UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX I TIINE ALE EDUCAIEI

SPECIALIZAREA TIINE ALE EDUCAIEI

LUCRARE DE SEMINAR LA EDUCAIE PLASTIC I METODIC

Student: Ghi Lavinia Mihaela Lector Univ. Dr. Cristian Mangu

Trgovite, 2017
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX I TIINE ALE EDUCAIEI
SPECIALIZAREA TIINE ALE EDUCAIEI

MODELAJUL

Student: Ghi Lavinia Mihaela Lector Univ. Dr. Cristian Mangu

Trgovite, 2017

2
 CUPRINS

1. Introducere
2. Scurt istoric.....................................................................4
o Arta modelajului, a ceramicii i originea acestora

3. Metodologia desfurrii activitii opionale tehnicii de modelaj..................5

o Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea modelajelor
o Realizarea unor corespondente ntre diferitele elemente de limbaj plastic i
forme, obiecte din mediul nconjurtor ( natura, arta)
o Stimularea expresivitii si creativitii prin modelaj

4. Plastilina.........................................................8
5. Tehnica modelajului..............................................12
o Lutul
o Plastilina
o Istoric FIMO
6. Modelajul artistic.......................................16
o Instrumente pentru modelaj
o Altorelief

7. Creativitatea....................................................26

8. Concluzii
9. Bibliografie

3
 Introducere

Modelajul, ca mijloc de realizare a activitilor artistico-plastice, este una dintre cele

mai plcute activiti si una dintre cele mai importante din programa activitilor desfurate
in grdinia.
Importanta sa decurge din rolul pe care aceste activiti l au in dezvoltarea multilaterala a
copilului.
Astfel, modelajul contribuie la nzestrarea precolarilor cu unele deprinderi cum sunt acelea
de a doza efortul i amplitudinea micrii, de a ine corect unealta de scris n mn.
Modelajul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea psihica a copilului. Se dezvolt atenia, se
dezvolt operaiile gndirii, mai ales a gndirii logice, se dezvolt spiritul de observaie.
Aceste activiti dezvolt si imaginaia, dar contribuie i la formarea profilului moral.
La toate acestea se adaug i mulumirea pe care o simte copilul att n timpul
lucrului, dar i atunci cnd realizeaz c din minile lui a ieit un obiect cu care poate
contribui la nfrumusearea slii de grup.
Modelajul este o surs important a creativitii i o forma de destindere la indemna
fiecrui copil.
Acestea sunt doar cteva din considerentele pentru care am stabilit, mpreuna cu
prinii si copiii, ca modelajul sa se constituie si in activitate opionala.

Tehnica modelajului

Prin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea artistica a unor materiale maleabile

cum ar fi: lutul, argila, plastilina etc. Modelarea se realizeaza cu ajutorul palmelor si al
degetelor. Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica, se folosesc si instrumente speciale,
numite ebosoare, care au diferite profile si forme (semirotunde, triunghiulare). Se pot realiza:
- basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat fata de suprafata de fundal; - altorelief
(gen de modelaj in relief, puternic profilat fata de suprafata plata de fundal); - rond - bosse
(forma care poate fi vazuta de jur - imprejur, forma in sine ce poate reprezenta diferite
obiecte, portrete, pasari).

4
 Capitolul 1

Scrut istoric

ARTA MODELAJULUI, CERAMICII SI ORIGINILE ACESTORA

Arta modelajului si a olaritului dateaza inca din preistorie.

Istoricii le plaseaza in timp chiar in prima jumatate a mezoliticului, numita si Epoca de mijloc
a pietrei sau Epipaleoliticul (anii 10.000-5.000 I.Hr ). Aceasta este si perioada de retragere si
disparitie a glaciatiunii, precum si perioada de variatiuni climatice care au condus la
schimbarea faunei si solurilor.

Cand vorbim de Ceramica, ne ducem cu gandul la Lut, iar omul preistoric observand ca o
urma de copita lasata de un animal intr-o zona argiloasa poate sa retina apa de ploaie mai
multe zile la rand, a realizat cat este de benefic acel pamant(Argila) iar aceasta concluzie i-ar
fi sugerat un start in confectionarea unor obiecte, recipiente din lutut moale observandu-i si
plasticitatea acestuia.

La inceput s-au limitat la confectionarea vaselor dupa propria imaginatie, primitiv, grosolan
fara o forma concreta. In timp au deprins diverse tehnici de ridicare la mana care au
valorificat obiectele si materia prima.

In timp, evoluand, oamenii au descoperit ca lutul poate fi benefic in constructii, asa au inceput
sa confectioneze caramizi din lut. Avand o buna plasticitate putea fi modelat intr-o forma
regulata, iar in amestec cu alte materiale isi puteau construi case eliminand munca cioplirii in
piatra. Descoperind aceasta caracteristica, plasticitatea, oamenii au confectionat vase, figurine
si podoabe.

Pe baza vestigiilor s-a descoperit cel mai vechi centru de modelaj ceramic, ce se presupune a
fi in Asia Occidentala si incepand cu mileniul al VI-lea i.Hr raspandindu-se si in Europa.

Pe langa plasticitatea ridicata are si particularitati cum ar fi culoarea, care poate sa difere de
la gri, maro, rosiatic pana la galben, ocru in functie de locul de extractie si adancimea
acestuia.

5
Lutul in contact cu aerul se usuca, dar se poate uda si refolosi, dar odata cu acestea isi pierde
din plasticitate. Pentru o mai buna plastictate, in trecut, lutul era lasat sa inghete in timpul
iernii iar apoi dupa dezgetare era combinat cu apa si calcat cu picioarele intr-o groapa sapata
in pamant pentru a-l amesteca.

Astazi lutul este folosit in modelarea obiectelor artistice ceramice si sculpturale, fabricarea
materialelor in domeniul constructiilor, sobelor etc.

