CUPRINS:

CAPITOLUL 1:
1.Introducere 1
1.1.Motivarea alegerii temei 4
1.2.Importanta jocului in activitatille instructiv-educative
din gradinite 6
1.3.Obiectivele 10

CAPITOLUL 2:
2.Jocul didactic in invatamantul prescolar 13
2.1.Conceptul de joc didactic matematic.Componente de
baza ale jocului didactic matematic 13
2.2.Metodica organizarii si desfasurarii jocului didactic
matematic 18

CAPITOLUL 3:
3.1.Tipuri si exemple de jocuri didactice matematice 22
3.2.Exemple de jocuri didactice matematice 23

CAPITOLUL 4:
4.Activitatea matematica si de cercetare 47
4.1.Rolul jocului didactic in stimularea creativitatii copiilor
prescolari 47
4.2.Exemple de jocuri didactice matematice 50
4.3.Metode folosite 76

CAPITOLUL 5:
Concluzii 84

BIBLIOGRAFIE 90
 Capitolul I

Introducere

Modernizarea si ridicarea calitatii invatamantului romanesc la nivelul

standardelor educative europene, mereu reinnoite, fac necesara o examinare
atenta, o analiza detaliata a actualei etape, precum si o depistare a factorilor care
marcheaza evolutia sistemelor de educatie in celelalte state si in tara noastra.
Aceasta dubla perspectiva este imperios necesara pentru proiectarea unor
continuturi ale invatamantului, pentru organizarea si desfasurarea unui proces
instructiv educativ, care sa raspunda mai bine cerintelor dezvoltarii copilului si
tanarului, nevoilor unei societati in ririoada de transformari radicale si rapide de
la acest mileniu.
In contextul preocuparilor permanente pentru modernizare intregului
invatamant in scopul racordarii lui n cerintele actuale ale societatii, un rol
important ii revine invatamantului prescolar.
Noul curriculum pentru invatamantul prescolar are ca sarcina reevaluarea
continuturilor si compatibilizarea programei activitatilor instructiv-educative cu
programele moderne din tarile europene.
Noua programa vine si clarifica finalitatile invatamantului prescolar:
asigurarea dezvoltarii normale si depline a copilului, descoperirea de catre
fiecare copil a propriei identitati, formarea unei imagini de sine pozitive si
sprijinirea copilului pentru a dobandi cunotime, capacitati si atitudini necesare
activitatii de integrare scolare la scoala.
Metodica activitatillor manatice in gradinite prezinta, in spiritul
prevederilor noii programe, notiunile si conceptele fundamentale ale
matematicii necesare invatamantului prescolar.
In perspectiva didacticii matematice moderne, lucrarea prezinta o serie
de modalitati si tehnici specifice de kicru cu prescolarii, precum si o
varietate de experiente pentru realizarea activitatitlor de instruire.
 Realizarea unui invatamant matematic modern trebuie sa se bazeze pe
date psihopedagogice care sa evidentieze permanent stadiile de maturizare a
gandirii si limbajului.
Prin activitatiile matematice eopilul este pus in situatia de a deveni
constient de propria gandire, de a sti "ce face" si "pentru ce face", de a se
exprima intr-un limbaj corect si precis.
Inainte de a cunoaste numerele naturale, copilul trebuie sa
stabileasca contacte nemijlocite cu multimile de obiecte, sa le descopere
proprietatiile caracteristice, sa stabileasca relatiile intre ele si sa efectueze
diverse operatii din care sa rezulte noi multimi cu noi proprietati.
Toate aceste activitati exersaaza si pregatesc elemente necesare
gandirii logice: aniliza, sinteza, compararea si abstractizarea netezind calea
pentru formarea notiunilor, a judecatilor, a rationamentelor si ii inzestreaza pe
copil cu un limbaj ordonat.
Realizarea unui invatamant prescolar modern nu poate fi facuta decat cu
cadre didactice cu o buna pregatire matematica care sa corespunda cerintelor
actuale.
Cadrele didactice in invatamantul prescolar trebuie sa posede o
cultura matematica a carei arie sa cuprinda toate domeniile ce au legatura cu
continuturile vehiculate pentru a fi capabile sa ofganizeze acele activitati de
instruire prin care fiecare notiune sa fie accesibila asimilarii.
Pentru a transforma invatamantul intr-un autentic izvor de cultura
si civilizatie, se impune inainte de toate sa ne improspatam informatia, sa
traim o intensa si bogata viata culturara Si stiintifica, dupa cum spunea "Andrei
Plesu, ...Sa ne traim gandul, nu numai sa ne gandim gandul!"

