Creativitatea la vîrsta preșcolară

AO ,,OPORTUNITATE,,
A.Cojocaru psiholog,expert comunicare ,M.Carauș ,formator ,consultant educație
Creativitatea este un fenomen extrem de complex, cu numeroase faţete sau dimensiuni.
Paul Popescu-Neveanu surprindefoarte bine acest lucru atunci când spune: “Creativitatea
are mai multe accepţiuni: de desfăşurare procesuală specifică, de formaţiune complexă de
personalitate, de interacţiune psihosocială, toate intervenind sincronic şi fiind generatoare de
nou”.
Creativitatea exprimă, putem spune, vocaţia fundamentală a fiinţei umane, pe care M.
Ralea o considera a fi “opţiunea pentru valori rare”, prin “depăşirea standardelor”, prin “năzuinţă
novatoare” şi “spirit creator”.
Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi,
abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou, original, în plan ideal – abstract ca şi, după caz, în
plan practic, deci inventivitatea ideatică şi practică.
Autorii Bonţaş, Piajet, Nicola I., Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o
anumită potenţialitate creativă, evidenţiată de o anumită flexibilitate, fluenţă şi sensitivitate
(sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general).
Ulterior, în procesul educaţiei şi activităţii, al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă,
sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea, fluenţa, expresivitatea, sensitivitatea) desigur,
în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali şi de
mediu, dezvoltîndu-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea.
Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor, este
nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică
şi practică, în toate domeniile. Trebuie cunoscut, stimulat şi valorificat acest potenţial.
Opiniile diverse şi relativ contradictorii formulate de către psihologi asupra creativităţii şi
a factorilor săi structurali ne permit să concluzionăm nu doar asupra complexităţii activităţii
cognitive implicate în procesul de creaţie, cât şi asupra necesităţii de a lua în consideraţie
personalitatea în totalitate, atunci când abordăm problema creativităţii şi a stimulǎrii ei.
Creativitatea este definită ca trăsătură complexă a personalității umane, constând în
capacitatea de a realiza ceva nou, original, natura fiind una din principalele surse de inspirație
în ceea ce privește dezvoltarea creativitații la preșcolari,școlari, tineri și adulți.
Studiile de specialitate, ca şi experienţa practică, evidenţiază faptul că aceste activităţi

exercită o influenţă benefică asupra formării personalităţii elevului nu numai pe plan estetic, ci şi pe

plan moral, afectiv, intelectual.

 Preşcolaritatea reprezintă vârsta la care este imperios necesară stimularea potenţialului
creativ al copilului, neevidenţiat sau neexprimat încă, prin cunoaşterea şi stimularea
aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente şi prin susţinerea manifestărilor printr-o
motivaţie intrisecă; de la această vârstă trebuie cultivate unele valori, precum originalitatea,
perseverenţa, interesele cognitive dar şi artistice.
Preşcolarul dispune de un potenţial creativ care integrează experienţa cognitivă,
mecanisme informaţional-operaţionale declanşate şi susţinute în trebuinţele de cunoaştere, de
autoexprimare, de independenţă, de atitudine cognitivă, potenţial creativ care începe să se
evidenţieze.
Produsele preşcolarului exprimă, printre altele, nevoile, dorinţele, trăirile sale afective
care au stat la baza combinărilor creative, dar şi specificul şi nivelul de dezvoltare al
potenţialului creativ.
Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate se formează şi exersează cu
metode cât mai adecvate structurii
Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea competențelor creative. Relaţia educator
/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară.
Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare
acunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particu
lar de imaginaţia şi de creativitatea lui.
Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor,
este cu neputinţă formarea structurii de personalitateîn ansamblu a preşcolarului mare
Scopul cercetării reprezintă dezvoltarea creativității îm procesul însușirii mărimilor la
preșcolarii în cadrul activităților de matematică .
În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării, au fost stabilite următoarele obiective:
 Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate;
 Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizînd formarea competențelor
creative la copiii de vîrstă preşcolară;
 Elucidarea importanței aptitudinilor de comunicare ale managerului de copii în dezvoltarea
creativității la preșcolari,
 Elucidarea aspectelor metodologice ale competențelor creative la copiii de vîrstă preşcolară;
 Constatarea nivelului de dezvoltare a aptitudinilor de comunicare la managerii pentru copii
 Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a competențelor creative la toate nivele cercetate
Ipoteza cercetării:
Am pornit de la ipoteza că experienţa de viaţă a copilului, lărgită, îmbogăţită de la cea mai

fragedă vârstă, nu numai că-i favorizează dezvoltarea psihică în mod armonios, dar îi permite
acestuia o adaptare rapidă la cele mai sensibile transformări din mediul social, trebuie să folosim

metode şi procedee prin care să îmbogăţim experienţa de viaţă a şcolarilor, pe care apoi să o folosim

în favoarea stimulării şi educării spiritului creator.

