Ateliere cu copii în dhow.

Atelier pentru părinți la grădiniță Programul „Inițierea copiilor în munca artistică și

manuală și dezvoltarea abilităților creative” pentru anul universitar 2016-2017 „Originile creativității copiilor și
cadourile la îndemână. Din degete, la figurat vorbind, curg cele mai subțiri pâraie, care alimentează sursa gândirii
creatoare. Cu cât mai multă încredere și ingeniozitate în mișcările mâinii copilului, cu atât este mai subtilă
interacțiunea cu instrumentul muncii, cu atât este mai complexă mișcarea necesară acestei interacțiuni, cu atât
interacțiunea mâinii cu natura, cu munca socială intră mai profundă în viata spirituala a copilului. Cu alte cuvinte: cu
cât mai multă îndemânare are mâna unui copil, cu atât copilul este mai inteligent”… (V.A. Sukhomlinsky) NOTĂ
EXPLICATIVĂ Notă explicativă Vârsta preșcolară este un moment luminos, unic în viața fiecărei persoane. În
această perioadă se stabilește legătura copilului cu sferele conducătoare ale ființei: lumea oamenilor, natura, lumea
obiectivă. Există o introducere în cultură, în valorile universale. Se dezvoltă curiozitatea, se formează interesul
pentru creativitate. Pentru a susține acest interes este necesară stimularea imaginației, a dorinței de a se implica în
activitate creativă. În sala de clasă din atelierul de creație, copiii dezvoltă sentimente emoționale și estetice,
percepția artistică, îmbunătățesc abilitățile de creativitate vizuală și constructivă. Activitățile legate de munca
manuală contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a imaginației, a atenției, a receptivității emoționale, a motricității
fine, a educației hărniciei, la dezvoltarea perseverenței și la activarea copiilor. Relevanţă. Problema dezvoltării
creativității copiilor este în prezent una dintre cele mai urgente probleme, deoarece vorbim despre cea mai
importantă condiție pentru formarea unei identități individuale a unei persoane aflate deja în primele etape ale
formării ei. Proiectarea și munca manuală, precum și jocul și desenul, sunt forme speciale ale activităților copiilor
propriu-zise. Interesul copiilor față de ei depinde în mod semnificativ de modul în care condițiile și organizarea
muncii pot satisface nevoile de bază ale unui copil de această vârstă, și anume: dorința de a acționa practic cu
obiectele, care nu se mai mulțumește cu simpla manipulare a acestora, așa cum era înainte, ci presupune obținerea
unui anumit rezultat semnificativ; dorinta de a te simti capabil sa faci ceva ce poate fi folosit si care poate castiga
aprobarea celorlalti. Puteți dezvolta creativitatea copiilor în diferite moduri, inclusiv lucrul cu materiale improvizate,
care include diferite tipuri de creare a imaginilor de obiecte din material textil, naturale și deșeuri. În procesul de
lucru cu aceste materiale, copiii învață proprietățile, posibilitățile de transformare a acestora și utilizarea lor în
diverse compoziții. În procesul de creare a meșteșugurilor, copiii își consolidează cunoștințele despre standardele de
formă și culoare, își formează idei clare și destul de complete despre obiectele și fenomenele vieții din jurul lor.
Aceste cunoștințe și idei sunt puternice pentru că, așa cum N.D. Bartram: „Un lucru făcut de copilul însuși este legat
de el printr-un nerv viu, iar tot ceea ce se transmite psihicului său pe această cale va fi nemăsurat mai vioi, mai
intens, mai profund și mai puternic decât ceea ce urmează pe al altcuiva, fabrica și adesea foarte mediocră invenție,
care este cea mai vizuală mijloace de predare. Copiii învață să compare diferite materiale între ei, să găsească
asemănări și diferențe, să creeze meșteșuguri din aceleași articole din hârtie, țesătură, frunze, cutii, semințe,
plastilină, aluat etc. Crearea meșteșugurilor oferă copiilor o mare plăcere atunci când reușesc și o mare dezamăgire
dacă imaginea nu funcționează. În același timp, la copil este crescută dorința de a obține un rezultat pozitiv. Este
necesar să rețineți că copiii manipulează cu atenție jucăriile făcute cu propriile mâini, nu le rupe, nu permite altora
să strice meșteșugurile. Noutate și caracteristică distinctivă. Programul „Inițierea copiilor în munca artistică și
manuală și dezvoltarea abilităților creative ale copiilor” are ca scop dezvoltarea creativității copiilor, interesul de
cercetare, reprezentările spațiale, unele legi fizice, cunoașterea proprietăților diferitelor materiale, stăpânirea
diferitelor metode de acțiuni practice, dobândirea deprinderilor manuale și apariția unei atitudini creative față de
mediul înconjurător. De asemenea, în procesul de implementare a programului, preșcolarii dezvoltă capacitatea de a
lucra cu mâinile sub controlul conștiinței, îmbunătățesc abilitățile motorii fine ale mâinilor, acțiuni precise ale
degetelor. Necesitatea creării acestui program există, deoarece este considerat un proces multilateral asociat cu
dezvoltarea abilităților creative ale copiilor, imaginația, gândirea logică și perseverența. În procesul de implementare
a programului, preșcolarii dezvoltă capacitatea de a lucra cu mâinile sub controlul conștiinței, îmbunătățesc
abilitățile motorii fine ale mâinilor, acțiuni precise ale degetelor, dezvoltă ochiul, vorbirea orală, ceea ce este
important pentru pregătirea pentru scris, pentru activități educaționale. Munca distractivă de a crea compoziții,
panouri, aplicații contribuie la concentrare, deoarece te obligă să te concentrezi asupra procesului de fabricație
pentru a obține rezultatul dorit. Memoria este stimulată și dezvoltată, deoarece copilul trebuie să-și amintească
succesiunea tehnicilor și metodelor de realizare a aplicațiilor, compozițiilor. Se formează capacitatea de a-și
planifica activitățile. În timpul activității creative, la copii apar emoții pozitive, ceea ce reprezintă un stimulent
important pentru educarea diligenței. Producerea de compoziții, panouri, aplicații contribuie la dezvoltarea
personalității copilului, la creșterea caracterului acestuia, la formarea calităților sale de voință puternică, hotărâre,
perseverență și capacitatea de a duce munca începută până la sfârșit. Copiii învață să-și analizeze propriile activități.
Scop și sarcini. Ţintă: să creeze condiții pentru formarea unei personalități creative cuprinzătoare intelectuale,
dezvoltate estetic, să promoveze dezvoltarea inițiativei, invenției și creativității copiilor într-o atmosferă de
experiențe estetice și entuziasm, creativitatea comună a unui adult și a unui copil, prin diferite tipuri de vizual și
activități aplicate. Dezvoltați abilitățile cognitive, constructive, creative și artistice în procesul de lucru cu diverse
materiale. Să cultive independența, încrederea, inițiativa, interesul pentru experimentarea artistică. Sarcini pentru
predarea tehnicii muncii manuale: 1. Să formeze la copii un interes pentru diverse tipuri de artă. 2. Introduceți
proprietățile materialelor. 3. Pentru a introduce copiii în metodele de bază de lucru, dispozitive și instrumente,
diverse tipuri de tehnici care sunt noi pentru copii, stăpânesc treptat metode de lucru mai complexe, duc la crearea
de lucrări de design propriu. 4. Dezvoltați abilitățile manuale generale. Coordonați activitatea ochilor și a ambelor
mâini. 5. Dezvoltarea abilităților creative ale copiilor, originalitatea abordării rezolvării problemelor artistice. 6.
Creșterea interesului pentru munca manuală, dorința de a realiza meșteșuguri, decorațiuni bricolaj. Sarcini pentru
educația senzorială. 1. Creșteți sensibilitatea la atingere. 2. Promovați o percepție subtilă a formei, texturii, culorii.
Sarcini pentru dezvoltarea vorbirii: 1. Activați vocabularul pasiv al copiilor, îmbogățiți vocabularul copiilor. 2.
Dezvoltați discursul monolog și dialogic. 3. Învață să folosești în mod activ cuvintele care denotă acțiuni, proprietăți
ale obiectelor; obiecte și fenomene ale naturii. Numiți materialele folosite pentru lucrare. Sarcini pentru educația
estetică: 1. Învață să creezi imagini expresive. 2. Dezvoltați simțul culorii, percepția culorilor, învățați să selectați
culorile în conformitate cu modul dorit. 3. Învață să vezi, să simți, să evaluezi și să creezi frumusețe. 4. Formați
abilități compoziționale. pentru a forma o atitudine estetică a copiilor față de mediu. să dezvolte capacitatea de a
vedea și simți frumusețea în artă, de a înțelege frumusețea; 5. Pentru a cultiva gustul artistic, nevoia de cunoaștere a
frumosului. 6. Să-și formeze abilități artistice și abilități de lucru în diverse tehnici vizuale. Sarcini pentru educația
morală: 1. Să formeze copiilor capacitatea de a lucra în echipă. 2. Cultivați perseverența, răbdarea, atenția, sârguința,
independența. 3. Cultivați relații de tovarăș, asistență reciprocă. 4. Sa dezvolte dorinta copiilor de a face ceva placut
pentru alti copii, parinti. 5. Creșteți stima de sine a copiilor prin realizări în arte plastice. 1.4. Domenii de lucru: 1.
Dezvoltarea abilităților creative 2. Dezvoltarea artistică și estetică 3. Dezvoltarea cognitivă 1.5. Conținutul
programului. Începând să-i învețe pe copii cum să creeze meșteșuguri din diverse materiale, principalul accent al
programului este stăpânirea tehnicilor de bază pentru copii. Dar asta nu înseamnă că sarcinile creative sunt excluse.
