Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCUREȘTI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic
DISCIPLINA:
Metodologia cercetării
Titlul referatului:
METODOLOGIA CERCETĂRII PRIVIND
STIMULAREA
CREATIVITĂŢII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ
2020
METODOLOGIA CERCETĂRII PRIVIND STIMULAREA
1. Scopul cercetării
preşcolarii din grupa mare, Grădiniţa PP Căsuţa Piticilor Horezu. Investigaţia s-a desfăşurat
în trei etape:
aplicate întregii grupe, pentru depistarea nivelului creativităţii la preşcolarii din grupa mare.
În etapa a II-a, formativă, s-a lucrat cu grupa cuprinsă în planul cercetării, în scopul
privire la rolul creativităţii în pregătirea omului pentru viaţa viitoare şi implicit în pregătirea
Locul desfăşurării
(Grupa Fluturaşilor), Grădiniţa Căsuţa Piticilor Horezu, în semestrul al doilea din anul şcolar
2016- 2017.
instructiv- educative.
influenţa adultului. De aceea am încercat să cunosc cât mai bine particularităţile de vârstă şi
individuale ale copiilor grupei, şi în funcţie de acestea, să aflu metodele şi procedeele cele
mai eficiente în vederea cultivării şi dezvoltării creativităţii.
forma, culoarea, dimensiunile şi alte calităţi ale materialelor, cu ajutorul mâinii, ia contact
intim cu obiectele, confecţionează jucării care poartă diferite semnificaţii pentru el; în
investigaţia de faţă nu s-au neglijat activităţile plastice alese de către copii, întrucât ele
meşterii olari , dar şi cu materialele utilizate de aceştia. Din punct de vedere cultural, caracterul
acestei zone este unul istoric, monahal , orientat către activitatea de artizanat specific
românească cum ar fi : olăritul, ţesături realizate manual . Decorul realizat de către olarii din
Horezu este bogat, realizat cu mare finețe şi cu tehnici deosebite .Formele şi culorile tind spre
perfecțiune. Este un amalgam de simboluri şi bună dispoziție transpuse pe niște obiecte aparent
uzuale .
Tradiţia s-a păstrat din tată în fiu ,iar marca acestei localităti este cocoşul .Cocoşul
este pasărea care vesteşte sosirea dimineţii, o nouă zi şi de ce nu…un nou început. Este un
plastilina. În activităţile desfăşurate în cadrul testului initial aplicat copiilor supuşi cercetării,
Lutul este un material care se utilizează pe scară largă în modelaj. Se poate procura
sub formă de bulgări, plăci sau praf. Bulgării sau plăcile se pisează mărunt şi se toarnă peste
praful obţinut atâta apă câtă poate să absoarbă. Se lasă un timp după care se frămantă bine pe o
planşetă din lemn până se obţine o pastă care nu se lipeşte de mână. Pasta trebuie să fie elastică
şi foarte omogenă. Obiectele modelate din lut pot fi arse sau smălţuite, în cuptoare ceramice ,
pentru a deveni mai rezistente. La obiectele din lut simplu trebuie să se aibă în vedere ca în
compoziţie să nu ramână băşici de aer, deoarece în timpul arderii, din cauza căldurii, prin
dilatarea aerului, modelajul se poate sparge. Pentru înlăturarea acestui eveniment se amestecă
de la început lutul cu praf de șamotă. După ce lutul fost pregătit, se păstrează până la
întrebuințare, în cârpe ude sau în folie de plastic, iar întreaga compoziție trebuie pusă în vase
acoperite cu capac . Copiii iau parte la prepararea lutului , turrnând apa şi framântându-l. Li se
formează astfel anumite deprinderi tehnice elementare de modelare cum ar fi modelarea prin
În procesul modelării, forţele, tensiunile, presiunile care iau naștere sunt relații
dinamice. Datorită unor forţe exterioare sau interioare au loc compresii sau dilatări ale
materialului , transformări ale formei . Materialul ia forma dorită de noi , forma născută din
imaginat ,într-o nouă dimensiune spațială .Ei observă forme din natură , extrag ceea ce este
important să îndrumăm copiii individual prin sugestii şi sfaturi fără a interveni direct in creația
lor .
modeleze din bucata respectivă ce îşi doresc .Copiii au libertatea de a crea orice ,fără a avea o
temă dată . După realizarea produselor, fiecare copil este întrebat ce anume a făcut.
la vechi puncte de vedere şi de a adopta altele noi .Originalitatea este capacitatea de a elabora
Evaluarea produselor copiilor a fost făcută ținând cont de acești trei indici ai
confecţionate.