Transfonnarea institutiilor prescolare intr-o autentica treapta a sistemului

de invatamant a determinat o dezvoltare rapida a acestora, scopul lor find
realizarea educatiei prescolare potrivit particularitatiilor dezvoltarii psiho-fizice
a copiilor si pregatirea lor pentru activitatea scolara.
 Rolul gradinitei este sa pregateasca copilul pentru o viata completa,lucru
care devine posibil deindata ce el invat& sa perceapa, sa recunoasca sa
actioneze, nu ca un simplu actor ci ca autor al propriilor sale impresii, gandiri,
train emotionale.

Fiecare educatoare are raspunderea de a destina toate activitatiile

copilului, prin organizarea si pregatirea temeinica a acestora pe baza
cunoasterii profunde a psihologiei copiilor, a orientarilor didactice modeme, a
metodicilor de specialitate, deoarece varsta prescolara este una dintre cele mai
importante perioade psihogenetice, datorita progreselor rtmarcabile in toate
planurile, dar mai ales in sfera sentimentelor si a personalitatii

Prescolarii fund deosebit de impresionabili, se simt atrasi de once obiect

care produce emotii placute. Pe fundalul acestuia trebuie sa ne
sprijinim noi, educatoarele, ih dezvoltarea intereselor sentimentelor
convingerilor Si in dirij area conduitei lor. Prescolaritatea cuprinde cea mai
importanta experienta socioeducationala din viata unei persoane.
Gradinita foloseste in muaca de educare a copiilor o serie de
mijloace educative, insa mai frecvente stint acelea care corespund cel mai bine
specificului psihic al copilului, adica jocul. In iimpul jocului, copilul invata si
se educa, caci educatia prescolara presupune, folosirea din plin a invatarii
dirijate si spontane. Investigatiile stiintifice intreprinse la copiii din gradinita,
sustine de experienta cadrelor didactice, educatoare, impua concluzia ca in
momentul intrarii in scoala, copii trebuie sa aiba o serie de insusiri psiho-fizice
structurate in ceea ce se numeste "capacitatea complexa de invatam", "stare de
pregatire pentru scoala", "maturitate scolara". Aceste concepte marcheaza
acel nivel de pregatire al copiilor la careactivitatea poate contribuii din pfin la
dezvoltarea personalitatii sale.
Nu este necesar sa ii invitam pe copii prea devreme sa scrie si sa citeasca.
Este mai important sa le dezvoltam atitudini pozitive cognitive, sa-i initiem in

4
privinta unor cunostinte, sa-i invitam sa coopereze, sa le compensam dificultatile
ce ar reduce sansele de reusita in momantul intrarii in scoala.
In concluzie, gradinita, prin specificul ei, impletit cu maiestria si tactul
pedagogic al educatoarei constitue tin factor activ de formare si educare a
copiilor, aducandu-i o larga contributie la introducerea acestora in viata sociala,
celelalte functii avand rolul sa concureze annonios la dezvoltarea personalitatii
acestora.