Tehnicile de predare merg mână în mână cu dezvoltarea inițiativei creative a copiilor. Înainte de a-i învăța pe copii
să lucreze cu materiale naturale și deșeuri: țesături și hârtie, se țin cursuri pentru a se familiariza cu proprietățile
acestor materiale. La predarea diferitelor metode de transformare a materialelor, locul cel mai semnificativ dintre
metodele și tehnicile utilizate va fi ocupat de procesul de realizare a meșteșugurilor. La primele lecții există o
demonstrație completă cu o explicație detaliată a acțiunilor lor. Pe măsură ce copiii dobândesc experiența necesară,
copiii sunt din ce în ce mai atrași de spectacol. La introducerea preșcolarilor în diverse tehnici (materiale), se
folosește o afișare în faze. Activitatea copiilor în transformarea diferitelor materiale este în sine interesantă pentru ei
și, în același timp, contribuie la formarea abilităților combinatorii și a creativității. Iar folosirea momentelor de
ficțiune și surpriză în sala de clasă o face și mai incitantă și ajută la depășirea dificultăților care apar. Utilizarea pe
scară largă a tehnicilor de joc are un efect pozitiv asupra emoțiilor copiilor, care la rândul lor au un impact asupra
dezvoltării creativității la preșcolari. Utilizarea principiului tematic al construirii claselor vă permite să le variați în
funcție de abilitățile copiilor, pentru a obține un rezultat mai semnificativ. Astfel de cicluri sunt foarte mobile și ușor
de utilizat. La analiza lucrării se folosesc diverse exerciții de joc și jocuri didactice. În timpul conducerii lor într-un
mod distractiv, preșcolarii învață să găsească meritele muncii și meșteșugurilor lor. Conținutul programului este
împărțit în tipuri de prelucrare artistică a materialelor și construit într-o anumită secvență cu o creștere a
complexității procesului tehnologic cu dezvoltarea abilităților motrice și complexitatea prelucrării materialelor. La
copiii preșcolari se formează metode generalizate de proiectare. Își măresc și își îmbunătățesc abilitățile în tehnici
familiare și noi, complică compoziția, măresc volumul de muncă și experimentează noi materiale și proprietățile lor.
1.6. Principii de construcție a procesului pedagogic. 1. De la simplu la complex. 2. Munca sistematică. 3. Principiul
ciclurilor tematice. 4. Abordare individuală. 1.7. Metode și tehnici de predare. Pentru implementarea programului, în
funcție de sarcinile stabilite în clasă, se folosesc diverse metode de predare (verbală, vizuală, practică), cel mai
adesea munca se bazează pe o combinație a acestor metode. 1.Verbal: -poveste; -conversaţie; -explicaţie; - lectură
ficțiune, cuvânt artistic; - cuvânt figurat (poezii, ghicitori, proverbe); - încurajare; - analiza rezultatelor propriilor
activități și a activităților camarazilor lor. 2. Vizual: - utilizarea ilustraţiilor, fotografiilor, produselor finite,
manualelor în lucrare. Un loc mare este acordat vizualizării, adică unui obiect real (panou realizat de un adult,
aplicație etc.). În cursul orelor, vizualizarea este folosită în unele cazuri pentru a direcționa eforturile copilului
pentru a finaliza sarcina, iar în altele - pentru a preveni erorile. La sfârșitul lecției, vizualizarea este folosită pentru a
consolida rezultatul, pentru a dezvolta o percepție figurativă a obiectelor, a intrigii și a designului. 3. Recepție
practică: Se folosește în clasă și o astfel de tehnică este una practică. Realizarea meșteșugurilor, compunerea unei
compoziții în prezența copiilor și povestirea cu voce tare. Astfel, este încurajată dorința de a „gândi cu voce tare”,
adică de a stăpâni și de a pronunța acțiuni. Pentru ca munca copiilor să fie interesantă, de calitate, să aibă un aspect
estetic, este necesar să se stimuleze activitatea creativă a copiilor, să se asigure copilului independență maximă în
activități, să nu dea instrucțiuni directe, să se creeze condiții pentru manifestarea propriei imaginaţii. 1.8. Etapele
muncii. Întregul ciclu de învățământ este împărțit în 5 etape. Etapa 1 - pregătitoare (selectarea literaturii, pregătirea
notelor de clasă, colectarea diverselor materiale pentru meșteșuguri etc.). Etapa 2 - cunoașterea proprietăților
materialelor. Etapa 3 – instruire în tehnici de fabricație. Etapa 4 - realizarea meșteșugurilor. Etapa 5 - expoziții de
lucrări pentru copii. Principala formă de lucru este orele cu grup.O abordare individuală este efectuată direct în
procesul de desfășurare a cursurilor, dacă este necesar, pentru a rezolva probleme specifice. 1.9. Conditii si
materiale pentru implementarea programului Cursurile cu copii se desfășoară după următoarea schemă: 1. Începutul
lecției este un moment surpriză, un complot de basm sau un fel de motivație pentru crearea unei opere. Se fac
ghicitori, se citesc poezii, se poartă conversații. 2. O poveste care este însoțită de o demonstrație a materialului.
Copiii explorează forma, acordă atenție culorii, structurii. 3. Demonstrarea probelor, panourilor, aplicaţiilor,
compoziţiilor, analiza acestora. 4. Explicarea metodelor de creație Este important să încurajăm copiii să facă sugestii
despre succesiunea sarcinii, să noteze caracteristicile lucrului cu acest material. 5. Gimnastica cu degetele, incalzirea
mainilor. 6. Meșteșuguri de sine stătătoare. 7. Analiza meșteșugurilor finite ale propriilor și tovarășilor. 8. Curățarea
locurilor de muncă, unelte, material rămas. Materiale: Hârtii de diferite tipuri: carton alb si colorat, hartie acuarela,
hartie de desen, albume, hartie de scris, hartie papirus, servetele de hartie, hartie ondulata, hartie colorata, hartie
fata-verso, hartie reviste, hartie de ziar, hartie de calc etc. carpa, vată, tampoane de bumbac, tampoane de vată,
lumânare, material natural: semințe de plante, semințe de pepene verde, pepeni, etc., frunze uscate, flori uscate,
ghinde, castani, conuri de diferiți arbori, crenguțe, mușchi, pene, pietricele etc. cereale, făină, sare, paste creț,
plastilină, lut, aluat de sare, aluat colorat, deseuri materiale: cutii, chibrituri, sticle de plastic, capace de diferite
dimensiuni si materiale, coji de oua Kinder, dopuri, borcane de iaurt, vesela de unica folosinta, tuburi de cocktail,
paiete, margele, coji de ou, etc. folie, fire: ață dentară, iută, iris etc. vopsele: guașă, acuarele, acrilice, creioane,
colorate, pixuri, markere, ștampile, creioane cu ceară, pasteluri, cărbune, pixuri cu gel etc. foarfece, muşama, lipici:
lipici, lipici de papetărie, lipici PVA, pastă, perii: veverita nr 1, 3, 5, 9, peri nr 3, 5 stive, servetele umede, fără
deversări, șabloane. Modalitati de lucru: 1. Tăierea sau ruperea fâșiilor sau bucăților dintr-o coală de hârtie. 2.
Decuparea de-a lungul conturului obiectelor și combinarea compozițiilor din acestea. 3. Lipirea de bulgări de hârtie
pe o imagine plană. 4. Rulați șervețele de hârtie în bucăți și lipiți-le pe imagine. 5. Lipirea de fire și țesătură pe
imagine. 6. Rulați bile de vată și lipiți-le pe imagine. 7. Lipirea tampoanelor de bumbac pe imagine. 8. Lipirea
frunzelor uscate pe o imagine plană. 9. Fixarea diferitelor piese. 10. înfășurare fire pe urzeală. 11. Modelare din
material natural: scoici, seminte, mazare, fasole, cereale, crengute, pietricele. 12.Combinarea materialelor naturale
cu diverse alte materiale. 13. Studiul modurilor netradiționale de desen. 14. Modelarea obiectelor din aluat și
vopsirea lor. 15. Studierea tehnicilor de manipulare a hârtiei. 16. Basorelief. Lucrul cu profesorii include:
conversații, consultații și sfaturi privind fabricarea unui anumit meșteșug, seminarii, ateliere, cursuri de master.
Lucrul cu parintii presupune: mape pliante, standuri de informare, consultatii individuale, masterclass, chestionare,
intalniri cu parinti, seminarii – ateliere. 1.10. Rezultat planificat. Grupe mijlocii și juniori. Cunoașteți diferite
materiale și proprietățile lor. Ei vor stăpâni abilitățile de a lucra cu o varietate de materiale, foarfece, lipici. Învață
câteva tehnici de transformare a materialelor. Învață să vezi extraordinarul în obiectele obișnuite Dezvoltați
abilitățile motorii fine. Grupe senior și pregătitoare Stăpânește diferite metode de transformare a materialelor. Învață
moduri generalizate de lucru. Dezvoltați abilități cognitive, constructive. Ei vor dezvolta interes pentru rezultatul și
calitatea meșteșugurilor. Se vor dezvolta activități de căutare și cercetare. Ei vor stăpâni capacitatea de a analiza
ambarcațiunile. Se va forma o atitudine pozitivă față de muncă (atât a propriei, cât și a celorlalți). Se vor dezvolta
abilități constructive, cognitive, creative și artistice. Pregătește-ți mâna pentru scris. Formele de sinteză a
implementării acestui program sunt: expoziții, evenimente deschise, participare la recenzii, competiții ale unei
grădinițe, oraș. 2.1. Conținutul secțiunilor programului pentru „Atelierul de creație” № Luna Numele secțiunii
Numărul de ore 1 octombrie Ecoplastice. opt 2 noiembrie Plastic (lucrați cu plastilină, aluat de sare, argilă). opt 3
decembrie Confecţionarea meşteşugurilor de Anul Nou, diverse tehnici. opt 4 ianuarie Lucrul cu hârtie. 7 5 februarie
Diverse tehnici de desen. 6 6 martie Lucrați cu țesătură și fire 7 7 aprilie Lucrul cu materiale netradiționale 8 8 mai
Material mixt (hârtie, carton, folie) 6 Numărul de ore din program 58 2.2. Planul educațional și tematic al
programului educațional suplimentar privind „Atelierul de creație” pentru anul universitar 2016-2017. Octombrie.
Ecoplastice. 1 "floarea soarelui" Să-i înveți pe copii să creeze o compoziție simplă, să exerseze tehnici de lipire.
Trezește interesul pentru căutarea independentă și alegerea mijloacelor vizuale și expresive. 2 „Familia de arici”
Conuri, plastilină Dezvoltați gândirea, imaginația, abilitățile motorii fine ale mâinilor, dezvoltați percepția estetică.
Plastilina rulanta „cârnat”, o minge. Folosind tehnica mânjirii, întinderii. 3 „Câmp de flori” Castane, ghinde, seminte
de artar, pluta. Consolidarea tehnicilor de lucru cu plastilină, Îmbunătățirea tehnicii de modelare: cunoașterea unui
nou mod de fixare a pieselor folosind plastilina. 4 „Bătrânul-Lesovichok” Castane, bețișoare, conuri, plastilină.
