Sunteți pe pagina 1din 58

CIUREA DANIELA

PETRAŞ ADRIANA

HUŞTIUC NICOLETTA

CIUREA DANIELA PETRAŞ ADRIANA HUŞTIUC NICOLETTA DEVA, 2013 ISBN 978-973-0-14116-0 BUNE PRACTICI Ȋ N DESFĂŞURAREA
CIUREA DANIELA PETRAŞ ADRIANA HUŞTIUC NICOLETTA DEVA, 2013 ISBN 978-973-0-14116-0 BUNE PRACTICI Ȋ N DESFĂŞURAREA
DEVA, 2013 ISBN 978-973-0-14116-0
DEVA, 2013
ISBN 978-973-0-14116-0

BUNE PRACTICI ȊN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂȚILOR ARTISTICO – PLASTICE ŞI PRACTICE

AUTORI : CIUREA DANIELA

PETRAŞ ADRIANA

TEHNOREDACTARE : CIUREA DANIELA

COLABORATORI:

Prof.înv.pr. Răduca Magdalena

Ed. Bodescu Mihaela

Ed. Munteanu Gheorghiţa

Prof. Gâț Elena

Mertoiu Maria

Ed. Anişoara Filimon

Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia

Ed. Silvia Bozdog

Prof. Danc Mihaela Elena

Ed. Costea Agnes Ildico

Ed. Stȋngă Ana

Prof. Popa Adriana

Prof. Dan Sanda

Prof. David Cristina

Prof. Ioanes Ana-Maria

Ed. Balteanu Mariana

Prof. Tomodan Maria

HUŞTIUC NICOLETTA

I. Referate pag. 4 - 38 II. Exemple de bune practici pag. 39 - 58

I. Referate pag. 4 - 38

II. Exemple de bune practici

pag.

39 - 58

I. Referate pag. 4 - 38 II. Exemple de bune practici pag. 39 - 58 3

Afirmarea creativităţii copilului prin abilităţi practice

Prof.înv.pr. Răduca Magdalena

Grădiniţa Berceşti, Novaci,jud.Gorj

Abilităţile practice contribuie nemijlocit la dezvoltarea, din toate punctele

de vedere, a personalităţii copiilor, împreună şi în strânsă legătură cu celelalte

activităţi ce se desfăşoară în grădiniţă.

Preşcolarul manifestă interes spre nevoia de mişcare, spre manipularea

obiectelor

şi

el

trebuie

îndemnat

spre

creaţia

constructivă

şi

dezvoltarea

capacităţilor de confecţionare a unor obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări

afective pozitive.

La vârsta copilăriei ,,luminile” şi culorile umanului au multiple nuanţe şi ele

dobândesc o mare expresivitate, găsindu-şi ecou în revărsările de energie, de

potenţialităţi şi virtuţi ale sale. Ele se exprimă nu numai prin expansivitatea şi

explozia de bucurie a copilului, afirmată în jocurile sale, prin ucenicia primilor paşi

şi afirmării independenţei umane, ci şi prin implicarea sa în desfăşurarea unor

activităţi elementare de muncă.

Abilităţile practice, prin caracterul lor recreativ-creativ-atractiv, vin să

canalizeze eforturile de învăţare ale copiilor, de la alte discipline, fiind ca un

„decantor” al tuturor cunoştinţelor acumulate. De exemplu, dacă s-a parcurs

perioada studierii animalelor sălbatice şi domestice de la noi şi din alte ţări, copilul

va realiza un leu pentru o machetă-el va ştii că locul lui nu este lângă o gazelă, dar

nici în curtea omului sau în preajma animalelor polare sau a peştilor-deci îl va aşeza

în preajma maimuţelor şi a tigrilor.

Abilităţile

practice

se

îmbină

armonios cu

toate

celelalte

domenii

din

grădiniţă,

le

sprijină

în

organizarea,

desfăşurarea

şi

evaluarea

atractivă

a

rezultatelor obţinute de copii.

În grădiniţă preşcolarii desfăşoară o activitate variată; în cadrul activităţilor

de observare ei privesc cu multă curiozitate obiectele şi fenomenele realităţii, îşi

lărgesc treptat cercul de reprezentări şi participă în mod activ la viaţa care îi

înconjoară.

În procesul abilităţilor practice cunoştinţele dobândite se adâncesc. Astfel

în procesul execuţiei unei flori de primăvară copilul îşi consolidează cunoştinţele

privind forma, mărimea, culoarea şi aşezarea petalelor, a codiţei, a frunzei,

mărimea şi proporţia lor.

Întreaga activitate de învăţare a copiilor se realizează în grădiniţă prin joc-

activitate

de

bază

concepută

ştiinţific,

ce

trebuie

îmbinată

cu

un

puternic

sentiment

de

afectivitate,

dar

si

cu

exigenţe

crescute

pentru

dezvoltarea

capacităţilor intelectuale, pentru cultivarea curajului de a întreba, de a se exprima,

de a gândi şi acţiona independent. În consecinţă, instruirea trebuie să-l facă pe

copil să trăiască, să crească, să se dezvolte, să se exprime pe sine, de a-l învăţa să

înveţe, de a-şi construi o perspectivă activă. Activizarea copiilor este înţeleasă aici

ca o acţiune de educare şi instruire, de dezvoltare a personalităţii prin dirijarea

metodică a activităţii, prin trezirea interesului pentru cunoaştere şi acţiune,

exercitarea simţurilor proprii şi a inteligenţei prin activitate proprie, cultivarea

capacităţii de orientare autonomă atât prin activităţile organizate cât şi prin

activităţile liber alese din grădiniţă şi din afara ei.

În momentul încheierii lucrării, copilul analizează produsul finit realizat de el,

îl compară cu modelul oferit de educatoare şi cu realizările colegilor săi, poate să

aprecieze critic calitatea muncii sale chiar dacă nu reuşeşte de fiecare dată să

verbalizeze acest lucru. Cu timpul, copiii reuşesc să manifeste un spirit critic

foarte dezvoltat, reuşind să selecţioneze din mai multe obiecte pe cele care

prezintă reale calităţi artistice.

Abilităţile practice asigură confecţionarea unor obiecte care pot fi utilizate

în aranjarea vitrinelor, în înfrumuseţarea sălilor de grupă, în expoziţii pentru

părinţi. Această utilitate măreşte interesul copiilor pentru realizarea frumosului.

Abilităţile practice au un loc bine precizat în cadrul procesului instructiv-educativ,

conţinutul fiind stabilit după criterii exacte, care îi asigură un caracter ştiinţific,

accesibil şi stabil.

În activităţile în care se realizează compoziţii aplicative se creează în rândul

copiilor o stare febrilă de lucru, de căutare, de încercări mai mult sau mai puţin

reuşite, toate acestea îmbrăţişate în buna dispoziţie şi plăcere. Prin activităţile

practice – lucrările realizate de către elevi în cadrul acestor ore, li se dezvoltă

gândirea creatoare, imaginaţia, interesul pentru a realiza ceva,dar şi o disciplină în

formarea lor ca viitori profesionişti în diferite domenii.

