Educatia in natura este o abordare educaţională inovatoare bazată

pe joacă şi învăţare în aer liber. Filosofia care stă la bază este de a

încuraja şi inspira copiii prin experienţe pozitive în natură, pe o perioadă
lungă de timp. Conceptul a fost dezvoltat iniţial în Suedia şi s-a extins în
Marea Britanie, în anii 1950, iar de atunci se răspândeşte în lume. Tot mai
multă lume începe să devină conştientă de faptul că abordarea jocului şi a
educaţiei din perspectiva “exteriorului” are un efect semnificativ asupra
dezvoltării copilului. Afară, în natură, copiii au o paletă mai largă de opţiuni
pentru a se juca şi se joacă mai mult. Se concentrează mai bine şi nu mai
sunt stresaţi. În plus, învaţă să se respecte mai mult unii pe ceilalţi. Aerul
de afară este aproape întotdeauna mai sănătos decât cel din interior, aşadar Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul
copiii sunt mai puţin expuşi bolilor. Mediul în care experimentează le oferă o educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze
experienţă plăcută, amuzantă, relaxantă. Ajung, apoi, să devină elevi cu interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal. Există
abilităţi sociale mai pronunţate, cu o capacitate mai mare de muncă în echipă numeroase accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor, însă pentru a
şi, mai mult decât atât, dezvoltă o mai mare încredere în sine şi în ceea ce da o definiţie simplă putem spune că această formă de educaţie se
pot face. În timp, aceste calităţi ajută copilul să aibă un parcurs academic bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate
mai bun. Totodată, copiii care fac şcoală în natură sunt mai independenţi, include educaţia pentru mediu, activităţi recreative, programe de
mai conştienţi de ei şi lumea din jur, mai altruişti, mai sociabili, mai dezvoltare personală şi socială, drumeţii, aventură etc
comunicativi, mai încrezători în ei înşişi şi abilităţile lor. Așadar, educația outdoor ,, scoate la aer ,, cele 3 forme de
educație,, (formală, nonformală și informală) le revigorează, le adaugă
prospețime și îi extinde acțiunea benefică în difertie domenii ( în speță:
dezvoltare durabilă, protecția mediului, dezvoltare personală și
profesională.
 Promovand educația conectată cu natura și respectul ritmurilor
de dezvoltare ale copilului, ca piloni ai învățării, se demonstrează că
este posibil, necesar și benefic ca școala să iasă dintre pereții
sălilor, în aer liber. Mișcarea va câștiga teren și datorită schimbării
paradigmei în educație la nivel mondial. Principiile de bază sunt
contactul direct cu, jocul liber, învățarea reciprocă.
În educația outdoor copiii învață totul în mod practic, activ,
prin experiențe personale la care apoi să pentru a extrage
învățăturile. Acest mod de învățare,se numește experiențial.
O noua formă de manifestare a educației în aer liber este și
arta tranzientă.

