GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.

11, SATU MARE

EDUCATOARE:
COSARCA MARIA CAMELIA

CREATIVITATEA LA VÂRSTA PRESCOLARĂ

MOTTO:
„Legea superioară a existenţei este munca creatoare prin care lăsăm în lume o urmă după ce
nu vom mai fi, o operă care ne prelungeste existenţa si după moarte. „
LEONARDO DA VINCI

Creativitatea îsi are originea în cuvântul latin « creare » care înseamnă a zămisli, a făuri, a
creea, a naste. Creativitatea reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena
si polariza toate celelate nivele de conduită, toate însusirile psihice ale unui individ. De ce este nevoie
de creativitate? Pentru a se putea desăvârsi, realiza si actualiza, pentru a putea contribui activ la
modelarea lumii. Creativitatease caracterizează prin noutate, originalitate, valoare, armonie,
relevanţă. Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ceea ce este nou este incert si neconformist.
Pentru a se putea avânta în necunoscut, copilul trebuie să dispună de acea libertate interioară, de acel
sentiment de siguranţă, provenite din lumea sa înconjurătoare.
Lipsa de creativitate se datoreste însă unei insuficiente înţelegeri a fenomenelor, lipsei
sentimentului de libertate interioară sau lipsei de stabilitate a condiţiilor externe. Creativitatea
înseamnă posibilitatea de comunicare: copilul se află într-un contact continuu cu lumea sa interioară
si cu lumea sa exterioară. Curiozitatea si setea de cunoastere ne face receptivi faţă de lumea
exterioară. Libertatea interioară face posibilă folosirea cunostinţelor acumulate de către lumea
trăirilor noastre subiective. Copilul care îsi manifestă permanent mirarea si surpriza, încercând să
surprindă ineditul lumii, neinfluenţat este considersat prototipul creativităţii.
Copilul prescolar este prin natura sa un creativ datorită imensei sale curiozităţi, a freamătului
permanent pentru a cunoaste tot ceea ce se petrece în jurul său. În perioada prescolară imaginaţia se
exprimă viu prin tot ceea ce face copilul la grădiniţă la toate activităţile. Prescolaritatea reprezintă
vârsta la care este imperios necesar stimularea potenţialului creativ al copilului, nevidenţiat sau
neexprimat prin cunoasterea si stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente prin
susţinerea manifestaţilor printr-o motivaţie intrinsecă. Activitatea didactică trebuie înţeleasă ca un act
de creaţie nu ca un sir de operaţii sablon, de rutină.

1
 Educatoarea trebuie să dispună de capacitatea de înţelegere a copiilor, să trăiască împreună
sentimente puternice, să creeze situaţii care să îmbogăţească mintea copilului cu anumite reprezentări
si obisnuinţe, să-si transforme ocupaţia într-o frumoasă minune.
Creativitatea, spre deosebire de inteligenţă, este la copil un fenomen universal; nu există
prescolar care să nu deseneze, să nu fabuleze. Din această perspectivă, profilul psihologic al vârstei
prescolare cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea potenţialului creativ. Avem în
vedere dinamismul, impetuozitatea, expresivitatea proprie acestei vârste, acel freamăt permanent sau
acea vibraţie si efervescenţă lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ,
disponibilitatea de exteriorizare spontană si autoexpresie însufleţită, analoage oricărui elan creator.
Stimularea potenţialului creativ al prescolarilor impune utilizarea unor strategii neprescrise
care pun accentul pe antrenarea autentică si plenară a prescolarului. Formative, din acest punct de
vedere sunt strategiile euristice care implică prescolarul în activitatea de descoperire, de rezolvare de
probleme, de investigare a realităţii. La fel de importante sunt si strategiile creative care pun accentul
pe spontaneitate, originalitate, gândire laterală, divergentă, analogică. Ambele categorii de strategii au
efecte deosebite în planul capacităţii de reflecţie, a capacităţii anticipative, evaluative precum si în
planul structurilor motivaţionale complexe. Datorită specificului proceselor cognitive si voinţei, care
abia acum se constituie, prescolarul are nevoie de îndrumare, control si ajutor. El nu poate să-si
asume încă riscul învăţării prin încercare si eroare. Acest lucru impune utilizarea unor strategii
semieuristice si semialgoritmice. Stimularea potenţialului creativ al prescolarului impune utilizarea
unor strategii care pun accentul pe antrenarea autentică si plenară a copilului, pe dezvoltarea
autonomiei, a iniţiativei, a gândirii sale critice.
Dintre metodele bazate pe acţiunea fictivă, jocul ocupă un rol important în strategia de
educare a creativităţii.
Copilul transpune constient realul într-un plan imaginar, creează, chiar dacă într-un mod
elementar. Prin joc se realizează asimilarea realului la eu si acomodarea eu- lui la real ( mai ales prin
imitaţie). Stimulative pentru creativitate sunt jocurile didactice dar si jocurile de simulare ( jocul de
rol). Prin implicarea afectivă si cognitivă a copilului, jocul de rol dezvoltă empatia, capacitatea
evaluativă si cea anticipativă, stimulează relaţiile interpersonale de cooperare si competiţie,
capacitatea de adaptare la comportamentul celuilalt.
La vârsta prescolară jocul si desenul constituie un cadru pentru antrenarea virtuţilor muncii si
creaţiei; ele amplifică posibilităţile de expresie comportamentală, sporesc vitalitatea spirituală,
dinamismul creativ al copilului, nevoia activă de explorare a noului în raport cu experienţa personală
si generează acel elan lăuntric pentru noi elaborări, expansivitatea specifică pentru această vârstă.

