RELATIA DINTRE JOC-INVATARE- CREATIE

Jocul, prieten nelipsit al copilului reprezint pentru perioada precolar

principala activitate, fiind o form de manifestare , o activitate care i reunete pe copii i
n acelai timp i reprezint. n decursul jocului copilul acioneaz asupra obictelor din
jur, cunoate realitatea, i satisface nevoia de micare, dobndete ncredere n forele
proprii, i mbogete cunotinele. Manifestndu-i dorina de a participa la viaa i
activitatea celor din jur, copilul ii asum rolul de adult, reproducnd activitatea i
raporturile lui cu ceilali oameni. nsui posibilitatea de a-i imagina realitatea, de a o
reflecta, reprezint pentru copil sensul jocului. Prin aceast activitate copilul i satisface
nevoile prezente i se pregtete de viitor.
Activitate dominanta, fundamentala la varsta prescolaritatii, jocul reprezinta o
forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului, permitandu-i acestuia sa
patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ, sporindu-ti totodata intregul potential de
care dispune. Folosirea rationala a unor procedee de joc in activitatile comune, in unitate
cu particularitatile psihologice ale invatarii la varsta prescolara, duce la realizarea unui
echilibru intre joc si invatare, cu efecte formative in psihogeneza copilului.
Relatia joc invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in varsta.
Ponderea pe care o detine jocul didactic la grupa mica, se explica prin particularitatile
psihologice caracteristice acestei varste: perceptia, memoria, gandirea nu sunt deprinse
inca de actiune, procesele de gandire apar ca operatii ajutatoare cuprinse in activitatea
practica, nu ca aparitii mintale pentru rezolvarea unor probleme, reactiile emotive sunt
foarte vii, sunt atrasi repede de stimulii externi activitatii, rezistenta la efort intelectual de
durata este scazuta, particularitati ce confera invatarii la aceasta varsta aceste
caracteristici
Jocul - activitate dominanta la varsta prescolara , are rol hotarator in evolutia copilului.
La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de
modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului, dar si de durata si
ponderea sa. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii
copilului, favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare.Fiind activitatea de
baz n grdini ,cuprinde toate ariile de activitate realiznd procesul de nvare ntr-un
mod atractiv, antrenant i uor asimilabil de ctre copil. Copilul se joac de la intrarea n
grdini pn la micul dejun, n timpul activitilor didactice de diminea, apoi se joac
serios n cadrul activitilor comune, apoi se distreaz jucndu-se n timpul activitilor
complementare . Invatarea imbraca diferite forme in functie de particularitatile
caracteristice varstei prescolare. Forma specifica de realizare a invatarii la acesta varsta
este jocul didactic. Prin specificul sau, jocul didactic corespunde particularitatilor
copilului prescolar, inlesnind realizarea sarcinilor didactice intr-o forma accesibila,
pregatindu-l pentru integrarea in celelalte forme organizate de invatare.