B.F 1 1 3 5
B.D 1 1 1 3
B.N 3 3 3 3
C.M 3 3 3 9
C.A 1 1 3 5
D.D 3 3 3 9
F.D 5 3 5 13
F.E 3 3 1 7
G.G 3 3 1 7
I.T 3 1 1 5
I.R 1 3 3 7
L.D 1 1 1 3
M.P 1 3 3 7
O.D 3 3 1 7
P.A 3 3 3 9
R.A 1 1 3 5
R.G 3 1 1 5
S.I 5 3 3 11
S.B 3 3 3 9
T.A 5 3 3 11
al creativităţii, între 6-10 un nivel mediu al creativităţii, iar cei cu un punctaj de peste 10
Astfel, la nivelul grupei formată din 20 de preşcolari, s-a constatat că 8 (40%) dintre
ei au un nivel scăzut al creativităţii, 9 (45%)dintre copii au un nivel mediu, iar 3 (15%) dintre
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
398
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scazut
10
15
20
25
30
35
40
45
50
3 10 7
nivel ridicat
nivel mediu
nivelscazut
10
20
30
40
50
60
70
0 13 7
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scazut
4 ETAPA EXPERIMENTALĂ
plastic
amprentare)
desen , pictură, s-a urmărit familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi dezvoltarea
- Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
10
20
30
40
50
60
1 12 7
nivel ridicat
nivelmediu
nivel scazut
locale.
Acesta a explicat copiilor modul în care lutul ia formă prin dibăcia sa. Copiii au fost încântați
şi au ascultat cu interes explicațiile primite. Meșterul olar i-a invitat pe rând la roata olarului
si fiecare , ajutați de meșter , a încercat să modeleze lutul primit . O altă activitate desfășurată
în cadrul acestei vizite a fost pictura pe vasele de lut deja arse . Copiii au îmbinat culorile în
metodă aplicată , am obținut performanţe pe care copiii le-au perceput şi i-au făcut
bogat. Copiii sunt puși în situația să-şi valorifice experiența dobândită anterior:
dacă acestea sunt însoţite de ceea ce copilul vede în viață , el începe să-şi formeze priceperi
de mânuire a materialelor.
Prin cele două forme de activitate prin care se practică , activitățile frontale şi cele din
dezvoltă treptat , trecând de la activitățile frontale (impuse de mine) cu tema dată , la ariile de
stimulare cu tema aleasă de către copii , aceștia având deplina libertate în alegerea temei , a
sălile de joc, au suport de cretă colorată, au fost arătate copiilor când şi cum poate fi folosită
tabla, spunându-le că au voie să deseneze pe ea ce le place. S-a schimbat zilnic câte un tablou
cu „noul desen al educatoarei”(care reprezintă sugestiv elemente ale naturii sau teme cu
subiecte din basmele şi povestirile cunoscute de copii, pentru a sugera idei pentru desenul
liber al copiilor). S-au folosit elemente de joc, introducându-se drept exerciţiu de antrenament
jocul didactic. Copiii au fost familiarizaţi cu tot materialul necesar activităţilor de desen. S-a
avut în vedere ca toţi copiii să aibă deprinderile de a folosi hârtia și creionul, precum şi ţinuta
corectă pentru desen. În pregătirea activităţilor de desen (din memorie şi din imaginaţie), unul
din elementele cele mai frecvente folosite este figura umană. După mai multe exerciţii de
observare a ceea ce este caracteristic figurii umane, atenţia copiilor s-a îndreptat asupra
elementelor componente ale corpului omenesc şi a proporţiei dintre corp, trunchi, picioare,
mâini. Astfel s-au organizat variante de jocuri didactice, constând în desenarea şi completarea
unor figuri umane. De pildă, s-a organizat jocul didactic: „Desenează ce lipseşte şi spune tot
ce ştii despre desenul tău”. Copiii primeau jetoane sau planşe pe care erau desenate fetiţe,