Formele de educație în aer liber/ în afara clasei acoperă cele

trei domenii ale ”lumii” – cea proprie, cea a celorlalți și cea a naturii.
Accentul poate fi pus pe una din aceste arii și o variantă poate
urmări unul din obiectivele de mai jos:
 furnizarea unor oportunități de învățare directe, active;
 îmbunătățirea abilităților de rezolvare de probleme;
 reducerea recidivării unor comportamente;
 îmbunătățirea abilităților de muncă în echipă;
 dezvoltarea abilităților de lider;
 înțelegerea mediului natural, a importanței menținerii
ecosistemelor;
 înățarea abilităților de supraviețuire în natură;
 promovarea laturii spirituale;
 crearea unui sens al apartenenței la un loc, comunitate –
înțelegerea conexiunilor pe care o persoană le are cu zona/țara în
care locuiește.
CE ESTE ARTA TRANZIENTĂ?
De reținut: arta tranzientă se referă la un proces de lucru creativ, cu
 Cuvântul ”tranzient” vine din latină și înseamnă trecător - se referă la
caracter non-permanent și la un produs final care nu rămâne fixat într-o
lucruri non-permanente, efemere, care nu durează.
poziție anume.
 Arta tranzientă este o artă non-permanentă, cunoscută și sub numele de
”no glue art” (fără lipici) sau ”loose parts play” (joaca cu piese libere). CE SUNT ”PIESELE LIBERE” - LOOSE PARTS ?
 Concept folosit în cadrul pedagogiilor de inspirație ReggioEmilia sau care • Termen introdus în 1971 de către un arhitect (Simon Nicholson).
promovează conectarea copiilor cu natura. • El se referea la piesele libere ca fiind forme și materiale, mirosuri și
 Arta tranzientă presupune lucrul cu elemente și resurse „open ended” (cu fenomene fizice, sunete, interacțiuni chimice, idei, concepte, animale,
final deschis). plante, cuvinte și chiar oameni.
 Arta tranzientă se bazează mult pe lucrul cu elemente ale naturii, dar și • În viziunea lui, copiii adoră să se joace cu toate aceste piese libere
cu ”loose parts” – așa numitele piese libere sau materiale cu final sau variabile și să le combine în fel și chip.
deschis, care pot fi și obiecte care nu aparțin naturii. •„În orice mediu, gradul de inventivitate și creativitate, posibilitatea de
 Arta tranzientă reprezintă un tip de creație cu final deschis (open a descoperi și de a explora sunt direct proporționale cu numărul
endedplay). Nu contează rezultatul final, ci mai degrabă procesul prin variabilelor(pieselor libere) care pot fi găsite acolo.”(Simon Nicholson)
care copilul ajunge să creeze ceva. Focusul este pe proces, nu pe • Rolul pieselor libere este de a le crea copiilor spații jucăușe, cu
produs. posibilități infinite de explorare,interacțiune și combinare a elementelor.
 Sub-concepte concepte cheie: • Îi încurajeză pe copii să colaboreze, să coopereze, să creeze și să
-invitația la joacă / explorare inoveze. Le dezvoltă competențe sociale.
-piese libere (loose parts). • Loose parts pot fi amenajate în curți de școli, în grădinițe, în centre
-Cum procedăm? Ne gândim în avans la ”invitații la joacă”, pregătim de educație sau de joacă, însă le putem găsi și în stare naturală. O
materialele și amenajăm cu atenție spațiul de lucru. Eventual îi ajutăm pe plajă sau o pădure reprezintă, prin excelență, medii naturale pline
copii punând întrebările neutre de ghidaj (dar nu intervenind în mod direct depiese libere numai bune de explorat șidescoperit pe îndelete de către
în creația lor). cei mici.
CE SUNT ”PIESELE LIBERE” - LOOSE PARTS ? • Termen introdus în
1971 de către un arhitect (Simon Nicholson).
• El se referea la piesele libere ca fiind forme și materiale, mirosuri
și fenomene fizice, sunete, interacțiuni chimice, idei, concepte,
animale, plante, cuvinte și chiar oameni.
• În viziunea lui, copiii adoră să se joace cu toate aceste piese libere
sau variabile și să le combine în fel și chip.
•„În orice mediu, gradul de inventivitate și creativitate, posibilitatea
de a descoperi și de a explora sunt direct proporționale cu numărul
variabilelor(pieselor libere) care pot fi găsite acolo.”(Simon Nicholson)
• Rolul pieselor libere este de a le crea copiilor spații jucăușe, cu
posibilități infinite de explorare, interacțiune și combinare a
elementelor.
• Îi încurajeză pe copii să colaboreze, să coopereze, să creeze și să
inoveze. Le dezvoltă competențe sociale.
• Loose parts pot fi amenajate în curți de școli, în grădinițe, în
centre de educație sau de joacă, însă le putem găsi și în stare
naturală. O plajă sau o pădure reprezintă, prin excelență, medii
naturale pline de piese libere numai bune de explorat și descoperit pe
îndelete de către cei mici.