innd seama de sarcinile educaiei precolarului i de influena formativ a jocului

asupra copilului, pedagogia precolar clasific jocurile n: jocuri de creaie, jocuri de
construcie, jocuri didactice, jocuri logice, jocuri de micare, jocuri distractive.
Jocul de creaie este cea mai rspndit i ndrgit activitate, prin el copiii prelucreaz
i transpun pe plan imaginar impresiile pe care le au despre realitataea nconjurtoare,
jocul refelctnd raportul dintre copil i mediul social. Copilul intrat n grdini trece din
familie n contact direct cu ceilali copii, ntr-o activitate organizat de observare a
mediului social n care sunt prezentate aspectele practice ale vieii adulilor, precum i
relaiile dintre ei. Copiii creaz astfel jocuri ca: De-a mama, De-a doctorul, De-a
magazinul, etc.
Jocul de construcie reproduce cu mijloace scopuri lucide unele construcii sau obiecte
din mediul nconjurtor. Copiii, gsind la grdini un bogat material de construcie,
nva s realizeze treptat diferite modele, fie din imaginaie, fie dup o tem dat. Astfel,
ei construiesc diferite maini, roboi, avioane. Materialul folosit este divers: cuburi,
rotodiscuri, leggo, materiale plastice i din natur.
Jocul didactic are un caracter mult mai pronunat dect celelalte jocuri i se
utilizeaz n grdini n scopul mbogirii i aprofundrii experienei cognitive a
copiilor, precum i n vederea dezvoltrii proceselor psihice de reflectare direct i
nemijlocit a realitii. Jocurile didactice se practic att n cadrul activitilor comune,
ct i n afara lor, ele fiind nite activiti accesibile i atractive copiilor prin intermediul
crora se realizeaz majoritatea sarcinilor instructiv educative n grdini. Coninutul
jocului este dat de cunotinele copiilor despre plante, animale, obiecte, anotimpuri,
activitatea oamenilor, referiri la reprezentri matematice. Folosirea rationala a unor
procedee de joc in activitatile comune, in unitate cu particularitatile psihologice ale
invatarii la varsta prescolara, duce la realizarea unui echilibru intre joc si invatare, cu
efecte formative in psihogeneza copilului.
Sarcina didactic apare ca o problem de gndire i d sensul jocului i atracia copilului
spre el. De aceea sarcina didactic nu trebuie s fie prea grea pentru a demoraliza copiii,
dar nici prea uoar pentru a-i plictisi.
Regulile jocului arat copiilor cum s se joace, cum s rezolve sarcina didactic i sunt
condiionate de coninutul fiecrui joc.
Elementele de joc, o alt component a jocului didactic fac ca rezolvarea sarcinii
didactice s fie plcut i atractiv pentru copii. Ele const n: momente de ateptare,
surprize, ghicire, micare, ntrecere, galerie, aplauze.
Jocul didactic are o mulime de valene formative. Prin intermediul lui se activeaz
vocabularul i limbajulcopiilor, se corecteaz deficienele de exprimare, se formeaz
deprinderea de exprimare corect, coerent, n propoziii logice.
Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot desfura jocuri ca: Deschiode urechea
bine, Al cui glas este, etc. Prin jocuri ca: Gsete cuvntul potrivit se urmrete
activizarea vocabularului, spontaneitatea gndirii prin realizarea unor exerciii verbale.
Jocurile didactice pentru cunoaterea mediului au ca scop consolidarea i verificarea
cunotinelor copiilor n urma observrilor, a lecturilor dup imagini, a plimbrilor i
vizitelor (La pia, Cnd se ntmpl, Cu ce cltorim).

Jocul didactic matematic constituie i el un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor

numratului i socotitului (Completeaz ce lipsete, Cine aeaz mai bine etc.)
Jocul logic ca modalitate de educare i instruire intelectual a precolarului realizeaz o
mbinare optim ntre obiectivele urmrite, coninutul activitii Prin jocurile logice se
urmrete dezvoltarea gndirii cu operaiile, efectuarea n practica jocului a unor operaii
matematice specifice. Se desfcoar cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel
conceput, nct conduce copiii ctre o nelegere intuitiv i concret a matematicii
(Aeaz-m la csua mea, Ghicete cine sunt etc.)
Jocul de micare interesul copiilor pentru micare, n general, este foarte mare la
aceast vrst, dorina lor are la baz dorine de ordin fiziologic. Ele au ca i scop, pe
lng clirea organismului i ntrirea sntii, dezvoltarea armonioas a tuturor grupelor
musculare, prevenirea localizrii unor atitudini vicioase, creterea capacitii intelectuale,
crearea unei bune dispoziii. Jocurile cu caracter sportiv au dinainte stabilite regulile i
momentele competitive. Regulile precizeaz micrile i aciunile necesare n joc
(oarecele i pisica, Raele i vntoru, Trenul etc.)
Jocurile distractive sunt tratate de obicei ca jocuri de micare. Aceast ncadrare este
unilateral deoarece latura principal a acestor jocuri nu o constituie executarea unor
micri, ea realizndu-se prin posibilitatatea minii i prin spiritul de observaie. Se
caracterizeaz prin faptul c este un joc cu tem i reguli stabilite anterior n majoritatea
cazurilor, specificul lui fiind c att micrile, ct i cunotinele copilului reprezint un
mijloc prin care se realizeaz amuzamentul (Zboar, zboar, Baba Oarba etc.)
Omul prin natura sa nu este ndreptat cu totul nspre satisfacerea material, ci el ncearc,
din copilrie nc, s-i construiasc situaii pline de suspans, prin care s cunoasc ceva
nou, s se pregteasc pentru viaa cea de toate zilele ntr-un mod ct mai creativ, reuind
astfel s-i urmreasc i s-i mplineasc elurile propuse n via. Prin joc sunt
ncercate i exersate moduri de comportament n via, sunt testate reacii la diferite
situaii i sunt formate atitudini. Copiii nu pot menine suspansul pentru un timp mai
ndelungat, de aceea ei pot repeta situaiile de joc la infinit, pn ce au nvat ceva din
acestea. Astfel jocul devine o metod important de nvare i memorare. n dezvoltarea
fizic i psihic a copiilor jocul ocup un loc de frunte, fiecare form de joc fiind un act
de nvare. Jocul este o metod, care are un mare potenial de formare i dezvoltare a
personalitii complete (corp raiune suflet).
Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament.
El formeaza, dezvolta si restructureaza intreaeaga viata psihica a copilului. Prin joc
copiii isi dezvolta perceptiile, reprezentarile, creativitatea, isi amplifica posibilitatile
memoriei, isi formeaza insusirile vointei, rabdarea, perseverenta, stapanirea de sine.
Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii,
responsabilitatea, cinstea, curajul. n joc apar si primele elemente de nvare, care
prezint un caracter spontan si neintenionat. Pe parcurs ele sunt ntregite de nvarea
propriu-zisa organizat, efectuat n cadrul activitilor frontale dirijate, unde se
realizeaz importante obiective instructive si formative. De la o grupa precolar la alta
aceste activiti ocupa un loc tot mai nsemnat n viaa copilului, pregtindu-l din punct
de vedere psihologic pentru nvarea de tip colar. Prin urmare, nvarea propriu-zisa,
dirijat de adult n mod organizat si bazat tot mai mult pe activitatea limbajului i
gndirii intervine n viaa copilului la vrsta precolar. ntrebarea care se pune este daca