Baza metodologică:Problema creativității este abordată în contextul diferitor ştiinţe:

filisofie, fiziologie, psihologie, pedagogie de către cercetătorii: Hegel G.W.F., Pavlov I.P., Piaget
J., Spencer I., Leontiev A.N., Rubenştein S. L., Vîgotskii L.S., ZaporojeţA.V., Livov М.R.,
Kalmîcova L.A., Golu P., Schiopu U., Verza E., Cristea S., PopescuE., Cemortan S., Cuzneţov
L., Pascari V., Botnari V., etc.
O valoare deosebită pentru investigaţia noastră o comportă teoria activităţii comunicative,
elaborată de М.И.Лисина, care se referă la structura psihologic, analiza genetică a comunicării
și teoria cultural- istorice a luiL.С.Выготский, în contextul căreia comunicarea cu adultul
constituie sursaşi condiţia fundamentală a dezvoltării psihice umane, anticipând-o geneticşi
determinând-o sub multiple aspecte.
Actualmente se atestă, pe plan internaţional şi naţional, existenţa diverselor investigaţii cu
privire la problema formării creativității la preșcolari.
Problema dată este abordată în cercetările savanţilor: Homskii A., Slobin D., BrunerJ.,
Greguar A., Elkonin D.B., Gvozdev A.N., Sohin F.A., Leontiev A.A., Negneviţkaia E.I.,
Şahnarovici A.M., Fomiceva G.A., Aruşanova A.G., Ţeitlin S.N., Sedov C.F., Slama-Cazacu T.,
Duţu O., Şerdean I., Mocanu L., Lavric M., Gantea I., Guţu Vl., Callo T., Cemortan S., Silistraru
N., Suruceanu M., Goraş-Postică V., Cristei T., Bornari V., Sprînceană L., Hadârcă M., Orosan
D., Grădinari G., Parea E. etc.

Metodele de cercetare:
În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psiho-pedagogice.
 Metode teoretice – analiza, compararea şi generalizarea datelor din literatura ştiinţifică la
problema dată;
 Metode empirice – observarea, probe psiho-diagnostice, experimentul de constatare şi
formare;
 Metode statistice – analiza calitativă, cantitativă şi comparativă a datelor obţinute.
În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator,
dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de matematică în dezvoltarea capacităţilor
creative la copiii de vîrstă preșcolară
Am ajuns la concluzia, că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii:
 cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii;
 educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului;
 dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea
activă în viaţa socială;
 am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului preșcolar:
 principiul respectării particularităţilor de vîrstă;
 principiul continuităţii;
 principiul accesibilităţii;
 principiul unităţii;
 principiul axării educaţiei pe copil;
 principiul cooperării şi participării în actul educativ;
 principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ.
 am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţămînt în cadrul
activităţilor dirijate de învățători;
Valoarea teoretică a investigaţiilor:
 s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”, „competență”, „stimularea
creativităţii”, „educaţie”, a cuvintelor-cheie;
 au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii copiilor din perspectiva
pedagogică;
 sau fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul
activităţilor de matematică la dezvoltarea creativităţii.
Valoarea practică a investigaţiei:
Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. Ele pot fi aplicate:
 Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate;
 Elaborarea tehnicilor (metodelor, procedeelor de lucru), în cadrul activităţilor propuse;
 Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru;
 Formarea abilităţilor practice la copii.
Etapele cercetării:
I etapă. Determinarea temei de cercetare, studierea literaturii de specialitate şi a
experienţei de lucru a educatorilor din grădinița....
II etapă. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune,
activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii elevilor de vîrstă preșcolară .
Baza experimentală:
Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în grădinița.....
La experiment au participat 50 de copii
 Probele aplicate
• Test de personalitate - Cat de empatic esti?
• Test diagnostic de evaluare a stilului personal de comunicare oral
• Proba1 creativitate Autor R.Meily Crează desene în baza figurilor propuse
• Proba2 creativitate Testul lui Williams pentru gîndirea creativă
• Proba3 Compunerea unor proprii povești după desenele propuse
• Proba de flexibilitate asociativă la aptitudini de comunicare (U. Şchiopu, M.
Gârboveanu, A. Turcu)
• Testul Rene Gilet(varianta scurtă)Vezi Anexa 6
• Proba1 de control „Găseşte cuvîntul de prisos”
• Proba Nr.2 de control “Priveşte şi povesteşte”

Descrierea probelor
• Proba Nr.2 de control “Priveşte şi povesteşte”
• Obiective: să povestească coerent, expresiv şi logic, folosind adjective, adverbe, cuvinte
de legătură
• Instrucţiune :Priveşte atent aceste tablouri şi povesteşte ce vezi în ele.