În activităţile pe care le desfăşor cu copiii în cadrul acestor ore, predomină

confecţionarea de jucării, deoarece am observat de nenumărate ori că majoritatea

copiilor se bucură în mod deosebit atunci când sunt anunţaţi că vor realiza jucării

sau obiecte folositoare din diverse materiale. La simplul auz al cuvântului ,,jucării”

zâmbetul larg le inundă feţele, iar ochii le strălucesc. Spre deosebire de jucăria

cumpărată din magazin, jucăriile confecţionate din materialele la îndemână, deloc

costisitoare, cu participarea educatoarei, oferă micului meşter, ocazia de a-şi

descoperi propriile calităţi, satisfacţia de a o vedea ieşind din propriile sale mâini, (

un animăluţ, o păpuşă, o mască cu care apoi poate continua sau începe un alt joc cu

roluri). Dacă jucăria se poate realiza relativ uşor, putând fi terminată până la

încheierea activităţii şi copilul o poate lua imediat acasă ,, să se joace” atunci va fi

şi mai încântat.

Având în vedere toate acestea, precum şi faptul că materialele din care se

pot confecţiona astfel de jucării nu costă nimic (sau costă foarte puţin), am

încercat şi am reuşit să realizăm

cu copiii tot felul de obiecte, folosind diferite

tehnici. În funcţie de materialele utilizate, aş putea clasifica jucăriile după cum

urmează:

1. Jucării din hârtie sau carton ( hârtie albă, glasată, din ziare sau reviste,

staniol, carton duplex, carton colorat pe o parte sau pe ambele părţi).

2. Jucării din materiale din natură (frunze, petale întregi, coji, seminţe, conuri

de brad, ghindă, castane, coji de nucă, boabe de porumb, mărţişori de salcie

etc).

3. Jucării din materiale refolosibile (fire de aţă, lână, PNA, fâşii de material

textil, blăniţe, nasturi etc.).

Tot din astfel de materiale se pot realiza tablouri decorative, felicitări cu

ocazia sărbătorilor - 1 Martie, 8 Martie, sărbătorile de Paşti, Crăciun, invitaţii,

podoabe etc.

Bibliografie:

Herseni, I. - Curs: Strategii de învăţare prin cooperare, modulul I, II, III-

Step by Step

Grama, F., Pletea, M., Sesovici, A. - Aplicaţii ale noului curriculum pentru

învăţământul preşcolar, Ed.DPH, 2009

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PENTRU ABILITĂŢI PRACTICE

,,TOT

CEEA

CÂND

VOM

FI

CE

NU

MARI, NE

AVEM

ESTE

EDUCATOARE: BODESCU MIHAELA

GRĂDINIŢA P.P., NR.3, PETROŞANI

LA

NAŞTERE

ŞI

NE

VA

TREBUI

DAT PRIN EDUCAŢIE’’

( J.J.ROUSSEAU )

Aceasta

se

poate realiza de la fragedă vârstă datorită

faptului că :

preşcolarul

dispune

de

un

potenţial

creativ

susţinut

în

manifestarea

pregnantă

relaţii

cu

a

întreţinerea

trebuinţelor de

ceilalţi

( copii

şi

potenţarea

cunoaştere, de autoafirmare

şi

independenţă de

şi

adulţi ) , stimularea

acestora

conduc

la

manifestărilor

creative , într- un

tot

unitar , al

acestuia. Un exemplu de bune practici pentru abilitaţi practice este cultivarea

creativităţii.

Locul activităţilor practice în formarea personalităţii copiilor rezultă în mod

obiectiv din adevărul: ,,Aud – uit, văd – ţin minte, acţionez – înţeleg’’. Activităţile

practice desfăşurate cu copiii au constituit una dintre modalităţile de cunoaştere a

copilului, a individualităţii fiecăruia şi promovează independenţa în gândire, în

creaţie şi acţiune, în raport cu interesele şi aptitudinile fiecăruia . Stimularea

potenţialului creativ prin activităţile practice se bazează pe următoarele principii:

- asigurarea conexiunii între diferitele categorii de activităţi în cursul zilei;

- stimularea potenţialului creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd

cu precădere materiale din natură;

- interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor practice.

Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din grădiniţă pentru

a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi materialul bogat de care

dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de creaţie.

TEHNICI

şi MODALITĂŢI

de lucru – exemple

practice .

Metode

şi

procedee

utilizate de

către educatoare pentru a avea un

rezultat scontat al activităţilor practice .

Creativitatea

la vârsta preşcolară - elementul

în

munca practică a preşcolarului .

specific

şi definitoriu

Activităţile practice – concluzii .

GRĂDINIŢA -,, FACULTATE A COPILĂRIEI ’’ CONTRIBUIE

LA :

lărgirea experienţei cognitive ;

apariţia şi dezvoltarea unor deprinderi şi priceperi ;

diversificarea trăirilor afective;

dezvoltarea imaginaţiei ;

dezvoltarea competenţei şi performanţei lingvistice;

apariţia limbajului intern ;

constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice ;

manifestarea unei atitudini cognitive ;

Pe baza realităţii înconjorătoare, copilulîţi crează un univers imaginarcare îi

satisfacenevoia de ordine, armonie, frumuseţeşi coerenţă.

Acţiunile cu obiecteleţi oferă copilului informaţii mai multeşi mai exacte

despre lumea înconjurătoare.

Trebuinţele

de

mişcare,

dezvoltării motricităţii.

de

afecţiune,

de

independenţă

stau

la

baza

Relaţia dintre gândire ţi limbaj favorizează dezvoltarea gândirii şi fluiditatea

exprimării.

Sub influenţa mediului socio-cultural şi artistic, achizitiile psihice, copilul

este capabil:

- să opereze cu obiectele/lucrurile,

- să le descompună,

- să le organizeze în structuri,

- să le construiască sau să creeze diferite imagini ale unor obiecte, lucruri

sau fenomene,

Achizitiile din planul motricităţii determină modificări în planul cunoaşterii şi

în cel al autonomiei.

Este perioada formării iniţiale a personalităţii.

ACTIVITĂŢILE

PRACTICE :

Cultivă interesul şi dragostea copilului pentru munca fizică.

Educă o atitudine pozitivă de respect faţă de produsele obţinute.

Favorizează o intensă exersare senzorio- motrică .

Solicită

toate

procesele

psihice

în

proiectarea ,

efectuarea

şi

evaluarea lucrărilor proprii sau ale altor copii .

 

Angajează pe ,,micul meşter’’ la realizarea celor mai simple acte, tehnici

şi

modalităţi , formându - şi

reprezentări : de formă , de mărime , de

culoare , de spaţiu şi la mişcări precise .

 

Contribuie

la

exersarea

muşchilor

mici

ai

palmelor, la

formarea

preciziei în mânuire şi a acuităţii vizuale şi la dezvoltarea creativităţii,

a

capacităţii de abstractizare , a sociabilităţii copilului .

 

Se dau o multitudine de

soluţii de

a

crea un obiect / lucru care să-l

satisfacă curiozitatea în toată puterea sa .

 

Oferă largi

posibilităţi pentru

fixarea, sistematizarea

şi aplicarea în

practică a cunoştinţelor însuşite .

 

Intergrează

copilul , în

mod

treptat , în întregul

spectrul

de

valori,

pentru a

asimila

valorile civilizaţiei , ale tehnicii şi tehnologiilor .