aceast nvare poate fi considerata motivat ? Primele forme de motivaie se manifest

n jocurile copilului precolar, avnd un caracter intrinsec activitii respective i tot n
joc apar primele elemente de nvare. Aceast nvare nu are ns o motivaie proprie, ea
fiind direct legat de motivaia jocului, n cadrul cruia se efectueaz, fapt ce-i confer un
caracter neintenionat i ntr-o anumit msur ntmpltor. Dup expresia lui Vagotski,
copilul nva "dup un program propriu" pe temeiul motivelor jocului. Cu totul alta este
situaia nvrii dirijate realizate prin activitile frontale care impun 11 copilului
ndeplinirea unor sarcini, scopuri precise puse n fa de educatoare. Realizarea acestor
sarcini precise si concrete prezint o anumit semnificaie pentru copii, iar reuita i
valoarea lor formativ, inclusiv n ceea ce privete motivele nvrii depind de modul n
care copiii sunt ajutai s surprind i s neleag valoarea lor sociala i personal. Prin
urmare, motivele nvrii apar la precolari ca rezultat al interiorizrii cerinelor acesteia,
a influenelor din afar a copilului. Deci, vrsta precolar poate fi socotit ca etapa
iniiala de valorificare a predispoziiilor n direcia dezvoltrii multilaterale i de
manifestare a primelor posibiliti de nsuire a deprinderilor intelectuale. Fr a se
confunda cu motivele jocului, motivele nvrii au totui o anumita legtura cu jocul,
pentru c n joc, copilul efectueaz prima nvare chiar daca ea este neintenionat.
Aceasta nvare va cpta apoi un caracter motivat (datorit scopurilor fixate de
educatoare) intenionat, voluntar. n acest mod vrsta precolar pregtete premisele
psihologice necesare constituirii unui sistem de motive care va trebui s stea la baza
activitii de nvare, pentru a-i asigura trinicia i eficien. La vrsta precolar,
nvarea are specificul ei, particularitile ei care sunt de fapt un rezultat al legturilor
reciproce ce stabilesc ntre joc i nvare pe parcursul perioadei precolare. Dar aceast
relaie ntre cele doua forme da activitate nu rmne constant pe tot parcursul perioadei
precolare. Pe msur ce se face trecerea de la o grup la alta, activitatea de nvare este
tot mai vizibil. n jocurile copiilor de grup mare motivele nvrii ncep s apar net
exprimate, copiii manifestnd un viu interes pentru o form mai organizat de activitate,
pentru nvtur. Aceasta dovedete c ei au atins nivelul dezvoltri psihice
corespunztoare,i au nsuite deprinderile intelectuale necesare pentru a putea intra n
coal. Acest fapt se poate constata dac vom compara felul n care se joaca "de-a coala"
precolarii mijlocii i mari. n jocul copiilor de grup mijlocie sensul principal al nvrii
nu este oglindit. La ei elementul dominant l constituia rolurile i aciunile care decurg
din subiectul jocului, nvarea ca atare, nu apare deloc. La grupa mare nu se poate spune
acelai lucru; n centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de 12 nvare. Aciunile de
joc constau n "a scrie", "a citi", "a rezolva" care nva, nvtura ocupnd un loc central
ca activitate specific vieii colare. Aceasta dovedete c avem de a face cu o nou
atitudine a copilului fa de activitatea de nvare, c el s-a ridicat la o treapt superioar
de nelegere a semnificaiei sociale a acestei activiti. putem spune c relaia jocnvare la diferite etape ale vrstei precolare este condiionat de nivelul general de
dezvoltare psihic a copilului. Dar pe msura introducerii treptate a elementelor de
nvare i produce schimbri vizibile i n activitatea psihic a copilului. La vrta
precolar mic asimilarea cunotinelor si formarea deprinderilor sunt indisolubil legate
de joc. Deocamdat, pe copii nu-i intereseaz sa obin un anumit rezultat, iar nsuirea
deprinderilor nu constituie pentru ei o problema de rezolvat. Cu toate acestea prin
mbinarea elementelor de nvare cu cele de joc i invers, copilul i nsuete unele
cunotine i face primii pai spre formarea deprinderii de munc intelectuala. La