1.1.Motivarea alegerii temei

Jocul didactic exercita un ansamblu de influente pozitive asupra laturii

intelectuale, asupra intregii personahtati a copilului, find un mijloc important de
educare a prescolarilor.
In ceea ce priveste motivatia care m-a condus la alegerea temei cu titlul
"Jocul didactic matematic in gradinita", am pornit de la convingerea ca jocurile
didactice organizate in lumina cerintelor psihilogiei invatarii, reprezinta un
mijloc activ si eficace de instruire si educare a scolarului mic. Practica si
experienta pedagogica, dar mai ales experienta personala, capatata de-a lungul
anilor printre copii prescolari, mi-au in-tarn convingerea ca aceasta activitate cu
aparenta de divertisment este apta sa raspunda unor importante obiective ale
procesului instructiv-educativ.
In activitatea de zi cu zi a copilului, jocul ocupa locul preferat. Jucandu-
se,e1 isi satisface insa nevoia de activitate, de a actiona cu obiecte reale sau
imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situatii care il apropie de
realitatile inconjuratoare. Consider deci ca tema aleasa prezinta un interes
deosebit, deoarece la copii aproape totul este Joe.
"A ne intreba de ce se joaca copilul inseamna a ne intreba de ce este
copil.Copilaria serveste pentru joc si imitare".
 Prin joc copilul se dezvolta, isi coordoneaza flinta si ii da vigoare.
Pentru copil, aproape once activitate este joc:"... jocul este munca, este
binele, este datoria, este ideal-Ill vietii. Jocul este singura atmosfera in care
fiinta sa psihologica poate sa respire si, in consecinta, poate sa actioneze".
Prin joc copilul ghiceste si anticipeaza conduitele superioare ("Omul nu
este intreg decat atunci cand se joaca"-Schiller).
Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului, este usor de
inteles eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ. Jocul, prin
incarcatura sa afectiva asigura o antrenare mai deplina a intregii activitati
psihice. In Joe prescolarul este un adevarat actor si un simplu spectator. El
contribuie cu toate fortele lui la indeplinirea sarcirni jocului, realizand in felul
acesta o invatare autentica.
Experienta didactica a demonstrat ca poate deveni eel mai bun mijloc de
activizare al scolarilor mici si de stimulare a intereselor intelectuale. Jocul
didactic inlatura acele exercitii stereotipe care obosesc si plictisesc scolarii mici.
Folosirea jocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca copilul sa
invete Cu placere, sa devina interesat fata de activitatea cc o desfasoara, face ca
cei timizi sa devina mai volubili, mai activi, mai curajosi, sa capete mai multa
incredere in capacitatile lor, mai multa sigurarta si tenacitate in raspunsurile lor.
Prin joc copilul invata mai usor, mai direct, sa iubeasca, sa fie intelept,
invata sa traiasca nu numai pentru el, dar si pentru eel din jur. Si totul se petrece
in mod placut, cu bucurie.
De aceea, jocul este considerat, asadar, centrul copilariei, este
vestibulul natural care conduce spre munca.
De aceea am considerat ca este necesar ca jocul didactic sa fie nelipsit
din activitatiile noastre.
1.2.Importanta jocului in activitatiile instructiv-educative din
gradinita