•
• Model de povestire
• Lui Bobocel i se făcuse foame. Vulpea sireată i-a spus : „Dacă nu răspunzi cît fac 2 bobi
de grîu şi cu 1 bob de mei, atunci toţi ei sînt ai tăi”.
• Bobocel a glăsuit deodată: „8!” Dar a greşit...
• Atunci Bobocel s-a dus la Grădiniţa din Pădure, a învăţat carte, s-a întors la Vulpe şi i-a
spus : „2+1 =3” .
 • Toate vietăţile din pădure s-au bucurat şi au aplaudat! De atunci Bobocel a înţeles:
„Dacă ştii carte, ai parte”.
Proba1 Autor R.Meily Crează desene în baza figurilor propuse

 Analiza și interpetarea rezultatelor

 Dacă numarul de figuri este mai nare de 3 -1 punct
 Pentru fiecare figură originală cîte 1 punct
 Punctaj maimal 3 puncte

Proba2 Testul lui Williams pentru gîndirea creativă

Ca indicator al fluidităţii plastice am considerat numărul elementelor compoziţionale şi

am atribuit câte 1 punct pentru element compoziţional, iar ca indicator al flexibilităţii practice,
numărul categoriilor de elemente compoziţionale, notând fiecare categorie cu 1 punct.
Originalitatea, cromatica folosită, integrarea elementelor în temă, pentru fiecare atribuind
câte 2 puncte.
Notare: Comortament însuţit 8-10 puncte Comportament în dezvoltare 5-7 puncte
Comportament absent 2-4 puncte
Proba3 Compunerea unor proprii povești după desenele propuse
 La cele trei testări au fost oferite puncte după aceste criterii pentru fiecare lucrare
realizată şi pentru fiecare copil implicat în cercetare, toate acestea concretizându-se în tabele de
valori: • D - desen; M - modelaj; P – pictură; • Punctaj maxim acordat pentru un criteriu - 3
puncte; • Total punctaj maxim - 12 puncte.

Proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu, M. Gârboveanu, A. Turcu)