Adriana Botez-Crainic Istoria artelor plastice, Antichitatea i Evul Mediu, vol. I, Editura
Didactic i pedagogic, Bucureti, 1995

Capitolul II

METODOLOGIA DESFASURARII ACTIVITII OPTIONALE

TEHNICI DE MODELAJ

Fiind activitate opional, ea se planifica o data pe sptmnal si se preteaz foarte

bine la nivelul I (3-5 ani).
Se lucreaz cu grupuri de cate 10 copii, interesai de astfel de activiti.
Ca durata, activitatea sptmnal nu trebuie sa depeasc durata normala a unei activiti
comune.
Activitatea opionala va fi realizata pe parcursul ntregului an colar.
Coninuturile, obiectivele si modalitile de realizare sunt stabilite in funcie de
resursele materiale existente, nivelul grupei de copii, durata de timp pentru care a fost gndit
opionalul, particularitile individuale ale copiilor.
Activitatea se va desfura sub ndrumarea educatoarei.
Activitatea se va finaliza prin expoziii la nivelul grupei i al grdiniei, cu ocazia unor
evenimente deosebite sau pentru nfrumusearea i organizarea spaiului ambiental.

Obiectiv cadru

I. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea modelajelor

Obiectiv de referin : S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n

redarea unor teme plastice.

6
 Exemple de comportamente:
s pregteasc materialul de modelat ( coca, plastilina, lut);
s modeleze prin micri: micarea translatore a palmelor fa de planet,
aplatizare, mpreunarea capetelor prin lipire, adncire, apsare, micare
circular;
sa redea forme de culori i dimensiuni diferite prin aplicarea unor tehnici
alternative ale modelajului;
sa coopereze in realizarea unor lucrri plastice complexe in raport cu
vrsta.

II. Realizarea unor corespondente ntre diferitele elemente de limbaj plastic i forme,
obiecte din mediul nconjurtor ( natura, arta)

Obiectiv de referin : Sa recunoasc elemente ale limbajului plastic i s diferenieze

forme i culori in mediul nconjurtor.

Exemple de comportamente:
s observe culori i forme n mediul apropiat copilului
s clasifice culorile dup criterii asociate unor aspecte ntlnite n mediul
apropiat ;
sa diferenieze formele de obiecte, oameni, animale, plante, forme
geometrice, etc.

Obiectiv de referin: s cunoasc i s diferenieze materialele i instrumentele de

lucru, s cunoasc i s aplice reguli de utilizare a acestora.

Exemple de comportamente:
s denumeasc materialele i instrumentele de lucru (plastilina, lut, coca,
poansete);
s sesizeze caracteristicile i transformrile materialelor n timpul lucrului;
s aplice reguli de utilizare corect a materialelor i instrumentelor de
lucru(s nu introduc plastilina n gur, nas, urechi, s nu pun mna
murdar la ochi ).

Obiectiv de referin: s utilizeze un limbaj adecvat acestui tip de activitate.

Exemple de comportamente:
s foloseasc cuvinte i expresii specifice activitilor de modelaj (apsare,
presare, mbinare, rupere, frmntare, adncire);
s descrie aciunile efectuate pentru realizarea unei lucrri.

III. Stimularea expresivitii si creativitii prin modelaj

Obiectiv de referin: s redea prin modelaj, n mod original i personal, siluete,

obiecte, scene din poveti sau din viaa social .

Exemple de comportamente:
s analizeze modelul dat i apoi s aplice n situaii noi tehnicile nvate;

7
 s creeze forme i modele noi ;
s elaboreze lucrri individuale si colective fr corespondent n viaa
real.

Obiectiv de referin : s interpreteze liber, creativ lucrrile plastice, exprimnd

sentimente estetice.

Exemple de comportamente:
s descopere semnificaia lucrrilor efectuate;
s descrie lucrrile proprii i pe cele ale colegilor, s-i exprime
sentimentele fa de acestea (i place sau nu lucrarea, de ce?);
s gseasc corespondent n mediul nconjurtor pentru lucrarea efectuat (
seamn cupentru c).

Ion Pirnog Ghid metodic de educaie plastic, editura Compania Bucureti, 2007
Z. Dumitrescu -"Structuri geometrice, structuri plastice", Bucuresti, 1984, Ed. Meridian
Ion ual, O. Brbulescu Dictionar de art, termeni de atelier, Editura Sigma,
Bucureti,1993

Capitolul III

Plastilina

n activitatea didactic - cadrele didactice, dar i acas - prinii utilizeaz n jocul lor
cu copiii plastilina dei nu se cunosc ndeajuns de bine beneficiile pe care le are aceasta n
dezvoltarea copilului. Modelajul stimuleaz dezvoltarea motricitii fine avnd efecte pozitive
att n pregtirea pentru scris ct i n domeniul cunoaterii, al creativitii, al exprimrii prin
art.

Copiii au o nclinaie aparte pentru ap i nisip, ca fiind cele mai naturale materiale de
joac din cte exist. Cele dou elemente fundamentale ale existenei noastre apa i pmntul

8
ne ofer energie, putere, dar i relaxare i bucurie. De la ap, nisip sau pmnt pn la plastilin
nu este dect un pas.
In cadrul activitilor artistico-plastice, modelajul este o activitate prin care copilul
percepe i transfigureaz realitatea n mod tridimensional realiznd diferite produse prin efort
propriu.
Plastilina este un material pe care l gsim n orice papetrie sau supermarket. Cu toate
acestea prinii nu o prea cumpr deoarece nu tiu cu rolul i importana acestei pentru
dezvoltarea copilului.
Plastilina este asemenea lutului, un material cu potenial educativ extrem de mare. Ea
poate fi folosit de ctre copiii de la vrste fragede; dar copilul trebuie supravegheat permanent
pentru a nu fi tentat s guste plastilina ori s-i bage buci n nsuc. Aceasta este un material
de stimulare senzorial, intrnd n aceeai categorie cu apa i nisipul. Prin urmare, plastilina are
un rol important n dezvoltarea copilului mic, a precolarului, dar i a colarului mic. Pe lng
simplul modelat al plastilinei, pentru copilul mic a face o minge sau un coule nu este chiar
aa de uor, cei mici pot folosi diferite unelte, care s-i ajute s fac lucruri mai complicate:
prjituri, jucrii etc.
Un alt aspect important al modelrii se refer la stimularea imaginaiei i a creativitii.
Copilul va nelege treptat c poate s obin o mulime de figurine din plastilin, n plus
obiectele ori jucriile mici mbogesc mult jocul copilului, chiar dac el nu e foarte
ndemnatic. Un cerc poate fi pentru el un soare, o minge, o prjituric etc.
Creterea perioadei de timp n care copilul modeleaz plastilina determin creterea
ateniei i implicit creterea puterii de concentrare. El devine interesat, iar pe msur ce
primete mai mult sprijin i mai mult atenie din partea prinilor, educatoarei , va fi tentat s
stea mai mult timp la planet; de asemenea, dezvoltarea abiliti de a modela, coordonarea tot
mai precis a degetelor minii i coordonarea oculo-motorie au un rol important n meninerea
concentrrii sale.
Modelarea asemenea nisipului i apei are un rol linititor, calmant;ea constituie un
mijloc de eliberare a tensiunilor pe care orice copil le acumuleaz de-a lungul zilei. Faptul c el
mprtie plastilina peste tot nu nseamn c este dezordonat ci c este relaxat. Aadar, este
bine de luat n calcul acest aspect. Copilului trebuie acordat suficient de mare spaiu pentru
aceast activitate, pentru a se desfura liber pentru a nu se simi constrns de spaiu.
Totodat prin manipularea plastilinei, modelarea mai ntrete muchii minii, dezvolt