Intr-o conceptie mai larga, jocul este un fenomen de cultura si are

anumite trasaturi: "jocul este libertate, jocul nu este o viata obisnuita, ci o iesire
din ea/se izoleaza de viata obisnuita in spatiu si in timp/ jocul creeaza
ordine, este ordine/jocul creeaza o stare de exceptie, un secret prin
suspendarea vietii cotidiene."
Jocul constituie o forma de manifestare intalnita la copiii tuturor
popoarelor din cele mai vechi timpuri. Se poate spune ca este prietenul de
nedespartit al copilariei. Jocul este esenta si ratiunea de a fi a copilariei.
Din punct de vedere maternatic, jocut raspunde unor trebuinte firesti
de activitate, de dobandire a experientei, de afirmare prin performante a
conduitei.
Jocul satisface in cel mai malt grad nevoia de activitate a copilului,
generata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice lui. Imbracand forma
jocului, aceasta activitate este tot atat de necesara dezvoltarii psihice si fizice
a copilului ca si lumina soarelui. Jocul este un element esential de sprijin in
educatie, mai cu seama atunci cand este investit cu finalitati programate de
dezvoltare a potentialului psihomotric si socio-afectiv a personalitotii. Astfel,
jocurile senzoriale si de miscare au consecinte educative preponderent fizice
exersenza acuitatea vizuala, auditiva si kinestezica, stimuleaza si dezvolta
motricitatea generala-mers, alergare, intretine robustetea fizica. Jocurile
intelectuale (cu imagini, cu cuvinte, de perspicacitate etc.) contribuie la
asimilarea experieutei, la dezvoltarea operatiilor si calitatilor gandirii, limbajului,
imaginatiei. In general, tpate categoriile de jocuri contribuie la exersarea
elementelor de constiinta si conduita morala-socializarea,gustul
riscului,indrazneala, spiritul de echipa,trasaturile pozitive de vointa si
caracter. Deficitul de joc in copilarie afecteaza maturizarea psihologica a