precolarii mari, procesul da nsuire de cunotine, formare de deprinderi, ncepe s se

elibereze de aciunile implicate n joc, dezvoltndu-se interesul pentru cunotine
comunicate verbal, pentru observarea i comentarea de ilustraii, pentru socotit si
numrat. Aceast cotitur se produce cnd se intensific funcia reglatoare a sistemului
verbal. La aceasta vrst copilul pune ntrebri i cere educatoarei precizri in legtur cu
efectuarea anumitor teme i cerine, ceea ce dovedete c nainte de a-i ncepe lucrul el
i reprezint aciunea respectiv pe plan mintal, se gndete la ceea ce are de fcut.
Odat cu aceasta ncep s se contureze anumite "procedee" i deprinderi de munca
intelectual. Precolarul mare nelege mai bine problema care i se pune n fa, caut s
gseasc mijloace adecvate pentru rezolvarea lor i ncepe s simt atracie pentru nsui
procesul muncii intelectuale desfurate. I se dezvolt atitudinea critic i capacitatea de
apreciere i autoapreciere a posibilitilor i rezultatelor proprii precum i a altor copii. n
felul acesta n procesul desfurrii activitilor organizate sunt create premisele
psihologice ale pregtirii precolarului pentru activitatea de nvare din coala. Prin
urmare, aceste forme de activitate, joc i nvare, exercit o influen pozitiv asupra
dezvoltrii psihice generale a copilului. La rndul lor, ele sufer influena pozitiv a
acestor dezvoltri. Nivelul superior al dezvoltrii psihice acioneaz pozitiv asupra
nivelului la care se desfoar cele doua forme de activitate. n aceasta const, aadar,
influena reciproc, relaia dialectic joc i nvare pe de o parte i dezvoltarea psihica
general, pe de alta parte. Fiind factori importani ai dezvoltrii psihice, jocul i nvarea
sunt n acelai timp i un efect al acestei dezvoltri. Un loc important n pregtirea
copilului pentru coal l ocup activitile matematice care au un rol activ n dezvoltarea
(gndirii, att prin formarea copiilor cu cunotine, cat i prin formarea deprinderilor
matematice. Parcurgnd drumul de la concret la abstract i de la abstract la concret, n
formarea noiunilor matematice, efectund calcule cu numere, ptrunznd n esena
fiecrei probleme pentru a stabili corelaia dintre mrimile cunoscute i mrimea cutat,
procesele psihice ale copilului, operaiile gndirii sunt stimulate printr-o activitate din ce
n ce mai vie, copilul percepe nsuirile cantitative ale lumii reale prin intermediul
diferiilor analizatori. Astfel, n procesul de numrare este activizat att analizatorul
vizual ct si cel auditiv, tactil i motric. Odat cu formarea reprezentrilor i nsuirea
cunotinelor matematice se mbogete si vocabularul cu cuvinte i expresii specifice
aritmeticii, respectiv cu numeralele cardinale i ordinale, cu unele adverbe de cantitate:
'mult, "puin, "tot attea", "egal" "minus", "plus", etc.
Activitile matematice stimuleaz i alte procese psihice ca imaginaia, memoria. n
procesul de nsuire a cunotinelor matematice este intens activizat memoria deoarece
copiii trebuie s rein, s pstreze i s reproduc in mod contient cunotinele
dobndite. Rez olvarea unor situaii noi aprute n desfurarea unei activiti matematice
solicit participarea activa a imaginaiei..nvnd s numere sau s fac unele calcule
simple, copiii i formeaz o serie de caliti i deprinderi utile. Exerciiile de numrat i
socotit asigura condiii favorabile pentru formarea posibilitilor de autocontrol i
activitate independent. lat deci c pentru transmiterea cunotinelor i formarea
deprinderilor matematice, avnd n vedere multiplele lor valene, formative, se impune
mbinarea jocului cu nvarea.
La vrsta precolar, nvarea are specificul ei, particularitile ei care sunt de fapt un
rezultat al legturilor reciproce ce stabilesc ntre joc i nvare pe parcursul perioadei
precolare. Dar aceast relaie ntre cele doua forme da activitate nu rmne constant pe