• Loose parts reprezintă o modalitate excelentă de a încuraja joaca
liberă și creativitatea copiilor.
• Spre deosebire de spațiile statice de joacă sau de jucăriile
construite de-a gata, piesele libere contribuie la crearea unor medii
mobile și versatile, în care obiectele sunt mutate și recreate în
nenumărate feluri.
• Copiii au nevoie de spații în care să își exprime neîngrădit
creativitatea, să aibă libertatea de a improviza, de a manevra
obiecte, de a inventa pe loc, de a construi, de a se răzgândi, de a
schimba ideile și planurile pe parcursului jocului.
Efecte pozitive care rezulta in urma jocului si explorarii cu piese libere:
• stimularea curiozitatii naturale pe care o au copiii
• colaborarea si rezolvarea de probleme
• luarea deciziilor
• stimularea gândirii strategice și critice
• îmbunătățirea relațiilor dintre copii și creșterea gradului de incluziune
• stimularea intensă a creativității și a capacității de a inova
• construirea de oportunități în care copiii pot exersa managementul
riscului (asta mai mult in cazul pieselor libere de exterior)
• rezolvarea conflictelor, comunicarea și negocierea.
Studiile evidențiază faptul că acei copii care au parte în mod constant de
joacă liberă beneficiază de experiențe sau rezultate școlare mai bune.
La rândul lor, adulții care gestionează școlile și procesul de învățare au
parte de experiențe mai bune în cadrul instituțiilor în care lucrează.
„Când copiii interacționează cu ”loose parts”, ei pătrund într-o lume • Construcții temporare și adăposturi pentru zâne / spiriduși
aflată sub semnul lui „ce ar fi, dacă?”, în care au ocazia să își • Forme din gheață
dezvolte tipul de gândire care conduce la rezolvarea de probleme și • Tablouri tranziente pe zăpadă
raționamente logice. ”Loose parts” sporesc abilitatea copiilor de a • Tablouri și ”pictură” pe scoarță / lemn
gândi imaginativ și de a găsi soluții, aducând totodată un sentiment • Altele
de aventură și bucurie în jocul lor.”
(Daly and Beloglovsky, 2015)

CE ESTE CONCEPTUL DE ”INVITAȚIE LA JOACĂ”?

• Concept derivat din filosofia Reggio Emilia, care îi invită pe cei mici
să exploreze, să își dezvolte imaginația, să interacționeze în mod
creativ cu materialele care li se pun la dispoziție, într-un
mod non-direcționat.
• Pentru a organiza astfel de invitații sau provocări, e nevoie să le
aranjăm copiilor un set up cat mai atractiv.
• În designul unei invitații la joacă putem combina mai multe feluri de
resurse: obiecte, elemente naturale, materiale vizuale sau scrise