Cunoașterea noilor metode de lucru cu materiale naturale, conectarea pieselor cu bețișoare de lemn. Dezvoltați
capacitatea de a modela și de a complot. 5 „Cartea poștală de toamnă” Frunze uscate de mesteacăn, ulm, aspen,
șabloane gata făcute, lipici Continuați să vă formați abilități aplicative în aplicarea unei sarcini creative, cultivați
gustul artistic. 6 "Omida" Frunze proaspete, sârmă, șabloane, bețișoare, lipici, plastilină Cunoașterea unei noi tehnici
vizuale - înșirarea frunzelor proaspete pe un băț. Dezvoltați abilitățile manuale. 7 „Fantezie de toamnă” Arțar, frunze
de stejar, vopsele, pensule subțiri Crearea unui model ritmic. Pentru a forma abilități grafice precise, pentru a arăta
dependența decorului de forma foii. Pentru a introduce utilizări neobișnuite ale materialelor familiare. 8 "Insecte"
Bețe, semințe de arțar, frunze uscate, ghinde, plastilină. Continuați cunoștințele cu o varietate de moduri de a atașa
piesele folosind plastilină. Dezvoltați simțul culorii și al compoziției Noiembrie. Plastic (lucrare cu plastilină, aluat
de sare, argilă) 9 "Copacul Vieții" Aluat de sare, modele de frunze, fructe, capace de ghindă Cunoașterea unui nou
material, proprietățile acestuia. Să-i învețe pe copii să creeze modele de copaci în modelare, transmițându-și ideile
despre aspectul lor prin mijloace plastice. Decorați compoziția folosind o varietate de materiale naturale. 10
"Trandafiri" Plastilina, carton colorat Pentru a fixa metodele de lucru cu plastilină: rulare, aplatizare. Pentru a
introduce o nouă metodă de sculptare dintr-o placă prin răsucire. Arată posibilitatea modelării formei produsului.
Dezvoltarea fanteziei, a gustului estetic. 11 "Covrigi" Aluat de sare, stivă Învață-i pe copii să folosească o varietate
de tehnici de modelare: rostogolire, răsucire, ciupire, mânjire. Învață să decorezi un produs, creând o singură
compoziție. 12 "Broasca testoasa" argila, apa Pentru a-i învăța pe copii să sculpteze o broască țestoasă, transmițând
trăsăturile caracteristice ale aspectului, să experimenteze cu materiale de artă pentru a descrie o carapace de țestoasă.
Cunoașterea tipului de contrarelief de artă plastică. 13 "Peștișor de aur" 1 parte plastilină, șablon Pregătirea
fundalului pentru compoziție. Învățarea modului de aplicare, amestecarea diferitelor culori de plastilină pentru a
obține nuanța dorită, o tranziție lină de la o culoare la alta. Învață să lucrezi cu un șablon. 14 "Peștișor de aur" partea
2 plastilină, șablon Crearea unei imagini a unui pește, transmiterea trăsăturilor sale caracteristice (forma, culoarea și
raportul părților). Învățați să planificați munca - selectați cantitatea potrivită de material, determinați metoda de
modelare. 15 "Animale amuzante" Aluat de sare, nasturi, margele, carton colorat Crearea de imagini cu animale,
ținând cont de trăsăturile caracteristice ale acestora. Consolidarea deprinderilor de lucru cu material plastic. O
combinație de tehnici de sculptură. 16 „Pisici” Argilă, stivă Continuați să învățați copiii cum să creeze și să
transforme imagini expresive din stuc într-un mod sculptural. Explicați relația dintre forma plastică și turnare.
Dezvoltați simțul formei și al proporției. Decembrie. Realizarea meșteșugurilor de Crăciun, diverse tehnici. 17
„Fulgi de zăpadă magici” Paste de diverse tipuri și forme, lipici de birou, vopsea acrilică albă, sclipici Compilarea
unei compoziții din diverse elemente repetate. Pentru a forma capacitatea de a crea modele ritmice, pentru a cultiva
acuratețea atunci când lucrați cu lipici 18 "Scrisoare catre Mos Craciun" șabloane de cărți poștale, Vată, lipici, hârtie
colorată, pixuri Formarea imaginii lui Moș Crăciun folosind un șablon, vată și hârtie colorată. Învață să completezi
lucrarea cu elemente desenate. 19 "Herringbone" Banda de ambalare, frigarui din lemn, capsule Kinder Surprise
Fixarea tehnicilor de hârtie plastică, înșirarea benzii pe o frigărui de lemn. Dezvoltați abilitățile de compoziție,
imaginația. 20 „minguri de Crăciun” Fire multicolore, lipici PVA, baloane Cunoașterea unei tehnici neconvenționale
de lucru cu fire, fire de înfășurare umezite cu adeziv pe o bază volumetrică - o minge. Încurajează căutarea
mijloacelor de exprimare figurată. 21 "Decorațiuni de Crăciun" Faina, sare, apa, forme pentru biscuiti si plastilina
pentru modelarea jucariilor Cunoașterea aluatului de sare, metoda de preparare a acestuia, frământare, rulare, crearea
diferitelor siluete folosind forme gata făcute. Extindeți gama de tehnici de modelare sculpturală. 22 „Decorarea
jucăriilor” Forme gata făcute de jucării, vopsele, pensule, lipici cu sclipici Consolidarea tehnicilor de colorare.
Învață să decorezi formele create cu ritmul loviturilor și petelor colorate. Dezvoltați simțul culorii (găsiți combinații
frumoase de culori și nuanțe în funcție de fundal). 23 „Decoupage de Anul Nou” 1 parte Baza este plasticul, bureții
de spumă, vopselele acrilice. Cunoașterea noii tehnici vizuale „decoupage”. Învățați cum să aplicați un strat acrilic
pe o bază de plastic, folosind un burete cu mișcări de tamponare, aplicând uniform un strat acrilic alb pe întreaga
formă. 24 „Decoupage de Anul Nou” partea 2 Fragmente de șervețele cu scene de Revelion, lipici PVA, perii
Aplicarea fragmentelor de șervețele pe bază. Dezvoltați abilitățile de compoziție, decorați forma cu străluciri,
suprapunând parțial imaginea. Ianuarie. Lucrări de hârtie. 25 "Fulgi de nea" Benzi de hârtie albă, lipici Continuați să
învățați tehnicile de modelare din benzi de hârtie folosind tehnica hârtie-plastic. Dezvoltați imaginația, simțul formei
și al proporției. Coordonează mișcările ochilor și ale mâinii. Întăriți abilitățile de utilizare. 26 "Fluture" Șabloane din
carton, hârtie colorată Fixarea recepției hârtiei de pliere cu un „acordeon”, fixarea tehnicilor de tăiere de-a lungul
conturului. Cunoașterea modului rațional de a decupa o siluetă din hârtie. 27 „Modele magice” Servetel decorativ,
hartie creponata multicolora, lipici Cunoașterea tehnicii de răsucire a hârtiei creponate într-un flagel, aranjament în
spirală pe un șervețel. Învață, folosind lipici, să fixezi corect elementele compoziției. 28 „Mănuși” Hârtie colorată,
bază de carton, vată Cunoașterea tehnicii de aplicare întreruptă, Dezvoltarea abilităților motorii fine ale mâinilor,
priceperea manuală, răbdarea. Să cultivi calități de voință puternică, să înveți să duci până la sfârșit ceea ce a
început. Trezește interesul pentru crearea unei imagini color expresive. 29 „Pisici și pisoi” Hârtie de birou color (sau
hârtie origami) Consolidarea tehnicilor de pliere a hârtiei folosind metoda origami, dezvoltarea gândirii spațiale.