băieţi, personaje cunoscute din basme şi povestiri. Ei erau solicitaţi să privească bine desenul
lor, să vadă ce lipseşte, să deseneze, iar la întrebare să răspundă ce ştiu despre personajul
schimbat şi să-i ornamenteze sau să-i coloreze îmbrăcămintea. În felul acesta, copiii erau
solicitaţi să observe bine figura umană (de cele mai multe ori personajelor le lipsesc ochii,
modul cum vor completa desenul pentru a nu apărea deosebiri de culori, de mărime, de
variată în colorit, li s-a atras atenţia asupra armoniei de culori existente în natură, au vizitat
magazinele cu flori. Copiii din grupa mare au fost învăţaţi să grupeze culorile din natură, şi
ţinând seama ca fiecare culoare să fie suficient de armonizată de culoarea învecinată. Aceste
acţiuni au mărit sensibilitatea copiilor pentru culorile din natură, le-au dezvoltat interesul
liberă alegere, copiii se îndeletniceau cu alegerea culorilor din cutiile de mozaic şi realizau
gruparea lor după anumite criterii. Erau sensibili faţă de culorile ornamentale din grădiniţă,
cereau schimbări care dovedeau sensibilitate pentru culorile de tonalitate caldă, pregăteau
preşcolarilor, manifestată din plin în interesul faţă de calităţile de desen, în redarea imaginii
artistice.
calde. Copiii au fost orientaţi permanent, să observe natura cu tot ce are ea specific şi esenţial
Mărind sarcinile, în activităţile libere s-au pus la dispoziţia copiilor mai multe planşe
fost lipit câte un plic ce cuprindea elementele geometrice decupate din hârtie sau din material
plastic, iar copiii care-şi alegeau această activitate aveau sarcina să selecteze din plicuri
O altă sarcină mai complicată era să îmbrace personajele din basmele şi povestirile
cunoscute. Astfel, s-au pus la dispoziţie planşe pe care erau desenate: „Scufiţa Roşie”, „Albă
ca zăpada şi cei şapte pitici”, Cenuşăreasa ş.a, iar în plicuri copiii găseau veşmintele acestor
personaje (decupate pe părţi- bluze, mâneci, gulere, cordon, jupon, fustă, vestă, pantalon,
pălărie, fular etc.) din hârtie colorată sau din pânză aparentă. Copiii aveau sarcina să le
selecteze pe acelea care se potriveau personajului ales şi, deci, să lipească după contur.
Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient, datorită faptului că ei rezolvau, concomitent,
mai multe operaţii: observau, comparau, selecţionau, lipeau şi colorau după contur. Toate
acestea îl antrenează pe copil în activitate în mod plăcut şi-i oferă ocazia să contureze, prin
Pe tema „Familia mea” , (ANEXA 1) copiii realizează: lecturi după imagini, povestiri,
recitări, confecţii şi chiar desene. Este cât se poate de bine să se adapteze la această temă prin
cât mai multe mijloace de realizare. Se va proceda, deci, la gruparea lor, sub aspectul
„polarizării afective” a copilului, recurgând la mijloace fie variate şi diferite, fie uniforme de
expresie.
pentru lucru, de calitate şi culori care să nu contrazică principiile fundamentale ale artei şi ale
bunului gust.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale, copiii au avut ca sarcină decuparea de ouă din hârtie şi
mult efortul intelectual al copiilor în procesul didactic, cu atât va creşte şansa dezvoltării
care au fost notate pe o foaie, pe parcursul a 5 minute, rotindu-se bucata de lut sau spune
fiecare cele 3 idei, în aşa fel încât fiecare bucată să treacă pe la toţi cei 6 participanţi,
obţinându-se, în final, o mulţime de soluţii, variante, idei.