Scopul: de a cuprinde capacitatea de exprimare verbală
Material necesar : 4 categorii de cuvinte şi un cronometru.
 Categoria A : avion, zăpadă, burtă, dulce, portocală
 Categoria B : poimâine, cel mai mic, ridică
 Categoria C : lup, veveriţă, dune, izvor
 Categoria D : stradă, ploaie, tramvai, vitrină
Tehnica de lucru: Se cere copilului să alcătuiască o scurtă povestire cu cuvintele date.
Se notează textul expunerii. Instructaj: Se dau primele cuvinte din categoria A şi i se spune
copilului: Cu aceste cuvinte tu trebuie să alcătuieşti o povestire.
După ce se notează povestirea, după o pauză de 5 minute, se dau cuvintele din celelalte
categorii. Notarea: Se notează tot ce spune copilul şi timpul de expunere. Se va da o notă pentru
fiecare poveste în funcţie de: - numărul de cuvinte folosite în plus, asociate cu cuvintele date -
numărul de imagini artistice - modul de compoziţie după relaţia dintre titlul dat şi povestire.
• Proba Nr.2 de control “Priveşte şi povesteşte”
• Obiective: să povestească coerent, expresiv şi logic, folosind adjective, adverbe, cuvinte
de legătură
• Instrucţiune :Priveşte atent aceste tablouri şi povesteşte ce vezi în ele.
 •
Model de povestire
• Lui Bobocel i se făcuse foame. Vulpea sireată i-a spus : „Dacă nu răspunzi cît fac 2 bobi
de grîu şi cu 1 bob de mei, atunci toţi ei sînt ai tăi”.
• Bobocel a glăsuit deodată: „8!” Dar a greşit...
• Atunci Bobocel s-a dus la Grădiniţa din Pădure, a învăţat carte, s-a întors la Vulpe şi i-a
spus : „2+1 =3” .
• Toate vietăţile din pădure s-au bucurat şi au aplaudat! De atunci Bobocel a înţeles:
„Dacă ştii carte, ai parte”.
Testul-film” al lui Rene Gille (TFRG) Testul-film” al lui Rene Gille (TFRG) reprezintă o
metodă clasică semiproiectivă de studiere a atitudinilor şi relaţiilor interpersonale ale copilului,
precum şi de determinare a anumitor caracteristici comportamentale şi trăsături de personalitate.
Alegerea noastră se bazează, îndeosebi, pe eficienţa ei dovedită în lucrul cu subiecţii care
manifestă deficienţe de ordin intelectual, emoţional, de vorbire, după cum specifică И. Гильяшева
şi Н. Игнатьева, dar şi datorită spectrului larg al vârstei posibile a respondenţilor Utilizarea TFRG
permite reliefarea unui spectru larg de caracteristici ce ţin de calitatea relaţiilor copilului cu
diverse persoane din mediul familial, prietenii, colegii, profesorul sau adult”, „copil-copil” şi
combinată.
În primul copilul interacţionează cu adulţii, în al doilea grup –cu alţi copii, colegi, iar în al
treilea grup copilul interacţionează şi cu unii şi cu alţii. Cele 13 scale analizate prin intermediul
tehnicii pot fi divizate convenţional în trei module: evaluarea relaţiilor interpersonale ale copilului
şi a atitudinilor lui faţă de aceste persoane, determinarea însuşirilor lui de personalitate şi
identificarea reacţiilor comportamentale.
Un interes sporit îl prezintă interpretarea răspunsurilor pentru scala „Reacţia la frustrare”.
И. Гильяшева şi Н. Игнатьева recomandă diferenţierea a trei tipuri de reacţii întâlnite mai
frecvent: reacţia activ-agresivă, la adoptarea căreia persoana revarsă asupra celor din jur furia,
ostilitatea, iritarea; reacţia pasivă, care se manifestă prin forme regresive de comportament şi
diminuarea eficienţei activităţii (plâns, pârât, plângeri); reacţia neutră, care este considerată de
autori drept cea mai adecvată şi care vorbeşte de prezenţa toleranţei la frustrare – lipsa trăirii
frustrării şi rezistenţa la obiectul frustrării.
Ultimul tip de reacţie presupune existenţa autocontrolului şi reţinerii reacţiilor impulsive
nedorite, care reflectă nivelul de adaptare socială a copilului. Iată de ce pentru noi nivelul de
adaptare socială al copilului, măsurat prin intermediul reacţiei neutre la frustrare, a prezentat un
interes sporit în cadrul cercetării. descrisă mai puţin se iau în consideraţie posibilităţile reale ale
copilului, particularităţile lui de dezvoltare şi mai mult se accentuează lipsa realizărilor lui.
Test,,,Manifestarea empatiei ,,

21 intrebari

Timp test: 20 min.

Nume si prenume:

1) Mi se spune ca sunt o persoana intelegatoare

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori

 Ma reprezinta intotdeauna
2) Mi-as dori sa ii pot ajuta mai mult pe cei din jur

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
3) Nu pot sa trec indiferent pe langa o persoana care are o problema

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
4) Ma intristez usor atunci cand o alta persoana este mahnita

 Nu ma reprezinta
  Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
5) Imi dau seama cat de dureros este pentru cineva sa aiba probleme de sanatate

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
6) Imi propun sa infiintez o asociatie de ajutorare a oamenilor saraci

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
7) Inteleg ce simti doar uitandu-ma la tine

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
8) Imi vine sa plang de fiecare data cand vad un cersetor

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
9) Ma afecteaza atunci cand cineva de langa mine este in suferinta

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
10) Daca un prieten are o problema, nu pot sa stau linistit pana nu reusim sa o rezolvam

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
  Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
11) Mi se intampla sa visez urat din cauza problemelor de zi cu zi

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
12) Mi-as dori ca toti oamenii din jurul meu sa fie fericiti

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
13) Mi se strica toata ziua daca un om din anturajul meu are probleme

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
14) Imi pierd toata vlaga atunci cand cineva este in suferinta si eu nu il pot ajuta

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
15) Ma enerveaza oamenii care se plang

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
16) Nu am timp si rabdare sa ii ajut pe ceilalti

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
  Ma reprezinta intotdeauna
17) Consider ca fiecare trebuie sa isi rezolve problemele singur

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
18) Ajut pe cineva doar in momentul in care sunt nevoit

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
19) Imi este greu sa imi dau seama ce simte o alta persoana

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
20) Pot fi motivat sa ajut doar daca obtin ceva in schimb

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori
 Ma reprezinta intotdeauna
21) Nu ma impresioneaza filmele cu sfarsit trist

 Nu ma reprezinta
 Ma reprezinta doar uneori
 Ma reprezinta de multe ori

Test diagnostic de evaluare a stilului personal de comunicare orală

Testul-diagnostic de mai jos identifică prezenţa în stilul Dvs. a tendinţelor spre cele două
stiluri de comunicare extreme: de “blamare” şi de “rezolvare de probleme”.
 Imaginaţi-vă că purtaţi o discuţie şi gîndiţi-vă la atitudinile şi comportamentele pe care le
aveţi. Încercuiţi cifra corespunzătoare gradului în care afirmaţia corespunde realităţii
Dumneavoastră.