9
coordonarea necesar copilului, spre exemplu pentru a mnui tacmurilor, pentru a scrie ori
desena. Prin modelarea plastilinei copilul poate fi pregtit pentru nvarea literelor i cifrelor.
Odat ce a nvat s modeleze un arpe acesta poate fi utilizat n obinerea formelor literelor
i cifrelor, percepia lor vizual fiind astfel mbogit cu percepia kinestezic.
Activitatea de modelare a plastilinei nu este o activitate simpl. Experiena trit de copil este
una a cunoaterii i de aceea este indicat ca aceasta s fie susinut de elementul emoional: s
exploreze necunoscutul mpreun cu cadrul didactic ori printele. Lucrul cu plastilina nu poate
s dect un efect benefic asupra copilului prin dezvoltarea creativitii, micrilor minilor,
gndirii spaiale, conceptului de culoare, avnd i un efect benefic asupra sistemului nervos,
contribuie i la dezvoltarea unei relaii armonioase ntre gndire-ndemnare i afectivitate.
Modelajul contribuind i la deblocarea i facilitarea cu succes a comunicrii verbale legate de
experienele i tririle acestuia.
Instrumentele folosite n tehnica modelajului sunt spatulele de lemn, planetele i un
rulou cu care se ntinde materialul. Procedeele folosite de regul sunt: micarea translatorie,
micare circular, aplatizarea, adncirea, presare,a scobirea, netezirea.
Copiii iubesc modelajul, ei trebuie ndrumai i sprijinii de ctre aduli pentru a
cunoate bine procedeele i tehnicile de lucru specifice modelajului. Necunoaterea acestora
fac s scad interesul i potenialul creator al copiilor.

n grdini, copilul trebuie nvat nu numai cum s se comporte, dar s i gndeasc, s

munceasc i s creeze pe msura posibilitilor lui. Prin ntregul ansamblu de activiti din
grdini copiii sunt familiarizai cu frumosul din natur i din tot ce-i nconjoar.
Dintre multiplele posibiliti de cultivare a creativitii copiilor, un accent deosebit trebuie pus
pe activitile artistico-plastice, considerndu-la ca modaliti prin care copilul i poate
dezvolta capacitile creatoare, avnd n vedere c activitile de desen, pictur, modelaj sunt
preferate de copii.

Printre modalitile de exprimare ale copilului, activitile artistico-plastice ocup un loc

primordial alturi de limbaj, de cntec, de dans. ntlnim la copii moduri de exprimare care
rspund spontaneitii sau unor intenii precis orientate spre un scop sau altul. Activitile
artistico-plastice devin astfel funcie de comunicare i mijloc de reprezentare a realitii

10
nconjurtoare. Copilul tie s emoioneze i s sugereze n acelai timp, iar lucrrile sale sunt
departe de acel efort ctre frumusee, ctre perfeciune, caracteristic adultului.
Pentru copil, pe primul plan se situeaz dorina, nevoia de a face cunoscut, de a da o
semnificaie care satisface intenia sa de exprimare. Acest tip de activiti (desen, pictur,
modelaj) rspund scopului dorit, tendinelor i exigenelor interne ale copiilor, prin
intermediul crora el exprim o mare cantitate de relaii pe care este incapabil s le descrie
sau s le formuleze prin alte modaliti.

Exprimarea sentimentelor, reflectarea realitii sociale prin intermediul imaginilor plastice

sunt posibile cu mult nainte de nelegerea reprezentrilor i noiunilor respective.
Pe plan educativ aceste activiti realizeaz o puternic aciune ntre cunoatere i aciune, o
retrire la un nivel superior a sentimentelor de dragoste i admiraie fa de frumosul din
natur ca i exersarea unor comportamente etice ntr-un context artistic. n acest mod se poate
ajunge la acea ntreptrundere organic ntre etic i estetic, la sudura ntre reprezentri,
sentimente morale, triri artistice, la legtura indisolubil ntre moral i art.

Educaia artistico-plastic se prezint ca fiind educaia acelor simuri pe care se bazeaz

contiina artistic, inteligena i gndirea creatoare.

Copilul nu are de redat, prin activitile artistico-plastice, realitatea ca atare; ar fi nu numai

imposibil, chiar i pentru cei mai nzestrai artiti cu aptitudini speciale, dar i inuman. Hrnit
treptat cu mijloacele de expresie ale artei, el va reui prin ele s-i dinamizeze procesele
psihice ale creaiei i creativitii care aparin vizualului i tacticului.

Copilria este etapa n care copilul poate s-i dezvolte n cea mai mare msur deprinderile
dictate de multiplele scopuri instructiv-educative ale educaiei estetice i artistico-plastice,
dezvoltarea fizic, dezvoltarea intelectual, formarea trsturilor morale, ca i scopul practic
al nsuirii tehnicilor i al dezvoltrii imaginaiei creatoare. Copilul precolar clocotete de
activitate motric i de activitate creatoare i tocmai de aceea are nevoie de experiene
multiple.