Tema: „Spune cât mai multe obiecte cu care crezi că se aseamănă bucata de lut din
faţa ta”.
Scopul:
bucata de lut ;
Obiective:
o să pună în coş din plicul propriu un număr de buline egal cu numărul răspunsurilor sale, după
fiecare rotire.
Durata:
Materialul didactic:
O bucată de lut; planşetă; un plic cu 30 de buline pentru fiecare copil; un coş pentru
buline; o foaie de hârtie cu numele copiilor participanţi la test pe care se vor nota
Îndrumări metodice:
După ce s-au aşezat la măsuţă, celor şase copii li se explică faptul că vor juca un joc
care se numeşte „Spune cât mai multe obiecte care crezi că se aseamănă cu bucăţica de lut”.
S-a pornit de la ruperea unei bucăţi de lut, în faţa copiilor şi a rezultat o formă
la fiecare copil. Copilul care a primit planşeta o priveşte şi spune repede cele trei lucruri cu
care crede că ar semăna bucata respectivă şi o transmite mai departe colegului din dreapta sa,
care va proceda la fel. Se continuă această rotire a planşetei de 5 ori pe la fiecare copil,
denumind, de fiecare dată alte 3 lucruri care să nu se asemene cu ale celorlalţi colegi, apoi se
După fiecare răspuns, copilul trebuie să pună în coşuleţ atâtea buline câte obiecte a
denumit; la sfârşitul probei se va vedea câte lucruri a spus despre bucăţica de lut, câte
asemănări a găsit.
creatoare ale copiilor, despre întinderea imaginaţiei copiilor pe mai multe planuri, fapt ce ne
abaţi, un joc care stabileşte câştigătorii prin găsirea unei soluţii creative la situaţia problemă
de numărare a bulinelor, în cadrul regulilor acestui joc intră şi clopoţelul care anunţă
continuă a picioarelor acestora, aplecarea asupra mesei în intenţia lor de a-şi urmări colegii,
sunetelor”s-au desfăşurat repartizând copiii în grupuri mici, formate din 6-7 copii, pentru
activitatea impusă şi cele la alegere. De exemplu, cu grupa s-a desfăşurat jocul didactic: „Cu
ce sunet începe cuvântul…?”, iar pentru fiecare subgrupă s-au stabilit jocurile şi materialele
cu ajutorul cărora copiii să-şi exerseze deprinderile însuşite. S-a observat că la primele rotiri
copiii îşi verifică experienţa cognitivă, reuşind să redea 3 obiecte care încep cu sunetul
indicat de experimentat, după care concentrarea este foarte mare. De aceea, s-a simţit nevoia
cuvântului sunetul respectiv. Când s-a epuizat această variantă, s-au introdus imagini cu
acţiuni; copiii au formulat propoziţii, din care au desprins cuvinte, care au în componenţa lor
sunetul propus. Prin acest mod de organizare şi desfăşurare, s-a presupus că se activizează
Important de remarcat este relaţia educatoare- copii în desfăşurarea jocului. S-a lăsat
libertate copiilor în derularea jocului, dar este necesară intervenţia, evaluând comportamentul
copiilor, printr-o comunicare afectivă care să se bazeze pe elementele pozitive din derularea
jocului, pentru a le da încredere de a-şi exprima ideile, gândurile, fără reţineri. Copilul
doreşte să afle părerea adultului despre modul lui de comportare, despre ideea pe care a avuto în
organizarea jocului, într-un anumit loc în clasă, cu anumite jucării, în implicarea
Metoda Brainstorming
tehnicile de lucru;
c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru, în care s-a amenajat sala de grupă, s-a ales
momentul zilei, s-au verificat materialele necesare, s-au enunţat copiilor regulile, fazele,
durata intervenţiei fiecărui copil, precizându-se faptul că fiecare spune o singură idee chiar
dacă în minte are mai multe, luându-se cuvântul pe rând. Se admite intervenţia numai celor
creierului; copiii nu critică, nu lungesc durata exprimării, încearcă să emită cât mai multe idei
proprii, noi, să dezvolte ideile colegilor, să analizeze, să-şi imagineze. S-a intervenit numai
când nu s-a respectat regula şi pentru a încuraja, a stimula, coordona, şi a dirija activitatea
creatoare a copiilor.
