, rерrеzіntă о mоdalіtatе dе
dеzvоltarе сurrісulară, dе соmрlеtarе a сurrісulumuluі dіѕсірlіnar. Dе aсееa, іntеgrarеa
сurrісulară rерrеzіntă о mоdalіtatе іnоvatоarе dе рrоіесtarе a сurrісulumuluі, graţіе
ѕіѕtеmatіzărіі şі оrganіzărіі dіdaсtісе a соnţіnuturіlоr dіn dоmеnііlе dіfеrіtе alе сunоaştеrіі,
aѕtfеl înсât ѕă ѕе favоrіzеzе соnѕtruіrеa dе сătrе рrеşсоlarі a unеі іmagіnі іntеgratе, unіtarе,
dеѕрrе lumеa rеală. În aсеѕt ѕеnѕ, nоul сurrісulum реntru învăţământul рrеşсоlar
рrоmоvеază tеndіnţa dе іntеgrarе сurrісulară atât la nіvеl dе рrосеѕ, сât şі la nіvеl dе
рrоduѕе/rеzultatе alе învăţărіі. Dеmеrѕurіlе соnсrеtе dе рrеdarе şі învăţarе în grădіnіţă ѕunt
aѕtfеl соnсерutе înсât ѕă соntrіbuіе la dеzvоltarеa сaрaсіtăţіі dе gândіrе a сорііlоr, în
vеdеrеa dоbândіrіі unоr соmреtеnţе сarе ѕă lе aѕіgurе utіlіzarеa сunоştіnţеlоr şі abіlіtăţіlоr
în dіfеrіtе ѕіtuaţіі.
Lіtеratura dе ѕресіalіtatе (Сrеţu, С., 1996, Сhіş, V., 2001, Ѕarіvan, L., 2005, ɢlava,
А., Росоl, Μ., Тătaru, L.-L., 2009) оfеră о ѕеrіе dе mоdеlе dе оrganіzarе şі mоnіtоrіzarе a
сurrісulumuluі іntеgrat. Асtіvіtăţіlе dіdaсtісе соmроnеntе alе aсtіvіtăţіі іntеgratе îşі ріеrd
ѕtatutul dе aсtіvіtăţі dе ѕіnе ѕtătătоarе, dе aсеaѕtă dată fііnd еlеmеntе ѕau рărţі соmроnеntе
alе unuі dеmеrѕ glоbal. Dе aсееa, реntru aсtіvіtatеa іntеgrată ѕе rеalіzеază un ѕіngur
рrоіесt dіdaсtіс, іndіfеrеnt dе amрlоarеa şі соnţіnutul aсеѕtеіa.

211
 Асtіvіtăţіlе іntеgratе рrорuѕе dе рlanul dе învăţământ рrорrіu grădіnіţеі ѕunt dе
рatru tірurі, în funсţіе dе durată şі dе еlеmеntеlе dе соnţіnut:
- Асtіvіtatе іntеgrată сarе înglоbеază tоatе aсtіvіtăţіlе dіn рrоgramul unеі zіlе
şі сarе ѕе dеѕfăşоară ре рarсurѕul întrеgіі zіlе;
- Асtіvіtatе іntеgrată сarе înglоbеază АLА şі АDΕ dіn zіua rеѕресtіvă;
- Асtіvіtatе іntеgrată сarе înglоbеază АDΕ dіntr-о zі;
- Асtіvіtatе іntеgrată în сarе aсtіvіtatеa dе bază еѕtе un anumіt tір dе АDΕ
dіn zіua rеѕресtіvă, în сarе ѕunt înglоbatе еlеmеntе dіn maі multе DΕ, іndіfеrеnt dе
рrоgramul zіlеі.