Dac, pentru copilul de mai puin de patru ani, predominante sunt activitile individuale de
joc, treptat se dezvolt capacitatea de cooperare, rolul stimulativ al educatoarei exprimndu-se
prin proiectarea unor activiti specifice. Cci, s nu uitm faptul, recunoscut de ntreaga
psihologie, c activitatea de joc rmne dominant vrstei precolare. Jocul ne permite s
urmrim multilateral copilul n viaa sa motric, intelectual, afectiv, social i moral. La

11
copil, dup cum spune Ed. Claparede, jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul
vieii.
Jocul este singura atmosfer n care fiina sa psihologic poate s respire i n consecin,
poate s acioneze. Copiii precolari nva s deseneze, picteze, modeleze jucndu-se cu
creionul, culorile, acuarelele, plastilina. I. N. Susal spunea despre joc: jocul este munca de
nvare, truda de a ti, de a afla, mbrcat ntr-o hain plcut i la orice vrst.
Pulsul mare de energie al copiilor de care trebuie s se descarce necontenit i care-i face s se
manifeste prin tot felul de forme este o necesitate incontestabil, o pornire fireasc de
activitate, care nu trebuie oprit, stnjenit, ci numai dirijat sistematic, spre o dezvoltare
potrivit nclinaiei fiecrui copil.

Cu ct copilul este mai mic, cu att nrurirea mediului nconjurtor este mai mare asupra
formrii lui psihice. Dei nu este un artist, copilul deseneaz, picteaz, modeleaz cu o mare
plcere a bucuriei de a ncerca, de a inventa i a descoperi. Chiar i n perioada cnd copilul
are puine cuvinte n vocabular el i exprim mai adecvat i mai precis emoiile, dorinele i
preocuprile prin valori, linii i forme.

Necesitatea nconjurrii celor ce mzglesc cu plcere devine o condiie de mare

nsemntate pentru dezvoltarea omului de mai trziu. Acest rol revine la nceput prinilor,
grdiniei i apoi colii. Cu toii avem aceleai drepturi la afirmarea fiinei noastre, ntruct
toi, ca s ne exprimm n sensul lui Giordano Bruno, purtm pe Dumnezeu n noi.
(Constantin Narly)
La vrstele mici, exerciiile de art i-au nfiare de jocuri; trebuie s avem n vedere c
precolarul nregistreaz totul pe suportul afectiv, pe acest fond se aeaz i elementele
artistice ce vor fi exprimate gndirii, substana viitoarelor activiti. Afectivitatea ajut la
ncurajarea copilului n cercetrile lui plastice, fcndu-l s descopere caliti psiho-fizice,
perceptive, reprezentri imaginative.

Fr a le ngrdi libertatea de gndire copiii trebuie atrai prin activiti artistico-plastice,

contribuind astfel la dezvoltarea sensibilitii i receptivitii artistice, la dezvoltarea
inteligenei i imaginaiei. Munca n grdini, prin intermediul activitilor artistico-plastice,
devine un mijloc important de dinamizare a vieii psihice a copilului, a proceselor sale
intelectuale, afective i motivaionale.

12
Ion Pirnog Ghid metodic de educaie plastic, editura Compania Bucureti, 2007
Crainic Botez Adriana,Istoria artelor plastice, editura Didactic i
pedagogic,Bucureti,1996
Maria Bojneag Modelajul nceputul unei pasiuni Editura Tehno-Art, Petroani, 200

Capitolul IV

Tehnica modelajului

In educatia artistica-plastica, modelajul ocupa un loc tot atat de important ca si pictura,

muzica sau dansul. Prin modelaj, copilul percepe realitatea in mod tridimensional, sesizeaza
pentru prima data volumul, dobandeste deprinderi practice, creatoare, productive. Pentru
modelaj pot fi folosite diferite materiale ca: lut, argila,plastilina.

Lutul. Un material care se utilizeaza pe scara larga in modelaj este lutul. Se poate
procura sub forma de bulgari, placi sau praf. Bulgarii sau placile se piseaza marunt si se
pregatesc in modul urmator:praful de lut se pune intr-un vas incapator si se toarna atata apa
cat poate sa absoarba. Se lasa un timp, dupa care se framanta foarte bine pe o planseta de
lemn, pana se obtine o pasta care nu se lipeste de mana. Pasta trebuie sa fie elastica si foarte
omogena. Obiectele modelate din lut pot fi arse sau smaltuite, in cuptoare ceramice, pentru a
deveni mai rezistente. La obiectele din lut simplu trebuie sa se aiba in vedere ca in compozitie
sa nu ramana basici de aer deoarece, in timpul arderii, din cauza caldurii, prin dilatarea
aerului, modelajul se poate sparge. Pentru inlaturarea acestui inconvenient, se amesteca de la
inceput lutul cu praf de samota. Dupa ce lutul a fost pregatit, se pastreaza pana la intrebuintare
in carpe ude sau in folie de plastic, iar intreaga compozitie trebuie puse in vase acoperite cu
capac. Copii pot lua parte la prepararea lutului ,turnand apa, framantandu-l.

Plastilina. Modelajul in plastilina este cel mai frecvent, deoarece aceasta isi pastreaza
elasticitatea timp indelungat . se foloseste la modelarea lucrurilor marunte si a detaliilor.
Plastilina isi pierde maleabilitatea la frig. Educatorul de arta va aseza plastilina langa o sursa
de caldura, apoi o va framanta, o va fractiona si o va imparti copiilor. Modelarea plastilinei
reprezinta o activitate ndragita att de copii, ct si de adulti. Din plastilina se pot crea forme
nascocite de fantezia noastra fiinte, obiecte, dar si imitatii ale elementelor din lumea reala.
Lucrul cu plastilina dezvolta aptitudinile manuale ale copilului, simtul perspectivei si al
culorilor. Se poate lucra nu doar cu plastilina clasica, ci si cu aluat din faina si sare sau cu
martipan.

Copiilor trebuie sa l-i se formeze anumite deprinderi tehnice elementare de modelare,

cum ar fi modelarea prin miscari translatorii, miscari circulare, aplatizare, apasare, etc.
In procesul modelarii, fortele, tensiunile, presiunile care iau nastere sunt relatii
dinamice. Datorita unor forte exterioare sau interioare, au loc compresii sau dilatari ale
materialului, miscari, transformari ale formei . aceste forte dau nastere la tensiuni, materialul
ia forma dorita de noi, forma nascuta din dorinta si imaginatia noastra.
In primele lectii se pot modela bastonase din lut. Acestea se pot sectiona si combina
prin lipire dand nastere la forme noi. De asemenea, se pot modela sfere de diferite dimensiuni.