următoarele faze:
unitatea de timp (în cazul cercetării de faţă, fiecare copil a trebuit să modeleze câte o
construcţie de legătură cu construcţia colegului din dreapta), pentru ca tema individuală să
devină colectivă şi să poarte denumirea „Oraşul nostru”. S-au clasificat ideile emise de
fiecare copil, s-au făcut sinteze parţiale şi au fost adresate întrebări ca: „Ce am putea...
preşcolarului, ajutat, răspunde prin acţiune. Fiecare copil, pe rând, a adus idei originale care
presupunând menţinerea modelajului creat de copii mai multe zile în clasă în scopul creşterii
ideilor emise. În aceeaşi zi, s-a desfăşurat şi etapa trierii şi selecţionării ideilor, adică
evaluarea prin care copiii au voie să-şi exprime gândirea critică interzisă în celelalte etape.
Mai întâi, a fost prezentată lista de idei realizate de către membrii grupului şi
înregistrate în ordinea apariţiei: blocuri, străzi, maşini, garaj, semafor, spital, flori, grădină,
S-au selecţionat cu ajutorul copiilor ideile originale, dând calitate temei realizate.
Activităţile de desen cu o temă aleasă s-au desfăşurat grupând copiii în 5-6 grupe din
câte 6 copii. Fiecare copil a primit câte o foaie şi instrumentele de lucru necesare. Tema a fost
aleasă în prealabil. Atenţia a fost îndreptată spre timpul afectat activităţii. Fiecare copil îşi
începe desenul cu elementul pe care-l doreşte. Foile se rotesc spre dreapta, copiii reluând
ideea şi continuând-o.
forma, culoarea, dimensiunile şi alte calităţi ale materialelor, cu ajutorul mâinii, ia contact
intim cu obiectele, confecţionează jucării care poartă diferite semnificaţii pentru el; în
investigaţia de faţă nu s-au neglijat activităţile plastice alese de către copii, întrucât ele
stimulării creativităţii preşcolarilor. Sarcina de lucru a fost realizarea unui tablou înfăţişând
un peisaj de primăvară . Copiii au lucrat în perechi: timp de cinci minute fiecare pereche
trebuia să lipească cel puţin trei elemente. După timpul alocat, copiii din interiorul careului se
mută spre dreapta şi tot aşa până ce fiecare copil face pereche cu toţi ceilalţi copii. S-a
După ce s-a revenit la poziţia iniţială, s-au analizat ideile, s-au reţinut concluziile şi sau oferit
recompense.
microgrupe formate din 6-7 membri, iar produsele obţinute s-au materializat, în final, în
Prima grupă- activitate practică- copiii lipesc din material mărunt- seminţe, material
textil, cutii- părţile componente ale florilor care se găsesc în grădinile din jurul caselor şi
A treia grupă –desen- prin desen copiii au redat situaţii şi detalii care nu pot fi arătate
la celelalte ateliere.
Ciorchinele
copiilor şi a realiza conexiuni între idei deschizând căile de acces şi actualizând cunoștințele
anterioare.
noi informații pentru completarea lui. S-a exersat astfel capacitatea copiilor de a înțelege un
anumit conţinut.Fiecare copil a primit o foaie, carioci, plăcuţe şi imagini. S-a lucrat
individual. Le-am cerut copiilor să așeze o imagine cu pădurea sau o plăcuţă cu cuvântul
pădure. Le-am cerut copiilor să se gândească la cuvinte care le vin în minte când rostesc
lucru. B.F. a găsit următoarele variante: răcoare, copaci, pasări, animale, restaurant. I.R. s-a
gândit la:pădurar, vânător, cabană, vile, aer proaspăt. T.A. a exemplificat prin : umbră,
animale, ciripit, cort, brad, veverița. R.A. a găsit variantele : foc,crengi, lemn, izvor, poluare.
