Pedagogia Freinet

Célestin Freinet (15 octombrie 1896, Gars, Alpes-Maritimes - 08

octombrie 1966) a fost un pedagog francez remarcabil și reformator educațional.
Célestin Freinet s-a născut în Provence ca al cincilea din cei opt copii.
Zilele sale de şcoala au fost profund neplăcute pentru el, acestea afectând
metodele sale de predare și dorința de reformă. În 1915 a fost recrutat în armata
franceză și a fost rănit la plămâni, experiență care a condus la devenirea unui
pacifist ferm.
În 1920, el a devenit un învățător elementar în satul Le Bar-sur-Loup. Aici a
început Freinet să-şi dezvolte metodele sale de predare. În 1926 s-a căsătorit cu
Elise Lagier.
În 1923 Freinet a cumpărat o tipografie, inițial pentru a ajuta cu învățătura
sa, însă de la leziunile pulmonare a fost dificil pentru el să vorbească perioade
lungi de timp.
Prin intermediul acestei prese, a tipărit texte și ziare gratuite pentru elevii
săi. Copiii aveau rolul de a compune propriile lucrări pentru presa, să discute și
să le editeze ca un grup, înainte de a le prezenta ca un efort de echipă.
Ziarele au fost schimbate cu cele de la alte școli, iar treptat aceste texte au
înlocuit manualele convenţionale.
Freinet a creat Sindicatul Cadrelor Didactice C.E.L. (Coopérative de
l'Enseignement laic) în 1924, din care a apărut Mişcarea Şcolii Moderne
(Mouvement de l'École Moderne ). Scopul CEL a fost de a schimba educația
publică din interior, cu cooperarea profesorilor.
Metodele de predare ale lui Freinet au fost în contradicție cu politica oficială
a Consiliului Național de Educație, el dându-şi demisia în 1935, pentru a începe
propria școală în Vence.
Freinet se integrează cu particularităţile lui, mişcării pedagogice franceze
care, iniţiate de către Robin şi Demolins,aveau să continue cu activitatea lui
Cousinet şi Profit,contemporanii săi.Pe lângă netolerarea metodelor
tradiţionale,comună tuturor specialiştilor pedagogici şi “şcolii noi”, găsim
întradevăr la Freinet o mai mare conştientizare a raportului şcoală-societate,care
eliberează şcoala de elementul abstract ce nu a fost ocolit de câteva “şcoli noi” şi
în special, găsim o revendicare neretorică a profesorului de ciclu
elementar-“primar” căruia îi era încredinţată deloc uşoara sarcină de a aduce la
îndeplinire reforma educativă.
După 1989,o a doua formă de învăţământ alternativ propusă sistemului
tradiţional este Pedagogia Freinet.
Esenţa pedagogiei Freinet va avea în centrul său individual a actului
educaţional precum şi relaţiile interumane.
 În acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor
necesare educaţiei, asigurarea şi menţinerea climatului de încredere,precum şi
cultivarea încrederii în părerile celorlalţi.
Principiile pedagogiei Freinet

Pedagogia Freinet este o şcoală modernă care pregăteşte copii de azi să

trăiască în lumea de mâine şi e fondată pe valori universale: responsabilitate,
autonomie, cooperare, întrajutorare. Este centrată pe copil luând în considerare
cele trei componente ale personalităţii sale: unicitate, diversitate, globalitate.
De aici decurg cele patru principii ale alternativei pedagogice Freinet :

1.     Pedagogie centrată pe copil

“Veţi fi la nivelul copiilor. Îi veţi vedea cu ochi, nu de pedagog şi de şef, ci
cu ochi de om şi de copil şi veţi reduce imediat, prin acest fapt, distanţa
periculoasă care există, în clasele tradiţionale, între elev şi profesor” spune
Freinet.
Coborât de la catedră, profesorul este mai prezent şi mai important, căci el
trebuie să creeze neîncetat. El nu mai are alte mijloace de a se impune decât
iradierea persoanei sale, credibilitatea, valoarea sa.
Educatorul urmează să se adapteze la trebuinţele copilului, să ia în
considerare interesele şi înclinaţiile sale. Învăţătorul ajută şi nu controlează,
ameninţă, atenţionează, sau pedepseşte.
2.     Pedagogia muncii motivate
Educaţia trebuie să-şi găsească motorul esenţial în muncă creatoare, liber
aleasă şi asumată. În cucerirea autonomiei fiecare trebuie să inveţe să-şi fixeze
singur obiectivele, în loc să aştepte să-i fie mereu impuse din exterior.
Aceasta trebuie să aibă drept punct de plecare copilul real cu nevoile sale
fireşti, efortul celui educat fiind comparat cu respiraţia voluptoasă a aerului
sonor „al unei dimineţi de primăvară”. Şcoala trebuie să asigure continuitatea cu
valorile trecutului.

3.     Pedagogie personalizată

Munca individualizată este una din tehnicile de învăţare ale pedagogiei
Freinet care vizează plasarea copilului în centrul sistemului educativ, ţinând
seama de achiziţiile sale, de ritmurile şi de capacitatea sa de a deveni actor al
propriei învăţări.
Copilul nu va fi supus modelelor prestabilite, ci acceptat ca atare, cu
personalitatea lui.

