Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
diversificarea starilor affective, prin amplificarea lumii subiective interioare, aspecte care
conduc la trezirea sentimentului de personalitate;
Dimensiunea
relationala
se
exprima
prin
amplificarea
indepedentei
cu ceilalti oameni. Prin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se
pregateste pentru viitor.
Prin
Jocuri de creatie
Jocuri de constructie
Jocuri logice
Jocuri de miscare
Jocuri didactice
Jocuri distractive
Creativitatea este o capacitate generala a prescolarilor, fiecare dispunand de ea
intr-o mai mare sau mai mica masura. Curiozitatea, dorinta de a realize o constructie
deosebita de a colegilor le creeaza copiilor un puternic motiv pentru a fi creativi, pentru a
adduce ceva nou in fiecare ,,opera realizata. Niciodata acelasi copil nu va realiza o
constructie identica cu una construita anterior, intotdeauna va avea elemente noi de
adaugat!
In jocurile de constructie creativitatea copiilor este ,,la ea acasa, deoarece in
acest tip de joc copilul se manifesta liber, independent. Acum el se crede adult cu ,,puteri
magice, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in joc. Constructiile
copiilor au ca sursa de inspiratie realitatea, la care este adaugata fantezia lor. Le
prilejuiesc trairi afective deosebit de puternice deoarece construind, ei se vad in lumea
construita de ei, sunt locatari de blocuri, regi, regine, doctori sau cosmonauti.
Jocul de creatie are cea mai raspandita si indragita activitate prin care copiii
prelucreaza si transporta in mod imaginar impresiile pe care le au despre realitatea
inconjuratoare, jocul reflectand raportul dintre copil si mediul social. Copilul intrat la
gradinita trece de la contactul cu membrii familiei, mai ales adulti care il plaseaza in
centrul atentiei, la contactul direct cu alti copii precum si la cel cu aspectele practice ale
vietii prezentate de educatoare; ei creeaza, astfel, jocuri precum ,,De-a mama si de-a
tata. ,,La magazin, ,,De-adoctorul, etc.
In activitatea din gradinita nu numai jocurile isi aduc aportul in dezvoltarea
armonioasa a creativitatii prescolarului, ci si activitati precum educarea limbajului,
muzica, desen, modelaj, activitati practice sau chiar fizice; sunt, de asemenea, demne de
amintit serbarile unde ,,micii actori intra in rolurile ,,marilor actori.
Jocul si invatarea ofera copilului multe ocazii de a-si combina si recombina
infromatiilen de care dispun, de a construi realul din propriile imagini. Ascultand povesti,
povestiri sau basme, copilul recunoaste mintal principalele momente ale naratiunii, le
inverseaza, le omite, le amplifica sau inventeaza altele noi dupa propriul gust. Alteori,
jucandu-se cu creionul pe hartie, obtine linii si figuri neobisnuite, exersandu-si vocea
descopera accidental ritmuri si melodii care-i retin atentia, framantand o bucata de
aluat/plastilina se trezeste in fata unor forme neobisnuite sau asezand cuburile unul peste
altul ajunge la interesante constructii in miniatura.
Asadar, activitatile pe care le desfasuram cu copiii, daca sunt corect planificate si
instrumentate, conduc la presmisele desfasurarii actului creator. Atentia noastra trebuie
indreptata spre folosirea celor mai eficiente strategii care sa duca la educarea creativitatii
si expresivitatii copiilor. Valorile creative trebuie dezvoltate in proportii de masa de la cea
mai frageda varsta.
Dezvoltarea socioeconomica si culturala a unor tari a confirmat ideea ca
investitita cea mai rentabila a viitorului este cea facuta in creativitate. Pentru a tine pasul
cu aceste tari, dar si cu noile cerinte impuse de societatea moderna aflata in continua
schimbare, reforma invatamantului romanesc a angajat si inca angajeaza schimbari de
continut in toate componentele sale. Aceasta reforma are ca obiectiv major cresterea
calitatii procesului de invatamant, in general, precum si formarea personalitatii
indepedente, democratice si creative a copilului, in special. Pentru atingerea acestor
obiective se impune promovarea unui invatamant formativ, centrat pe copil/elev, pe
dezvoltarea imaginatiei, creativitatii, personalitatii sale.