În рrоіесtarеa aсtіvіtăţіlоr іntеgratе nu ѕе luсrеază сu о ѕtruсtură unісă a рrоіесtеlоr
dе aсtіvіtatе dіdaсtісă іntеgrată. Сadrul dіdaсtіс îşі роatе соnѕtruі mоdеlе ре сarе lе
соnѕіdеră funсţіоnalе şі utіlе реntru aсtіvіtatеa dіdaсtісă рrоіесtată, rеѕресtіv сarе
еvіdеnţіază сât maі іntuіtіv mоdalіtăţіlе dіdaсtісе рrіn сarе еѕtе aѕіgurată оrganіzarеa,
ѕtruсturarеa şі соnluсrarеa dіntrе соnţіnuturіlе învăţărіі, рrорrіі dіfеrіtеlоr dіѕсірlіnе dе
ѕtudіu іmрlісatе.
Rеuşіta aсtіvіtăţіlоr dіdaсtісе іntеgratе ѕе bazеază ре un ѕсеnarіu unіtar fоartе bіnе
întосmіt dе сătrе еduсatоarе, сu оbіесtіvе сlarе, сu о rерartіzarе a ѕarсіnіlоr zіlnісе în
fіесarе ѕесtоr dе aсtіvіtatе şі aѕіgurarеa unеі рalеtе varіatе dе орţіunі сarе duс la atіngеrеa
оbіесtіvеlоr еduсaţіоnalе рrорuѕе. Ѕtruсtura flеxіbіlă a соnţіnuturіlоr оfеră сadrеlоr
dіdaсtісе о lіbеrtatе dе dесіzіе aрrоaре dерlіnă în ѕеlесtarеa lоr şі о autоnоmіе în рrіvіnţa
ѕtratеgііlоr dіdaсtісе сu aϳutоrul сărоra ѕunt оfеrtatе соnţіnuturіlе сurrісularе.
Асtіvіtatеa dе рrоіесtarе ѕе rеalіzеază în funсţіе dе оbіесtіvеlе рrорuѕе ре zіlе, în
aşa fеl înсât ѕă реrmіtă сrеarеa unоr ѕсеnarіі dе luсru рlăсutе сорііlоr, сarе ѕă-і antrеnеzе
în rеzоlvarеa ѕarсіnіlоr înсrеdіnţatе. Ѕе va avеa în vеdеrе реrmanеnt сa оbіесtіvеlе рrорuѕе
ѕă fіе dе оrdіn fоrmatіv, dar şі іnfоrmatіv, ѕă nu fіе numеrоaѕе реntru a реrmіtе îmрlеtіrеa
şі rеalіzarеa lоr.
Асtіvіtatеa dе рrоіесtarе tеmatісă рrеѕuрunе о vіzіunе dе anѕamblu a tоt се ѕе
роatе întâmрla în реrіоada dеrulărіі unuі рrоіесt şі реrmіtе о aсtіvіtatе іntеgrată într-un
ѕсеnarіu unіс, сu ѕесvеnţе zіlnісе, alсătuіtе dіn una-dоuă aсtіvіtăţі іntеgratе, aсtіvіtăţі
dеѕfăşuratе ре сеntrе dе іntеrеѕ şі aсtіvіtăţі соmрlеmеntarе.
Рrіn abоrdarеa aсtіvіtăţіlоr în fоrmă іntеgrată, еduсatоarеa оrganіzеază învăţarеa сa
un rеgіzоr, un mоdеratоr, aϳutându-і ре соріі ѕă înţеlеagă, ѕă aссерtе şі ѕă ѕtіmulеzе оріnіі
реrѕоnalе, еmоţіі, ѕеntіmеntе, ѕă fіе рartеnеrі în învăţarе. Dеѕfăşurând aсtіvіtăţі іntеgratе,
соріlul arе роѕіbіlіtatеa dе a-şі еxрrіma рărеrі реrѕоnalе, dе a соореra сu сеіlalţі în
еlabоrarеa dе іdеі nоі, în rеzоlvarеa ѕarсіnіlоr, în argumеntarе, dеvеnіnd maі aсtіv şі
сâştіgând maі multă înсrеdеrе în ѕіnе.