13
Pe masura ce copiii se familiarizeaza cu lutul, se pot modela: legume, fructe, animale, obiecte
familiare, forme geometrice, etc. se pot face exercitii de modelare cu degetele, palmele, de
rotunjire, alungire, impletire, etc.se initiaza elevii in tehnica reliefului cu ajutorul unei placute
de lut.
Prin tehnica modelajului, copiii construiesc ceea ce au perceput , au gandit si au
imaginat, intr-o noua dimensiune spatiala. Ei observa forme din natura, apoi extrag ceea ce
este caracteristic si expresiv, simtind frumosul si producandu-l in lucrarile lor. Este foarte
important ca copiii sa fie indrumati individual prin sugestii si sfaturi (fara a interveni direct in
creatia lor).
Modelajul contribuie in mare masura la formarea gandirii spatiale.
Asadar, prin pictura, desen si modelaj, adultul formeaza copiilor deprinderi de lucru,
capacitati de exprimare, il ajuta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de limbaj
plastic si natura, stimuleaza expresivitatea si creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta
armonios si multilateral personalitatea copilului.
Modelajul activeaz starea de bine emoional, psihic i fizic a copilului i mobilizeaz
energii, devenind un bun mijloc de detensionare, ajutndu-i pe copii s se elibereze de
emoiile negative prin aciunile pe care le presupune rupere, ndoire, presare. n procesul de
creaie copilul triete o experien tactil intens precum i una chinestezic, modelajul
devenind astfel un bun mijloc de cunoatere a propriul corp i de orientare n spaiu.
De la vrsta la care poate lua practic contact cu materialul, dndu-i o form expresiv
depinde i de copil dar i de ceea ce nelegem prin exprimare; i de la 2 ani poate
experimenta materiale ca pasta, ceara de modelat sau culoarea, bucurndu-se de aceast
experien, ns, din experiena mea, dup vrsta de 3 ani poate face o legatur mai coerent
ntre material i forma pe care i-o poate da o contientizare a influenei aciunii sale asupra
materialului i a unei forme finale, intenionate.

Modelajul este o activitate creativa de relaxare, care iti dezvolta abilitatile creatoare. Prin
modelaj noi putem reprezenta un obiect bi sau tridimensional cu ajutorul mainilor su cel al
instrumentelor pentru modelaj (ebosoare) sau putem reproduce anumite imagini sau diverse
obiecte.

Materialele in care se poate modela sunt:

Lutul
Plastilina
Kera-Plast
Fimo
Aluatul din faina

Se mai poate modela si in materiale precum: sarma, ceara, hartia etc, dar necesita o mai mare
experienta si ustensile adecvate.

Cea mai simpla tehnica este aceea de a modela direct in material cu ajutorul mainilor. Acest
tip de modelaj iti ofera posibilitatea de a fi spontan si personal. Atunci cand dorim sa realizam
un obiect mai complex cum ar fi: un vas, o cutie sau un bassorelief, sunt necesare cateva
cunostinte asupra tehnicilor de lucru.

14
Tehnica serpisorilor din lut aceasta tehnica este una descoperita inca din timpul neoliticului
si este cea prin care au fost realizate vasele ceramice. Tehnica presupune ridicarea doar cu
mainile a formelor verticale (vase, boluri etc) prin lipirea serpisorilor din lut suprapusi si cu
ajutorul barbotinei ( un amestec de lut si apa).

Tehnica colajului ceramic prin lipire, cu ajutorul blaturilor din lut: aceasta tehnica
presupune realizarea unor placi din lut, intinse prin presare, ca apoi sa fie lipite intre ele pe
margini cu ajutorul lipiciului (barbotina din lut si apa), astfel creand un nivel de inaltime dorit.

Tehnica modelarii dintr-o singura bucata de lut: tehnica aceasta presupune realizarea unui
obiect (pasare, animal) dintr-o singura bucata de argila sau material plastic, modeland cu
mainile si tragand din forma mare, mici forme pe care le modelam pana devin volume. Astfel
din bucata mare de lut, vom realiza un obiect complex cu multe componente doar cu ajutorul
mainilor, modeland partile componente dintr-un intreg.

Tehnica inlaturarii sau scobirii in lut: cu ajutorul debosoarelor (instrumente pentru

modelaj) putem sapa in lutul moale unde avem anumite grosimi foarte mari, pentru a subtia
stratul de lut sau putem scobi in interiorul unei sfere pana devine goala in interior.

Tehnica traforului: traforul a fost foarte mult folosit in arhitectura fiind realizat in piatra,
marmura, lemn sau metal. Aceasta tehnica presupune decuparea unor modele stabilite in
prealabil alternand jocul de spatiu plin si spatiu gol. In ceramica, tehnica traforului este
raspandita, aceasta creand un decor spectaculos.

Tehnica modelajului aplicat: se poate modela un relief subtire iar apoi dupa multiplicarea
acestuia se aplica pe suprafete dorite.

Fie ca vorbim de un modelaj liber sau cu ajutorul instrumentelor cel mai important este sa
gasim noi insine propriul nostru stil si solutia de lucru. Arta modelajul trebuie sa ramana in
primul rand o pasiune care sa vina din dorinta de exprimare prin arta.