Coordonarea ambelor mâini. Inițiați designul decorativ al lucrării finite. 30 "Omida" Baza unei benzi de carton
colorat, Șervețele colorate, lipici PVA Fixarea tehnicii de pliere la acordeon, răsucirea bilelor din bucăți de
șervețele. Cunoașterea materialului nou (vata) și modalități de lucru cu acesta. Încurajează designul decorativ al
imaginii create cu adăugarea de elemente aplicate. 31 „Vârfuri înzăpezite” Hârtie albă, carton colorat, lipici Pentru a
forma abilitățile de a crea o compoziție tridimensională din hârtie mototolită, șifonată. Cultivați interesul pentru
natură. Extindeți gama de tehnici de lucru cu hârtie. Februarie. Diferite tehnici de desen. 32 "Vitraliu" 1 parte Hârtie,
guașă, pensule Cunoașterea tehnicii vitraliului. Desen de contur. Cultivați interesul pentru artă. Îmbogățiți
orizonturile copiilor. Învață să pictezi cu pricepere cu o pensulă, să desenezi cu vârful unei pensule. 33 "Vitraliu"
partea 2 Hârtie, guașă, pensule Dezvoltarea imaginației. Învață-i pe copii să creeze o imagine din părți. Dezvoltați
simțul culorii (găsiți combinații frumoase de culori și nuanțe). 34 „Lumea submarină” Hârtie acuarelă, creioane,
radiere Cunoașterea unei noi tehnici de desen cu ajutorul unei radiere pe un fundal retușat cu un simplu creion,
dezvoltă simțul formei, proporției. Învață-i pe copii cum să regleze presiunea. 35 „Modele de îngheț” Aluat lichid
colorat, frigarui de lemn, farfurii de unica folosinta Cunoașterea noii tehnici de desen pe aluat lichid cu culori
contrastante. Introduceți tehnica „turnării unei culori în alta”, introduceți o nouă metodă de desen cu o frigărui de
lemn pe aluat de sare lichidă. 36 "Zbor de noapte" Partea 1 Hârtie groasă, creioane colorate cu ceară, guașă neagră +
PVA (= acril) Cunoașterea noii tehnici de zgâriere a desenului. Pregătirea fundalului (aplicarea fundalului de bază
cu creioane multicolore, acoperire cu vopsea neagră). Dezvoltarea motricității fine, imaginației, perseverenței,
independenței. 37 "Zbor de noapte" Partea 2 Baza finisata, frigarui din lemn Continuarea cunoașterii cu noua tehnică
de zgâriere a desenului: zgârierea modelului cu capătul ascuțit al frigărui. Învață să analizezi caracteristicile
raportului părților din imagine în dimensiune și proporții. Dezvoltați ochiul și simțul compoziției. Martie. Lucrul cu
țesătură și ață. 38 "Pufoase" Fire de tricotat, bază de carton pentru crearea pom-poms, foarfece Pentru a-i învăța pe
copii să transmită forma și să-i dea caracteristici suplimentare de expresivitate, în conformitate cu sarcina creativă
(cunoașterea metodei de formare a pompoanelor, înfășurarea firelor multicolore pe o bază de carton). 39 „O inimă
pentru o mamă iubită” hârtie colorată, bază de carton, șablon, lipici, foarfece Introduceți copiii în elementele tehnicii
quilling. Învață-i pe copii cum să ruleze benzi de hârtie. Aranjați ritmic spațiile libere pe șablon. Dezvoltați percepția
formelor volumetrice în spațiul tridimensional. 40 "Păpuşă" Tăieri multicolore de țesături, fire, bețe de lemn Învață
cum să faci o păpușă de cârpă țesătură de pliere, învățând cum să prindeți cu fire folosind noduri. 41 „Marca de
carte” Carton conturat, benzi de material multicolore Cunoașterea copiilor cu o nouă tehnică - țesutul. Dezvoltarea
abilităților motorii fine ale mâinii. Sincronizați munca ambelor mâini. 42 „Floare-șapte-floare” Baza rotunda din
carton cu gauri, fire de tricotat, foarfece, lipici Continuați să dezvoltați capacitatea copiilor de a lucra cu foarfece și
fire folosind elemente de macrame. Sincronizați munca ambelor mâini, cultivați perseverența, răbdarea. 43 "Mere"
Baze din carton, fire multicolore, sârmă pufoasă Continuarea să-i învețe pe copii să folosească diverse materiale și
tehnici deja familiare în fabricarea unui produs, transmițând trăsăturile sale caracteristice. Dezvoltarea gândirii
spațiale și a imaginației. 44 "Con de înghețată" Tăieturi de țesături multicolore, iarnă sintetică, fire, lipici, conuri de
carton colorate Continuați să dezvoltați capacitatea copiilor de a lucra cu țesături cu foarfece. Învățați abilitatea de a
țese codițe și de a le asigura cu noduri. Îmbogățiți experiența de cooperare și co-creare atunci când creați o
compoziție. Aprilie. Lucrați cu materiale netradiționale 45 "Leopard" Desen tipărit al unui leopard pe hârtie groasă,
lipici PVA, mei, hrișcă. Cunoașterea unei noi tehnici de aplicare folosind materiale non-standard. Dezvoltarea
ochiului, motricitatea fină a mâinilor. Cultivați interesul pentru animale sălbatice, diligență, acuratețe. 46 "OZN"
Carton gros, plastilină de nuanțe reci, ambalaje de iaurt, bețișoare de lemn etc. Să-i învețe pe copii să creeze diverse
avioane (spațiale) în moduri constructive și combinate, folosind o varietate de materiale și moduri familiare de
conectare a pieselor. Dezvoltarea fanteziei și a gândirii spațiale. 47 "Dragon mic" Aflați cum să lipiți un dreptunghi
într-un cilindru, învățați cum să transformați și să completați o formă cilindrică pentru a obține imaginea unui
dragon, folosind dungi și o varietate de materiale. 48 "Macaroane" Paste de diferite tipuri. bază de carton, guașă,
lipici. Pentru a dezvolta abilitățile combinatorii și compoziționale ale copiilor: să compună o imagine din mai multe
părți, să o așeze frumos pe bază. Cultivați independența și inițiativa. 49 "Balenă" Hârtie colorată, lipici, foarfece,
carton colorat, ochi Să-i înveți pe copii să lucreze cu un șablon, să dea hârtiei o formă tridimensională prin pliere și
lipire în anumite locuri. Completează formularul cu detalii. Dezvoltați imaginația spațială, gândirea. 50 "Margarete"
Tampoane de bumbac, lipici, foarfece, carton colorat Învață să folosești material nou, lucrează cu el cu diferite
unelte (pliază și lipește). Creați o compoziție folosind aceleași părți, dezvoltați simțul ritmului, gustul estetic. 51
"Libelule" Linguri de hârtie din lemn cu contur aripioare, foarfece, lipici, guașă Continuați să vă familiarizați cu
metodele de utilizare a deșeurilor. Continuați să învățați copiii să reflecte în mod independent și creativ ideile lor
despre imaginea creată prin diferite mijloace vizuale și expresive. 52 „Malvina și Pinocchio” Linguri de plastic,
cornet de carton, guașă, plastilină Învață să creezi o imagine folosind plastilină și linguri ca bază. Pentru a consolida
capacitatea copiilor de a folosi o varietate de metode de modelare pentru a obține o imagine artistică. Completați
lucrarea cu detalii. Mai. Material mixt (hârtie, carton, folie) 53 „Pictură pe folie” Carton colorat pentru baza,
sabloane cu desene gata facute, pixuri Cunoașterea unei noi tehnici netradiționale de desen pe folie - metoda de
ștanțare, perforare. Întărirea conexiunii ochi-mână. Dezvoltarea atenției, a abilităților motorii fine. 54 "Peşte" Carton
colorat cu marcaje, foarfece, ochi Fixarea tehnicilor de lucru cu foarfece, decuparea în funcție de marcaj, crearea
imaginii unui pește prin utilizarea tehnicilor hârtie-plastic. Dezvoltați imaginația spațială, gândirea. 55 „Flori
magice” Șervețele de hârtie, creioane Cunoașterea tehnică netradițională hârtie-plastic: înfășurarea unui șervețel pe
un creion, strângerea acestuia, formarea unei imagini holistice din părțile rezultate. Crearea unei imagini fantastice.
56 "bujori" Șabloane de diferite dimensiuni de la biroul color. hârtie, hârtie albastră pentru fundal Stăpânirea
metodei de aplicare volumetrică. Consolidarea tehnicilor de tăiere simetrică. Dezvoltarea abilităților motorii fine ale
mâinilor, coordonarea muncii mâinilor și ochilor. 57 "Asteri" Pagini de reviste, foarfece, frigarui de lemn Modelarea
imaginii unei flori dintr-o pagină de revistă folosind tehnici de răsucire. Fixarea tehnicilor de lucru cu foarfece:
tăierea după semn în fâșii subțiri. Dezvoltarea ochiului, educarea acurateței. 58 "Casa de vacanta" Hârtie colorată,
markere Consolidarea tehnicilor de pliere a hârtiei folosind metoda origami, dezvoltarea gândirii spațiale.
Dezvoltarea abilităților motorii fine ale mâinilor, coordonarea muncii mâinilor și ochilor. Decorarea lucrării finite.
2.3. Bibliografie: Acest program se bazează pe: Programe pentru dezvoltarea și educarea copiilor în grădinița
„Copilărie” editate de T.I. Babaeva, A.G. Gogoberidze, Z.A. Mikhailova „Activitatea vizuală la grădiniță” de I.A.
Lykova, „Hârtie plastică. Motive florale” de G.N. Davydova, „Dungi magice” de I.M.Petrova, T.M.Geronimus
Lykova I.A. Programul de educație artistică, formare și dezvoltare a copiilor de 2-7 ani „Mâini colorate”, Moscova,
„Karapuz - didactică”, 2006. Lykova I.A. „Jucărie Dymkovo” - album, Moscova, „Karapuz-didactics”, 2007 Lykova
I.A. Lucrări de artă la grădiniță. Ajutor didactic”, M., „Lumea culorilor”, 2010. Organizarea de ateliere de creație în
instituțiile de învățământ preșcolar. Părinți, bunici - aceștia sunt principalii oameni care sunt alături de bebeluș la
începutul vieții sale. Copilul crește și se dezvoltă datorită sprijinului, dragostei și îngrijirii lor. Această legătură cu
familia nu ar trebui să slăbească nici măcar odată cu venirea copilului la grădiniță. În plus, pentru dezvoltarea sa
deplină, participarea părinților la procesul educațional al educației preșcolare este extrem de importantă, care este
dictată și de cerințele moderne. Potrivit GEF DO, aprobat prin ordin al Ministerului Educației și Științei din Rusia
din 17.10.2013. Nr. 1155, în vederea implementării programului educațional în instituția de învățământ preșcolar,
trebuie creat un mediu educațional care să asigure deschiderea învățământului preșcolar, să creeze condiții pentru
participarea părinților la activități educaționale. Unul dintre principiile principale ale DOO GEF este natura
umanistă și de dezvoltare a personalității a interacțiunii dintre adulți (părinți, angajați pedagogi și alți angajați ai
DOO) și copii. Principiile educației preșcolare sunt: Asistență și cooperare a copiilor și adulților, recunoașterea
copilului ca participant (subiect) cu drepturi depline al relațiilor educaționale; Colaborarea grădiniței cu familia;
Introducerea copiilor în normele socio-culturale, tradițiile familiei, societății și statului. GEF DO rezolvă o serie de
sarcini importante: Combinarea instruirii și educației într-un proces educațional holistic bazat pe valori spirituale,
morale și socio-culturale și pe reguli și norme de comportament acceptate în societate în interesul unei persoane,
familie, societate; Acordarea de sprijin psihologic și pedagogic familiei și creșterea competenței părinților în materie
de dezvoltare și educație, protecția și promovarea sănătății copiilor. Având în vedere acest lucru, este relevant pentru
cadrele didactice din instituțiile de învățământ preșcolar să caute forme eficiente de implicare a părinților în procesul
educațional. Una dintre aceste forme a fost organizarea de ateliere de creație cu participarea profesorilor și a
părinților acestora. Scopul principal al atelierelor creative este consolidarea relaţiilor părinte-copil prin organizarea
de activităţi creative comune. Atelierele creative au ca scop rezolvarea următoarelor sarcini: Cunoașterea copiilor și
părinților cu diverse tehnici artistice și posibilitățile acestora de decorare și decorare a spațiilor atât în grădiniță, cât
și acasă; Dezvoltarea abilităților creative și de design; Formarea unei atitudini interesate față de procesul și rezultatul
activităților comune, capacitatea de a-și coordona acțiunile, de a negocia între ei. O dată pe trimestru se organizează
un atelier de creație în atelierul de artă al grădiniței. Tema fiecărei întâlniri viitoare, caracteristicile lucrării sunt
comunicate părinților prin postere de invitație, care sunt distribuite în grupuri și agățate în holul grădiniței. În medie,
întâlnirea durează de la 40-60 de minute De regulă, întâlnirile din atelierele de creație necesită o pregătire prealabilă,
care implică educatorii să conducă conversații cu copiii, să se uite la ilustrații, să facă temele împreună cu părinții
(pregătirea unui discurs, pregătirea materialului natural etc.) La pregătirea pentru atelierele de creație, este necesară
și organizarea spațiului de lucru astfel încât copiii și părinții să aibă acces liber la toate materialele de bază și
auxiliare necesare pentru a crea o imagine expresivă a unui viitor meșteșug. În cadrul organizării unor astfel de
întâlniri în instituția de învățământ preșcolar s-a alcătuit o listă aproximativă a materialelor necesare. O condiție
indispensabilă pentru organizarea atelierelor de creație este crearea unei atmosfere emoționale pozitive, când copiii
și părinții se simt liberi, relaxați, confortabil și pot crea. Prezența mamei sau a tatălui lângă copil îl ajută să se simtă
încrezător și calm, ceea ce este deosebit de important în timpul copilăriei preșcolare. În mod tradițional, primele
ateliere au loc la începutul anului școlar și au ca scop dezvăluirea frumuseților toamnei, a posibilităților de utilizare
a materialelor naturale în design. Întâlnirile ulterioare sunt dedicate Anului Nou și Crăciunului. În cadrul acestor
întâlniri, participanții realizează decorațiuni de Crăciun, suveniruri de sărbători pentru prietenii sau rudele lor.