Metodele si tehnicile creativitatii pot fi utilizate la toate disciplinele de
invatamant, ele provocand spiritul copilului. Din punct de vedere practic, tehnicile de
creatie pot viza creativitatea individuala, dar si pe cea de grup. Cele mai fructuoase sunt,
evident, cele de grup, intrucat presupun impletirea mai multor participanti. Explicatia o
gasim in primul rand in definitia creativitatii: ,,capacitatea de a identifica noi legaturi
intre elementele aparent fara nici o legatura intre ele. Astfel, un grup de copii, fiecare
dintre ei cu o entitate, cu particularitatile sale, va aduce elemente noi care sa permita
identificarea unor elemente noi in rezolvarea unei probleme, in crearea alteia noi, etc.
Caracterizate prin flexibilitate, aceste metode constituie, deci, un instrument util in
activitatea cu copiii. Un bun exemplu in ceea ce priveste aceste metode il reprezinta
invatarea prin cooperare, o forma de invatare ce presupune o activitate de grup,
urmarindu-se ca fiecare membru al grupului sa-si imbunatateasca performantele proprii si
sa sporeasca performantele celorlalti membri ai grupului. Aceasta metoda este aplicabila
atat la lectii de recapitulare, cat si la cele de sistematizare, consolidare sau formare de
abilitati intelectuale si practice.
Alte exemple in ceea ce priveste metodele activ-participative ce se axeaza dai si
sporesc creativitatea ar putea fi ciorchinele, brainstormingul, metoda R.A.I., a ,,palariilor
ganditoare, a predictiilor, a bulgarelui de zapada, etc. O clasificare a acestora o ofera
Van Gundy, impartindu-le in trei categorii:
comportamente specifice si daca li se permite acest lucru, isi dezvolta in mod liber
creativitatea. Ei sunt foarte curiosi, vin cu solutii neobisnuite, cu idei originale, au
initiativa si un spirit de observatie foarte bine dezvoltat, vad conexiuni intre elemente
aparent fara vreo legatura, prin intrebari adecvate cauta raspunsuri, alternative si
exploreaza noi posibilitati, manipuleaza si controleaza simultan mai multe idei, invata
rapid si usor deoarece au o memorie buna, au un vocabular bine dezvoltat, o imaginatie
vie si o capacitate deosebita de a crea.
Activitatea cu cea mai mare pondere in educarea creativitatii copiilor s-ar parea ca
este activitatea artistico-plastica, in mod deosebit desenul si pictura. Aceste activitati sunt
Educatoare Maftei Iliana, Darmanesti
Critica permanenta
Teama de a nu gresi
Descurajarea rapida
Sa-i asigure pe copii ca orisce problema are cel putin o solutie, daca nu mai multe
posibilitatile, sa exploreze propria lor lume imaginara. Tot acest timp ii va ajuta sa devina
mai creativi in rezolvarea problemelor si, pe parcurs, ar putea deveni adultii care gandesc
mai departe de aparente, caci, asa cum afirma Al.Rosca ,,progresul omenirii nu este
posibil fara activitatea creatoare, teoretica sau practica, a oamenilor. Din acest motiv
este firec ca activitatea creatoare sa fie considerata forma cea mai inalta a activitatii
omenesti.
In concluzie, afirmatia lui Jean Jacques Rousseau este cat se poate de pertinenta:
,,Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus, ci pentru ca a inteles el insusi, sa nu invete
stiinta, ci sa o descopere.
Bibliografie:
1. Preda, Viorica, Educatia pentru stiinta, Ed. Campania, Buc. 2000
2. Rosca, Mihaela, Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi 2004
3. Cocos, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi 2000
4. Popescu Neveanu, Paul, Zlate, Micle, Cretu, Tinca, Psihologie. Psihopedagogie,
Ed. Polirom, Iasi, 1998
5. Schiopu, Ursula, Psihologia copilului, E.D.P., Buc. 1967
6. Rosca, Alexandru, Psihologie generala, E.D.P., Buc. 1970
7. Debesse, Maurice, Psihologia copilului, E.D.P., Buc. 1970