Sunteți pe pagina 1din 5

EDUCAREA CREATIVITATII LA COPII PRESCOLARI Autor:Educatoare Ionel Atena Steluta, G.P.N.

Rusetu, Judetul Buzau MOTTO:Fiecare om este creativ; Trebuie ins ca el s-si dea seama. Prescolaritatea reprezinta varsta la care este imperios necesara stimularea potentialului creativ al copilului, neevidentiat sau neexprimat inca, prin cunoasterea si stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente si prin sustinerea manifestarilor printr-o motivatie intrinseca; de la aceasta varsta trebuie cultivate unele valori, precum originalitatea, perseverenta, interesele cognitive dar si artistice. Atitudinea adultului fata de copil, aprobativa si mai ales participativa, amplifica disponibilitatile creative. Numai un educator deschis, cald, apropiat va stimula potentialul creativ. Creativitatea, ca produs se caracterizeaza prin noutate, originalitate, aplicabilitate, armonie, relevanta. In general, la aceasta varsta, copilul are tendinta de a-l imita pe celalalt si de a repeta cuvintele care au fost apreciate de adult. De aceea se impune orientarea prescolarului spre original si util. Educatorul , parinte sau cadru didactic, va avea grija sa aprecieze toate stradaniile copilului, chiar si atunci cand ele nu corespund unor criterii riguroase, si sa-l mobilizeze sa-si finalizeze produsele. Din aceasta perspectiva , subliniem ca profilul psihologic al varstei prescolaritatii cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea si stimularea potentialului creativ. Avem in vedere dinamismul , impetuozitatea si expresivitatea proprii acestei varste , acel freamat permanent sau acea vibratie si efervescenta launtrica ce confera copiilor note specifice de dinamism creativ , disponibilitati de exteriorizare spontana si autoexpresie insufletita , analoage oricarui lan creator . Stimularea creativitatii este un demers socio-educational complex ,ce cuprinde simultan fenomenele de activizare ( incitare si sustinere ) antrenare ,cultivare si dezvoltare prin actualizarea virtualititatilor creative , pentru accederea lor de la posibil la real , prin afirmarea efectiva . Este necesar sa avem in vedere intregul sistem al conditiilor sau factorilor favorizanti afirmarii si dezvoltarii creativitatii ,cum ar fi : factori structurali, intriseci creativitatii factori de climat general in dezvoltarea si afirmarea personalitatiicopiilor ; factori de ambianta psihosociala si respectiv de climat psihoeducational stimulativ pentru afirmarea si evolutia creatoare; Totodata, este necesara utilizarea adecvata a diferitelor metode si procedee specifice de stimulare si antrenare a creativitatii Orice fenomen de cautare euristica sau de noi restructurari si reformulari ce pot fi rod al unui efort independent contribuie la antrenarea potentialului creativ. Receptivitatea si curiozitatea copilului, bogatia imaginatiei, tendinta sa spontana catre nou , pasiunea pentru fabulatie dorinta lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi alimentate si implinite efectiv pot fi puse adecvat in valoare prin solicitari si antrenamente corespunzatoare care astfel pot oferi multiple elemente pozitive in stimularea si cultivarea potentialului creativ propriu varstei prescolare. In acelasi sens, atmosfera sau climatul psihosocial in care isi desfasoara activitatea copilul constituie aspectul hotarator.Rolul unui climat caracterizat prin deschidere si stil relaxat de creatie, prin asigurarea libertatii de afirmare si expresie independenta, prin recunoasterea si aprecierea pozitiva ca si prin