Astfel s-a realizat a doua etapă a metodei –activitatea individuală. A treia etapă -activitate in
şi completarea ciorchinelui cu informațiile aflate de la copilul pereche .În unele cazuri, copiii
care nu au fost întotdeauna acceptate. În alt caz, la sugestia partenerului pereche, copilul a
ciorchinelui fiecărei perechi unei alte perechi şi adăugarea de cunoștințe noi prezentate de
colegii de grup prin desene , jetoane, plăcuţe cu cuvinte scrise. Ultima etapa a metodei a
cunoștințele copiilor despre pădure. În cazul în care informația nu a corespuns temei s-a scris
Am citit apoi un text scurt despre pădure. Copiii au ascultat activ şi şi-au clarificat
ideile nesigure. Au identificat în text şi alte cunoștințe despre pădure şi le-am adăugat în
ciorchine.
Pădure Animale Izvor Oxigen Brad Copaci Crengi Pădurar Păsări Restaurant Lemn Poluare
Ciripit Răcoare
Piramida
în grup.
Le-am cerut copiilor să privească imaginea şi să descopere cât mai multe trăsături ale
Pinocchio?”. După aceea copiii au pus întrebări referitoare la ce ar mai dori să știe despre
-lucrul în perechi: Copiii au format perechi şi au povestit episoadele desenate, din care
-formarea grupurilor mari de lucru: Am constituit două grupe de grupuri. Grupa lui
Gepetto si grupa lui Pinocchio. Fiecare grupă a avut ca sarcină de lucru discutarea trăsăturilor
aveau răspuns.
are la bază interpretarea de roluri prin care copiii si exprimă liber gândirea, dar în acord cu
semnificația culorii pălăriuţelor care definesc rolul . Am aplicat această metodă într-o
albastră .
Pălăriuţa albă : “Ce informații avem despre cățelușul șchiop ?; Dar despre copii?
Ce informații lipsesc, nu le cunoaștem ?Nu știm care a fost motivul pentru care
Cum putem obține aceste informații? Povestind întâmplări văzute sau transmise
Pălăriuţa roșie : Îşi prezintă punctul de vedere : Copilul nu a știut cum să se joace cu
cățelul , poate l-a tras de coadă sau l-a fugărit , iar el s-a apărat şi l-a muşcat .Sunt foarte
supărat pe copil şi îmi pare rău că acest căţel a fost lovit cu răutate .Vă imaginați cât a suferit
căţelul ? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta lui . Voi ce credeți sau ce ați face ?
Copiii răspund la întrebări: Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu
le găsește un adăpost .
Pălăriuţa verde : Oferă soluții, idei .”Putem amenaja un adăpost in curtea grădiniței
sau să instalăm cuști in scara blocului, unii pot fi duși la grădina zoo sau la ţară, la bunici.Ce
Pălăriuţa galbenă : Nu aduce soluții noi , caută beneficiile „ Ce se va spune despre noi
dacă vom face ce ai spus ? Eu cred ca părinţii vor fi de partea noastră şi vor construi chiar ei
Pălăriuţa neagră : „ Sunt prea mulți câini. Câinii ar face mizerie si zgomot .Nu toți
primărie şi de oameni . Ce trebuie să facem noi ? Să scriem o scrisoare primarului sau să-l
sunăm, iar noi vom continua să-i hrănim şi nu vom uita să nu șchiopătăm câinii şi să facem
Diamantul
probleme, informații, idei ale unei teme date sau unui text literar. Am folosit această metodă
în cadrul lecției „Scufița Roșie”. Ca etape ale metodei am parcurs următoarele secvențe:
culoare, număr)
desemneze locul petrecerii acțiunii. Copiii au spus cuvântul „pădure”. Am lipit imaginea care
infăţişa pădurea în primul pătrat. În pătratele din următoarea treaptă am găsit două cuvinte
care să desemneze lucrurile pe care Scufița Roșie le avea in coş (cozonac şi vin). A treia
treaptă cuprinde trei cuvinte care definesc însușirile Scufiței Roșii (neascultătoare, naivă,
(fetița,lupul vânătorul, bunica ). Următoarea treaptă a cuprins trei elemente ale pădurii care au
încântat-o pe fetiță (florile, copacii, păsările). Următoarea treaptă a cuprins două personaje
scoase din burta lupului ( fetița şi bunica) , iar ultimul pătrat cuprinde personajul care a
Explozia stelară
ideile descoperite de copii în grup prin interacțiune şi individual pentru rezolvarea unei
probleme. Ca material didactic se folosește o stea mare cinci stele mici de culoare galbenă,
-copiii au ascultat povestea expusă de mine, iar pentru fixarea conținutului prin feedback am
solicitat copiilor să asculte câte un fragment şi să formuleze întrebări.