2
 Activităţile ludice si artistico - plastice sunt purtătoare ale unor multiple virtuţi formative în
dezvoltarea psihică generală a copilului si, implicit în dezvoltarea creativităţii. Întrucât jocul, prin
excelenţă constituie cadrul specific al unui antrenament al spontaneităţii si al libertăţii de expresie, el
constituie un stimul important în cultivarea receptivităţii si sensibilităţii, a mobilităţii si flexibilităţii
specifice; el sporeste vigoarea acţională a copilului si amplifică nevoia de activitate si explorare a
noului, de imaginaţie, de elaborare.
Probe aplicate
I. Test de creativitate – desenarea a mai multor figuri pornind de la un cerc si de la un pătrat.
II. Testul de flexibilitate a gândirii (1) – completarea figurilor.
III. Testul de flexibilitate a gândirii (2) – completarea figurilor.
IV. Testul de flexibilitate a gândirii – completarea figurilor geometrice obţinând un desen.
V. Testul de flexibilitate a gândirii – completarea figurilor geometrice obţinând un desen.
Prescolarii creativi se diferenţiază de restul grupului prindiferite comportamente specifice, îsi
dezvoltă în mod libercreativitatea. Foarte curiosi, vin cu soluţii neobisnuite, cu idei originale, au
iniţiativă si au un spirit de observaţie foarte dezvoltat, pun întrebări adecvate, fac conexiuni între
elemente aparent fără nici o legătură, explorează noi posibilităţi, manipulează, controlează simultan
mai multe idei, învaţă rapid si usor, au o memorie bună, imaginaţie vie, vocabular vast.
Copilul prescolar este prin natura sa un creativ, datorită imensei sale curiozităţi, afreamătului
permanent pentru a cunoaste tot ceea ce se petrece în jurul său; peste tot ceea ce îl împinge pe copil
spre acţiune este activitatea creatoare si numai după ce a câstigat o cunostinţă si si-a împăcat
curiozitatea începe cealaltă activitate plăcută, a copilului care devine descoperitor. Dezvoltarea unui
comportament creativ nu se poate realiza numai prin acţiunea unui factor izolat, oricât de laborios ar
fi el organizat ci presupune racordarea la circuitul creativităţii a întregii ambianţe în care trăieste
fiinţa umană. Forţele creative ale prescolarului se formează si se dezvoltă numai în climatul ludic.
Pentru copil aproape orice activitate este joc. Jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire în consecinţă
poate să acţioneze» spune E. Claparede , iar Iuliu Raţiu în opera „ Insemnari de scriitor”arată că: "În
faţa lor vor apare culmile necunoasterii, vor trebui să înfrunte desertul nestiinţei si nisipurile
înselătoare ale comodităţii , se vor lovi de arsiţa îndoielilor si vântul năprasnic al confruntărilor , dar
până la urmă, la tradiţionala rubrică din catalogul vieţii , va fi înscrisă nota de OM - participant
devotat la uluitoarea expediţie pe care o va face de la EU – la NOI - spre deplina afirmare a ţelurilor
noastre , a unei societăţi pentru care învăţătura, munca, cizelarea si desăvârsirea personalităţii
reprezintă suprema satisfacţie.

3
 Bibliografie:
Bocos, M., Catalano, H. (2008), Pedagogia învăţământului prescolar si scolar, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Bontas, I., (2007) Tratat de pedagogie Editura Bic All, Bucuresti.
*** (3-4/2008), Revista învăţământului prescolar, Bucuresti.
*** (1-2/2008), Revista învăţământului prescolar, Bucuresti.