incurajarea si promovarea efortului creativ pot participa in mod decisiv la dezvoltarea creativitatii copiilor. Atmosfera stimulativa pentru creativitate presupune si o activizare specifica a copiilor prin angajarea lor in efortul de prelucrare si reorganizare a datelor de generare a unor sisteme sau configuratii noi prin asigurarea unui dinamism intelectual si afectiv opus orcaror tendinte spre inertie si platitudine Dezvoltarea capacitatii de actiune, imbogatirea experientei senzoriale ca si evolutia intregului plan al cunoasterii pot oferi elemente care sa concure la acea expansiune subiectiva specifica si la acea independenta actionala pe care o presupune potentialul creativ al copiilor.Insasi imbogatirea repertoriului de experiente si evenimente cu care se confrunta copilul poate conferi noi premise pentru cultivarea unor elemente de creativitate sau a unor componente ale potentialului creativ . Pentru a asigura autoexpresia creatoare a individualitatii copilului , importanta este si adaptarea constructiv la natura copilului prin asigurarea in fapt a posibilitatilor de desfasurare libera a copilariei lor , de a realiza in toata plenitudinea conditiile copilariei , satisfacerea intereselor lor si exercitarea functiilor proprii varstei lor . Ca strategie generala de actiune in stimularea creativitatii in invatamintul prescolar , este utila valorificarea in sistemul activitatilor instructiv-educative a conditiilor si principiilor invatarii de tip creativ. Invatarea creatoare presupune o serie de conditii privind stimularea creativitatii cum ar fi : a) Antrenarea capacitatii de elaborare verbal expresiva a unor povestiri libere sau cu inceput dat , dupa un sir de ilustratii,dupa o jucarie dupa un plan sau dupa o tema ,punind la dispozitie copiilor planese ,machete ,siluete ,jucarii. b) Interpretarea independenta a unor imagini prin solicitarea de a le conferi cat mai multe titluri posibile . c) Elaborarea independenta a unor istorioare ce se pot concepe plecand de la diverse modalitati de ordonare logica posibila a unui numar mare de imagini . d) Desene libere in care sa se elaboreze nu numai o ideie tematica ,dar si unele modele posibile pentru decorarea anumitor spatii sau anumitor materiale .De exemplu am conceput o proba dandu-le copiilor cartonase cu zece patrate care reprezentau batistute sau servetele ,basmalute pentru decorat , ei trebuiau sa dea cat mai multe si diferite solutii.Chipuri si forme abstracte ( obtinute la intimplare) ,gasirea asemanarilor cu lumea din jur,stimuland dezvoltarea imaginatiei,fanteziei,creativitatii: Eu si lumea din jurul meu,Un buchet de toamna,Mama mea,Animalul indragit e)Analiza si interpretarea desenelor realizate de copii astfel incat sa se releve posibilitatile multiple de utilizare a formelor si culorilor. f) Desfasurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor jocuri de rol care sa antreneze gandirea creatoare. Materialele didactice bogate si atractive, indicatiile verbale, descrierile adultului amplifica manifestarile creative ale copilului in joc, in desen, in povestirea creata. Un mijloc important pentru a face pe copil sa actioneze intr-o directie sau alta pentru ai mobiliza intregul potential pshic consta in al introduce in diverse activitati si situatii care sa-l determine la o participare activa. Jocul este o astfel de activitate. Practic, fiecare tip de joc desfasurat in gradinita, poate activa potentialul creativ al prescolarului, dar noua ne revine sarcina in primul rand sa tinem cont de solicitarile societatii de astazi, de avansare pe scara modernismului, care conduc la schimbari si in modul de joaca al copiilor. Astfel, jocuri de rol de genul : De-a familia, De-a mama, De-a gradinita si-au mai pierdut din atractivitate in favoarea celor de genul : Informaticienii, Automobilistii, De-a robotii. Referindu-ma strict la activitatea din gradinita pot spun ca, dintre toate treptele de invatamant, invatamantul preprimar are cea man activa forma de manifestare a creativitatii, si anume jocul. Prin joc copilul invata, dobandeste experienta, combina si recombina propriile reprezentari de care dispune la un moment dat, experimenteaza lucruri noi.. fabuleaza. isi formeaza deprinderi de lucru,coloreaza,picteaza,