 

În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care lucrează copiii

o constituie materialul din natură. Natura oferă copiilor materiale variate şi

interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare

contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea priceperilor şi

deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula potenţialul creativ al

copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din natură, am parcurs cu

aceştia mai multe etape:

Etapa I - etape de pregătire a activitaţilor practice în care copiii participă

direct la

strângerea materialelor din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări. Profunda lor

concentrare în activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din natură a

însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de selecţie a

materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi mărimi, castane,

conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând frunzele castanului

şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele răsfirate, cu creasta

cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii. Castanele în învelişul lor

ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În natură copiii se manifestă

deosebit, sunt mai activi,

cu

o

neastâmpăr specific vârstei.

permanentă bună dispoziţie şi cu un

imens

Etapa a II a este etapa în care am efectuat intuirea materialului confecţionat

de către copii prin manipulare, pentru antrenarea analizatorilor şi formarea

reprezentărilor prin jocuri senzoriale. Primul mijloc prin care copilul descoperă

lumea îl constituie organele de simţ. El vede, apucă, miroase, gustă. Astfel

acumulează

experienţă,

iar

cunoaşterea

reală

a

materialelor

din

natură

e

condiţionată de claritatea şi precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De aici reiese

necesitatea

organizării

unor

jocuri

senzoriale

specifice

vârstei:

,,

Săculeţul

fermecat’’, ,, Ce ştii despre mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste jocuri

senzoriale pot fi utilizate cu succes pentru trezirea, stimularea şi dezvoltarea

interesului de a cunoaşte, interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică pentru

stimularea creativităţii.

Etapa aIII a constă în perfecţionarea deprinderilor practice şi stimularea

potenţialului creativ al copiilor. Experienţa a dovedit că lucrându-se prea des după

şablon, copiilor li se limitează posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi gândirii. Prin

diversitatea formelor, a coloritului şi a posibilităţilor de îmbinare a materialelor din

natură se deschide câmp larg manifestării imaginaţiei. Permanent i-am stimulat pe

copii să confecţioneze jucării din materialele colecţionate de ei sau pe care le

puneam eu la dispoziţie. Valorificând castane, ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe,

sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au confecţionat în manieră proprie multe

obiecte.

Etape a IV a

constă în efectuarea de către copii a unor lucrări în grup.

Activitatea pe bază de cooperare, constituie un mod de învaţare cu deosebite

valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea. Copiii descoperă o nouă

experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, investiga şi

căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale grupului. Superioritatea grupului

se vădeşte atât prin soluţii originale şi lucrările realizate, cât şi pe plan educativ. În

această etapă accentul se pune pe realizarea creativă a temelor date, copiii având

libertatea alegerii materialelor şi a tehnicilor de realizare. Ei au redat original

teme cum ar fi:,, Coş cu ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,, Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou

de primăvară (vară, toamnă, iarnă)’’, etc.

ACTIVITĂŢILE PRACTICE - JOCURI TEHNICO ARTISTICE

Tehnicile de lucru sunt multiple şi eficiente .

Caracterul ludic se menţine şi în aceste activităţi , datorită faptului că

tehnica, pentru

copil

este o

joacă

educatoarea

este ,,maistrul’’ / ,, şeful

în

care

el este

,, ucenicul ’’, iar

Jocul este dirijat , dar plăcut .

Jucăriile sunt simple, care

îi dau copilului primele noţiuni de tehnică

şi importanţa lor .

Copilul se naşte cu capacitatea de a învăţa, dar şansa supravieţuirii, a

umanizării şi socializării lui depinde de contactul cu adultul, de mediul educaţional.

Tot ceea ce poate realiza o fiinţă umană depinde de învăţare, exerciţiu, muncă si

creaţie. Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea , stimularea, educarea şi

dezvoltarea creativităţii.

Grădiniţa devine primul mediu organizat de maximă valorificare a resurselor

multiple ale copiilor, de stimulare a acestora. Copilul este prin natura sa un spirit

creativ, datorită imensei sale curiozităţi, a freamătului permanent pentru a

cunoaşte ceea ce se petrece în jurul său.

Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult, ca vârsta care cuprinde cea mai

importantă

experienţă

educaţională

din

viaţa

unei

persoane,

pe

parcursul

ei

înregistrându-se ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea personalităţii umane şi

una din cele mai semnificative achiziţii cu ecou evident pentru etapele ulterioare

ale dezvoltării sale. De aceea nu putem face abstracţie de una din dimensiunile

esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare a personalităţii – creativitatea.

Văzută prin prisma personalităţii, creativitatea capătă sensul de potenţial creativ,

de sumă de însuşiri sau factori psihici ai unor viitoare performanţe. Educatoarei îi

revine misiunea de a depista de timpuriu posibilităţile creative ale copiilor şi de a

crea condiţii optime de dezvoltare. Aşa cum muzica ne învaţă să ascultăm iar

pictura ne învaţă să privim, activitatile practice ne învaţă să acţionăm, să găsim

calea spre rezolvarea problemelor practice.

CREATIVITATEA

,,capacitatea

psihică

a

indivizilor

umani

de

a

genera

noul, de

aspecte

deosebite,

necunoscute ale realităţii, de a

elabora căi

originale de rezolvare a problemelor

a

releva

şi soluţii

şi de a se exprima în forme personale, inedite .’’

,INTELIGENŢĂ FLUIDĂ’’ ( R. B. Cattell)

,, IMAGINAŢIE CREATOARE’’( Th. Ribot

,,IMAGINAŢIE CONSTRUCTIVĂ’’ ( A. Osborn)

CREATIVITATEA

ESTE

ABORDATĂ

CA

ŞI

:

PROCES

PRODUS

POTENŢIAL

DIMENSIUNE STRUCTURALĂ A PERSONALITĂŢII

 

C R E

A T I V T A T E A

- obiective -

Îmbogăţirea reprezentărilor despre obiecte , fenomene ,

situaţii ;

Formarea receptivităţii faţă de probleme ;

Însuşirea unor modalităţi de operare a gâdirii;

însuşirea principalelor procedee imaginative ;

Dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative ;

Cultivarea spontaneităţii şi independenţei ;

 

Formarea capacităţii de exprimare a propriilor idei şi soluţii ;

fizice

Caracterul practic al

activităţilor practice

cu

cea

intelectuală, fapt

ce

contribuie

la

permite

îmbinarea

muncii

integrarea

şi

stimularea

,,eului’’ cu care se defineşte

preşcolarul la ieşirea sa

alt tărâm

al educaţiei şi ştiinţei – şcoala.

din grădiniţă, spre un

Bibliografie:

Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”, editura Omfal

Esenţial, 2007

„Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001

„Revista Învăţământului Preşcolar”, nr.1-2/2008

Activităţile artistico-plastice în grădiniţă

Educatoare: Munteanu Gheorghiţa

Grădiniţa Broşteni, Judeţul Mehedinţi

Eficienţa preşcolarului depinde nu numai de capacitatea de asimilare a

cunoştinţelor,

priceperilor

şi

deprinderilor,

dar

şi

de

anumite

trăsături

de

personalitate, în particular de imaginaţia lui. Fără de imaginaţie este imposibilă

acumularea

aceloraşi

cunoştinţe,

priceperi

şi

deprinderi,

este

cu

neputinţă

formarea personalităţii în ansamblu a preşcolarului .

Considerăm că creativitatea copiilor preşcolari va evalua la o nouă treaptă:

- Dacă vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi, capacităţi creative de

alcătuire şi redare a obiectelor.