tot parcursul perioadei precolare. Pe msur ce se face trecerea de la o grup la alta,

activitatea de nvare este tot mai vizibil. n jocurile copiilor de grup mare motivele
nvrii ncep s apar net exprimate, copiii manifestnd un viu interes pentru o form
mai organizat de activitate, pentru nvtur. Aceasta dovedete c ei au atins nivelul
dezvoltri psihice corespunztoare,i au nsuite deprinderile intelectuale necesare pentru
a putea intra n coal. Acest fapt se poate constata dac vom compara felul n care se
joaca "de-a coala" precolarii mijlocii i mari. n jocul copiilor de grup mijlocie sensul
principal al nvrii nu este oglindit. La ei elementul dominant l constituia rolurile i
aciunile care decurg din subiectul jocului, nvarea ca atare, nu apare deloc. La grupa
mare nu se poate spune acelai lucru; n centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de
invare Cu toate acestea prin mbinarea elementelor de nvare cu cele de joc i invers,
copilul i nsuete unele cunotine i face primii pai spre formarea deprinderii de
munc intelectuala.
La precolarii mari, procesul da nsuire de cunotine, formare de deprinderi, ncepe s
se elibereze de aciunile implicate n joc, dezvoltndu-se interesul pentru cunotine
comunicate verbal, pentru observarea i comentarea de ilustraii, pentru socotit si
numrat
Copilul poate fi pregatit pentru a dramatiza, facandu-l sa cunoasca valoarea
gestului si a jocului interior. El trebuie lasat sa joace personajul preferat - vom putea
observa cum trece de la simpla imitare la momentul cand nu va mai maimutari
personajul, ci va fi chiar personajul. Este capabil chiar sa interpreteze toate rolurile din
aceeasi poveste, fara a imita educatoarea sau colegul care l-a precedat.
Jocurile de rol, dramatizarile trebuie sa-i permita copilului sa se elibereze. Sa il
lasam sa joace jocul si a-l juca pe cat posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru 'al face sa iasa din insusi', sa re gaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile
impuse de societate, sa dea curs imaginatiei creatoare, nonconformiste. Toate acestea vor
imbunatati comunicarea, care va deveni astfel eficienta . Prin aceste jocuri si dramatizari
copilul va intelege ca nu este o simpla marioneta si, daca vrea sa comunice tot ceea ce ar
dori sa spuna, trebuie sa faca apel incetul cu incetul la intreaga sa imaginatie, la
observare si sensibilitate.
Jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana, copilul imita si reproduce selectiv
modele de comportamente oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt in acord
cu dorintele si preferintele sale. Copilul va fi tentat sa imite roluri de adulti spre 5-6 ani.
Ii place sa cante si sa danseze.
Jocul e un bun prilej de asimilare a experientei de viata, de imitare a atitudinilor si
comportamentelor adultilor, de implicare emotionala activa (in joc, copilul exprima
diverse trairi: bucuria, tristetea, afectiunea, gelozia etc, el le intelege treptat si devine
constient de ele). Totodata jocul are si un caracter educativ: imitand si identificandu-se
cu personajele pozitive din povesti, ei devin sensibili la valori ca: adevar, bine, frumos,
dreptate si la formarea unor trasaturi caracteriale: bunatate, rabdare, harnicie, curaj,
perseverenta etc. Jocul. devine astfel un instrument si un mijloc in dezvoltarea
emotionala, cognitiva si sociala
. Intrucat jocul, prin excelenta, constituie cadrul specific al unui antrenament al
spontaneitatii si al libertatii de expresie, el reprezinta un stimul important in cultivarea
receptivitatii si sensibilitatii, a mobilitatii si flexibilitatii psihice. El sporeste vigoarea
actionala a copilului, dinamismul sau si amplifica nevoia de activitate si explorare a