Ultimul atelier de creație din anul universitar este legat de sărbătoarea de Paște. Aș dori să remarc că este vizitat de
copii și adulți nu doar din familii ortodoxe, ci și din familii musulmane. În cadrul activității creative, participanții la
întâlnire realizează suveniruri pe tema Paștelui. Activitatea atelierelor creative este organizată în așa fel încât nu
numai să învețe copiii și părinții lor anumite abilități, ci și să ofere o oportunitate de a dezvălui abilitățile creative ale
fiecărui participant, de a experimenta un sentiment de satisfacție în ceea ce privește prestarea muncii. Fiecare
întâlnire rezolvă nu numai sarcini practice, ci și educaționale și educaționale, ceea ce vă permite să dezvoltați
cuprinzător personalitatea copilului. Înainte de începerea activităților practice, profesorul prezintă participanților la
întâlnire istoricul și capacitățile tehnologiei în care vor lucra. Acesta poate fi decoupage, quilling, manipulare argilă
polimerică etc. Apoi arată și vorbește despre etapele muncii. În mod tradițional, atelierele de creație sunt însoțite de
o prezentare colorată care ilustrează cuvintele profesorului. După aceea, sunt discutate lucrările viitoare, posibilele
dificultăți, dificultăți și modalități de a le depăși. Următoarea etapă este activitatea comună directă părinte-copil. În
procesul de interacțiune, profesorul oferă asistență individuală: ajută la definirea ideii principale a meșteșugului,
amintește de tehnologia fabricării acesteia. În etapa finală, rezultatele sunt rezumate și se efectuează reflecția.
Emoțiile pozitive din atelierele creative sunt susținute de cadouri suplimentare - aceasta poate fi, de exemplu, o
broșură care povestește despre tehnica studiată la această întâlnire, precum și despre idei noi sau despre un meșteșug
finalizat. Această formă de implicare a familiilor elevilor în procesul educațional al instituției de învățământ
preșcolar ajută la stabilirea de parteneriate între profesori și părinți, le permite acestora să-și unească eforturile în
creșterea copiilor, să creeze o atmosferă de interese comune și să activeze abilitățile educaționale ale părinților. .
Puteți organiza astfel de întâlniri cu participarea elevilor și a părinților acestora pe orice subiect. Asistență în acest
sens va fi oferită de algoritmul de pregătire și desfășurare a atelierelor creative în instituțiile de învățământ preșcolar.
Instituție de învățământ preșcolar bugetară municipală grădiniță de tip general de dezvoltare Nr.28 „Basme” din
raionul municipal Bugulma din Republica Tatarstan. Discurs pe subiect „Organizarea de ateliere de creație în
instituțiile de învățământ preșcolar, ca una dintre formele de interacțiune cu familiile elevilor” la ședința pedagogică
nr. pe problema „Sistemul educaţional al preşcolarului organizare educaţională în condițiile GEF DO”. Educator:
Aleshina O.N. Bugulma 2016 Cerințe de bază pentru organizarea activităților unui atelier de creație într-o instituție
de învățământ preșcolar Organizarea activității productive ca parteneriat cu un adult (cu selectarea conținutului în
conformitate cu contextul cultural și semantic și tipurile de muncă identificate) este asociată cu o serie de probleme
metodologice legate de frecvența și frecvența muncii, stilul de comportament al educatorului etc. Aceste aspecte pot
fi clarificate astfel. Activitățile productive sunt organizate de două ori pe săptămână, în anumite zile și ore. Acest
lucru creează o rutină obișnuită a vieții și contribuie la apariția dispoziției copiilor pentru munca viitoare. Cursurile
se țin nu în plus, ci în loc de tradiționale (formare); aproximativ același număr de activități productive (inclusiv
desen, modelaj, construcții) sunt de obicei stabilite de programele educaționale pentru copiii de vârstă preșcolară
mai mare. Pentru copii, este recomandabil să desemnați aceste activități ca lucru într-un „atelier” (în care o sală de
grup se transformă pentru o perioadă) - într-un spațiu special organizat în care sunt create cu intenție lucruri
frumoase, interesante și necesare vieții copiilor. Anturajul și spiritul „atelierului” ca spațiu cultural deosebit îl
deosebește de „clasă” – spațiul sesiunilor de pregătire obligatorii care necesită un cu totul alt stil de comportament,
atât de la copii, cât și de la adulți. Este recomandabil să dedicați orele de dimineață lucrului în „atelier” - după micul
dejun și citit ficțiune, care, apropo, poate determina parțial direcția lucrării, subiectul său specific, creând un fundal
semantic pentru aceasta. Includerea voluntară a copiilor în activități productive cu un adult (pe principiul: „Vreau și
eu să fac asta”) presupune, pe lângă selecția unui conținut interesant, o serie de condiții esențiale: 1) organizarea
unui spațiu comun de lucru, 2) abilitatea de a alege un obiectiv dintre mai multe - în funcție de punctele forte și
interesele , 3) un sfârșit de sesiune în timp deschis, permițând fiecăruia să acționeze în propriul ritm. În primul rând,
este necesar să se organizeze un spațiu comun de lucru: un desktop mare (sau mai multe desktop-uri) - poate fi
aranjat prin mutarea birourilor obișnuite cu materialele, instrumentele, mostrele necesare etc. Trebuie prevăzute
locuri pentru toate potențialele. participanții la desktop inclusiv pentru educator. Nu se desparte de copii lângă masa
profesorului, ci se află lângă ei. Locurile copiilor nu le sunt atribuite în mod rigid (ca într-o sesiune de antrenament).
Fiecare se poate stabili unde vrea, din când în când alegându-și singur vecinii. Copiii se pot mișca liber prin cameră
dacă au nevoie de un fel de instrument, material. Poziția educatorului este și ea dinamică. La fiecare lecție se află
lângă unul sau altul copil care necesită mai multă atenție, este mai slab decât alții în acest tip de muncă sau cu aceste
materiale și unelte. Spațiul de lucru comun astfel organizat oferă fiecărui participant ocazia de a vedea acțiunile
celorlalți, de a discuta cu ușurință obiectivele, progresul muncii și rezultatele obținute, de a face schimb de opinii și
descoperiri („Uite cum sunt!”, „ Înțeleg cum se face!”). Începând o lecție, un adult nu obligă și nu obligă copiii la
ea, ci le atrage atenția asupra materialelor pregătite, propune idei interesante de lucru. Copiilor ar trebui să li se ofere
mai multe obiective (eșantioane, scheme) sau materiale diferite pentru realizarea unui singur obiectiv, care oferă o
alegere în funcție de interese și oportunități. De exemplu, dacă sarcina educatorului este să exerseze copiii în lucrul
la mostre și el a plănuit să facă bărci, puteți prezenta 3-4 mostre care diferă în design extern, care conțin un număr
diferit de detalii (operații). Acest lucru va permite copiilor să aleagă un loc de muncă pe placul lor și nu îi va
înstrăina pe cei mai slabi. Într-o astfel de situație, ei vor putea alege un eșantion mai simplu. Educatorul este inclus
în activitate la egalitate cu copiii - după ce și-a ales un scop, începe să acționeze, devine un exemplu viu de
organizare sistematică a muncii. Nu instruiește sau controlează copiii (acesta este stilul lecției), ci discută idei,
analizează mostre cu ei, comentează etapele muncii sale; Prin prezența sa foarte activă și dorința de a obține
produsul final, susține și această dorință a celorlalți participanți. Un adult se comportă în largul său, explicându-și
acțiunile, acceptând criticile copiilor și nu împiedică comentarea cu voce tare, discutarea de către preșcolari despre
propria lor muncă, schimbul de opinii și aprecieri și asistență reciprocă spontană. Munca oferită copiilor trebuie
concepută de educatoare pentru 25-30 de minute, necesară atingerii scopului final (pe baza ritmului de lucru al
copilului „mediu” al grupei). În același timp, este necesar să aveți o oarecare rezervă de timp, astfel încât fiecare să
se poată implica, fără grabă, în muncă, să facă față acesteia, acționând în ritmul său. În acest sens, ocupația
presupune un sfârșit de timp deschis; in rutina zilnica ii sunt rezervate in total 40-45 de minute (de fapt, pana la
plimbarea de dimineata). Pe măsură ce munca este finalizată (realizarea scopului acceptat de fiecare), copiii trec la
activități libere la alegere. Un adult nu părăsește „câmpul de lucru” până când toată lumea a terminat munca,
încurajând copiii lenți cu prezența lui. Întrucât profesorul se ocupă întotdeauna de un grup de preșcolari, este necesar
să se țină cont de eventuala lor coorganizare. După cum s-a menționat mai sus, copiilor ar trebui să li se ofere o
muncă care implică realizarea propriului produs holistic (personal) de către fiecare dintre membrii grupului.