întrebări la cinci copii .Cei cinci copii şi-au ales colegii de lucru şi au constituit astfel cinci
-din grupă, s-au formulat întrebări pentru fiecare fragment audiat. S-au reținut pentru
etapa finală.
- la final am ales întrebările al căror răspuns creiona aspectele principale ale poveştii.
sa încerce condurul?
CENUŞĂREASA
UNDE CE?
CINE?
DE CE? CÂND?
5 ETAPA FINALĂ
Am propus copiilor să realizeze din lut , prin modelaj, un obiect întâlnit în natură şi să
spună ce ştiu despre el. Totodată să se gândească şi la utilizări ale lui. Am putut măsura astfel
Copiii au realizat produse originale –copac, ciupercă, girafă, pitic, covor, masă, scaun,
pat,farfurie, măr, frunze, flori, etc- calitatea si abundenţa, diversitatea materialelor folosite
influenţând rezultatele lor. Toate activităţile organizate au presupus efort fizic, mişcări
finalizării lucrărilor.
Evaluarea produselor copiilor a fost făcută ținând cont de acești trei indici ai
Astfel, la nivelul grupei formată din 20 de preşcolari, s-a constatat că, în urma testului
final, 2 (10%) dintre ei au un nivel scăzut al creativităţii, 8 (40%) dintre copii au un nivel
B.F 1 3 1 5
B.D 3 3 1 7
B.N 3 5 3 11
C.M 3 3 5 11
C.A 1 3 3 7
D.D 3 5 3 11
F.D 5 3 5 13
F.E 5 3 1 9
G.G 3 3 3 9
I.T 5 3 1 9
I.R 3 3 5 11
L.D 3 3 5 11
M.P 3 3 3 9
O.D 3 5 3 11
P.A 3 3 3 9
R.A 1 1 3 5
R.G 3 3 3 9
S.I 5 3 5 13
S.B 3 5 3 11
T.A 5 3 5 13
10
15
20
25
30
35
40
45
50
10 8 2
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scazut
10
20
30
40
50
60
5 12 3
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scazut
supusă cercetării cunosc o creştere sub toate aspectele pe care a urmărit să le dezvolte demersul
didactic iniţiat. Evoluţia copiilor, sub aspectul flexibilităţii, fluenţei şi originalităţii, este
10
20
30
40
50
60
70
80
4 15 1
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scazut
10
15
20
25
30
35
40
45
50
6 10 4
nivel ridicat
nivel mediu
nivel scăzut
10
20
30
40
50
nivel ridicat nivel scăzut
proba iniţială
proba finală
10
20
30
40
50
60
proba iniţială
proba finală
10
20
30
40
50
60
70
80
nivel ridicat nivel scăzut
proba iniţială
proba finală
10
20
30
40
50
60
proba iniţială
proba finală
În urma acestor activităţi, lăsând la o parte dificultăţile care pot apărea, cel mai
important aspect rămâne efectul aplicării acestor strategii didactice asupra copiilor.