- Dacă vom dezvolta priceperi, de redare corectă a formelor, de a aplica

independent elemente, forme, obiecte, deprinderea de a lucra cu acuarela,

creioane, carioca şi paleta de culori.

- Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate.

- Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii

dezvoltarea potenţialului creativ.

ar produce progrese în

- Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al

preşcolarilor va fi mai înalt.

-

Potenţialul

copiilor

cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de

potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de:

expresivitate, coerenţă, originalitate, variabilitate, flexibilitate, fluenţă.

Arta plastică prevede câteva obiective majore:

1. Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţii plastice.

2. Elaborarea tehnicilor (metodelor, procedeelor de lucru), în cadrul activităţii

de artă plastică.

3. Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru în domeniul artei plastice.

4. De a forma un volum de cunoştinţe, priceperi, deprinderi la preşcolari, de a

aplica în practică acele metode, procedee, forme.

5. Formarea abilităţilor practice la copii.

6. Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale

(creioane, acuarele, carioca).

Arta plastică este strâns legată de ştiinţe, de biologie, anatomie, pedagogie,

psihologie, matematică.

Rolul artei plastice în dezvoltarea personalităţii dezvoltă perceperea eu-lui,

auzului, văzului, gustului estetic.

Creativitatea include memoria, imaginaţia, aplică toate cunoştinţele, combină

cunoştinţele, este producerea a ceva original, irepetabil, unic.

Creativitatea este lucrul creierului şi este o structură specifică pentru

psihicul omului.

Omul trebuie să-şi facă un plan, un proiect pentru a realiza o acţiune, să poată să

facă o analiză critică. Creativitatea este o extremă care face posibilă realizarea

unor producţii sau opere noi. Originalitatea acestui produs sau opere este variată,

în dependenţă de persoană, vârstă, intelectul acelei cunoştinţe, interese ale

persoanei date. Oamenii de ştiinţă din pedagogie, psihologie studiază ce este

creativitatea, toţi o tratează-n mod diferit, dar când se analizează ne dă un produs,

un tot întreg.

Fără efort, nici pregătirea şi nici creativitatea nu pot ajunge la nivele

ridicate de performanţă. Mobilurile intrinsece, în deosebi - spiritul de născocire,

pasiunea pentru un domeniu etc. şi motivele extrinsece, recompensele dinamizează

creativitatea. Nu în ultimul plan se plasează şi factorii aptitudinali fără de care

omul nu poate ajunge la nivele ridicate de performanţă.

Factorii

temperamentali

şi

caracteriali

au

o

influenţă

deosebită

în

dezvoltarea creativităţii. Predispoziţiile şi capacităţile nu sunt suficiente pentru ca

cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să

existe o motivaţie, o dorinţă, o aspiraţie creatoare. Adevăraţii creatori devin

animaţi

de

sentimente

trainice,

chiar

de

veritabile

pasiuni

care

le

domină

preocupările, aspiraţiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoţii puternice

intensificând obsesiile lor creatoare. Pentru a crea se cere o voinţă fermă,

perseverenţă, depunerea îndelungatelor eforturi. Cine se descurajează uşor şi nu e

capabil să dea piept cu greutăţile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă,

nimeni, chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fără o luptă îndârjită

pentru îmbogăţirea mijlocului de expresie, armonia culorilor etc.

Este cunoscută importanţa desenului şi picturii în vederea pregătirii copilului

pentru scris,cu scopul de a stimula interesul copiilor, de a trezi emoţii estetice de a

le dezvolta gustul pentru frumos, culoare, armonie, compoziţie şi acurateţe. Am

căutat să îmbogăţim cunoştinţele copiilor, folosind diferite tehnici de decorare a

suprafeţelor pentru o mai buna atractivitate a activităţilor artistico-plastice.

Astfel, s-au folosit ca ustensile de lucru obiecte şi materiale variate şi simple

precum ştampile din pluta, din gumă de şters, din cartof, pieptene, site, pensula

aplicată, şabloane decupate, tehnica simetriei, desenul cu ceară. Pictură cu lipici,

paie, chiar şi amprente ale degetelor şi mâinilor copiilor.

Din dopuri de pluta se pot confecţiona ştampile de diferite mărimi pentru

realizarea unor modele decorative.Se crestează cu un cuţit modelul dorit, iar

pentru ştampilare se foloseşte tuşiera sau Mai multe tuşiere cu mai multe culori.Cu

ajutorul aceastor ştampile prin repetare, alternare şi simetrie se pot crea modele

noi cu efecte deosebite, motive care dezvoltă orientarea în spaţiu a copilului(

aproape, departe, sus, jos, stânga, dreapta, deasupra, lânga, etc)

Gumele de şters sunt un material ideal pentru realizarea unor ştampile. Astfel,

se pot realiza motive mai pretenţioase ca animale sau plante stilizate, cifre, figuri

geometrice. Pentru a realiza ştampile din cartof, se taie cartoful în două jumătăţi,

cu un cuţit se scoate în relief modelul dorit, apoi se aplică o culoare sau două chiar

şi

se

ştampilează

suprafaţa

dorită.

Cu

aceste

ştampile

se

peisaje.Sunt foarte atractive pentru copii.

pot

crea

chiar

Desenul decorativ cu ajutorul pieptenului-se pregăteste pe o plăcuţă de

faianţă, tempera sau goaşă nedizolvată. Cu ajutorul unei periuţe de dinţii se ung

dinţii pieptenului care se trag pe suprafaţa de decorat, realizând astfel dungi (

orizontale, verticale, oblice, paralele, valuri, spirale, etc) după inspiraţia fiecăruia şi

după felul cum este mânuit pieptenele.

Şabloanele aplicate prin folosirea sitei se confecţionează de preferinţă dintr-un

material plastic, care nu absoarbe vopseaua, se aplică materialul dorit apoi se

aşează sita de sârmă peste care cu ajutorul unei periuţe de dinţi se trece vopseaua,

în prealabil pregătită, pe toată suprafaţa materialului rămasă liberă prin aplicarea

şablonului. Apoi se ridică uşor sita şi şablonul de pe material, rămânând asfel

silueta, modelul dorit.

Altă variantă este tehnica stropirii prin sită şi şabloane. Pe suprafaţa de

decorat se aplică şablonul decupat din hârtie simplă sau alte obiecte. Prin mutare

repetată se obţin efecte de umbră, îndepărtarea sau apropierea obiectelor.

De asemenea se poate aşeza şablonul şi se stropeşte suprafaţa ramasă cu mai multe

culori, obţinând asfel un efect deosebit din amestec de culori.

Tehnica pensulei aplicate presupune aplicarea unor pete, amprente cu o pensulă

groasă, realizând peisaje sau elemente florale.

Tehnica simetriei (foarte îndrăgită de copii) se execută începând cu îndoirea

foii de lucru în două jumătăţi egale. Pe una din ele se aplică culoare în forma şi

modelul dorit apoi, înainte de a se usca se îndoaie foaia astfel încât culoarea să se

imprime şi pe cealaltă jumătate. Imprimeurile vor căpăta o altă formă, apropiată de

modelul iniţial, culorile se întrepătrund, însă vor fi identice pe ambele jumătăţi,

spre satisfacţia copiilor.Sugerând copiilor să deseneze contururi in jurul acestor

pete de culori se obţin siluete fantastice.