imprumuta prin imitatie etc, intr-un cuvant creeaza fara a mai imita in totalitate, iar, uneori, chiar foarte putin. Prin joc copiii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ pentru ca strategiile jocului sunt, in fond, strategii euristice, in care se manifesta istetimea, spontaneitatea, inventivitatea, initiativa, indrazneala etc. Chiar si in jocul didactic, care are reguli stricte de desfasurare, se poate rezolva o sarcina didactica intr-un chip nou, deosebit, atractiv. Jocurile de creatie In jocurile de creatie copiii sunt,pe rind : mame, tati, doctori, soferi, mecanici, cosmonauti, brutari, farmacisti, constructori, politisti, vanzatori, zidari, sefi, executanti etc si, daca la inceput se joaca dupa regulile date de educatoare, cu timpul imbogatesc jocul, regulile, numarul participanolor se mareste sau se micsoreaza in functie de necesitati, creeaza personaje noi, inedite, ori functii noi ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari : nave spatiale, roboti, sateliti, case cu forme ciudate, oameni care pot face actiuni imposibile in lumea reala (zboara, se topesc, se volatilizeaza si dispar, folosesc anumite substante sau energii pentru a-i "invia" pe cei "morti" in diferite batalii etc Jocul didactic Jocul didactic, pentru a ramane joc, adica pentru a fi antrenant si vioi trebuie sa includa elementele de joc. Acestea pot aparea si din imbinarea activitatii cu unele situatii imaginare, prin determinarea copiilor de a crea, lasandu-le libera imaginatia, incurajandu-le spontaneitatea si dezvoltandu-le spiritul de observatie (factorul intelectual al creativitatiii, alaturi de imaginatie, memorie si gandire). Prin varietatea lor, prin creearea unor situatii problema, jocurile didactice dezvolta la prescolari spiritul de observatie, de analiza, inlatura monotonia, rutina, stereotipia, conformismul, ii antreneaza pe copii sa ia atitudini, sa-si corecteze colegii, ne ofera prilejul de a afla mai usor cum gindesc, pentru ca in joc copiii acooneaza mai degajat decat in alte forme de activitate. Un dicton celebru spune : "omul este singura fiinta care se joaca toata viata pentru ca jocul este implicat in contextul vietii la toate varstele. Poetul Lucian Blaga isi imagina cele trei generatii ca trei trepte: a jocului, a iubirii si a intelepciunii filosofand ca jocul este intelepciunea si iubirea copilului cum iubirea este jocul si intelepciunea tanarului si cum intelepciunea este iubirea si jocul batranului. Jocul si invatarea ofera copilului nenumarate prilejuri de a combina si recombina reprezentarile pe care le dispune propriile sale imagini,ascultand,povesti,basme,poezii, reconstruieste mental principalele momente de naratiuni ,le inverseaza,le omite,le amplifica si inventeaza altele noi. Prin tot ceea ce are specific-manifestarea libera a optiunilor, ideea libertatii depline in actiune, spiritual de independenta generat si intretinut de ideea realei competente, realizarea imediata a scopului, caracterul fictive al acestuia si al actiunii, precum si al mijloacelor implicate in actiune, trairile afective intense in tot timpul actiunii etc.,-jocul permite copilului sa intretina legatura permanenta cu realitatea cotidiana, sa-i inteleaga exigentele si sa actioneze in modul sau propriu si creator, in lumea in care traieste g)Analiza unor erori si a posibilitatilor multiple de prevenire a lor. h)Enumerarea unor raspunsuri multiple la intrebari posibile (de tipul lui de ce ?) pe care le pot formula copiii sau chiar (in situatii mai dificile )educatoarea i)Utilizarea unor procedee de activizare a capacitatilor de creatie in plan verbal-expresiv cum ar fi:alcatuirea unor propozitii multiple plecand de la anumite cuvinte date;solicitarea de a formula propozitii cat mai frumoase si interesante, pentru a exprima o anumita ide sau tema data; solicitarea de acontinua in forme multiple anumite inceputuri de propozitii sau fraze, solicitari de tipul:Dati cat mai multe exemple de jucarii;Enumerati cat mai multe obiecte care sunt sau pot fi rotunde etc. Aceste solicitari pot fi adaptate la contextual natural- concret al activitatilor curente din gradinita.