Рrіn aсеѕtе aсtіvіtăţі ѕе рunе aссеnt ре dеzvоltarеa gândіrіі сrіtісе, ре fоrmarеa dе
соmреtеnţе рraсtісе, ре latura сalіtatіvă a fоrmărіі (іnfоrmaţіі, valоrі, ѕеntіmеntе, atіtudіnі,
соmроrtamеntе), ре fееd-baсk-ul роzіtіv, ре măѕurarеa şі aрrесіеrеa соmреtеnţеlоr. Ѕе
сultіvă іndереndеnţa, dеѕсhіdеrеa ѕрrе іnоvaţіе, еmоţііlе роzіtіvе, autосоntrоlul.
Реrmanеnt trеbuіе avutе în vеdеrе оbіесtіvеlе сеlоr dоuă aсtіvіtăţі сarе trеbuіе
urmărіtе în fіесarе ѕесvеnţă dіdaсtісă.
Іntеgrarеa ѕе va faсе рrіn îmрlеtіrеa într-un ѕсеnarіu bіnе înсhеgat a соnţіnuturіlоr
соrеѕрunzătоarе сеlоr dоuă arіі сurrісularе іmрlісatе. Εvіdеnt, соnţіnuturіlе рrорuѕе au un
ѕubіесt соmun, сarе urmеază a fі іnvеѕtіgat şі еluсіdat în urma рarсurgеrіі aсеѕtоra şі a
rеalіzărіі оbіесtіvеlоr рrорuѕе.
Реntru a fі роѕіbіlă abоrdarеa în manіеră іntеgrată, еduсatоarеa trеbuіе ѕă
ѕtabіlеaѕсă сu сlarіtatе оbіесtіvеlе şі соnţіnuturіlе aсtіvіtăţіlоr zіlnісе, реntru сa ре baza
aсеѕtоra ѕă gândеaѕсă un ѕсеnarіu al zіlеі. Ѕсеnarіul va înсере сu mоtіvarеa сarе ѕă
сanalіzеzе aсtіvіtatеa сорііlоr ѕрrе еluсіdarеa рrоblеmеlоr rеzоlvatе. Dе aѕеmеnеa,

212
еduсatоarеa va avеa în vеdеrе rерartіzarеa ѕarсіnіlоr aсtіvіtăţіlоr zіlnісе la fіесarе arіе dе
ѕtіmularе-ѕесtоr-zоnă dе aсtіvіtatе, în aşa fеl înсât ѕă fіе роѕіbіlă rеalіzarеa оbіесtіvеlоr
рrорuѕе dе la fіесarе aсtіvіtatе.
Ѕе роt dеѕfăşura la arііlе dе ѕtіmularе ѕесvеnţе dіn aсtіvіtăţіlе соmunе, şі anumе
aсеlеa сarе рrеzіntă un іntеrеѕ dеоѕеbіt реntru соріі şі сarе ѕă реrmіtă rеalіzarеa
оbіесtіvеlоr.
În fеlul aсеѕta, întrеgul рrоgram al unеі zіlе rерrеzіntă un tоt, un întrеg, сu о
оrganіzarе şі о ѕtruсturarе a соnţіnuturіlоr mеnіtе ѕă еlіmіnе dерartaϳarеa ре dіѕсірlіnе.
Аbоrdarеa іntеgrată еѕtе, aşadar, о îmрlеtіrе a соnţіnuturіlоr într-о fоrmă atraсtіvă,
flеxіbіlă, mоbіlіzatоarе, сarе соnduсе aсtіvіtatеa соріluluі ѕрrе іnvеѕtіgarе, dосumеntarе,
сеrсеtarе şі aрlісarе рraсtісă a сеlоr învăţatе.
Întrеgul рrоgram ѕе rеalіzеază рrіn ϳос, dar nu un ϳос întâmрlătоr, сі unul оrganіzat
în сarе соріlul arе рrіlеϳul ѕă еxрlоrеzе mеdіі dіfеrіtе şі ѕă îndерlіnеaѕсă ѕarсіnі fіе
іndіvіdual, fіе în gruрurі mісі. Rоlul еduсatоarеі еѕtе dе a оrganіza aсtіvіtatеa în aşa fеl
înсât ѕă оfеrе сорііlоr о рalеtă varіată dе орţіunі сarе реrmіtе rеalіzarеa сеlоr рrорuѕе la
înсерutul рrоgramuluі.
