UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ,ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ,

SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Lucru individual
Proiect
Tema :Training de dezvoltare abilităților
potențialului creativ la elevii din
clasa a IV-a

A ELABORAT:

Studenta 2

ISACOV IULIANA

Gr 2.5 PÎPLE

A VERIFICAT : TOMA NATALIA

Chisinau ,2021
 Introducere
Creativitatea este un concept larg cunoscut. Creativitatea individuală şi colectivă rezidă în
valorificarea socială a capacităţii omului de a asimila şi a depăşi mereu nivelul existent al informaţiei, de
a imagina şi a produce noul, de a acţiona pentru materializarea acestui produs. Etimologic, termenul
„creativitate” îşi are originea în limba latină: „creare”, înseamnă ,,a zămisli” , ,,a făuri” , ,,a naşte”.
Noţiunea de creativitate este introdusă în vocabularul psihologic de americanul Gordon Allport (în 1937).
Termenul a pătruns în dicţionarele de specialitate după 1950. Până atunci manifestările de creativitate au
fost desemnate prin intermediul altor termeni, precum inspiraţie, talent, geniu, imaginaţie creatoare.
Alexandru Roşca consideră creativitatea ca „ ansamblu unitar al factorilor subiectivi şi obiectivi
care duc la realizarea de către indivizi a unui produs original şi de valoare”. (Creativitate generală şi
specifică, 1981.p.17)
Este nevoie de a-i dezvolta individului creativitatea începînd cu cele mai fragede vîrste, prin diverse
metode şi strategii. În învățămînt, la lecţiile de limba română, acest demers are ca obiectiv major creşterea
calităţii procesului de studiu, în general, şi formarea personalităţii independente, democratice şi creative,
în special. Dezvoltarea creativităţii copiilor reprezintă o preocupare permanentă pentru cadrele didactice
înzestrate cu un acut simţ al imperativului social.Astfel, copilul provocat să creeze va deveni omul capabil
să găsească soluţii şi să se adapteze într-o societate aflată în permanentă schimbare. E nevoie deci de un
dascăl creativ, ingenios, plin de fantezie, bine informat care să descopere mereu noi forme de lucru, noi
metode, procedee şi tehnici, noi căi de abordare a fenomenului educaţional. În şcoală, aceasta poate fi
“predată“, înarmând copiii cu deprinderi specifice anumitor domenii; punându-i în situația de a gândi
original; instituind în sala de clasă o atmosferă lipsită de constrângeri externe etc. “...Profesorii nu pot să
“predea” creativitatea mai mult decât părinţii. Dar profesorii pot încuraja spiritul creativ, îl pot hrăni şi îi
pot stimula creşterea” (T. Amabile).
Scopul acestui training este formarea ,stimularea și dezvoltarea abilităților potențialului creativității
la copii.
Grupul țintă :elevii clasei a IV-a din Liceul Teoretic ,,Ion Creangă ,, com. Coșnița care sunt în
număr de 24 dintre care 11 sunt fete și 13 băieți.
Obiective :
1. Aplicarea activităților didactice, interactive în scopul dezvoltării si stimulării creativitătii si
expresivitătii elevilor din clasa a IV-a .
2. Identificarea celor mai eficiente metode si tehnici plastice de stimulare si exersare a creativitătii
școlarului .
3.
Argument
Jocul este o activitate umană necesară la fiecare vârstă, este o formă de manifestare întâlnită la
oameni indiferent de vârstă, rasă, apartenenţă etnică, civilizaţie, cultură, din cele mai vechi timpuri şi
până în zilele noastre, care satisface nevoia de activitatea a omului generată de trebuinţele, dorinţele şi
tendinţele specifice vârstei lui. În copilărie, jocul este o activitate dominantă prin care cei mici reuşesc să-
şi satisfacă unele dorinţe atât în mod conştient, cât şi în mod involuntar cu ajutorul unei lumi imaginare pe
care şi-o proiectează. E greu de definit jocul în câteva cuvinte, deoarece el se defineşte în funcţie de
valenţele sale. Jocul este mişcare, explorare, comunicare, socializare, observaţie şi imitaţie, exerciţiu,
disciplinare, învăţare şi, mai ales, plăcere. Jocurile de sparge a gheţii cuprind o serie de activităţi activ-
participative care au ca scop realizarea unui climat relaxant şi reconfortant în vederea desfăşurării unei
activităţi ulterioare, dar au şi rolul de încurajare a participanţilor în a interacţiona şi în a se cunoaşte
reciproc în contexte neobişnuite. „Rolul exerciţiilor de spargere a gheţii este acela de dezinhibarea
participanţilor care interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulţi parteneri (se sprijină unul pe