Modelarea cu plastilin este distractiv pentru copiii de toate vrstele. Este cel mai sigur
mod de a dezvolta ndemnarea i de a ncuraja imaginaia copiilor.
n principiu, copiii iubesc tot ceea ce le permite s se murdreasc, dar nu tot ce murdrete
stimuleaz creativitatea. Sunt muli prini i chiar unii medici care consider c plastilina este
periculoas pentru copiii care au predispoziie ctre alergii. De asemenea, ei consider c
exist i posibilitatea ca micuul s nghit bucele de modelaj pe parcursul jocului i s aib
probleme la nivelul sistemului digestiv. Psihologii ns ncurajeaz jocul cu plastilina, ca o
metod terapeutic n cazul copiilor cu tulburri de comportament i ca mod de joac pentru
micuii dornici de distracie.
Evitai sortimentele parfumate
Ca n orice domeniu, exist produse de calitate, verificate, ce nu prezint niciun pericol pentru
copii, i produse contrafcute, toxice pentru organismul uman. De aceea este bine s alegei o
marc avizat i s citii cu atenie eticheta produsului. Ar trebui s optai pentru o plastilin
de calitate, nici prea tare, nici prea moale, elastic, uor de modelat i care s nu se usuce prea
repede. Este bine s evitai produsele parfumate, mai ales pe cele cu miros de fructe sau de
bomboane, pentru c cei mici vor fi tentai s le guste.
Lsai-l s-i foloseasc imaginaia
Fiecare copil are nevoie de experiene care se potrivesc cu nivelul su de dezvoltare, iar o

15
 simpl bucat de lut moale sau de plastilin este perfect. Felul n care modeleaz plastilina i
ajut pe copii s-i dezvolte controlul i puterea muchilor de la mini i degete. Construirea
i proiectarea modelelor este o lecie foarte important pentru un copil i i stimuleaz
gndirea, conceptul de culoare sau de form a obiectelor.
Pentru nceput, artai-i micuului cteva exemple pe care le poate realiza, dar nu i cerei s
execute ceva greu i nu-i adresai prea multe ntrebri. Vei fi uimii ce departe poate merge
imaginaia copiilor. nc de pe la 2 ani, micuul poate ciupi o bucat de plastilin i o poate
rula n palme. El va descoperi magia modelrii i se va distra de minune.
Pentru a realiza modele complexe, putei folosi la decor i alte materiale auxiliare precum:
mazre, fasole, paste, nasturi sau scobitori, dar supravegheai atent copilul pe durata jocului
creativ.

Cea mai simpl, ieftin i ecologic variant de a modela este modelajul cu aluatul de coc.
Pentru plastilina de cas avem nevoie doar de fin, ap, sare, ulei, cteva picturi de
esen de vanilie i, dac vrem, mai putem aduga sos de tartar i colorant. Copiilor mici le
place s guste din aluat. Plastilina fcut de noi nu are substane toxice, n compara ie cu ceea
luat din comer, deci poate fi nghiit fr s pun viaa copilului n pericol.
Reeta aluatului:
1 msur de fin
1/4 msur sare
1 msur de ap rece
esen de vanilie
1 lingur de ulei
Se amesteca toate i se in pe foc redus timp de 3-5 minute. Aluatul obinut mparte n mai
multe pri i se rcete. Modelajul dezvolt motricitatea fin, muchii degetelor i
coordonarea ochi-mn. n plus, plastilina de cas ne poate fi de mare ajutor cnd gtim
mpreun cu copiii notri. Cei mici nu se plictisesc, nu ne deranjeaz 10-15 minute, timp n
care au o activitate plcut i educativ. Activitile de modelaj ncep cu nclzirea minilor i
a degetelor.
Copiilor mici le putem da forme de prjitur, cu ajutorul crora s decupeze forme diferite.
Iniierea n modelaj se face pas cu pas, pornind de la forme simple ca plcinta , globul,
cilindrul. Dup ce copilul i-a nsuit aceste forme de baz, putem trece la modelarea unor
figurine ceva mai complexe, cum ar fi melcul, ciuperca, curcubeul,
acadeaua, omul de zpad, omida etc.

Cum realizm formele de baz, plcinta, globul i cilindrul din aluatul de coc?

16
 Plcinta
Rupem din aluat o bucat ct o nuc, i o aezm pe masa de lucru. Apsm aluatul
uor cu palma ntins, pn ce obinem o form plat asemeni unei plcinte.

Globul
Rupem din aluat o bucat ct o nuc, pe care o strngem ntre palme i cu mi cri concentrice
realizm un globule.

Cilindrul
Pregtim un globule pe care l aezm pe mas. Punem palma peste aluat efectund micri
ritmice i scurte, nainte-napoi.

Modelaj inseamna reproducerea plastica a unor obiecte. Modelajul este o activitate artistico
plastica, facand parte din grupul artelor vizuale. Modelajele pot fi de mai multe tipuri, insa
cele mai practicate sunt modelajele din: FIMO, plastelina, lut, ceara, hartie, sau de ce nu
modelaje din ipsos.
Galeriile Creativ ofera o gama larga de materiale pentru modelaje si anume:
FIMO
Keraplast
Argila
Iclay
Plastelina plutitoare
Plastelina pentru copii
Modelaj: tehnica modelajului FIMO
Ce este?
Fimo este o pasta pentru modelaj, cunoscuta si sub numele de clei polimeric. Seamana foarte
mult cu plastelina copilariei noastre, fiind putin mai greu de modelat. Este disponibila in orice
culoare si exista mai multe tipuri de pasta.
Despre Fimo
Se intareste prin coacerea la o temperatura de 110-130 de grade Celsius, in aproximativ 30
min, in cuptoarele obisnuite de aragaz, dar NU in cuptoarele cu microunde!
Produsul final este rezistent la manipularea obisnuita, loviri, chiar si la spalare.
Dupa coacere, suprafata poate fi pictata si lacuita.