noului, de imaginatie si elaborare. Daca avem in vedere aceste elemente, cat si faptul ca
jocul ofera si posibilitatea dezvoltarii naturii copilului, a fortelor sau capacitatilor sale,
intelegem de ce activitatea ludica ofera unele dintre cele mai semnificative premise
pentru creativitatea copilului si pentru dezvoltarea ulterioara a acestuia.
Copiii interpreteaza de obicei povestile care le sunt citite. Ei vor urmari sa reflecte in
jocul lor povestirea, vor interpreta faptele si actiunile eroilor.
Transpunandu-se in diferite roluri, copilul incepe sa inteleaga, sa simta modul
de a fi al altor persoane, care poate fi diferit de modul propriu. Prin miscarea scenica,
prin jocurile de pantomima poate constientiza anumite gesturi, miscari, atitudini, ca apoi
exersandu-Ie sa le poata insusi. Prin jocul de creatie cu subiect din basme si povesti
copilul se transpune intr-o lume mirifica, a tuturor posibilitatilor, constientizand
caracterul ei nereal stiu ca nu este asa, dar asa as vrea sa fie.
Copilul poate fi pregatit pentru a dramatiza, facandu-l sa cunoasca valoarea
gestului si a jocului interior. El trebuie lasat sa joace personajul preferat - vom putea
observa cum trece de la simpla imitare la momentul cand nu va mai maimutari
personajul, ci va fi chiar personajul. Este capabil chiar sa interpreteze toate rolurile din
aceeasi poveste, fara a imita educatoarea sau colegul care l-a precedat.
Jocurile de rol, dramatizarile trebuie sa-i permita copilului sa se elibereze. Sa il
lasam sa joace jocul si a-l juca pe cat posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru 'al face sa iasa din insusi', sa re gaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile
impuse de societate, sa dea curs imaginatiei creatoare, nonconformiste. Toate acestea vor
imbunatati comunicarea, care va deveni astfel eficienta . Prin aceste jocuri si dramatizari
copilul va intelege ca nu este o simpla marioneta si, daca vrea sa comunice tot ceea ce ar
dori sa spuna, trebuie sa faca apel incetul cu incetul la intreaga sa imaginatie, la
observare si sensibilitate.
La copiii mici, creativitatea ar trebui sa se axeze pe generarea de idei.
Raspunsurile copiilor pot fi populare sau originale, cele originale atestand potentialul
creativ. Astfel, un copil de 4 ani intrebat ce obiecte de culoare rosie cunoaste, va enumera
nu numai camioane si mere, dar si pojarul si mainile reci.
Stim cu totii ca, copii de varsta prescolara se joaca tot timpul. Aceasta confera
conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea; tot
prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica
La varstele mici trecerea de la fantezie la realitate se face foarte usor. Un
copil care se joaca mult singur, care vorbeste cu jucariile, cu prietenii lui imaginari, cu
personajele preferate se dezvolta normal. Nu inseamna ca are o problema de adaptare.
Jocul copiilor ar trebui sa fie incitant. Copiii au nevoie sa viseze, sa
impleteasca lumea realului cu cea a fantasticului, pentru ca mai tarziu sa se adapteze mai
bine realitatii. cu subiecte din viata cotidiana, copilul imita si reproduce selectiv modele
de comportamente oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt in acord cu
dorintele si preferintele sale. Copilul va fi tentat sa imite roluri de adulti spre 5-6 ani. Ii
place sa cante si sa danseze. Iata-I costumat in hainele adultului si imitand
comportamentul lui. lat-o pe fetita - 'Alba ca Zapada', Scufita Rosie iar pe baiat - II Fat
Frumos, 'Hercule' Lumea posibilului, a fantasticului, 'Tara Minunilor' impregneaza jocul
copilului.