celălalt) şi, desigur, reciproce ( fiecare interpreteaz şi o versiune, şi cealaltă – ca în tehnica oglinzii, în
care o persoană face un gest, iar partenerul său o imită) ” – I.N.Dobridor, Ştiinţa învăţării. Ţinând cont de
scopul lor, recomand jocurile de spargere a gheţii la începutul unei activităţi, dar şi de fiecare dată când
intervine monotonia în demersul didactic.
1.Jocul ECUSON
Scopul: - cunoaştere şi autcunoaştere – autocaracterizare.
Materiale necesare: instrument de scris, post-it
Cum procedăm: - fiecare elev primeşte câte o foaie de dimensiunea unei cărţi de vizită. Pe ea i se
cere elevului să îşi scrie prenumele, pe verticală, cu litere de tipar după care să realizeze acrostihul
prenumelui cu propriile trăsătrui de caracter. În dreptul acrostihului, elevul va realiza un desen
reprezentativ pentru el. La finalul activităţii fiecare elev îşi prezintă ecusonul în faţa colegilor.
2.Jocul CE-AŞ FI DACĂ AŞ FI...?
Scopul: - cunoaşterea şi autocunoaşterea - relaţionarea - dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei şi
limbajului - exersarea unor moduri verbale (condiţionalul)
Materiale necesare: instrument de scris, fişă de lucru
Cum procedăm: - elevii sunt împărţiţi în pereche, câte doi. Fiecare elev primeşte o fişă pe care sunt
formulate mai multe întrebări la care trebuie să răspundă. După completarea întrebărilor cu răspunsurile
necesare, elevii îşi schimbă între ei fişele şi le prezintă clasei. Ex. de întrebări: Dacă aş fi altcineva, aş
fi..., Dacă aş putea să fiu în alt loc acum, aş fi ...., Dacă nu aş locui în ţara mea, aş locui..., Dacă aş fi un
animal, aş fi..., Dacă aş fi profesor, aş..., Dacă aş putea să vorbesc cu Dumnezeu, L-aş întreba..., Dacă aş
fi o culoare, aş fi..., Dacă aş fi un instrument muzical, aş fi..., etc.
3.Jocul ,, Descoperă imaginea’’
Scopul :Acest joc face apel la imaginaţia copiilor.
Materiale necesare  :foaie A4 ,acuarele ,carioce,goaș ,creioane colorate.
Cum procedăm : pe o foaie de desen se trasează o linie curbă fără a ridica mâna de pe foaie timp de
câteva secunde. Linia se poate întretăia. Se priveşte cu atenţie foaia, încercând să ,,descopere’’ ce imagini
se pot obţine: o floare sau o vază cu flori, un pom, un animal sau o pasăre etc. Elevii vor folosi creione
colorate (acuarele) pentru a scoate în evidenţă imaginile create. Pot colora restul desenului cu o culoare.
 Concluzie
În întreaga activitate de învăţare, psihicul elevilor trebuie să fie stimulat de o activitate susţinută, de
o participare activă, o integrare activă în activitatea de învăţate, susţinută de o motivaţie puternică şi o
angajare creatoare. Efortul intelectual, organizat şi sistematizat, dozat şi gradat, conduce la dezvoltarea
personalităţii elevului pe toate planurile: cognitiv, afectiv, psihomotor. Modalităţile de activizare şi
stimulare a elevilor în procesul instruirii şi învăţării urmăresc depistarea resurselor intelectuale,
motivaţionale şi afective prin a căror mobilizare se pot obţine rezultate pozitive şi, implicit, progres în
activitatea şcolară. Activitatea creativă este una dintre cele mai mari provocări ale vieţii şi, implicit,
atrage după sine cele mai mari recompense. Noi, dascălii, avem menirea de a identifica şi de a stimula
potenţele creatoare ale elevilor. Să învăţăm să fim mereu pe aceeași undă cu elevii noştri, pe care să-i
înarmăm cu cât mai multe tehnici de învăţare creativă și cărora să le punem în valoare cunoştinţele şi
abilităţile. În încheiere, credem că toţi cei implicaţi în educaţie trebuie să urmeze sfatul lui A. Osborne:
„Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o
înăbuşă, aceasta chiar înainte ca ea să poată fi transformată în floare.”
 Bibliografie
1. Negoita Oana-Monica, MICROCERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA
CREATIVITĂTII COPIILOR PRIN ACTIVITĂTILE DE EDUCATIE ARTISTICO-PLASTICĂ
2. Roşca Al. Creativitatea generală şi specifică. Ed. Academiei, Bucureşti, 1981.
3. Stoica A. Creativitatea elevilor. E.D.P., Bucureşti, 1983
4. Serviana - Daniela Stănică Grup Şcolar Huedin, jud. Cluj, JOCURILE DE SPARGERE A
GHEŢII
5. Trandafir Mihaela-Isabela,Şcoala cu clasele I-VIII ,,Sf. Andrei’’ Mangalia, JOCUL
DIDACTIC - METODĂ DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂŢI
6. Marcelina Gadjiu, DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA ELEVII CLASELOR
PRIMARE ÎN CONTEXTUL PREDĂRII – ÎNVĂŢĂRII
7. Bîrsan Mariana Grădiniţa ,,Pinocchio’’ Craiova, DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII
PRIN JOCURI DIDACTICE