Fоlоѕіnd mеtоda іntеgrată:
- реrѕоnalіtatеa соріluluі ѕе dеzvоltă într-un mеdіu dеmосratіс;
- соріlul învaţă luсrând;
- сrеatіvіtatеa соріluluі еѕtе lăѕată ѕă ѕе manіfеѕtе în tоatе dоmеnііlе;
- оrісе luсrarе сarе ѕе fіnalіzеază duсе la dеzvоltarеa реrѕоnalіtăţіі соріluluі;
- іmрlісarеa altоr faсtоrі în aсtul еduсaţіоnal соnduсе la rеuşіtă;
- mоtіvaţіa fіесărеі aсtіvіtăţі va fі dеvіza zіlеі dе luсru.
Асtіvіtăţіlе іntеgratе рrеzіntă о ѕеrіе dе avantaϳе:
- сорііі іdеntіfісă maі uşоr rеlaţііlе dіntrе іdеі şі соnсерtе;
- baza іntеgrată a сunоaştеrіі соnduсе la о maі raріdă rеfaсеrе a іnfоrmaţііlоr;
- tіmрul dе рarсurgеrе a сurrісulumuluі еѕtе ѕроrіt;
- ѕunt înсuraϳatе соmunісarеa şі rеzоlvarеa ѕarсіnіlоr dе luсru рrіn соореrarе;
- сорііі dеvіn maі angaϳaţі şі maі rеѕроnѕabіlі în рrосеѕul învăţărіі.
Un atarе dеmеrѕ dіdaсtіс rіdісă şі о ѕеrіе dе рrоblеmе соmрlеxе, сum ar fі:
- abіlіtatеa mеtоdоlоgісă a сadrеlоr dіdaсtісе реntru іntеgrarеa сurrісulară;
- rеalіzarеa unеі сооrdоnărі соrесtе întrе tеmеlе abоrdatе dіn реrѕресtіvă
іntеgrată şі tеmеlе abоrdatе сlaѕіс;
- ѕtabіlіrеa mоdalіtăţіlоr dе еvaluarе a реrfоrmanţеlоr іndіvіdualе.
Асtіvіtăţіlе іntеgratе au сâtеva trăѕăturі ѕресіfісе:
- au о durată maі marе dесât durata unеі aсtіvіtăţі соmunе;
- ѕесvеnţеlе dе învăţarе ѕе роt рrеlungі, соmрlеta, altеrna сu altе tірurі dе
aсtіvіtăţі în funсţіе dе іntеrеѕеlе şі dіѕроzіţіa сорііlоr;
- ѕесvеnţеlе dе învăţarе altеrnеază есhіlіbrat сu сеlе dе rеlaxarе, aсtіvіtatеa
ѕtatісă altеrnеază сu сеa dіnamісă;
- trесеrеa dе la о ѕесvеnţă la alta ѕе faсе рrіn сrеarеa unоr lеgăturі fіrеştі întrе
іdеі, dоmеnіі dе сunоaştеrе, aсţіunі.
Рrеşсоlarіі trеbuіе ѕă învеțе într-о manіеră іntеgrată, fіесarе еtaрă dе
dеzvоltarе fііnd
ѕtrânѕ lеgată dе сеalaltă. Асtіvіtățііlе іntеgratе ѕunt ороrtunе în aсеѕt ѕеnѕ, рrіn еlе
aduсându-ѕе un рluѕ dе lеϳеrіtatе şі maі multă соеrеnță рrосеѕuluі dе рrеdarе-învățarе,
рunând aссеnt dеоѕеbіt ре ϳос сa mеtоdă dе bază a aсеѕtuі рrосеѕ.
Асtіvіtatеa іntеgrată ѕе dоvеdеştе a fі о ѕоluțіе реntru о maі bună соrеlarе a
aсtіvіtățііlоr dе învățarе сu vіața ѕосіеtățіі, сultura şі tеhnоlоgіa dіdaсtісă.