Exista multiple posibilitati de formare a unei personalitati creative.Consider ca una dintre cele mai eficiente la varsta prescolara este dezvoltarea creativitatii prin activitatile manuale. Pentru a fi cat mai stimulative, interesante si a pune copiii in situatia de a crea lucrari noi si originale in cadrul activitatilor manuale am utilizat materiale diferite(hartie, deseuri textile ,staniol),cerandu-le sa le modifice forma fara a tine seama de conturul initial .Prin intrebari de genul Poti sa creezi diferite obiecte prin indoirea si decuparea hartiei?, copii au creat:podoabe pentru Pomul de Craciun , avioane, barcute etc. In cadrul activitatii manuale desfasurata cu copii in varsta de 5 ani am realizat o lucrare colectiva cu tema :tablou de primavara Copii se asaza la masute langa vecinii preferati. Apoi fiind invitati sa priveasca tobloul, li s-a cerut sa spuna cum cred ei ca se poate face un tablou de primavara. Unii copii au propus sa-l picteze ; altii examinand hartiile de pe masa si foarfecele au propus sa decepeze ceea ce au desenat pe hartii sis a le lipeasca unde se potrivesc. Astfel fiecare copil poate alege figura pe care o doreste sa o decupeze si sa se gandeasca unde o poate aseza in tablou. Copii au lucrat cu nespus lan si seriozitate minunandu-se frumusetea tabloului. Pomii au inceput sa primeasca flori de mar de culoare roz; pe pamant au aparut fire de iarba si flori colorate ; pe cer nori si soare etc. Tabloul a fost realizat neasteptat de frumos , reflectand veridic structuri posibile din natura purtand nota de originalitate a copiilor a copiilor care au colaborat la crearea lui. Toate actiunile de stimulare a creativitatii urmaresc sa determine productivitatea capacitatilor umane . Ridicarea potentialului creativ al copiilor incepe de la munca creatoare a cadrului didactic(pentru aceasta sunt necesare cunostinte vaste si o buna pregatire ). Este adevarat ca stimularea creativitatii, a originalitatii si a gandirii critice presupune o serie de riscuri pe care educatoarea trebuie sa si le asume, constienta fiind ca rezultatul final merita un asemenea prt. Niciodata nu este prea tarziu pentru cunoasterea, stimularea, educarea si dezvoltarea creativitatii. Dar cu cat aceasta actiune incepe la o varsta mai mica si continua dea lungul anilor, cu atat va fi mai productiva, conducand la obtinerea unor realizari creative mai valoroase. Dezvoltarea creativitatii presupune stimularea la copii a curajului de a emite ipoteze, chiar hazardate, capacitatea de a aprecia in ce masura este plauzibila o anumita ipoteza, de a elabora o strategie de lucru si nu de a astepta de-a gata solutiile adultilor Creativitatea nu trebuie confundata cu talentul, indemanarea sau inteligenta. Creativitatea nu inseamna a face ceva neaparat mai bine decat ceilalti; inseamna a gandi, a descoperi si a imagina. Ideile creative se regasesc in toate aspectele vietii in plina dezvoltare a unui copil, creativitatea poate fi invatata zilnic. Atitudinea educatoarei este de a incuraja, stimula, pregati mediul care sa dezvolte creativitatea copiilor. In vederea valorificarii la un nivel cat mai inalt a potentialitatilor creative ale copiilor, este necesar ca fiecare cadru didactic sa realizeze doua actiunii complementare: evaluarea nivelului pe care il ating diferiti factori ai creativitatii la fiecare prescolar; gasirea celor mai eficiente modalitati de activare, stimulare, educare, formare si dezvoltare a creativitatii La fiecare nivel de varsta copiii trebuie sa fie invatati cum sa invete si cum sa se exprime creator. Educatorii care respecta ideile copiilor ii ajuta sa gandeasca si sa-si rezolve problemele singuri.Copii care sunt liberi sa greseasca, sa exploreze si sa experimenteze, deasemenea, se vor simti liberi sa inventeze, sa creeze si sa gaseasca multiple modalitati de a rezolva situatiile intalnite. Garantati libertatea copilului lasandu-l sa greseasca si sa invete facand diferite lucruri. Beneficiul invatarii

creativitatii in gradinita face ca activitatile sa fie mai eficiente si mai distractive, dand un farmec imaginatiei si invatarii copiilor, care sa dureze o viata.

A.S. Macarenco aprecia inalt capacitatea pedagogului de a visa impreuna cu copii, de a-I pasiona prin visul sau , a-i ajuta sa vada bucuria de maine. Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus , ci pentru ca a inteles el insusi;sa nu invete stiinta , ci s-o descopere JEAN-JACQUES ROUSSEAU BIBLIOGRAFIE: 1.AL. Rosca: Romana, Bucuresti 1972 1967 3.C Cojocaru: Creativitate si inovatie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1975 4.E Clapared: Psihologia copilului si pedagogia experimentala , E.D.P.,1975 Creativitatea,Colectie,Orizonturi, Editura 2. U. Schiopu: Enciclopedica

Psihologia Copilului, Educatia Didactica si pedagogica