Tehnica desenului cu ceară presupune desenarea cu resturi de lumânari a

modeluilui dorit peste care se aplica uniform acuarela bine diluată pe întraga

suprafaţă. Se poate repeta dupa ce s-a uscat desenând din nou cu ceară şi repetând

aplicarea acuarelei cu o nuanţă din ce în ce mai intensă.

Tehnica picturii pe lipici-se aplică pe foaia de decorat un strat subţire de lipici

peste care- cu ajutorul unei pensule groase- se pune vopseaua în culoarea dorită.

Apoi cu ajutorul unui beţişor sau cu degetul se gravează ornamente ca linii, cercuri

sau alte desene.

Tehnica amprentei sau dactilopictura are o deosebită valoare în realizarea unor

lucrări deoarece fiecare deget are o altă amprentă. Aplicând aceste amprente

pentru a executa un model sau liber pe o suprafaţă, tabloul va fi cât mai reuşit.

Tehnica picturii cu palma- se unge palma cu un strat de vopsea mai concentrată

şi aplicând-o apoi apăsat pe suprafaţa de decorat se obţine o pată care sugerează

un model oarecare ce poate fi completat cu ajutorul dactilopicturii sau cu pensula,

obţinându-se astfel difetite imagini. Aplicând palma de mai multe ori în acelaşi loc şi

învârtindu-se în acelaşi timp foaia de hârtie, se obţin efecte în formă de floare,

soare sau alte imagini.

Tehnica suflării cu paiul se foloseşte la grupele de copii cu o vârstă mai mare

deoarece presupune folosirea unui pai de plastic pentru a soarbe şi sufla culoarea

pe hârtie cu sau fără şablon. Există şi am experimentat şi alte tehnici prin care se

combină

pictura

cu

activitatea

practică,

realizând

lucrări

deosebite

prin

suprapunerea picturii unui colaj, unei siluete decupate sau chiar la colorarea

materialului pentru colaj.

Toate acestea şi nu numai, conduc la dezvoltarea gustului pentru frumos la sporirea

încrederii în forţele proprii, la dezvoltarea percepţiei despre frumuseţea naturii şi

a mediului din jurul nostru şi de ce nu, la iniţierea unor viitori artişti.

Bibliografie: ,,Tehnici de desen şi pictură aplicate în grădiniţă” D.Lungu

,, Rolul desenului în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară

mare” Tamara Gore

GRUPA Mare

PROIECT

DIDACTIC

TEMA DE STUDIU:”Ce şi cum vreau să fiu?”

SUBTEMA:Meserii

DOMENIUL DE ACTIVITATE:DEC

TEMA ACTIVITĂŢII: Micii decoratori

Profesor Gâț Elena

Grădinița P.P.3 Petroșani

TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de priceperi si deprinderi

FORMA DE REALIZARE: scriere,ştampilarea cu buretele,tufuirea petelor de

culoare,pictură,dactilopictură

FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe

SCOPUL:

-dezvoltarea

atenţiei

voluntare,a

spititului

de

creaţie,independenţă

în

acţiune,încrederea în forţele proprii;

-cultivarea gustului estetic,a dragostei pentru munca.

OBIECTIVE OPERATIONALE

COGNITIV OPERATIONALE

-să răspundă întrebărilor adresate de educatoare în propoziţii corecte din punct de

vedere gramatical,scurte şi dezvoltate;

-să reţina tema activitatii şi obiectivele propuse;

-să urmareasca cu atenţie explicarea si demonstrarea modului de lucru.

PSIHO MOTORII

-să respecte poziţia corecta a corpului faţă de suportul de lucru

coordonare oculo-motorie;

-să lucreze independent;

pentru o buna

-să pastreze curăţenia şi ordinea la masa de lucru;

-să decoreze tortul cu elemente grafice pe baza indicaţiilor date;

-să aplice culoarea cu diferite instrumente(degete,burete),pentru a decora siluete

decupate;

-să folosească punctul în diferite forme,mărimi şi culori;

-să se folosească de acuarele pentru a reda tema propusă.

AFECTIV MOTIVATIONALE

-să recepteze afectiv tema propusa;

-să manifeste independenţă şi perseverenţă în acţiune;

--şi

exprime

opinia

faţă

de

celorlalţi,motivându-şi părerile.

lucrarea

proprie

şi

faţă

de

lucrarea

STRATEGII DIDACTICE METODE SI PROCEDEE:

conversatia,explicatia,demonstratia,munca independenta,pânza de

paianjen,analiza,turul galeriei.

MATERIAL DIDACTIC: modelele educatoarei, creioane colorate,acuarele,bucăţi de

burete,ghem,pensule,jetoane ,plic

RESURSE TEMPORALE:35 minute

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

- ”Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”

- „Revista învăţământului prescolar”3-4/200

1.Momentul

-asigurarea

climatului

psihopedagogic

favorabil desfasurarii activitatii;

 

organizatoric

 

-distribui materialele necesare realizarii

temei propuse;

 

2.Desfasurarea

 

activitatii

a)Captarea

Introducerea în activitate o voi realiza

atenţiei

şi

reactualizarea

cu ajutorul unor ghicitori despre meserii

cunoştinţelor

şi intuirea jetoanelor.

 

b)Anuntarea temei

Anunţ

tema,enumăr

obiectivele

şi a obiectivelor

clar,concis, pe intelesul copiilor.

 

c)Dirijarea

Împart copiii în cinci echipe.Împărţirea

învăţării

copiilor pe echipe o voi face cu ajutorul

unor

jetoane

 

:torturi

pentru

cofetari,pantofi pentru pantofari,bidinea

pentru

zugravi,foarfece

 

pentru

croitori,cărămizi pentru zidari.În funcţie

de

jetonul

ales

se

va

aşeza

la

masa

meşterului căruia îi corespunde unealta.

-echipa COFETARILOR,va decora un tort

cu elemente grafice pe baza explicaţiilor

date de educatoare;

 

25

-echipa

PANTOFARILOR

,va

decora

   

pantofi

folosindu-se

de

burete

şi

acuarele;

 

-echipa ZUGRAVILOR,va decora camera

prin tehnica tufuirii petelor de culoare pe

o suprafaţă uscată.Copilul loveşte uşor cu

Conversatia

vârful pensulei suprafaţa hârtiei folosind

o

culoare.Obţine

puncte,apoi

repetă

Explicatia

procedeul cu altă culoare peste prima.Se

Demonstratia

spală pensula,se “sterge” uşor cu vârful ei

întro direcţie punctele suprapuse.

 
 

Răspund

-echipa

CROITORILOR,vor

decora

întrebărilor

rochiţele prin tehnica dactilopicturii.

 

adresate

de

-echipa ZIDARILOR va construi

un zid

educatoare

prin tehnica plierii hârtiei.Peste petele de

culoare

puse

cu

pensule

groase

pe

jumătate din suprafaţa hârtiei se îndoaie

hârtia pe jumătate şi se netezeşte cu

mâna pentru a presa culorile aflate între

foi.

Copiii intuiesc materialele de pe masa.

 

Explic si demonstrez modul de lucru.

Înainte de a începe activitatea ,copiii vor

26

 

executa cateva exerciţii pentru încălzirea

   

muşchilor

mici

ai

mâinii:

morişca,foarfeca,etc

 

d)Obţinerea

 

performanţei

Un

copil va

primi un ghem

de

aţă,va

trebui să spună ce meşter a fost el azi,de

Recunoasc

ce unelte s-a folosit pentru a realiza

materialel

si

le

tema

propusă,

ce

a

decorat.El

va

da

denumesc

ghemul unui alt copil dintro altă grupă

Realizează

care va răspunde la aceleaşi întrebări.