Produsele finale ale tuturor participanților, fără a pierde valoarea independentă. Ele pot forma în cele din urmă un
produs comun - l-am numi un produs de „comanda a doua” (o colecție, un aspect, un panou mare etc.). Cu alte
cuvinte, toți membrii grupului pot lucra într-un câmp semantic comun, dar fiecare se afirmă în propriul rezultat. Ar
trebui evitate activitățile comune, în care produsul comun se realizează prin operațiuni separate împărțite între
participanți (lucrări de tip transportor), deoarece în astfel de condiții dorința preșcolarului de a realiza este redusă
(un rezultat parțial nu este un stimulent suficient pentru a munci, și produsul comun este din punct de vedere
psihologic prea departe de copil) . Este indicat să planificați conținutul activității productive cu o lună în avans,
selectând conținut specific pe baza contextelor culturale și semantice și a tipurilor de muncă; Planul poate fi
modificat în legătură cu orice modificare a situației. Problema frecvenței de utilizare a anumitor contexte culturale și
semantice este decisă de educator în mod independent, în funcție de evenimentele care au loc în mediu (anotimpuri,
sărbători, aniversări), textele literare citite la un moment dat, jocul propriu-zis al copiilor și interese cognitive. Este
posibil să oferim aproximativ o astfel de variantă de abordare a diverselor contexte culturale și semantice.
Contextele „obiecte pentru joc și activitate de cercetare cognitivă” și „galerie de artă” (gravitând spre polii
materialelor pure constructive și vizuale) sunt folosite mai des decât altele, într-o alternanță echilibrată. Contextele
„amenajare”, „colecție”, „carte”, „teatru” pot fi cronometrate la conținutul altor practici culturale (lectura unui text
literar amplu, subiectul activității de cercetare cognitivă, joc de inventare) și utilizate mai rar decât primele doua.
Contextul „decoratiuni-suveniruri” ocupă un loc aparte în această serie, fiind legat în mod firesc de evenimente
general semnificative (sărbători) sau de evenimente locale (matitine tematice, zile de naștere etc.). În alegerea
tipurilor de muncă pentru grupa de seniori în cursul anului universitar, trebuie să se respecte următoarea direcție: de
la lucru pe mostre finite și produse nefinisate, în principal la începutul anului universitar (septembrie - noiembrie),
până la o creștere treptată. în proporția de lucru pe diagrame și descrieri verbale în anul mijlociu (decembrie -
februarie) și la o combinație echilibrată a tuturor tipurilor de muncă până la sfârșitul anului (martie - mai). Tendința
în alegerea tipurilor de muncă pentru grupul pregătitor în timpul anului școlar este următoarea: de la lucrul pe
mostrele finite și lucrările în curs, în principal la începutul anului, până la o combinație echilibrată a tuturor tipurilor
de muncă în mijlocul anului și la o utilizare predominantă a lucrărilor din diagrame și descrieri verbale spre sfârșitul
anului. Munca de selectare a conținutului specific pentru activități productive poate fi facilitată de compilarea și
completarea constantă a unui fișier general de card pentru grădiniță (o descriere a lecției, luând în considerare două
baze: tipul muncii și contextul cultural și semantic), pentru ca experienţa de succes a fiecăruia dintre educatoare să
poată deveni proprietatea tuturor. Activitatea productivă, conform modelului pe care l-am adoptat, este prezentă în
două componente ale procesului educațional: ca activitate parteneră comună a unui adult cu copiii și ca activitate
independentă a acestora. O mare parte din ceea ce fac preșcolarii într-o situație liberă este o reproducere, continuare
și dezvoltare creativă a ceea ce au făcut cu un adult. Relația dintre cele două componente ale procesului educațional
în raport cu activitatea productivă se realizează în principal prin materialele și mostrele cu care se ocupă copilul. În
ciuda faptului că până la vârsta preșcolară mai mare, activitatea productivă a copiilor este într-o anumită măsură
eliberată de a fi orientată către proces și copilul începe să-și stabilească obiective productive (să facă exact ceea ce
este planificat), până acum este în mare măsură legate de jocul intriga și poartă elemente de experimentare practică
cu materiale: obiectivele productive „interne” sunt încă episodice și instabile. Conținutul intrigii desfășoară și
însoțește activitățile productive ale preșcolarilor mai mari (joc de design și joc de desen) foarte des, mai ales dacă
copilul lucrează într-un domeniu comun cu un egal - și aceasta este o situație tipică la grădiniță. La fel de des, există
acțiuni pe principiul „Ce se întâmplă dacă...”, care se îndepărtează de intenția inițială. Sunt rearanjamente și
redesenări nesfârșite, ca într-un joc de poveste, când punctul de plecare al poveștii nu dezvăluie nicio legătură liniară
cu cel final, trecând printr-un întreg lanț de deplasări asociative. Pe de o parte, această mișcare asociativă liberă,
alunecând în proces, pare a fi necesară pentru a pune bariere pentru a orienta copilul spre obținerea unor rezultate cu
niște standarde de calitate prestabilite, dar, pe de altă parte, este această libertate. de transformare a scopului care
contribuie la dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii. Prezența activității productive în cele două componente ale
procesului educațional face posibilă reconcilierea ambelor direcții de mișcare și nu reducerea funcțiilor sale de
dezvoltare la un singur pol. Trebuie spus că deja în organizarea activității productive comune a unui adult cu copii,
am încercat să ținem cont de ambele tendințe prin diverse tipuri de muncă: lucrul pe mostre gata făcute și scheme
grafice (scopuri stabilizatoare) și lucrul cu neterminate. produse și descrieri verbale (permițând în mare măsură
obiectivele de transformare în proces). Mediul subiectului pentru activitatea productivă independentă a copiilor ar
trebui, de asemenea, să contribuie la mișcarea creativă în lucrul cu materialul selectat și la stabilizarea obiectivelor
(subliniind momentul eficacității pentru copil). Prin urmare, este necesar să se pună la dispoziție preșcolarilor nu
numai materialele în sine, ci și mostre pentru posibile lucrări (acestea din urmă ies adesea din atenția educatorului).
Materialele și mostrele folosite de adulți în activități comune cu copiii ar trebui să le stea la dispoziție liberă o
perioadă de timp, pentru ca aceștia să poată continua munca care le place dacă doresc. Pentru a face acest lucru, este
necesar să alocați un anumit loc în camera de grup (o masă la care pot lucra doi sau trei copii, un suport). Durata de
viață a acestor materiale și mostre depinde de cât de des și cu entuziasm preșcolarii lucrează cu ele în timpul liber.
Dacă frecvența de acces la ele este scăzută, acestea sunt înlocuite cu altele noi după următorul ciclu de lucru, dar
dacă copiii le folosesc des, li se adaugă următoarea porțiune de materiale. Realizat de psihologul N.A. Scurte lucrări
experimentale au arătat că trei categorii de copii apelează cel mai adesea la aceste materiale și mostre în activitățile
lor: - cei care nu au avut timp să-și termine munca în perioada de activitate comună cu un adult; - care au acționat ca
observatori ai activităților comune ale unui adult cu copiii și și-au dat seama în timpul observării că, poate, merită
să-și asume un risc și să încerce; din punct de vedere psihologic, le este mai ușor să facă acest lucru în afara orei,
fără o atenție critică din partea colegilor lor; - entuziaști cărora le-a plăcut atât de mult opera inițiată de un adult
încât se întorc voluntar la ea, reproducând-o sau dezvoltând-o creativ. Potrivit lui N.A. Korotkova, „prin inerție”
activitatea gratuită a copiilor include cel mai adesea lucrări de tip creativ-experimental: dezvoltarea de produse
neterminate oferite adulților (schițe grafice și picturale, module constructive), precum și lucru pe mostre gata făcute
(proiectare jucării). din diverse eșantioane folosind noi, atractive, în funcție de capacitățile lor, a instrumentelor
propuse de adulți în munca în comun - busole, modele de plastic, hârtie carbon). Educatorul trebuie să se asigure că
copiii au o aprovizionare suficientă cu materiale adecvate - pentru toți cei care doresc să continue munca. De
asemenea, este necesar să se furnizeze materiale pentru activitățile productive gratuite preferate ale preșcolarilor,
care nu au legătură directă cu conținutul activităților comune cu un adult, dar care completează efectul său de
dezvoltare. Profesorul, de regulă, pregătește special materialul pentru fiecare lecție. Acesta este, ca să spunem așa,
un material de unică folosință, care se transformă în produse finite (în lucruri finite care nu pot fi inversate), pe care
copiii le dispun apoi la discreția lor. În activitățile gratuite, este posibil și necesar să folosiți materiale reutilizabile
fabricate din fabrică. Produsul obținut din acestea nu devine proprietatea personală a copilului, ci este din nou
dezasamblat, transformându-se în materialul sursă pe care alți copii îl pot prelua. Ca parte a activităților productive,
desenul și designul sunt cele mai populare printre preșcolari. Sunt mult mai puțini iubitori de modelaj și aplicații.
Totuși, trebuie avut grijă ca materialele plastice pentru modelat, hârtie colorată, reviste ilustrate vechi ca materie
primă pentru colaje-aplicate să fie la îndemâna copiilor care mai doresc să le facă. De asemenea, ar trebui să ai
mereu la îndemână deșeuri și materiale naturale, combinând care, la alegere, copilul poate face diverse lucruri.
Acestea sunt bucăți de carton, polistiren, cutii mici de carton, sârmă, bucăți de țesătură și sfoară, cutii vechi din
pixuri, conuri, ghinde, crenguțe mici uscate etc., așezate în diferite recipiente (coșuri, cutii). Aceste materiale au
nevoie de albume sau foi separate cu exemple grafice de posibile meșteșuguri pe care copiii se pot baza atunci când
își planifică munca. Pentru depozitarea materialelor grafice și picturale, este recomandabil să se aloce un suport
unde vopsele guașă, palete, pensule, borcane de apă, creioane simple și colorate, creioane de ceară, pasteluri cu ulei,
diverse modele pentru lucrul ornamentelor, o sursă de hârtie de desen de diferite dimensiunile sunt localizate.