17
Istoric

Totul a inceput in anul 1939. Producatoarea de papusi Kaethe Kruse in cautarea ei pentru un
nou material de utilizat pentru capetele de papusi incepe experimentarea cu o substanta noua.
Ca material se dovedeste a fi inadecvat pentru productia de serie, astfel ca fiica ei Sophie se
apuca si ea sa experimenteze amestecand culorile si framantand intr-o intreaga varietate de
forme si culori.
Ea foloseste materialul pentru a crea vaze, mozaicuri, imagini, miniaturi, cifre si jucarii.
Sophie Rehbinder-Kruse rezuma filozofia ei dupa cum urmeaza:
Mintea omului instinctiv vrea sa modeleze lucruri, este modul lui de a impartasi si conserva
ceva drag lui.
Ca urmare, ea trece la dezvoltarea primului ei kit de modelare n 1954. Creeaza FIMOIK
nume de brand, folosind primele doua litere din porecla ei Fifi, Mo de la modelare lut si
scrierea finala a cuvantului mozaic, una dintre tehnicile sale favorite. n 1964, Eberhard
Faber dobndeste toate drepturile.
n 1966, echipat cu un nou concept, reteta de sondare mbunatatita si un nume mai potrivit,
FIMO este lansat cu succes pe piata ntr-o gama de 15 culori, doua dimensiuni diferite de
bloc si varietate de seturi de cadouri.
Un manual FIMO cu sugestii si instructiuni si un numar de brosuri diferite inspira utilizatorii
pentru a ncerca mna lor la o gama ntreaga de noi idei creative. De-a lungul anilor, noi
culori, inclusiv unele cu sclipici speciale, piatra si efectele transparente se adauga la aceasta.
n prezent, gama cuprinde 72 culori diferite si este rotunjita de o gama larga de accesorii de
lichide, cum ar fi FIMO liquid, lacuri, pulberi metalice, matrite si baze de bijuterii din
metal.
ncepnd din 2010, FIMO este comercializat sub marca STAEDTLER.
Motto-ul STAEDTLER inspiratia ta! asigura conditii ideale pentru o continuare a povesti
de succes FIMO.
FIMO a fost primul compus de plastic modelator ce i-a atras atentia lui Kate Kruse, o
creatoare de papusi de origine germana, la sfarsitul anilor 1930, ca un posibil nlocuitor al
compusilor de plastic care se gaseau cu greu dupa razboi. S-a dovedit a fi nepotrivit pentru
fabrica sa de papusi, asa ca i l-a dat fiicei sale, Maureen Kruse, cunoscuta n familie sub
diminutivul Fifi, care realiza bijuterii fantezie.

Mai tarziu, compusul FIfi MOdeling a fost vandut lui Eberhard Faber si a fost brevetat sub
numele de "FIMO", n onoarea lui Maureen.

18
ntre timp, la nceputul anilor 1940, a fost creata compania Zenith Products n Schiller Park,
Illinois, USA. Compania Zenith a nceput prin a produce lacuri pentru izolare electrica,
compusi de topire, ceara, etc.
Produsul "Sculpey" a fost creat initial pentru utilizarea sa potentiala ca si compus de transfer
termal sa elimine caldura din miezul transformatorilor electrici. Totusi, formula nu a avut
succes, asa ca acest compus a fost lasat deoparte un timp.

Prin 1960, un vizitator la fabrica "s-a jucat" cu o bucata de pasta de modelaj si a creat o
figurina mica. Apoi, aceasta a fost introdusa ntr-un cuptor de laborator pentru testare - si
astfel a fost descoperit "Sculpey", o pasta de modelaj de duritate medie. n 1967, pasta
Sculpey era fabricata si vanduta la scara mica n America.
Istoria pastei modelatoare de baza de polimeri are doar cateva zeci de ani, spre deosebire de
alte materiale cu traditie, care exista de secole. Aceasta noutate nsa pune n valoare
capacitatea de inovatie a celor care utilizeaza polimerii. Adesea, apar idei noi mprumutand
cunostinte si modele din alte tehnici, cum ar fi ceramica, tehnica Millefiori si Lampwork,
mokume-gane (tehnica de prelucrare a metalului), etc.

Printre marcile importante de pasta de modelaj se numara Fimo, Sculpey, Premo si Studio by
Sculpey create de Polyform Products; Cernit, Formello, Modello; si Kato Polyclay, creat
pentru Van Aken de Donna Kato. Desi marcile difera usor n ce priveste proprietatile, cum ar
fi plasticitate, transparenta, temperatura de coacere si flexibilitate dupa coacere, marea
majoritate sunt potrivite pentru o varietate de aplicatii. Exista si formule speciale de pasta de
modelaj care raman flexibile dupa coacere, pasta de modelaj lichida, transparenta si n
degradee, si adezivi.

Utilizare:
Se pot modela diferite forme care sa imite:
flori,
pietre semipretioase,
margele,
lemn,
os,
animalute,
alte forme
Astfel realizandu-se bijuterii si ornamente.

19
 De ce?
FIMO este o pasta modelatoare usor de modelat.
Este disponibila:
in diferite densitati: soft, clasica, lichid,
in diferite nuante,
cu diferite efecte: sidefate, translucide, pastelate, metalice (minerale), cu sclipici
cu intarire la cuptor, aer sau ambele variante.
Pentru realizarea figurinelor se pot utiliza matrite si ustensile specifice.
Produsele realizare sunt usoare, nu sunt casante, rezistente la transport, nu sunt toxice.
Materiale si ustensile necesare
fimo de diferite culori
cuttere
plansa
servetele umede
matrite
embosor
lac pentru FIMO
masina de taietei adaptata la
Fimo
optional: termonetru si
cronometru, daca cuptorul nu este
electric
Pasi pentru realizare
1. Planseta pe care se lucreza trebuie initial curatata cu servetele umede, la fel si
mainile.
2. Din pachetul de FIMO se va taia bucata dorita.
3. Aceasta bucata se va incalzi in mana prin amestecare precum plastelina.
4. Se realizeaza modelul dorit cu ajutorul matritelor si embosorului urmand reteta.
5. Se pot aplica margele, sclipici, scoici, pietre, etc.
6. Se coace la cuptor timp de 30 min la 110 grade sau se lasa la aer timp de 12 ore.
7. Se lacuieste.

LUTUL

Lutul a servit din totdeauna modelarii vaselor ceramice pentru uzul casnic. Mai tarziu
oamenii au descoperit plasticitatea acestuia si au inceput sa-l introduca ca material prim in
constructii. In sculptura lutul a jucat un rol important, fara de care nu se putea incepe un
modelaj.

Calitatea lutului este influentata de multi factori externi. Argilele se gasesc in scoarta terestra
si se diferentiaza prin aspecte precum: plasticitatea, culoarea, compozitia, cele mai multe sunt
influentate de locul de extractie si adancimea lui. Straturile argiloase fiind impermeabile,
joac un rol n reinerea apei de nfiltraie i n formarea pnzei de ap freatic. Atunci cand
lutul prezinta fisuri sau crapaturi, inseamna ca si-a pierdut din plasticitate, acestea fiind
cauzate de lipsa apei sau din contra excesul si expunerea la aer.

20
In trecut oamenii foloseau adesea vasele din argila, aceasta avand calitatea de a mpiedica
crearea microbilor si a bacteriilor pe suprafetele sau in interiorul vaselor. Aceste vase din
argila pastreaza foarte bine temperatura lichidelor, fiind rezistente termic: retin temperaturile
ridicate dar si cele joase o mai lunga perioada de timp.