4.     Pedagogie a comunicării şi a cooperării

Libera exprimare nu este invenţia unui elev deosebit de creativ, ea este
manifestarea însăşi a Vieţii. Libera exprimare pedagogică trebuie să permită
fiecăruia să-şi redea sentimentele, emoţiile, impresiile, cugetările, îndoielile.
Toţi copiii, dacă n-au fost încă descurajaţi, percep nevoia şi dorinţa de a se
 exprima, de a comunica între ei cu instrumentele de care dispun (vorbirea,
scrisul, desenul etc).
Tehnicile pedagogiei Freinet
  Pedagogia Freinet îşi propune să contribuie la construirea unei şcoli
dinamice,active,moderne,folosind tehnici şi procedee simple ,la îndemâna
oricui.
În accepţiunea lui Freinet,tehnicile educative sunt un ansamblu de
instrumente materiale şi procedee didactice care pot ajuta copilul în procesul de
formare .Ele, neprovenind din cercetări teoretice,ci din experimentarea directă a
celor care lucrează în cadrul şcolii,permit modificarea şi îmbogăţirea lor.
Introducerea mai multor tehnici didactice contribuie la optimizarea relaţiei
învăţător-elev 
Toate tehnicile pot fi utilizate cu succes la toate clasele din învăţământul
tradiţional, nu numai în clasele Freinet.
Aceste tehnici sunt :
              Textul liber- promovează ideea de a acorda elevului o nelimitata libertate
de exprimare si manifestare.”Un text liber este,aşa cum indică numele,un text pe
care copilul îl scrie în mod liber,când are chef să-l scrie şi pe tema care îl
inspiră”.(C. Freinet)
        Jurnalul şcolar- este un mijloc de exprimare, care respectă libertatea de opinie,
pentru că publică ceea ce gândesc copii.Este totodată un mijloc de comunicare,
de socializare şi de formare civică,şi nu în ultimul rând un mijloc de învăţare.
        Corespondenţa şcolară- permite deschiderea şcolii spre viaţă, lărgirea
câmpului de relaţii afective, permite copilului să se construiască.
        Ancheta documentară- este o tehnică complexă de învăţare. Pentru realizarea
ei se parcurg mai mulţi paşi: precizarea temei şi a modului de abordare, partea
de cercetare, prelucrarea informaţiei, bilanţul fiecărei etape, realizarea formei
finale.
        Exprimarea plastică
        Exprimare corporală

Instrumentele pedagogiei Freinet

În cadrul alternativei Freinet, instrumentele reprezintă toate materialele şi
mijloacele care se utilizează în activitatea didactică. Rolul lor este de a scoate
elevul din constrângerea relaţiei elev-dascăl şi fac posibilă o relaţie triunghi
(elev-dascăl- instrument) ce implică dispariţia poziţiei faţă în faţă între elev şi
dascăl .
Tipologia instrumentelor:
1. Instrumente de învăţare : pentru elevi (fişe autocorective, manuale şcolare,
exerciţii); pentru dascăl (cărţi , reviste, casete , strategiile de formare).
2. Instrumente de cercetare documentară : pentru elevi (dicţionare, enciclopedii,
biblioteca clasei , albume, reviste); pentru dascăl( cărţi, reviste pedagogice,
enciclopedii, instrumente oficiale, bibliografii);
3. Instrumente de gestiune: pentru elevi (plan| bilanţ de muncă, orar, fişe ghid ,
planificări ); pentru dascăl (planificare , jurnalul de bord , plan de muncă
colectiv, orar );
4. Instrumente de evaluare : pentru elevi (bilanţuri ,scări de competentă , teste,
brevetul ,cărticica elevului ),pentru dascăl (carte pentru munca educativă ,teste
etalonate naţional );
5. Instrumente de comunicare : pentru elevi(jurnalul şcolar ,scrisori, poşta
electronică ,fax , internet, consiliul clasei ,cutia cu intrebări );pentru dascăl
(buletin oficial ISJ sau MEC, scrisori, poşta electronică ,telefon, fax, internet );
6. Instrumente de declanşare :pentru elevi (instrumente de învăţare ,bancă de
foto sau imagini ); pentru dascăl (cărţi, reviste , casete );
7. Instrumente de reglare : pentru elevi (afiş cu regulile clasei ,regulamentul
şcolii,planificarea competenţelor ),pentru dascăl (cartea albă a şcolii-
regulamentul de ordine interioară, regulile clasei);
8. Instrumente pentru crearea autonomiei : pentru elevi (fişe ghid ,clasor de
activităţi personale şi evaluări ,plan de muncă ).
În pedagogia Freinet notele sunt înlocuite cu: grile de evaluare bipartite
elev –dascăl, centuri de culoare, scări de competenţe ,bilanţuri , sistem de
brevete. Deoarece realizează programa şcolară ,elevii primesc şi teste de
control ,care nu au ca scop sancţionarea greşelilor ,ci informarea asupra
progreselor elevilor şi decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut
de aceasta.