DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE LA

VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ. CONTRIBUŢIA JOCULUI

ŞI A JUCĂRIEI

CUPRІNS

Іntгоducеге

CAPITOLUL I -ȘCOLARUL MIC ȘI JOCUL DIDACTIC

I.1. Dezvoltarea psiho-fizică la vârsta școlară mică

I.2. Teorii despre joc

I.3. Clasificarea și funcțiile jocului

I.4. Importanţa jocurilor didactice la vârsta școlară mică

I.5. Jocul didactic- structură și categorii

I.6. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic în învăţământul primar

CAPITOLUL II - DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE LA VÂRSTA

ȘCOLARĂ MICĂ

II.1. Abilitățile practice la vârsta școlară mică

II.2. Analiza curriculară în cadrul orelor de AVAP- finalități,teme,tehnici de lucru

II.3. Stimularea creativității elevilor din ciclul primar prin activitățile de AVAP

CAPITOLUL III - CONTRIBUŢIA JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA

ABILITĂȚILOR PRACTICE LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ

III.1. Dezvoltarea creativității prin joc și creativitatea în activitățile AVAP

III.2. Tipuri de jocuri care favorizează stimularea creativității la vârsta școlară mică

III.3. Jucăria și rolul ei psihopedagogic

CAPITOLUL IV - JOCUL ȘI JUCĂRIA ÎN DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR

PRACTICE ȘI A CREATIVITĂȚII ȘCOLARULUI MIC. STUDIU APLICATIV

IV.1. Premisele psiho-metodologice ale cercetării

IV.2. Scopul şi obiectivele cercetării

IV.3. Ipoteză

IV.4. Desfăşurarea cercetării

IV.5. Prelucrarea şi interpretarea datelor

CONCLUZIILE CERCETĂRII

CONCLUZII GENERALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
 Introducere

Prin activităţile practice, copilul pătrunde în lumea reală, ia contact cu materiale

naturale, descoperă că există materiale care aparent nu mai au întrebuinţare, dar că le poate
folosi pentru a crea jucării, poate contribui la amenajarea spaţiului educaţional.
Activităţile practice dezvoltă copiilor spiritul de observaţie, pentru că îi obişnuiesc să fie
atenți la detalii, să analizeze modalitatea de a lucra. Se îmbină acţiunea mentală cu cea fizică.
Copilul trebuie să îşi imagineze cum va arăta obiectul pe care doreşte să îl realizeze; se
schiţează imaginar obiectul, apoi imaginaţia prinde o formă concretă prin lucrarea realizată în
cadrul activităţii.
Activităţile practice activează toate simţurile, toate funcţiile spiritului inventiv al copilului.
Copilul îşi solicită spiritul inventiv atât atunci când creează obiecte din imaginaţia sa sau
reproduce un model real, cât şi atunci când inventează mijloace de a ocoli dificultăţile tehnice
pe care le întâlneşte în realizarea unui obiect.
La nivel preşcolar se formează deprinderi de lucru: cu hârtie – îndoire, pliere,
decupare, lipire, asamblare, împletire şi ţesere; cu fire textile – împletire, înnodare, şnuruire,
tăiere şi lipire, rulare; cu materiale textile – decupare, lipire, împletire; înşirare; lucrări cu
materiale din natură în care se foloseşte decuparea, lipirea, asamblarea şi decorarea, totul
realizându-se prin joc. La școlarul mic intervine învățarea prim joc,nevoia de a exersa
deprinderi practice utile pe toată viața.
Cel mai important rol pe care îl au activităţile practice în dezvoltarea personalităţii
copiilor este dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii.
Tehnicile de lucru şi materialele care se folosesc în activităţile practice sunt cele care
contribuie la dezvoltarea creativităţii copiilor. Cu cât materialele sunt mai variate, cu atât îşi
pot exersa mai uşor imaginaţia.
Tehnicile care conduc cel mai mult la dezvoltarea creativităţii prin activităţile practice
sunt cele folosite în lucrul cu materiale din natură sau deşeuri. Dacă în tehnicile de lucru în
hârtie, fire de lână, materiale textile, copiii parcurg un anumit proces tehnologic, demonstrat şi
explicat de învățător, în activităţile cu materiale din natură un rol deosebit îl are imaginaţia
fiecăruia, deoarece se anunţă copiilor tema, lăsând la libera lor alegere modul de execuţie.
În mod deosebit, în aceste activităţi se foloseşte metoda brainstorming-ului, metodă de
dezvoltare a creativităţii în grup. După ce se anunţă tema, copiii sunt solicitaţi să formuleze
idei despre modul în care se poate realiza tema. Învățătorul poate aduce modele de lucrări
realizate cu tema respectivă, dar acestea sunt prezentate doar la începutul activităţii, ca o
sugestie a modului de realizare a temei şi nu este lăsată lucrarea ca model de lucru pentru
copii. Ei trebuie să lucreze activând propria imaginaţie. În timpul lucrului copiilor le pot fi
sugerate unele tehnici de îmbinare a detaliilor şi este mult mai productiv ca şcolarii să fie
lăsaţi să se consulte între ei, în acest fel dezvoltându-se spiritul de cooperare.
Aprecierile pozitive, încurajatoare îi stimulează pe toţi copiii în exprimarea liberă a
sentimentelor, a emoţiilor, a trăirilor, prin obiectele realizate.
Organizarea expoziţiilor oferă copiilor sentimentul de satisfacţie a lucrului bine făcut
şi, totodată creează posibilitatea de a-şi aprecia mai bine munca lor şi a colegilor.
Toţi copiii au potenţial creator, dar este datoria cadrului didactic să dirijeze şi să
valorifice această creativitate prin stimularea ei cu teme cât mai variate, în care să folosească
combinaţii de tehnici de lucru şi materiale cât mai diversificate.