ACTIVITĂȚI OUTDOOR DE ARTĂ TRANZIENTĂ

• Mandale
• Copaci și flori
• Personaje și portrete
• Decorarea umbrelor
BENEFICII EDUCAȚIONALE
• Arta tranzientă le poate stimula enorm creativitatea copiilor și îi
poate conecta cu natura.
• Deși în aparență poate părea o chestiune simplistă și banală, în
realitate sunt multe tipuri de activități și procese implicate în
generarea unei ”bucăți” de artă tranzientă:
-Sortarea și gruparea materialelor
-Dezvoltarea motricității
-Combinarea creativă a culorilor
-Crearea unui pattern (șablon) sau a unei geometrii a elementelor
(adeseori se întâmplă intuitiv)
-Aranjarea și rearanjarea elementelor
-Munca de concept, identificarea unei idei, dezvoltarea capacității de a
planifica si de a
gandi, elaborare ulterioare (ex: îmbunătățirea ideii inițiale și
extinderea acesteia)
-Explorarea senzorială a texturilor materialelor
-Exersarea gândirii matematice
-Exersarea limbajului și a capacitații de autoexprimare
-Inventarea de povești
-Dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare
-Dezvoltarea capacității de a rezolva probleme
CUM INTEGRĂM ARTA TRANZIENTĂ ÎN
DIVERSE DISCIPLINE
• Dezvoltarea limbajului, alfabetizare, comunicare, povești tranziente
• Științe matematice
• Arte
• Științe ale naturii
• Arta tranzientă poate fi o modalitate eficientă pentru învățarea
literelor.
• Arta tranzientă poate fi o foarte bună modalitate de a-i încuraja pe
preșcolari să exerseze limbajul și vocabularul, prin prezentarea creațiilor pe
care le fac.
• Se pot dezvolta și mai profund competențele de comunicare / exprimare
prin intermediul poveștilor tranziente, în cadrulcărora copiii creează cadre
cu diverse scene și personaje, pe care le pot lega ulterior într-o poveste. Ei
vor fi încurajați să își prezinte creațiile tranziente și poveștile rezultate.
• Arta tranzientă îi ajută pe preșcolari să învețe cifrele.
• Cu ajutorul artei tranziente pot avea loc activități de raportare a
cantității la număr (folosind piese libere).
• Arta tranzientă poate fi utilizata pentru a demonstra și explica
simetriile, mărimea, cantitatea, număratul, sortarea și clasificarea,
modelele care se repetă, formele geometrice.
• Pot fi realizate construcții bazate pe artă tranzientă, care necesită
gândire matematică.
• O dată ce copiii vor integra piesele libere în joaca lor, în mod natural
vor începe să le numere, să le sorteze, să le clasifice, să le aranjeze în
diferite secvențe, simetrii, șabloane etc – activități precursoare ale
gândirii matematice.
CUM INTEGRĂM ARTA TRANZIENTĂ ÎN DIVERSE DISCIPLINE
• Arta tranzientă, piesele libere și invitațiile / provocările la joacă /
explorare pot fi încorporate în studierea științelor naturii.
• Arta tranzientă ajută la învățarea unor noțiuni despre lumea în
care trăim sau care ne înconjoară.
• Copiii pot învăța despre natură, succesiunea anotimpurilor,
habitatele animalelor etc.
• În exemplele oferite arătăm o invitație care îi provoacă pe copii să
creeze un cuib de păsări, una în care se familiarizează cu elemente
de astronomie, alta în care învață în joacă despre anatomie și încă
una care poate servi ca bază pentru o discuție despre viața marină.
PROVISIONS (MATERIALE)
• Resurse naturale (scoici, bețe, bucăți sau felii de lemn, pietre,
conuri, nisip, ghinde plante presate, uscate sau proaspete, frunze,
coceni, castane, seminte, petale etc)
• Alimente (paste, orez, boabe, malai, fructe etc)
• Dopuri si capace
• Nasturi, mărgele, bile colorate de sticlă
• Cauciucuri vechi
• Sfoară, cartoane, bureți
• Pom poms, clesti
• Tot felul de obiecte reciclate, dar care să nu pună în pericol
siguranța copiilor (ex: cartoane de dimensiune mare, tuburi etc)
• Peg dolls (mici figurine de lemn)
• Suporturi de lucru
DEPOZITARE
• Cutii de lemn compartimentate
• Vase de lemn compartimentate
• Coșulețe din paie sau nuiele, de diferite mărimi
• Rafturi / sertare
• Borcane și sticle
MODALITĂȚI DE EVALUARE
• Cutii de oua, din carton
• Ne aflăm într-o perioadă emergentă referitoare la o nouă paradigmă
• Tăvi
privind evaluarea, nu prin teste standardizate, ci focalizată pe
măsurarea progresului fiecărui copil față de el însuși;
• Evaluarea creativității și a competențelor socio-emoționale;
• Copiii participă la crearea criteriilor de evaluare și chiar a formelor de
evaluare formativă;
• Produsele de artă tranzientă și procesul ca modalități de a dezvolta
domeniile cuprinse în programa de grădiniță, de ex. de a atinge
indicatorii comportamentali sau competențele specifice din curriculumul
de înv. Primar.
IMAGINI CARE OGLINDESC CONCEPTUL DE ”INVITAȚIE LA JOACĂ”