 

temele propuse.

 

e)Evaluarea

Produsele activităţii grupelor de copii se

 

activitatii

expun într-un loc special amenajat,care se

transformă într-o galerie expozitională.

 

La semnalul dat de educatoare,grupurile

de copii,aflaţi în calitate de vizitatori şi

Pânza

de

critici,trec pe la fiecare exponat pentru

paianjen

al examina.

 

Turul galeriei

Dupa

ce

se

încheie

turul

galeriei,grupurile revin la locul iniţial şi

fac

comentarii

 

cu

privire

 

la

Argumenteaza

 

lucrările observate.

 

Analiza

alegerea facuta.

Se acorda recompense pentru implicarea

activă şi pentru originalitatea îndeplinirii

sarcinilor.

 

27

 

Dupa ce se încheie turul galeriei,grupurile

revin la locul iniţial şi fac comentarii cu

privire la

lucrările observate.

3)Încheierea

 

activităţii

Se acorda recompense pentru implicarea

activă şi pentru originalitatea îndeplinirii

sarcinilor.

Se acorda recompense pentru implicarea activă şi pentru originalitatea îndeplinirii sarcinilor. 28

28

ATELIER

DE

LUCRU

Manute dibace , manute fericite !

Prof. Ciurea Daniela

Prof. Petras Adriana

“PENTRU A ÎNFLORI O INIMĂ DE ARTIST ARE NEAPĂRAT NEVOIE DE

CĂLDURA APROBĂRII ŞI APRECIERII ŞI CHIAR DE STRĂLUCIREA ADMIRATIEI”.

ARGUMENT :

Copiii

privesc

cu

,reviste,etc .

plăcere

desenele ,picturile

,imaginile

din

cărti

,albume

Sunt fascinaţi de acestea şi imediat işi exprima dorinţa de a le avea şi ei dar dacă

le propui să realizeze şi ei ceva asemănător

datorită faptului că nu şi-au însuşit

toate priceperile şi deprinderile sau nu sunt îndeajuns de dezvoltate copii refuză să

picteze pe motiv că nu ştiu.

Prin organizarea acestui atelier ne propunem stimularea creativităţii copiilor si

exprimarea acesteia prin realizarea unor lucrări artistice si practice dar si

dobândirea de către copii a unor noi tehnici de lucru precum şi consolidarea

priceperilor şi deprinderilor deja însuşite.

ECHIPA DE LUCRU:

- cadrele didactice din unitate

DURATA : un an şcolar

GRUP ŢINTĂ : preşcolari , cadre didactice, părinţi , conducerea unităţii .

SCOPUL ATELIERULUI :

Stimularea şi exprimarea creativităţii ;

Însuşirea şi consolidarea unor tehnici de lucru specifice activităţii artistico-

plastice si activitatilor practice ;

OBIECTIVE URMĂRITE :

Să işi insuşeacă si să utilizeze tehnici de lucru specifice activităţilor

artistico-plastice si activitatilor practice ;

Să isi exprime prin activităţile plastice trăirile şi părerile personale ;

Să işi însuşească şi să işi consolideze priceperile şi deprinderile .

ACTIVITĂŢI PROPUSE :

“ Peisaje de iarnă “ – dactilopictura şi pictura

“ Acvariul “ – macheta

“ Mărțişoare “ – colaj

“ Ziua copilului .” –desene pe asfalt .

EVALUAREA ATELIERULUI :

Expoziţie cu lucrările realizate ;

Participarea la concursuri naţionale şi internaţionale cu lucrările realizate .

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PREŞCOLARI PRIN ACTIVITĂŢI

PLASTICE ŞI PRACTICE

MERTOIU MARIA

GRĂDINIȚA NR.1 ISLAZ

„Un

popor

nu

trăieşte

numai

din

ce

moşteneşte, ci şi din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui.”

(folclor)

Cercetările în domeniul creativităţii iau amploare datorită complexităţii

procesului creativ prin care se poate realiza. În sens larg, creativitatea se referă la

găsirea unor situaţii, idei, procedee la care s-a ajuns în mod independent.

Conceptul de creativitate admite o mare contribuţie a influenţelor de

mediu, dar şi a educaţiei în formaţia creativă a fiecăruia.

Specialişti de valoare în domeniu asociază creativitatea cu trei factori:

Fluiditatea – componentă a gândirii reproductive; constă în bogăţia şi viteza

realizării asociaţiilor verbale, dependentă de influenţele educative.

Flexibilitatea

constituie

principalul

factor

al

creativităţii,

principala

componentă

ce

presupune

restructurarea

informaţiei

şi

a

sistemului

de

cunoştinţe acumulat.

Originalitate – presupune o interpretare personală, o noutate fiind considerată

factor fundamental al creativităţii.

Aceşti trei factori menţionaţi sunt factori intelectuali şi acţionează în

strânsă interdependenţă cu personalitatea copilului.

Alţi factori ai creativităţii:

- sensibilitatea

- aptitudinea

- capacitatea de a abstractiza

- imaginaţia creatoare

- motive cognitive şi atitudini nonconformiste

În pedagogia contemporană perioada preşcolarităţii constituie perioada de

maximă

receptivitate,

sensibilitate,

mobilitate

şi

flexibilitate

psihică.

Vârsta

preşcolarităţii este vârsta imaginaţiei, a fanteziei şi jocului, în care copilul are

posibilitatea de a-şi exterioriza sentimentele şi trăirile în mod imaginativ-creativ.

Preşcolarul devine participant activ la propria sa formare, se accentuează astfel

caracterul formativ al învăţământului actual modern.

La vârsta preşcolară copilul are tendinţa de a se exprima în lucrările lui,

bazându-se pe experienţa personală. De aceea este bine să se acorde copilului

libertatea de idei, de a găsi mijloace şi forme de cedare a propriilor impresii despre

lume, în care să se relecte emoţiile şi sentimentele trăite.

Activităţile

artistico-plastice

constituie

un

mijloc

de

dinamizare

şi

exprimare a vieţii copilului, a achiziţiilor sale intelectuale, afective, voliţionale şi

motivaţionale. Motivaţia copilului pentru activităţile artistico-plastice şi practice

este nevoia de exprimare a propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod

artistic sau plăcerea de a povesti în imagini. Reprezentările plastice ale copilului

evoluează treptat spre o redare cât mai realistă, alteori intervine imaginaţia

creatoare şi trece spre fabulaţie, spre ireal.

În

vederea

dezvoltării

imaginaţiei

creatoare

în

cadrul

activităţilor

artistico-plastice am valorificat cunoştinţele acumulate prin activităţi diverse

(aspecte ale naturii, viaţa socială, evenimente şi sărbători). În cadrul activităţilor

artistico-plastice şi practice copiii au o paletă bogată de culori pe care să le îmbine

în realizarea spaţiului artistic.

Copiii au fost interesaţi şi motivaţi să-şi exprime ideile şi trăirile în lucrări

personale/colective pentru a fi valorificate cu diferite ocazii – expoziţii în unitate

(„Culorile toamnei”, „Poveste de iarnă”, „Mamei-primăvara-n dar”, „Primăvara în

suflet de copil”). Expoziţii colective („Toamna în oraşul meu”, „Culorile primăverii”)

Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile ale poporului nostru.