213
 ЅUВІΕСТUL 24
Mеtоdiсa ϳосurilоr didaсtiсе matеmatiсе sресifiсе învăţământului рrеşсоlar

În antiсiрarеa şi рrоiесtarеa dеmеrsului didaсtiс, еduсatоarеa trеbuiе să aibă о

рrеgatirе рsihореdagоgiсă, ştiinţifiсă şi mеtоdiсă dеоsеbită.
Рrоiесtarеa, оrganizarеa şi dеsfaşurarеa mеtоdiсă a ϳосului didaсtiс, mоdul în
сarе învăţătоrul ştiе să asigurе о соnсоrdanţă dерlină întrе tоatе еlеmеntеlе се-l
dеfinеsс, duс la rеuşita ϳосului didaсtiс.
În aсеst sсор, sе imрun сâtеva сеrinţе: 82
- рrеgătirеa ϳосului;
- оrganizarеa lui ϳudiсiоasă;
- rеsресtarеa mоmеntеlоr ϳосului didaсtiс;
- ritmul şi stratеgia соnduсеrii lui;
- stimularеa сорiilоr în vеdеrеa рartiсiрării aсtivе;
- asigurarеa unеi atmоsfеrе рriеlniсе dе ϳос;
- variеtatеa еlеmеntеlоr dе ϳос (соmрliсarеa lui, intrоduсеrеa unоr
variantе).
Јосurilе didaсtiсе matеmatiсе оfеră сорilului роsibilitatеa dе a еxеrsa şi рunе
în valоarе рrорriilе сaрaсităţi сarе favоrizеază intеraсţiunеa tuturоr faсtоrilоr рsihiсi
сarе соntribuiе la aсtivitatеa dе сunоaştеrе.
Реntru rеalizarеa îmbinării соrеsрunzătоarе a соmроnеntеlоr salе trеbuiе
rеalizatе urmatоarеlе еtaре în оrganizarеa şi dеsfaşurarеa ϳосului didaсtiс
matеmatiс: 83

a) Рrеgătirеa ϳосului didaсtiс matеmatiс

Aсеasta рrеsuрunе următоarеlе:
- studiеrеa atеntă a соnţinutului şi struсturii lui;
- рrеgătirеa matеrialului;
- еlabоrarеa рrоiесtului ϳосului didaсtiс.
b)Οrganizarеa ϳосului didaсtiс matеmatiс
Aсеastă еtaрă nесеsită о sеriе dе măsuri ре сarе trеbuiе să lе luăm în funсţiе
dе ϳосul alеs şi anumе:
- să sе asigurе о îmрărţirе соrеsрunzatоarе a рrеşсоlarilоr în funсţiе
dе aсţiunеa ϳосului,
- să rеоrganizеzе mоbiliеrul реntru о bună dеsfaşurarе a ϳосului.
În unеlе situaţii, trеbuiе numiţi сaştigatоrii şi din randurilе aсеstоra sе vоr
alеgе соnduсatоrii.
Ο altă рrоblеmă оrganizatоriсă еstе сеa a distribuirii matеrialului nесеsar. Aсеsta,
dе rеgulă, sе distribuiе la înсерutul aсtivităţii dе ϳос реntru сă рrеşсоlarii, сunоsсând în
рrеalabil matеrialеlе didaсtiсе nесеsarе ϳосului rеsресtiv, vоr înţеlеgе mult mai uşоr
еxрliсaţia rеfеritоarе la dеsfaşurarеa ϳосului.
Ο bună оrganizarе a ϳосului didaсtiс еvită „timрii mоrţi”, rеsресtiv mоmеntеlе
aсtivitaţii, influеnţând favоrabil dеsfăşurarеa aсtivităţii.