Rechizitele de desen ar trebui să fie completate cu colecții de modele grafice pentru ornamente, albume de
reproduceri (desene, picturi, arte decorative), pe care copiii le pot considera liber și le pot folosi ca prototipuri pentru
munca lor. De asemenea, avem nevoie de schițe de contur și culoare neterminate pentru dezvoltarea creativă, special
pregătite de profesor special pentru activitățile gratuite ale copiilor, precum și albume sau foi separate pentru
colorat. Preșcolarilor le place nu doar să creeze după propriul design, ci și să copieze, mai ales dacă sarcina copierii
nu le este impusă, ci liber aleasă. Ei trebuie să aibă o varietate de modele de copiat. Există numeroase opțiuni pentru
astfel de sarcini pentru copii, dintre care cele mai potrivite sunt: 1) reproducerea unui eșantion grafic prin puncte de
referință; 2) reproducerea unei probe grafice de către celule; 3) reproducerea unui element dat al ornamentului în
conturul finit; 4) mostre grafice ale creșterii secvențiale a detaliilor caracteristice la un contur geometric simplu,
transformându-l într-o imagine obiect recognoscibilă (de exemplu, cum să transformi un oval simplu într-o pasăre,
un miel, o persoană). Locul de depozitare a gunoiului, materialelor grafice, picturale și mostre pentru acestea ar
trebui să fie aproape de zona desktop-urilor, unde copiii sunt amplasați pentru activități independente, individual sau
în compania colegilor (în timpul liber de la cursuri). ). Cercetările moderne privind problemele introducerii
preșcolarilor în istoria, cultura, viața socială a patriei lor natale (și prin aceasta Patria) sunt asociate cu studiul
mecanismelor de socializare, formarea competenței sociale a copilului (T.N. Antonova). , T.T. Zubova, E.P.
Arnautov), conștientizarea copilului despre sine însuși ca reprezentant al rasei umane (S.A. Kozlova, O.A.
Knyazeva, S.E. Shukshina etc.), percepția copiilor asupra lumii obiectelor (O.A. Artamonova), formarea de
cunoștințe despre activitățile de muncă ale adulților (M.V. Krulekht). Istoria locală este și atitudinea unui rus față de
o patrie mică, ceva care se transmite din tată în fiu pe baza moralității, a eticii relațiilor tradiționale pentru Rusia.
Cunoașterea tradiției locale poate reduce spontaneitatea formării stereotipurilor de comportament, le poate
direcționa într-un curs natural, datorită unui simț al normei, regulii, cursului natural de adaptare prin „succesiunea”
generațiilor. Educația regională contribuie la formarea unui sistem de cunoștințe despre valorile culturale,
potențialul mediului de viață, capacitatea de a le aplica în practică, ceea ce ajută, în cele din urmă, generația tânără
să învețe să trăiască pe deplin prezentul, să-l aprecieze și să identifice și începuturi bune în realitatea înconjurătoare.
Conținutul educației de istorie locală include întrebări despre particularitățile mentalității oamenilor care trăiesc pe
teritoriul țării lor natale, despre problemele de viață ale unei persoane, despre problemele dezvoltării socio-culturale
a regiunii. Aceste cunoștințe sunt necesare pentru ca un preșcolar să-și construiască propria lume a valorilor, să
stăpânească modalități creative de rezolvare a problemelor, să descopere lumea reflexivă a propriului „eu”. O
componentă importantă a conținutului o constituie sursele experienței subiective a preșcolarului, care sunt
reprezentate de propria biografie (influența familiei, apartenența națională, socioculturală), rezultatele vieții de zi cu
zi, relația reală cu lumea lucrurilor și oameni. Astfel, sarcinile educației istoriei locale sunt formarea cunoștințelor
despre unicitatea, trăsăturile culturale și naturale ale pământului natal prin implementarea funcției comunicative a
limbii materne; formarea unei atitudini emoționale și valorice față de casă, familie, școală ca parte a moștenirii
culturale a pământului natal; formarea deprinderilor și abilităților de relații sociale pe baza analizei moștenirii
culturale și naturale a pământului lor natal. Educația de istorie locală a preșcolarilor vizează formarea unei atitudini
emoționale și valorice față de orașul natal și locuitorii acestuia, spre dezvoltarea creativă a cunoștințelor. Astăzi,
pentru prima dată în istoria pedagogiei naționale, se acordă o atenție considerabilă istoriei locale, se creează noi
programe care sunt concepute nu numai pentru adulți, ci și pentru copii, inclusiv preșcolari. Puțini oameni se
îndoiesc că istoria locală este un element și mijloc necesar de educație patriotică și de socializare eficientă a tinerei
generații. Principiul de bază al construirii claselor cu preșcolari se bazează pe utilizarea noilor tehnologii
pedagogice: jocul; pedagogia muzeală; metoda proiectului; Cinema acasă; jocuri pe calculator. Având în vedere
caracteristicile psihologice ale preșcolarilor, profesorul ar trebui să se străduiască să atingă sfera lor emoțională și
senzorială și să nu ofere cât mai multe informații, chiar și în opinia sa, necesare și distractive. Pe baza
caracteristicilor de vârstă ale copiilor preșcolari, baza pentru construirea lucrării pe istoria locală este educarea în ei
a unui interes constant, a unei atitudini cognitive față de materialul istoriei locale. Istoria locală contribuie la
implicarea preșcolarilor în creativitatea artistică, punând accent pe dobândirea de către preșcolari a propriei
experiențe în activitatea de creație. Atelierele creative ajută la implementarea abordării activității. În funcție de
înclinațiile și interesele individuale, copiii sunt uniți într-un fel de „ateliere creative”, de exemplu, artistice, verbale,
teatrale, muzicale și așa mai departe. Totodata, organizarea activitatilor in cadrul acestora are ca scop obtinerea de
catre copii a unui rezultat cu adevarat tangibil (un produs creativ colectiv). Atelierul de creație ca formă de
organizare a procesului educațional pentru dezvoltarea abilităților creative ale preșcolarilor se încadrează bine în
tehnologia atelierului dezvoltată de reprezentanții Grupului Noua Educație Franceză. La crearea acestei tehnologii,
au fost utilizate pe scară largă ideile de educație gratuită (J.-J. Rousseau, L.N. Tolstoi și alții) și psihologia
umanismului (L.S. Vygotsky, J. Piaget și alții). Prin definiție, I.A. Atelierul lui Mukhina „este o formă de educație
pentru copii și adulți, care oferă condiții pentru ascensiunea fiecărui participant către noi cunoștințe și noi experiențe
prin descoperire independentă sau colectivă. Baza descoperirii în orice domeniu de cunoaștere, inclusiv
autocunoașterea, în cadrul atelierului este activitatea creativă a fiecărui participant și conștientizarea tiparelor acestei
activități. G.V. Stepanova notează forma non-standard de organizare a procesului educațional, care creează o
atmosferă creativă, confortul psihologic al atelierului. N. I. Belova scrie despre atelier ca formă tehnologică
reflexivă a organizării personalitate-activă a procesului educațional. Participarea la ateliere creative face posibilă
dezvoltarea activității interioare la preșcolari, capacitatea de a identifica probleme, de a stabili obiective, de a
dobândi cunoștințe și de a ajunge la un rezultat. „Atelierul este o tehnologie care impune ca profesorul să treacă pe
poziții de parteneriat cu elevii, non-violență și prioritate a procesului asupra rezultatului; această tehnologie are ca
scop „cufundarea” participanților la atelier în procesul de căutare, cunoaștere și autocunoaștere” - M.T. Ermolaeva și
Zh.O. Andreeva. Un atelier de creație poate acționa ca mijloc de introducere a copiilor în Sankt Petersburg în
următoarele condiții: interacțiunea profesorului și copiilor se construiește în etape de la motivare până la rezolvarea
problemei atelierului și reflecția participanților; se asigură cooperarea profesorului și a copiilor în rezolvarea
diverselor probleme de istorie locală; s-a realizat o creştere a competenţei profesorilor în domeniul soluţionării
problemelor organizării unui atelier de creaţie de istorie locală. Pentru a îmbogăți competența profesională a
profesorilor, oferim un workshop pe tema: „Atelier de creație ca formă de organizare a educației de istorie locală în
condițiile GBDOU”. Pregătirea pentru seminar include: studierea și analiza literaturii metodologice, compilarea de
adnotări la aceasta, proiectarea informațiilor vizuale pentru seminar: o expoziție de literatură cu o scurtă adnotare,
prezentări multimedia realizate de profesori. Scopul seminarului: creșterea competenței profesionale a profesorilor
în istoria locală. Să intensifice activitatea de căutare mentală a profesorilor; Formează competență profesională;
Creșterea eficienței lucrărilor de istorie locală; Stabiliți comunicare profesională și schimb de experiență. Cursul
atelierului: 1. Cât de universale și de eficiente au fost regulile jocului? 2. Ați reușit să vă realizați planurile de joc și,
dacă nu, ce a împiedicat acest lucru? 3. Ce momente de joc ți-au plăcut cel mai mult? 4. Ce greșeli au făcut gazdele
în timpul jocului? 5. Care dintre jucători, din punctul dumneavoastră de vedere, a jucat cel mai bine? 6. Ce părere
aveți despre latura tehnică a organizării jocului? 7. Ce ați dori să le urați organizatorilor jocului pentru viitor? Vom
continua seminarul cu un raport al profesorului pe tema „Posibilitatea unui atelier de creație”, o trecere în revistă a
prezentărilor multimedia realizate de profesori, comunicare profesională și schimb de experiență cu privire la
posibilitățile de utilizare a tehnologiei pedagogice a unui atelier de creație în istoria locală. clase. Profesorilor li se
atribuie sarcina: Folosind literatura în biroul metodic, veniți cu sarcini pedagogice pentru a interacționa cu copiii
într-un atelier de creație: Pentru a alege o temă pentru atelier, În etapele de organizare a muncii, Alegerea metodelor
de lucru cu copiii. Lecția 1 – „Organizarea atelierelor creative este cheia succesului proceselor de educație și
formare”. Să familiarizeze educatorii cu conținutul tehnologiei pedagogice a atelierelor de creație; Determinați sfera
posibilei utilizări a tehnologiei în condițiile instituțiilor de învățământ preșcolar. Bloc teoretic, aparat conceptual,
conținut și blocuri principale ale atelierelor de creație. Discuție „Locul atelierelor de creație în procesul pedagogic al
istoriei locale”. Discuție de către profesori a literaturii studiate, o discuție despre relevanța temei de creare a
atelierelor de creație. Lecția 2 - „Tema atelierului de creație și predarea tehnologiei atelierelor de creație”. Cu
profesorii s-a purtat o discuție pe tema, s-au dezvoltat etapele de organizare a muncii: Profesorilor li s-a oferit
următorul subiect - „Locuiesc în acest oraș” Etapa 1 vizează percepția emoțională și valorică a copiilor asupra
aspectului orașului lor natal; Etapa 2 vizează cunoașterea diferențiată a orașului; Etapa 3 are ca scop regândirea
creativă de către copii a ideilor stăpânite despre identitatea culturală și istorică a orașului. Metode de activare în
lucrul cu copiii într-un atelier de creație. Atelierul are oportunități ample datorită algoritmului său, ale cărui blocuri
principale sunt inducția, auto-construcția și socio-construcția, deducția, socializarea, reflecția. Atelierul de creație
are un caracter inductiv, adică. neliniar, extinzând capacitățile fiecărui participant. Copilul trebuie inclus emoțional,
intelectual, cufundat în căutarea prin intriga incertitudinii. Toate ideile și sentimentele sale nu sunt evaluate, ci sunt
luate în considerare, ele formează fundamentul cunoașterii comune. Autoconstrucție - crearea propriului produs
intelectual (descrierea propriei experiențe, observarea, formarea unei idei etc. Socioconstrucție - crearea unui produs
intelectual în grup prin organizarea unui spațiu de grup în timpul atelierului, nevoia de a negocia, de a schimba
grupuri și de a alterna forme de lucru - individual, în perechi, microgrupuri, frontal - spre învățarea unei vieți de
dialog. Socializare - prezentarea a ceea ce a fost creat de un alt participant (voce, publicitate, povestire orală,
teatralizare etc.) învață comunicarea civilizată și respectul pentru drepturile fiecăruia. Deducere - reconciliere cu
proba. Reflecție - conștientizarea incompletității propriilor cunoștințe, sentimentul propriei descoperiri, înțelegerea a
ceva. Lecția 3 - „Cum să organizezi sprijinul pedagogic într-un atelier de creație” Arătați participanților modalități
de interacțiune eficientă între un copil și un adult în munca de istorie locală într-un atelier de creație. Utilizarea
situaţiilor - probleme, ca metodă de activare a cadrelor didactice, pe exemple concrete din practică, stabileşte
problema interacţiunii dintre profesori şi copii, care trebuie rezolvată prin aplicarea condiţiilor suportului pedagogic.
