LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

Pentru obţinerea gradului didactic I

CREATIVITATEA, FACTOR DE DEZVOLTARE
INTELECTUALĂ A PREŞCOLARILOR, ÎN
CADRUL ACTIVITĂŢII DE LIMBĂ ŞI
COMUNICARE

Coordonator ştiinţific: Profesoară Fotea Cornelia

Candidat: Achim Mariana
 Cap.I – Dezvoltarea creativităţii lingvistice la vârsta
preşcolară;
 Cap.II – Comunicarea orală la vârsta preşcolară în cadrul
activităţiilor de limbă şi comunicare
 Cap.III - Cercetare pedagogică: creativitatea, factor de
dezvoltare intelectuală a preşcolarilor, în cadrul activităţii
de limbă şi comunicare.
 Cap.IV - Concluzii
 Limbajul se dezvoltă şi progresează în mod continuu la
copii, iar noi, educatoarele, avem un rol hotarâtor,
deoarece copilul ne imită în vorbire, gesturi, mimică –
doreşte să facă tot ce face educatoarea.
 Stimulând creativitatea verbală şi intuitivă a copilului am
reuşit să influenţez flexibilitatea şi originalitatea gândirii,
precum şi atitudinea perceptivă faţă de nou.
Dezvoltarea creativităţii lingvistice la vârsta preşcolară

Creativitatea reprezintă găsirea de soluţii, idei, rezultate, dar

la care s-a ajuns pe o cale independentă antrenănd toate
procesele psihice ale unui individ
produsul imaginaţiei creatoare este un proiect mintal

caracterizat prin noutate, originalitate şi ingeniozitate;

factorii creativităţii sunt: factori intelectuali, aptitudinali,

non-intelectuali şi sociologici.
Rezolvarea creatoare antrenează prin excelenta funcţiile

imaginative.
Comunicarea orală la vârsta preşcolară în cadrul activităţiilor de limbă şi comunicare

Limbajul uman este un instrument al cunoaşterii dar şi cel mai

important mijloc de relaţie între conştiinţă şi relalitatea obiectivă.
etapa cea mai bogată în dezvoltarea limbajului, este etapa

preşcolarităţii;
este necesar să cunoaştem mai întâi nivelul de dezvoltare al

copiilor din grupă, conversatia fiind un proces bidirecţional care

implică vorbirea, dar şi ascultarea;
Limbajul îndeplineşte mai multe funcţii; de comunicare,

cognitivă, simbolic – reprezentativă, expresivă, persuasivă (de

convingere), reglatorie, ludică, dialectică, fatică.
Dezvoltarea creativităţii lingvistice la vârsta preşcolară

Metodele folosite în cercetarea mea au fost cele care să stimuleze

gândirea, capacitatea de investigare, a copiilor, participarea lor activă
la însuşirea unor cunoştiinţe, metode tradiţionale, dar şi moderne ca:

metoda brainstorming-ului;
 explozia stelară:
metoda pălăriilor gănditoare; metoda cubului;

tehnica brainwrinting-ului metoda ciorchinelui;

(6/3/5); diagrama Venn;

tehnica lotus;
Turul galeriei.
Cercetare pedagogică: creativitatea, factor de dezvoltare intelectuală a preşcolarilor, în cadrul
activităţii de limbă şi comunicare.

Implementarea metodelor tradiţionale şi moderne au oferit

preşcolarilor libertate în acţiune, încredere în propriile
capacitaţi, oferind posibilitatea de a se implica activ în propria
dezvoltare.
Cautarea de noi idei si răspunsuri, prin aplicarea de metode
diverse a conferit activităţii un “mister dinamic”, o “aventură”,
la care preşcolarii au fost în permanenţă antrenaţi.
Cercetare pedagogică: creativitatea, factor de dezvoltare intelectuală a preşcolarilor, în cadrul
activităţii de limbă şi comunicare.

Obiectivele cercetării au fost clar stabilite rezultând prin

ipoteza de lucru care am definit-o astfel:
“utilizarea metodelor tradiţionale şi moderne în cadrul

activităţii limbă şi comunicare, contribuie la dezvoltarea

intelectuală şi a creativităţii preşcolarilor.”
metodele de cercetare au fost experimentul psiho-

pedagogic, observarea sistematica convorbirea, proba.

 În vederea organizării ipotezei de lucru am organizat şi
desfăşurat unele investigaţii stiinţifice – experimentale.
etapa preexperimentală – prin care am stabilit nivelul

existent al cunoştiinţelor copiilor în momentul iniţierii

experimentului psiho-pedagogic.
Eşantion experimental Eşantion de control

Proporţia rezultatelor obţinute

 etapa experimentală – prin introducerea variabilei
independente în activitatea desfăşurată de eşantinul
experimental.
 etapa postexperimentală – copii au fost supuşi unei probe
finale de cunoştiinţe identice pentru ambele eşantioane.
Eşantion experimental Eşantion de control

Proporţia rezultatelor obţinute

 În momentul aplicarii probei initiale, am constatat ca cele
două eşantioane erau apropiate la nivelul pregătirii şi al
performanţelor preşcolare: E.E 54% şi E.C 50%. Treptat
eşantionul experimental a dobândit rezultate tot mai bune, în
timp ce eşantionul de control s-a menţinut.
Rezultatele cercetării practic-aplicative pe care am
întreprins-o, au confirmat ipoteza de la care am pornit în
acest demers didactic.
 Fenomenul, decisiv, care mobilizează întreaga personalitate a
copilului cu tot ce are ea mai bun în plan intelectual, este
CREATIVITATEA.
Un numar tot mai mare de investigaţii psiho-pedagogice din
ultima perioada de timp se îndreaptă asupra creativităţii având
la bază următoarele argumente:
potenţialul creativ diferă de la individ la individ;

creativitatea poate fi estimată şi educată la fiecare subiect

uman
Niciodata nu este prea târziu pentru cunoaşterea mediului,
stimularea, educarea şi dezvoltarea creativităţii!
Educatoare Achim Mariana
Gradiniţa “RITIVOI” – Tălmaciu, Sibiu
26.04.2012