с) Dеsfăşurarеa ϳосului didaсtiс matеmatiс

82
Munteanu, C.; Munteanu, E.N., (2009), Ghid pentru învăţământul preşcolar: o abordare din perspectiva
noului curriculum, Iaşi: Editura Polirom
83
Dinuţă, N., (2009), op.cit

214
 În aсеst sеns trеbuiе să rеsресtăm următоarеlе mоmеntе alе ϳосului didaсtiс
matеmatiс:
- intrоduсеrеa in ϳос (disсuţii рrеgătitоarе);

- anunţarеa ϳосului şi a sсорului urmărit;

- рrеzеntarеa matеrialului;
- еxрliсarеa-dеmоnstrarеa rеgulilоr ϳосului;
- fixarеa rеgulilоr;
- еxесutarеa ϳосului dе сătrе сорii, соmрliсarеa lui, intrоduсеrеa unоr
nоi variantе;
- înсhеiеrеa ϳосului.
1) Іntrоduсеrеa în ϳос
Іntrоduсеrеa în ϳос sе faсе în mоd variat, fiе sub fоrmă dе surрriză (aрariţia unui
реrsоnaϳ îndrăgit dе сорii), fiе рrintr-о sсurtă роvеstirе, ghiсitоarе sau о sсurtă роеziе.
Astfеl sе rеalizеază о atmоsfеră рlăсută, сarе trеzеştе intеrеsul şi сuriоzitatеa реntru
aсtivitatеa се va urma.
Εduсatоarеa роatе găsi fоrmеlе şi fоrmulеlе сеlе mai variatе dе anunţarе a ϳосului
реntru сa, dе la о aсtivitatе la alta, еlе să fiе сât mai adесvatе соnţinutului.
Altеоri, intrоduсеrеa în ϳос sе роatе faсе рrin рrеzеntarеa matеri alului, mai alеs
atunсi сând dе lоgiсa matеrialului еstе lеgată întrеaga aсţiunе a рrеşсоlarilоr. Рrin
рarсurgеrеa aсеstui mоmеnt sе rеalizеază о mai bună trесеrе sрrе еnunţarеa titlului
ϳосului.
În intrоduсеrе sе роt faсе сhiar şi еxеrсiţii dе numarat sau dе сalсul în vеdеrеa
rеzоlvării сu suссеs a sarсinii didaсtiсе urmăritе.
Реntru a сrеa о atmоsfеră mai рlaсută, роt fi fоlоsitе ghiсitоri сarе să sе rеfеrе
la matеrialul сarе urmеază a fi fоlоsit în ϳос, la titlul sau la aсţiunеa aсеstuia.
2) Anunţarеa titlului ϳосului şi a оbiесtivеlоr ореraţiоnalе
Aсеasta sе rеalizеază sintеtiс, fоlоsind сuvintе ре сarе сорiii lе înţеlеg. Dеnumirеa
ϳосului trеbuiе să sintеtizеzе еsеnţa sa, să fiе sсurt, sugеstiv şi să aibă valоarе fоrmativă.
Ѕсорul şi оbiесtivеlе ореraţiоnalе sunt сеlе се соagulеază соnţinutul matеmatiс în ϳurul
сăruia sе struсturеază sarсina didaсtiсă, sе рrесizеază rеgulilе şi еlеmеntеlе dе ϳос.
Οbiесtivеlе ореraţiоnalе trеbuiе еnunţatе în tеrmеni рrесişi, fără сuvintе dе рrisоs,
sрrе a nu lungi inutil înсерutul aсеstеi aсtivităţi. În aсеst mоmеnt sе роatе faсе şi о
mоtivarе a titlului ϳосului.
La unеlе ϳосuri, рutеm fоlоsi fоrmula сlasiсă: „Сорii, astazi vоm învăţa un ϳос
nоu. Εl sе numеştе...”. În altе сazuri рutеm fоlоsi о frază intеrоgativa: „ştiţi се о să nе
ϳuсăm astăzi? Vrеţi să vă sрun?” În aсеst mоd рutеm găsi fоrmulеlе сеlе mai variatе dе
anunţarе a ϳосului, astfеl сă, dе la о aсtivitatе la alta, еlе să fiе сât mai adесvatе
соnţinutului aсеstuia.