Atelierul desfășurat pentru profesori va ajuta la organizarea unui atelier de creație, la crearea unui mediu favorabil, a
unei atmosfere creative în care să se realizeze posibilitățile fiecărui copil. Sperăm că cerințele speciale în tehnologia
atelierului și anume: profesorul creează condiții pentru realizarea înclinațiilor și abilităților inerente copilului,
pretinsa cooperare, co-creare, căutare în comun a unui adult și a unui copil după seminarul propus va fi susținut de
profesorii instituțiilor de învățământ preșcolar. Lista literaturii folosite: 1. Program de stat. - Educația patriotică a
cetățenilor Federației Ruse pentru anii 2001-2002. // Ziar rusesc. anul 2001. 2. Zubenko, I.V. Caracteristici ale
educației de istorie locală la grădiniță. 3. Fedorova T. S. Educația regională a preșcolarilor. 4. Mukhina I. A . Ce este
un atelier pedagogic? // Elev modern - profesor modern - lecție modernă: Sat. metodă. Artă. și evoluții. SPb., 2009.
Nr. 100. 5. Belova N. I, Naumova N. N. Ecologie în ateliere: Ghid metodologic „- Sankt Petersburg: „Paritate”,
2004. - 224 p. (Seria „Atelier pedagogic”), p.67. Am fost mereu interesat de dezvoltarea abilităților creative ale
copiilor. De ce cineva crește ca o personalitate dezvoltată creativ, plină de creativitate și cineva... Desigur, toți
venim din copilărie și răspunsul la această întrebare trebuie căutat la grădiniță. Dezvoltarea creativității artistice a
preșcolarilor conține oportunități mari potențiale pentru dezvoltarea cuprinzătoare a copilului. Cu toate acestea,
aceste oportunități pot fi realizate doar atunci când copiii simt bucurie și satisfacție din ceea ce au creat, dacă
procesul creativ le provoacă o bună dispoziție. Teatralizarea este o sursă puternică de emoții, sentimente și
dispoziții; dezvoltă imaginația copiilor, ușurința și bucuria comunicării între ei și ceilalți. Astfel, cea mai eficientă
modalitate de a dezvolta abilitățile creative ale preșcolarilor este integrarea activităților teatrale, de joc, vizuale și a
unui mediu educațional bine construit. În procesul de creare a unui mediu obiect-spațial în dezvoltare pentru
dezvăluirea abilităților creative și dezvoltarea culturii teatrale a copiilor, am deschis un atelier de creație „Tinerii
ucenici”. Copiii, părinții și angajații grădiniței au participat la ateliere de creație. Un atelier de creație este un model
de interacțiune a copilului cu ceilalți, dobândirea experienței sociale prin activitate creativă. Scopul lucrului într-un
atelier de creație este de a păstra creativitatea copilului, de a ajuta la realizarea abilităților și dorințelor acestuia, de a
promova dezvoltarea independenței și a inițiativei creative. Caracteristicile atelierului de creație ca formă de lucru
cu copiii: Caracterul improvizațional al activității. Stilul de joc de comportament al tuturor participanților, inclusiv
al profesorului. Parteneriat între profesor și copil. Imposibilitatea planificării detaliate și a perspectivelor de
construire. Organizarea și stimularea activității creative de improvizație a copilului. Descoperirea unui nou sens al
procesului de învățare - copilul se învață singur, bazându-se pe potențialul său creativ. O modalitate rapidă și
eficientă de a dobândi deprinderi și abilități, un mod de a învăța care este invizibil pentru copilul însuși. Copilul își
realizează interesele din proprie inițiativă. Atmosfera de libertate și securitate psihologică, permisivitate rezonabilă,
joc, spontaneitate. Chiar și cel mai timid copil găsește ocazia de a se exprima, de a-și arăta individualitatea. Absența
tiparelor - copilul se simte ca un creator. Se bucură de faptul că se poate realiza în activitate creatoare; care extind
limitele a ceea ce este permis. Profesorul trebuie să fie capabil să: Nu interferați cu copilul pentru a crea; Să fie
alături de el în acest proces; Acceptați și înțelegeți poziția sa; Aveți încredere în copil în momentele de căutare
creativă, deoarece el (copilul) însuși simte și știe de ce are nevoie; Să fii tu însuți un creator; Tratați cu atenție
rezultatele muncii creative a copiilor. Am început să lucrez în atelierul de creație prin introducerea copiilor în istoria
teatrului, procesul de realizare a atributelor și profesiilor, datorită cărora există lumea de basm a teatrului. Copiilor li
s-au prezentat prezentări și albume foto despre munca maeștrilor „Confecționarea păpușilor”, „Diferitele măști”,
„Lumea decorului”. După ce m-am familiarizat cu lucrările specialiștilor, le-am propus copiilor să facă decoruri
pentru teatrul de masă: case, copaci, tufișuri, nori, soare. Cu ajutorul părinților noștri am proiectat ecranul. Cum au
desenat designerii grafici postere pentru spectacole. Realizat invitații pentru spectacole. În munca lor, copiii au dat
dovadă de creativitate, fantezie și imaginație. Acum în atelierul „Tineri ucenici” realizăm decoruri, machete, diferite
tipuri de teatre: din conuri, din cupe, pe bețe, din origami, pe discuri, din surprize mai gentile; măști pentru jocuri,
personaje de basm. Anul acesta, atelierul de creație a produs: Model de apartament cu mobilier. Părinților li s-au dat
teme pentru a face împreună cu copilul lor machete ale diferitelor mobilier în weekend. In atelier am realizat o
macheta a unui apartament cu camere dintr-o cutie mare. Avem un joc minunat "Housewarming". Modelul pentru
arta aplicata a fost realizat pentru basmul popular rusesc Morozko. Părinții au făcut un stand și o casă pentru Baba
Yaga. Copiii au modelat personajele basmului din plastilină și au decorat întregul aspect cu vată și deșeuri. Copiilor
le place foarte mult să se joace cu aspectul, să adauge periodic alte personaje și să bată alte basme. Dispunerea
siguranței rutiere. În săptămâna tematică „Satul meu”, fiecare părinte și copilul lor au realizat un model al casei lor.
În colțul de siguranță rutieră am proiectat și lipit un drum cu marcaje din hârtie colorată, am amplasat machete de
case și am montat indicatoare rutiere. Pentru ziua lucrătorului preșcolar, am adăugat un model de grădiniță realizat
dintr-o cutie, am proiectat zona noastră de plimbare din deșeuri, plastilină și hârtie colorată. Împreună cu părinții lor,
au participat la concursul grădiniței „Scenele de teatru” realizând un teatru de umbre și atribute pentru acesta.
Ecranul s-a dovedit a fi multifuncțional, dacă scoateți ecranul alb, care este atașat de tei, și lăsați doar perdeaua,
puteți juca în alte teatre. Lucrul în atelier este astfel structurat încât copiii să capete experiență în comunicare,
activități între ei și cu adulții, interacțiune în perechi, subgrupe, grupuri, echipe, astfel încât toată lumea să fie
interesată și confortabilă. Această formă de muncă acoperă domenii educaționale ale standardului educațional de stat
federal precum: social și comunicativ, vorbire cognitivă și dezvoltare artistică și estetică. În procesul activității
creative: inventarea, fabricarea și teatralizarea directă, asimilarea normelor și valorilor acceptate în societate,
inclusiv a valorilor morale și morale; formarea independenței, a intenției și a autoreglării propriilor acțiuni;
dezvoltarea inteligenței sociale și emoționale, a receptivității emoționale, a empatiei, formarea de atitudini pozitive
față de diverse tipuri de muncă și creativitate; formarea bazelor unui comportament sigur în viața de zi cu zi,
societate, natură. La început, această formă a fost folosită spontan, la cererea copiilor sau de necesitate. Până în
prezent, am creat o planificare pe termen lung a orelor într-un atelier de creație în conformitate cu programul
educațional, planificarea tematică a organizației și caracteristicile de vârstă ale copiilor. Planificarea este exemplară,
deoarece dorințele copiilor și ale părinților sunt luate în considerare în procesul educațional. În viitor, intenționez să
scriu un program pentru educație suplimentară

Read more at: https://minikar.ru/ro/tests/masterskie-s-detmi-v-dou-roditelskaya-masterskaya-v-detskom-sadu-igry-

so/