Avem datoria morală de a le păstra şi a le transmite generaţiilor viitoare. Ca

dascăli, ştim că, pe lângă nestematele literaturii române, arta populară ocupă un loc

de seamă şi îşi are locul ei în educaţia tinerii generaţii. Făcând-o cunoscută copiilor,

ei fac cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului căruia îi aparţin,

trăiesc sentimente de dragoste, respect, admiraţie şi mândrie faţă de tradiţiile

populare, faţă de creaţiile diferiţilor meşteşugari.

Participarea

afectiv-voliţională

la

Sărbătorirea

marelor

evenimente

şi

obiceiuri tradiţionale s-a realizat prin activităţi ca: „Ghetuţa lui Moş Nicolae”,

„Sărbătorile de iarnă la români”, „Vine, vine Moş Crăciun”. În cadrul acestor acţiuni

am valorificat cunoştinţele legate de aceste evenimente şi obiceiuri din străbuni:

spectacole

adecvate

temei,

colinde,

pluguşor,

sorcova,

dansul

caprei,

dansul

căiuţilor, primirea lui Moş Crăciun, împărţirea darurilor (plata urătorilor cu daruri

tradiţionale – colaci, nuci, mere) au condus la cultivarea virtuţilor creştine şi

comportamentului moral-religios, cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti, specifice

sărbătorilor religioase.

S-au organizat expoziţii pe teme variate: „Noi suntem români”, „Mamelor

din lumea-ntreagă”, „Dar pentru prietenul meu”, lucrările copiilor fiind însoţite şi de

spectacole

adecvate

temelor.

Copiii

au

dat

dovadă

de

multă

creativitate

şi

imaginaţie, folosind diferite materiale din natură sau materiale reciclabile la care

le-au găsit diferite utilităţi (pahare din plastic au devenit clopoţei sau diferite

ornamente pentru pomul de iarnă, farfuria de unică folosinţă a devenit cap de pitic,

cutia de bomboane a devenit ramă pentru un tablou etc.).

În cadrul temei „Noi suntem români” au fost prezentate diferite obiecte

de artă populară (măşti cu material textil, sorcove, podoabe pentru pomul de

Crăciun), precum şi spectacol cu obiceiuri tradiţionale – dans popular, dansul caprei,

ursul, colinde, pluguşor, sorcova.

Locul activităţilor practice în formarea personalităţii copiilor rezultă în

mod obiectiv din adevărul: ,,Aud

uit, văd

– ţin minte, acţionez

– înţeleg’’.

Activităţile practice desfăşurate cu copiii au constituit una dintre modalităţile de

cunoaştere

a

copilului,

a

individualităţii

fiecăruia

şi

am

reuşit

promovez

independenţa în gândire, în creaţie şi acţiune, în raport cu interesele şi aptitudinile

fiecăruia . Stimularea potenţialului creativ prin activităţile practice se bazează pe

următoarele principii:

- asigurarea conexiunii între diferitele categorii de activităţi în cursul zilei;

- stimularea potenţialului creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd

cu

precădere materiale din natură;

- interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor practice.

Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din grădiniţă pentru

a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi materialul bogat de care

dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de creaţie.

În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care lucrează copiii o

constituie

materialul

din

natură.

Natura

oferă

copiilor

materiale

variate

şi

interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare

contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea priceperilor şi

deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula potenţialul creativ al

copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din natură, am parcurs cu

aceştia mai multe etape:

Etapa I - etape de pregătire a activitaţilor practice în care copiii participă

direct la

strângerea materialelor din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări. Profunda lor

concentrare în activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din natură a

însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de selecţie a

materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi mărimi, castane,

conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând frunzele castanului

şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele răsfirate, cu creasta

cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii. Castanele în învelişul lor

ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În natură copiii se manifestă

deosebit, sunt mai activi,

neastâmpăr specific vârstei.

Etapa

a

II

a

este

cu

o

etapa

permanentă bună dispoziţie şi cu un

imens

în

care

am

efectuat

intuirea

materialului

confecţionat de către copii prin manipulare, pentru antrenarea analizatorilor şi

formarea reprezentărilor prin jocuri senzoriale. Primul mijloc prin care copilul

descoperă lumea îl constituie organele de simţ. El vede, apucă, miroase, gustă.

Astfel acumulează experienţă, iar cunoaşterea reală a materialelor din natură e

condiţionată de claritatea şi precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De aici reiese

necesitatea

organizării

unor

jocuri

senzoriale

specifice

vârstei:

,,

Săculeţul

fermecat’’, ,, Ce ştii despre mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste jocuri

senzoriale pot fi utilizate cu succes pentru trezirea, stimularea şi dezvoltarea

interesului de a cunoaşte, interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică pentru

stimularea creativităţii.

Etapa aIII a constă în perfecţionarea deprinderilor practice şi stimularea

potenţialului creativ al copiilor. Experienţa a dovedit că lucrându-se prea des după

şablon, copiilor li se limitează posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi gândirii. Prin

diversitatea formelor, a coloritului şi a posibilităţilor de îmbinare a materialelor din

natură se deschide câmp larg manifestării imaginaţiei. Permanent i-am stimulat pe

copii să confecţioneze jucării din materialele colecţionate de ei sau pe care le

puneam eu la dispoziţie. Valorificând castane, ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe,

sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au confecţionat în manieră proprie multe

obiecte.

Etape a IV a constă în efectuarea de către copii a unor lucrări în grup.

Activitatea pe bază de cooperare, constituie un mod de învaţare cu deosebite

valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea. Copiii descoperă o nouă

experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, investiga şi

căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale grupului. Superioritatea grupului

se vădeşte atât prin soluţii originale şi lucrările realizate, cât şi pe plan educativ. În

această etapă accentul se pune pe realizarea creativă a temelor date, copiii având

libertatea alegerii materialelor şi a tehnicilor de realizare. Ei au redat original

teme cum ar fi:,, Coş cu ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,, Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou

de primăvară (vară, toamnă, iarnă)’’, etc.

Activitaţile practice desfăşurate cu copiii, având ca material de lucru ,,

produsele naturii’’ oferă reale posibilităţi de stimulare a creativităţii în funcţie de

cunoştinţe, de înclinaţii, de interese şi de aptitudini. S-a constatat existenţa

fenomenului

creativităţii

în

înregistrând grade diferite,

stare

potenţială

la

toţi

copiii,

manifestarea

lui

iar în acest sens se impune lăsarea unui ,,câmp liber’’

de manifestare pe linia imaginaţiei, a fanteziei, a creativităţii. În stimularea

creativităţii, importante sunt deopotrivă metodele, relaţia educatoare – copil,

atitudinea educatoarei şi atmosfera instaurată de aceasta în sala de grupă.

În munca fiecărei educatoare trebuie să existe elementul creator, deoarece ea

este cea care îl stimulează, îl ajută şi îl încurajează pe copil în micile sale ,, creaţii’’.

Bibliografie:

Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”, editura Omfal

Esenţial, 2007

„Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001

Omfal Esenţial, 2007 „Programa activităţilor instructiv - educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001 38

Iarna la noi - 2012/2013

Suntem noi cam mititei

Dar suntem năzdrăvenei

Asteptăm Moşul să vină

Cadouri să se adune

Nu prea ştim noi să vorbim

Dar aşa, vă arătăm

Poezii am invățat

Colinde noi am cantat

Şi pe toți i-a bucurat!