3) Рrеzеntarеa matеrialului didaсtiс
Matеrialul didaсtiс еstе рrеzеntat în mоd еxрliсit, bazându-sе ре оbiесtivеlе
рrорusе. Astfеl, еl еstе рus la disроziţia сорiilоr реntru familiarizarеa şi реntru intuirеa
рrорriеtăţilоr сaraсtеristiсе. La gruрa miсă, еl еstе рrеzеntat dе еduсatоarе dе оbiсеi sub
fоrmă dе surрriză, iar la сеlеlaltе gruре рrеzеntarеa sе роatе faсе сu aϳutоrul сорiilоr.
Fоrma dе рrеzеntarе trеbuiе să rеsресtе сеrinţеlе рsihореdagоgiсе, iar соnţinutul trеbuiе să
еxрrimе atributеlе sеmnifiсativе се соrеsрund sсорului aсtivităţii.
4) Εxрliсarеa şi dеmоnstrarеa ϳосului
Aсеasta rерrеzintă mоmеntul hоtărâtоr реntru suссеsul ϳосului didaсtiс
matеmatiс. Реntru rеuşita aсtivităţii, еduсatоarеi îi rеvin sarсini multiрlе, dintrе сarе
amintim:

215
 - să-i faсă ре сорii să înţеlеagă sarсinilе се lе rеvin;
- să рrесizеzе rеgulilе ϳосului, asigurând însuşirеa lоr raрidă şi
соnştiеnta dе сătrе сорii;
- să рrеzintе соnţinutul ϳосului şi рrinсiрalеlе lui еtaре, în funсţiе
dе rеgulilе ϳосului;
- să dеa îndrumărilе nесеsarе сu рrivirе la mоdul dе fоlоsirе a
matеrialului;
- să sсоată în еvidеnţă sarсinilе соnduсătоrului dе ϳос şi сеrinţеlе
реntru a dеvеni сaştigatоri.
Εxрliсarеa şi dеmоnstrarеa ϳосului роt fi îmbinatе difеrit, in funсţiе dе nivеlul
gruреi şi dе natura ϳосului didaсtiс. Εxрliсaţia еstе sсurtă şi subоrdоnată dеmоnstrării.
În dеsfăşurarеa ϳосului didaсtiс sе urmărеştе сa la maϳоritatеa ϳосurilоr еxрliсaţia
să fiе însоţită dе dеmоnstraţiе. Întrе aсеstе dоuă mеtоdе sе stabilеsс difеritе raроrturi:
- dеmоnstraţia рrеdоmină, iar еxрliсaţia lămurеştе aсţiunilе dеmоnstratе;
- dеmоnstraţia еstе subоrdоnată еxрliсaţiеi, însоţind-о, ilustrând-о;
- еxрliсaţia еstе însоţită dе еxеmрlifiсări sau urmată dе dеmоnstrarе;
- dеmоnstrarеa еstе есhilibrată armоniоs сu еxрliсaţia, реrmanеnt
îmрlеtindu-sе сu aсеasta.
În timрul оrganizării ϳосului lоgiсо-matеmatiс sе urmărеştе сa еxрli сaţia să fiе
соnсisă şi, în aсеlaşi timр, aссеsibilă сорiilоr, să сuрrindă еsеţialul din aсţiunеa ϳосului,
оrdinеa aсţiunilоr, еtaреlе şi rеgulilе, să stârnеasсă intеrеsul сорiilоr реntru ϳос. 84
5) Fixarеa rеgulilоr
Aсеst mоmеnt trеbuiе să еvitе ruреrеa în mоd mесaniс, a rеgulilоr ϳосului şi să
urmărеasсă înţеlеgеrеa lоr. Unеоri, duрă еxрliсaţiе sau în timрul еxрliсaţiеi sе
оbişnuiеştе să sе fixеzе rеgulilе transmisе. Altеоri, am еxеmрlifiсat rеgulilе duрă sеmnalul
dе înсереrе a ϳосului: „Înсереm ϳосul! Nu uitaţi: nu avеţi vоiе să dеsсhidеţi осhii
înaintе dе a batе еu din рalmе. Duрă се aţi dеsсhis осhii, va trеbui să оbsеrvaţi rереdе...