7
copilului si adolescentului, gradul de socializare, gandirea, imaginatia,
capacitatea de actiune.
Prin efectele sale, jocul are un insemnat rot terapeutic. Generator
de preocupari si izvor de satisfactii jocul realizeaza devierea stresului si
incordarii, atenuarea si compensarea lor prio canalizarea energiei spre
activitati tonice, atractive. Aceasta dobandeste prioritate in colectivitatiile de
copii cu probleme sociale si in deosebi in unitatile de ocrotire-casele de copii.
Jocul reprezinta in activitatiile instructiv-educative din gradinita o deosebita
importanta, indispensabila vietii copilului.
Este modul de existenta al copilului, este lumea sa de fictiuni Si simboluri
cu profunde semnificatii pentru dezvoltarea lui. Are o insemnatate decisiva
pentru istoria psihologica a individului. Este o Minn de activitate libera prin
care copilul isi dezvolta capacitatiile creatoare si invata sa-si cunoasca
posibilitatiile proprii.
Rolul formativ al jocului este activitatea libera a copilului si daca
comparam interesul pe care il prezinta jocul si numaratul, diversitatea urmelor
lasate de el in sufletul copilului Cu influente analoge pe care be exercita
invatatura in primii 4-5 ani, este evident ca suprematia o are aceasta activitate.
Pedagogia moderna nu atribuie jocului doar o semnificatie functionala ca
in trecut, de simplu exercitiu pregatitor si util dezvoltarii fizice, ci una de
asimilare a realului la activitatea proprie a copilului, motiv pentru care aceasta a
devenit astazi una din principalele metode active, atractive extrem de eficace in
munca instructiv educativa cu prescolarii.
"Toate metodele active de educatie a copiilor cer sa li se furnizeze acestora
un material corespunzator pentru ba, jucandu-se ei sa reuseasca sa asimileze
realitatiile intelectuale.".
Asa s-au dezvoltat diferite tipuri de jocuri educative sau jocuri didactice
care asigura imbinarea si toate tranzitiile spontane intre elementele distractive si
cele instructive.
 In consecinta, jocul constituie un mecanism specific de asimilare a
infiuentelor mediului social-uman"" Acestea nu actioneaza intamplator, "ci sunt
dirijate de catre adult. Pentru adult eprezentand un important mijloc de
exercitare asupra copilului, un sistem determinat de influente instmctiv-
educative si pe aceasta cale devine posibila dezvoltarea fizica, intelectuala,
morala si estetica. Importanta instructiv-educativa a jocului, este destul de mare.
Pe langa caracterul afectiv si competititv are darul de a-i stimula pe copii la
cautari, la folosirea unor strategii de gandire, dezvoltandu-le spiritul` de echipa.
Jocurile si distractiile sunt mai intense la varsta copilariei si tineretii.
Stiam cu toti ca copii de varste ante sau pre.scolara se joaca tot timpul. Aceasta
le confera conduitelor lor multa flexibilitate simai ales le dezvolta imaginatia si
creativitatea; tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica. Spunem
de multe ori<<Se comporta ca un copil>> sau <<parca nu e maturiate>>; aceasta
datorita unei exagerate antrenari in distractii care conduce la o personalitate
nematura , puerila.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop si flxarea anumitor reguli, ca in final
sa se poata realiza o anumita actiune ce produce satisfactie. Prin joc se afirma
eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor
pe care le desfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decat cea a
jocului. Mai tarziu, el Se poate afirma si prin activitatea scolara. Activitatea
scolara se valorifica prin note, acestea .se sumeaza in medii, rezultatul final al
invatarii fiind tardiv din punct de vedere al e`valuarii, pe cand jocul se consuma
ca activitate creand bucuria sl satlstactia actluml ce o ,,uprlnde.
Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de varsta
asemanatoare fie din cauza ca nu sunt obisnuiti, fie din cauza ca nu au cu cine,
raman nedezvoltati din punct de vedere al personalitatii. Jocul ofera copiilor o
suma de impresii care contribuie la o imbogatire a cunostintelor despre lume si
viata , totodata mareste capacitatea de intelegere a unor situatii complexe ,
creeaza capacitati de retinere stimuland memoria, capacitati de concentrare , de
supunere la anumite reguli , capacitati de a lua decizii rapide, de a rezolva
situatii-problema , intr-un cuvant dezvolta creativitatea . fiecare joc are reguli.
Atunci cand un copil vrea sa se joace cu un alt grup de copii, el accepta regulile
in mod deliberat , voit . Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilitae ,
adoptate si respectate de grupul respectiv inainte ca el sa intre in joc.
Pentru omul adult , jocul provoaca placere, distreaza , amuza , contribuind
mai ales la reenergizarea sa. Contribuie decisiv si la anularea oboselii, fiind in
acest caz un element de psihoterapie.
Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe langa consumul
nervos chiar si la cele mai simple jocuri , si efort fizic , spre deosebire de
persoanele adulte unde acestea lipsesc cu desavarsire . vom vedea foarte des
copii jucandu-se fotbal, sau plambandu-se cu bicicleta , si nu jucand table sau
sah pe o banca dintr-un loc linistit asa cum fac de obicei adultii.
Unele jocuri sunt complicate, altele sunt mai simple. In functie de varsta
si de capacitatea de intelegere si actiune, copilul manifesta preferinte diferite
pentru joc , pe masura trecerii de la o etapa la alta a dezvoltarii psihice . Copilul
mic tinde sa participe la jocul celor mari , dar de multe ori nu reuseste sa se
integreze conditiilor impuse de joc. Un copil cu o personalitate mai puternica nu
se resemneaza , ci depune eforturi pentru a face fata. Ceilalti , cu o personalitate
mai slaba , renunta , spunandu-si << Ei sunt mai mari…eu sunt mai mic>>.
Pentru copiii mai mari jocurile usoare nu prezinta interes, pentru ca nu le ofera
personalitatea de a se antrena, de a-si etala puterile cu colegii lor de joc.
Exista cateva lucruri de remarcat : in primul rand , jocul fortificaun copil
din punct de vedere fizic , ii imprima gustul performantelor precum si mijloacele
de a le realiza. In al doilea rand, jocul creeaza deprinderi pentru lucrul in
echipa , pentru sincronizarea actiunilor proprii cu ale altora , in vederea atingerii
unui scop comun. Un al treilea rand , jocul provoaca o stare de buna dispozitie ,
de voie buna, oferindu-i omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate
celelalte si de a se distra , dandu-i parca mai multa pofta de viata.