1=în foarte mică măsură

2=în mică măsură

3=în oarecare măsură

4=în măsură mare

5=în foarte mare măsură.

1. În timpul unei conversaţii îmi formez repede o părere şi o judecată. 12345

2. Îmi împărtăşesc sentimentele şi altora 12345

3. Discut despre probleme, nu despre persoane 12345

4. Analizez motivele şi motivaţiile celuilalt 1 2 3 4 5

5. Folosesc un limbaj clar şi precis 1 2 3 4 5

6. Iau deciziile înainte de a discuta cu cineva 12345

7. Încurajez interlocutorul să discute despre sentimente, emoţii. 12345

8. Sunt deschis spre a primi orice informaţie 12345

9. Pun întrebările într-o formă care cere acordul interlocutorului (“nu-i aşa că...”)1 2 3 4 5

10. În majoritatea timpului vorbesc eu 12345

11. Pun întrebările într-o formă care cere descrierea evenimentelor 12345

12. Interlocutorul simte nevoia să-şi apere poziţia în faţa mea 12345

Pentru interpretarea răspunsurilor Dvs. cu scopul de a identifica prezenţa elementelor de

stil de “blamare” şi “rezolvare de probleme”, completaţi formularul de mai jos, trecînd
punctajele obţinute în coloanele corespunzătoare:

Întrebare Scor
1 Col I

--- Col II

2 ---

3 ---

4 ---

5 ---

6 ---

7 ---

8 ---

9 ---

10 ---

11 ---

12 ---

Total --- ---

Dacă în:

Coloana I aţi obţinut -15-22 puncte - stilul Dvs. este moderat de “blamare”(cu tendinţe)

-23-30 puncte - stil puternic de blamare (verificaţi rezultatele comunicărilor şi relaţiile cu cei din
jur, s-ar putea să fi creat deja o atmosferă neproductivă).

Coloana II aţi obţinut -15-22 puncte - aveţi tendinţe moderate spre stil de “rezolvare de
probleme”

-23-30 puncte - stil dominant de “rezolvare de probleme” (examinaţi dacă, în anumite situaţii, nu
este totuşi mai bine să folosiţi stilul de informare-dirijare)

Testul Rene Gilet

 1.Iată masa unde stau diferiți oameni .Înseamnă cu o cruciuliță locul unde stai tu.

2. Înseamna cu un cerculețunde esti tu.

3. Înseamnă cu un cerculeț unde vei sta tu

4. Аcum aranjează cîțiva oameniîn jurul meseri .Arată care sînt legăturile lor de rudenie.
5. .Iată
masa în capul mesei stă o persoana ,pe care o cunoști foarte bine.Ude staui tu,cine este
acest om.

6.Altă plimbarw inseamna cu un cerculețunde esti tu

17. Altă plimbare . inseamna cu un cerculețunde esti tu

8. Iată tovarășii tăi merg la plimbare. inseamna cu un cerculețunde esti tu

9Acesta este terenul pre joc inseamna unde esti . inseamna cu un cerculețunde esti tu

10 Iată tovarășii tăi/ei se cearta de la un motiv necunoscurt inseamna cu un cerculețunde esti tu

11Tu și tovarășii tăi sînteti la plmbare.,Unde esti tu,inseamna cu un cerculeț

30. În timpul plimbării toțoi s-au asezat pe iarbă.Unde esti tu?

12.Tata nu ți-a permis să mergi la plimbare.Care va fi reacția ta

13.Mama nu ți-a permis să mergi la plimbare.Care va fi reacția ta ?
14.Ești la cinematograf cu familia ta.În sală sînt multe locuri libere.Unde vei sta tu?
 15. În cinematograf sînt multe locuri libere .Rudele tale deja au ocupat locurile Unde vei sedea

tu/?

16 Iar cinematograful Înseamnă cu o cruciliță unde vei ședea tu . Înseamnă unde vei ședea tu

Imagini din poveștile,,Fata babei și a mosneagului,,

"Iepurele şi ariciul" de C. Paleakova.