Motivația personală în alegerea acestei teme

Copiii sunt atrași de obiectele din natură, le place să descopere mediul înconjurător, să
exploreze tot ce este nou. Având la îndemână diverse materiale, prin diverse tehnici, ei crează.
Lucrările realizate, rezultatul muncii, îi entuziasmează, le crește încrederea în propriile
forțe și le stimulează dorința de a cunoaște mai mult.
Elevii se vor bucura de continuitate între grădiniţă şi şcoală, între ciclul preşcolar şi cel
primar, de facilitarea adaptării la specificul muncii de învăţare şcolară, dacă se foloseşte jocul
ca activitate didactică în clasa pregǎtitoare. Introducerea jocului și a jucăriei în structura
lecţiilor constituie un mijloc de prevenire, precum şi de înlăturare a oboselii, cunoscută fiind
capacitatea de efort redusă a micilor şcolari.
Bibliografie
1. Amabile, T. (1997), Creativitatea ca mod de viață, Bucureşti, Editura Tehnică
2. Bădică,T. (1974), Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii , București, EDP
3. Bocoș, M. (2013), Instruirea interactivă, Iași, Editura Polirom
4. Buda , A. ; Francu , B.A. (1970), Jocuri didactice şi exerciţii distractive- Culegere
pentru clasa I , București, EDP
5. Cerghit, I. (1998), Metode de învățare, ediția a III-a, București, EDP
6. Cosmovici, A. ; Iacob, L. (1998), Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom
7. Cotună, R. (2005), Locul și rolul jocului didactic în învățare, București, Editura
Miniped
8. Cucoș, C. (2009), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice, Iași, Editura Polirom
9. Dascălu, A. (1997), Educația plastică în ciclul primar, Iași, Editura Polirom
10. Diaconu, M. (2000), Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, București, Editura
Petrion
11. Granaci, L. (2010), Educația prin joc,Chișinău, Editura Epigraf
12. Ionescu, M. ; Radu, I. (2005), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia
13. Masari, G. ; Seghedin, E. (2012), Teoria și practica instruirii și a evaluării, Iași,
Editura Performantica
14. Negru, M. (2011), Jocul didactic- cale de acces spre sufletul copilului, Bacău, Editura
Rovimed Publishers
15. Nicola, I. (1996), Tratat de pedagogie școlară, București, EDP
16. Matei, N. (1983), Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ,
București, EDP
17. Rizea, C. ; Stoicescu, D. ; Stoicescu, I. (2016), Arte vizuale și abilități practice,
manual pentru clasa a IV-a, București, Editura Litera
18. Roco M. (1979),Creativitatea individuală şi de grup, Bucureşti, Editura Academiei
19. Roco, M. (2001), Creativitate și inteligență emoțională, Iași, Editura Polirom
20. Roşca, A.(1972), Creativitate, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română
21. Sălăvăstru, D. ( 2004), Psihologia educației, Iași, Editura Polirom
22. Stan, L. (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Iași, Editura Polirom
23. Stoica, A. (1983), Creativitatea elevilor-Posibilități de cunoaștere și educare,
București, EDP
24. Ţopa, L. (1980), Creativitatea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
25. Verza, E. (2000), Psihologia vârstelor, București, Editura Prohumanitas
26. Instruirea diferențiată- aplicații ale teoriei inteligențelor multiple- ghid MEC, (2001),
București
27. Învățarea activă-ghid MEC, (2001), București
28. Învățământul primar-revistă dedicată cadrelor didactice, (2002), București, Editura
Discipol