GPN Vinerea

ed. Nicoletta Huştiuc

ed. Anişoara Filimon

Activitățile grupei mici şi mijlocii , pregătiri de serbare, felicitări pentru

Concursul Județean “Crăciun fericit”, zȋna iarnă, realizarea expoziției, activitate

comună.

40
40
40
41
41
41
41
42

Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia

Gimnaziul de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş

Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş

TOAMNA

de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş TOAMNA 43
de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş TOAMNA 43
de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş TOAMNA 43
IARNA PRIMAVARA 44

IARNA

IARNA PRIMAVARA 44
PRIMAVARA
PRIMAVARA

FLORI DIN PAHARE PLASTIC

FLORI DIN PAHARE PLASTIC Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu 45

Educatoare: Silvia Bozdog

Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu

FLORI DIN PAHARE PLASTIC Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu 45
FLORI DIN PAHARE PLASTIC Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu 45
FLORI DIN PAHARE PLASTIC Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu 45
FLORI DIN PAHARE PLASTIC Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu 45
MATERIALE NECESARE : - pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină, lipici,
MATERIALE NECESARE : - pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină, lipici,
MATERIALE NECESARE : - pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină, lipici,

MATERIALE NECESARE:

- pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină,

lipici, capsator,

-

role de la hârtia igienică sau şerveţele bucătărie, hârtie creponată

verde pentru vază.

FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT

Prof. Danc Mihaela Elena

FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT Prof. Danc Mihaela Elena Grădiniţa P.N.SÎRBI 47

Grădiniţa P.N.SÎRBI

FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT Prof. Danc Mihaela Elena Grădiniţa P.N.SÎRBI 47
FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT Prof. Danc Mihaela Elena Grădiniţa P.N.SÎRBI 47
Metode de lucru: Pasul 1 Decuparea din polistiren a unei frunze gigant şi a unei

Metode de lucru:

Pasul 1

Metode de lucru: Pasul 1 Decuparea din polistiren a unei frunze gigant şi a unei flori

Decuparea din polistiren a unei frunze gigant şi a unei flori cu tulpină şi frunză

Pasul 2

Pictarea lor de către copii

Pasul 3

Buburuzele confecţionate din coajă de nucă pictată cu roşu,iar după ce se usucă, se

pictează şapte bulinuţe negre.

Se lipesc cu aracet pe frunze decupate din carton verde.

Se prind, apoi, cu ace pe frunza gigant

Pentru floare se pregătesc fluturaşi, astfel:

Se decupează fluturaşi din carton colorat,partea de jos mai mare iar cea de sus mai

mică, astfel vor fi dubli. Se lipesc la mijloc şi se ridică aripioarele.

Se decorează aripioarele cu lipici cu sclipici si se fac ochişorii cu negru.

Se prind, apoi, pe floarea gigant cu ace.

decorează aripioarele cu lipici cu sclipici si se fac ochişorii cu negru. Se prind, apoi, pe

Următoarele lucrări le-au realizat preşcolarii din grupa pregătitoare

de Arte si Meserii Tarnava,jud.Sibiu

de la Scoala

Educatoare COSTEA AGNES ILDICO

de la Scoala Educatoare COSTEA AGNES ILDICO Materiale folosite: - hârtie autocolantă (culori

Materiale folosite:

- hârtie autocolantă (culori diferite), hârtie glasată , lipici, foarfecă.

Aspecte din timpul unui atelier de lucru

Aspecte din timpul unui atelier de lucru Grădinița P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof.
Aspecte din timpul unui atelier de lucru Grădinița P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof.
Aspecte din timpul unui atelier de lucru Grădinița P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof.
Aspecte din timpul unui atelier de lucru Grădinița P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof.

Grădinița P.P.Nr.7 Deva

Ed. Stȋngă Ana

Prof. Ciurea Daniela

P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof. Ciurea Daniela Doamnele educatoare ne- au vorbit despre
P.P.Nr.7 Deva Ed. St ȋ ngă Ana Prof. Ciurea Daniela Doamnele educatoare ne- au vorbit despre

Doamnele educatoare ne-au vorbit despre peşti , meduze , căluți de mare ,

stele de mare , caracatițe şi alte minunății şi le-am observat in diferite cărți şi

atlase . Apoi ne-am apucat de treabă

Ne-am ales fiecare cate o viețuitoare a

mării şi am colorat-o foarte frumos . Fiecare ființă minunat colorată a primit un loc

in “marea” ȋn miniatură pe care o pregătisem . A fost super distractiv !

52
52
52
52

Expoziție cu lucrări

Cadrele didactice: Popa Adriana, Ciurea Daniela, Dan Sanda, David Cristina, Ioaneş

Ana-Maria, Balteanu Mariana de la Grădinița P.P.Nr.7 Deva, Structura Grădinița

P.P.Nr.6 Deva

SCOPUL : dezvoltarea unor abilităţi antreprenoriale şi tehnice specifice nivelului

motric;

OBIECTIVE URMĂRITE:

- -şi îmbogăţească cunoştinţele despre însuşirile caracteristice ale materialelor

şi despre modificările în prelucrarea acestora;

- să respecte cerinţele şi regulile de folosire a mijloacelor puse la îndemâna

copiilor( carton , hartie A4, modele turnate ipsos, sfoara , markere , chibrite ,

acuarele, carioci ,creioane colorate, etc.);

- -şi perfecţioneze deprinderile de lucru manual însuşite în grupele anterioare:

tăierea,

lipirea,

îndoirea,

bobinarea,

răsucirea,

şnuruirea,

îmbinarea,

prin

amplificarea acestora în conţinut şi în complexitate;

- să manifeste creativitate în realizarea unor lucrări originale, variate, valorificând

experienţa acumulată anterior;

- să dezvolte relaţii de colaborare în activitatea de grup cooperând cu partenerii de

joc pentru realizarea sarcinii comune.

FORME DE REALIZARE: activitate practica, desen, pictură, colaj;

RESURSE IMPLICATE:

umane:preşcolarii grupelor partenere, cadrele didactice, părinţi şi alţi factori

educaţionali;

de timp: o saptamana;

materiale:

sfoara ,markere , creioane colorate, acuarele, foarfeci, lipici, carton

colorat,forme de turnat ipsos, etc.;

EVALUAREA: expoziţie de lucrări;

colorate, acuarele, foarfeci, lipici, carton colorat,forme de turnat ipsos, etc.; EVALUAREA: expoziţie de lucrări; 54
colorate, acuarele, foarfeci, lipici, carton colorat,forme de turnat ipsos, etc.; EVALUAREA: expoziţie de lucrări; 54
55
55
55
56
56

La joacă !

Prof.Tomodan Maria

Ne folosim imaginația şi cu lucrările realizate la activități inventăm jocuri. E distractiv !

1. “Cărți…cu fluturi”

şi cu lucrările realizate la activități inventăm jocuri. E distractiv ! 1. “Cărți…cu fluturi” 57

2.“Ruleta animalelor”

2.“Ruleta animalelor” 3. “Cursa melcilor” 58

3. “Cursa melcilor”

2.“Ruleta animalelor” 3. “Cursa melcilor” 58