În plan cogniv copiii primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii, fapt deosebit
realiza pe domenii. Preşcolarii şi-au exersat puterea de analiză si sinteză, căutând informaţii
În plan social copiii au fost puşi să colaboreze între ei, li s-a dezvoltat spiritul de
În plan afectiv , copiii au căpătat încredere în ei, li s-a dezvoltat simţul demnităţii şi
autoaprecierea, atunci când cele propuse de ei au fost luate în seamă de toată grupa şi
analizate. S-a format conştiinţa de sine prin raportare la alţii. Au trăit sentimentul de
CONCLUZII
observațiile reale cu cele imaginate de ei, totdeauna creațiile lor fiind rezultatul propriei
observații. Toate percepțiile vizuale, tactile , chinestezice acumulate prin joc, treptat le-am
materiale şi accesorii.
principale ale materialelor de lucru pe care le folosesc în executarea unor lucrări, ei află că în
valoarea acestora , stimulându-i pentru continua lor perfecţionare. De aici rezultă faptul că o
contribuie la educarea gustului pentru frumos. Astfel, în cadrul acestor activităţi , se pot
depista copiii care au aptitudini artistice creatoare şi pot fi stimulați pentru dezvoltarea lor.
bucură , conversează mai intens , îşi propun să mai completeze lucrarea în zilele următoare.
Îndrumați de mine , copiii au trăit bucuria muncii pentru care au gândit şi realizat
planul comun. Aceste realizări au fost posibile şi pentru că îndrumarea a îmbrăcat forma
rezolvare a temei. Atitudinea faţă de muncă reprezintă una din dimensiunile cele mai de
seamă ale personalității umane. De aceea educarea copiilor în spiritul muncii constituie o
la crearea unor bunuri materiale necesare existenţei, chiar dacă produsele lor modeste le
utilizează în jocuri individuale sau colective, iar uneori sunt utilizate ca material didactic.
exemplu: realizarea unei expoziții în sala de grupă , folosirea lucrării ca material didactic ,
morale şi o atitudine pozitivă faţă de muncă, dragoste şi interes pentru activitatea practică,
dar în raportul dintre activitățile comune şi cele la alegerea copiilor o mai mare pondere o au
activitățile la alegerea copiilor, dacă se creaza condiții favorabile desfăşurării lor (locuri de
lucru, materiale variate, motivații interesante pentru copii). Ele se desfăşoară ori de cate ori
doresc unii copii să efectueze o anumită lucrare în timpul activităților la alegere, cu condiția
metode şi procedee mai eficiente pentru trezirea interesului faţă de muncă, pentru îndrumarea
În cadrul observărilor noastre, s-a reliefat convingerea că acei copii care au în jurul lor
adulţi sensibili, chiar dacă aceştia nu prognozează vreo formă de exprimare artistică, sunt
formă de autoexprimare. Persoanele adulte din mediul în care se dezvoltă copilul, trebuie să
dezvolta efortul şi amplitudinea mişcării, de a mişca cât mai liber, mai degajat, mâna
(creionul) pe hârtie.
educaţional cât mai complex şi mai complet. În formarea profilului moral al preşcolarului
intermediul lor, copilul este ajutat să treacă de la aceste calităţi involuntare, întâmplătoare,
fără un scop dinainte precizat, la reprezentarea unui scop, la canalizarea tuturor eforturilor în
vederea realizării acestuia. Toate aceste activităţi, la care m-am referit, sunt propice în
educatoarea are şansa de a realiza o atmosferă creativă, cultivând un stil creativ la preşcolari
BIBLIOGRAFIE
1. Bălan, B., Boncu, Ş., Cosmovici, A., Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenele
2. Chelcea, A., Test de imaginaţie creatoare, în: Revista Psihologia, nr.2, 1991
6. Golu, P., Zlate, M., Verza, E., Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1994
7. Gongea, E., Breben, S.,Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Bucuresti,
8. Păişi Lăzărescu, M., Surdu, M., Tudor, L., Compendiu de psihologie şi pedagogie,
şi Enciclopedică, 1985
R.S.R.,1981
13. Sima, I., Creativitatea la vârsta preşcolară şi şcolară mică, Bucureşti, Editura
14. Sternberg, J., R., Manual de creativitate, Bucureşti, Editura Polirom, 2005