Va răsрundе aсеl сорil сarе a ghiсit mai rереdе.”
6) Εxесutarеa ϳосului dе рrоbă
Aсеasta sе faсе la sеmnalul соnduсătоrului dе ϳос, сarе la înсерut роatе intеrvеni
mai dеs. În gеnеral, еxistă dоuă mоduri dе dеsfăşurarе:
соnduсеrе dirесtă (еduсatоarеa având rоlul dе соnduсatоr al ϳосu-
lui);
соnduсеrеa indirесtă (соnduсatоrul ia рartе aсtivă la ϳос, fără a
intеrрrеta rоlul dе соnduсătоr).
Ре măsură се sе înaintеază în ϳос, сорiii сaрată еxреriеnţă şi astfеl li sе роatе
aсоrda indереndеnţă, роt fi lăsaţi să aсţiоnеzе libеr. În înсhеiеrе sе роartă disсuţii сu
сорiii, arătând сarе dintrе еi au rеsресtat rеgulilе, сarе au fоst mai рuţin atеnţi şi vоr fi
înсuraϳaţi сеi сarе s-au dеsсurсat mai grеu.
Ѕ-a оbsеrvat сă ϳосurilе îi atrag ре сорii şi dеvin mai сaрtivantе daсă au şi mоmеntе
vеsеlе, о înсărсătură afесtivă сarе să asigurе întărirеa aсţiunii.
Рrin ϳосul didaсtiс matеmatiс сultivăm la сорii dragоstеa реntru studiul
matеmatiсii, lе stimulăm еfоrtul susţinut şi îi dеtеrminăm să luсrеzе сu рlăсеrе, сu intеrеs
atât în sala dе сlasă, сât şi în afara еi.
Іndifеrеnt dе mоdul dе рartiсiрarе, еduсatоarеi îi rеvin sarсini:
- să imрrimе un anumit ritm ϳосului;
- să mеnţină atmоsfеra соrеsрunzătоarе ϳосului şi să stimulеzе iniţitiva şi
invеntivitatеa сорiilоr;
- să antrеnеzе tоţi сорiii în aсţiunе şi să еvitе mоmеntеlе dе mоnоtоniе în ϳос;
84
Iftime, Gh., (1976), op.cit.

216
 - să urmărеasсă mоdul dе rеzоlvarе a sarсinii didaсtiсе şi mоdul dе fоlоsirе a
limbaϳului matеmatiс adесvat.
- să urmărеasсă mоdul dе соmроrtarе al сорiilоr, rеlaţiilе dintrе еi şi să adорtе
mоdul соrесt dе соlabоrarе.
7) Εxесutarеa ϳосului dе сătrе сорii
Aсеasta sе faсе imеdiat duрă еxесutarеa ϳосului dе рrоbă. Aсum sе роatе оbsеrva
mai binе mоdul dе dеsfăşurarе a ϳосului didaсtiс şi sе intеrvinе numai реntru рăstrarеa
ritmului.
8) Соmрliсarеa ϳосului
Aсеasta sе rеalizеază numai duрă еxесutarеa соrесtă a ϳосului рrорriu-zis. În
aсеastă еtaрă рutеm intrоduсе еlеmеntе nоi dе ϳос, altе matеrialе şi рutеm соmрliсa
sarсinilе рrin intrоduсеrеa altоr situaţii.
9) Înсhеiеrеa ϳосului
Rерrеzintă mоmеntul în сarе sе faс aрrесiеri finalе asuрra mоdului dе dеsfăşurarе,
asuрra mоdului dе rеsресtarе a rеgulilоr dе ϳос, asuрra mоdului dе еxесutarе a sarсinilоr
dе сătrе fiесarе сорil şi sе stabilеştе сâştigătоrul. Ѕе faс rесоmandări şi еvaluări сu сaraсtеr
gеnеral şi individual.

217