Exista mai multe tipuri de argila:

Argila din care se modeleaza obiecte decorative sau sculpturale, si argila

folosita in realizarea vaselor pentru gatit. Aceasta din urma are in compozitia sa un
plus de elemente chimice ce ii confera o mai mare rezistenta la temperaturi ridicate.
Cele mai indicate pentru uzul casnic sunt cele nesmaltuite in interior.

Argila pentru olarit, atunci cand este preparata pentru olaritul vaselor, i se
adauga in compozitie o cantitate de nisip foarte fin macinat. Acesta in timpul arderii
formand particule mici de sticla prin topirea nisipului din compozitia lutului, devine
automat impermeabil.
In antichitate vasele de pamant erau purtatoare de miere, de cereale, de ulei si de
masline (amforele).

Vasele, in special oalele au fost asemanate infatisarii oamenilor acestea avand: picior, corp,
burta, gura, buza etc, purtand asupra lor si anumite ziceri vechi precum:

Nu te amesteca unde nu-i fierbe oala,

i trage cu oala, ca s treac boala,

La casa cu noroc fierbe oala fr foc.

CUM SE PASTREAZA LUTUL MOALE

Lutul este o argila cu o mai mare plasticitate decat pamantul normal, avand o anumita
cantitate de apa si nisip in compozitie, dar acesta in contact cu aerul incepe procesul de
eliminare a apei prin uscare, uscandu-se treptat de la: partea cea mai subtire la partea cea mai
groasa, iar daca avem un vas acesta se v-a usca de la buza vasului coborand spre baza
acestuia.

Atunci cand incepem sa modelam, lutul trebuie sa fie moale, plastic, ca sa se poata modela
usor cu acesta. Daca lutul incepe sa devina tare pe parcursul lucrului, trebuie sa punem apa
peste el, dar nu foarte multa deoarece incepe sa devina mult prea moale, ca un noroi. Cel mai
indicat atunci cand lucram cu materiale pentru modelaj precum: lutul, kera-plast, aluatul, sau
ori ce tip de material, pe toata perioada modelarii, materialul sa fie tinut intr-o punga, bucata
de plastic si acoperit. De altfel si lucrarea modelata in lut trebuie acoperita o perioada, pentru
a nu tensiona brusc la contactul cu aerul sau la deformarile suferite datorita temperaturilor.

21
De cele mai multe ori, in timpul modelajului in lut bucatile mici de lut (ramasitele) raman pe
suportul de lucru, intarindu-se cel mai repede. De aceea trebuie sa verificam mereu daca avem
mici bucati pe masa, pentru a nu risipi materialul de lucru. Daca avem multe bucati mici
intarite, atunci le strangem intr-un recipient de plastic si le stropim cu apa. Lutul uscat, tare, in
contact cu apa se inmoaie, devenind plastic si bun de modelat inca o data. Este valabil si
pentru cantitatile mai mari de lut uscat sau pentru lucrarile nu foarte reusite, acestea se sparg
marunt si li se adauga apa.

Trebuie mentionat ca lutul, isi pierde din plasticitate odata cu repetarea procesului de udare si
refolosire. Dupa finalizarea oricarei lucrari din lut, aceasta trebuie lasata la uscat intr-un spatiu
cu temperatura controlata (temperatura camerei). Este indicat ca lucrarea sa fie mutata din
cand in cand pentru a nu tensiona baza acesteia cel mai indicat fiind pe un suport din ipsos sau
pe un ziar.

Lutul are calitati remarcabile, de la plasticitate, pana la rezistenta sa dupa ardere, atunci cand
devine ciob ceramic.

Sa nu uitam insa ca lutul este un material reciclabil iar acesta se poate refolosi pe termen lung
in realizarea obiectelor, animalelor preferate, prin modelare, punandu-ne la provocare
abilitatile creative.

CUM PASTRAM CORECT O LUCRARE IN LUT DUPA FINALIZARE

Cu totii avem o mare satisfactie atunci cand reusim sa finalizam un modelaj fie ca este in lut,
plastilina sau kera-plast, mai ales daca lucrarea a iesit exact asa cum ne-am propus in schita
inainte de a incepe.

Pentru a avea o satisfactie dubla si pentru a nu fi dezamagiti datorita unor mici pasi omisi in a
pastra cu grija lucrarea finalizata, trebuie sa cunoastem cateva mici secrete despre lut.

Asa cum bine stim, lutul, are o plasticitate mai mare decat celalalte tipuri de pamanturi pe
care le gasim in scoarta terestra, putand fi modelat cu mare usurinta.

Procesul de uscare incepe inca din timpul modelarii, cand adesea lasam lucrarea descoperita,
cand facem o pauza lunga de lucru. Crapaturile, fisurile sau deformarile obiectelor se
datoreaza acestui fapt. Lutul, in contact cu aerul sau expus la o temperatura prea inalta sau
prea joasa risca unele tensionari, fisurand bucati din lucrare. Este indicat sa lasam lucrarea in
prima zi la temperatura camerei si acoperita partial deasupra, cu o bucata de hartie.

Suportul de lucru, (blatul unde este pornita lucrarea) este si el un factor important in procesul
de uscare corecta a lucrarii din lut. Acesta trebuie sa aibe suprafata unde este asezata lucrarea
dreapta, orizontal. Cel mai indicat este sa folosim un suport din ipsos (blat), deoarece ipsosul

22
prin proprietatile sale absoarbe apa din lut si ajuta baza obiectului sa contracte fara fisuri.
Daca nu avem o planseta din ipsos, se poate folosi un suport din lemn sau rigips dar care
trebuie acoperita cu o bucata de ziar. Ziarul, este mai eficient decat o hartie normala deoarece
hartia se increteste, fisurand baza lucrarii (ex: baza unui vas) atunci cand contracta in timpul
uscarii.

Pentru a grabi timpul de uscare, se poate lasa obiectul pe un raft, pe ultimul nivel, deoarece
temperatura este mai calda si sporeste uscarea materialului.

Un aspect foarte important din procesul de uscare a unui obiect modelat in lut este acela de a
fi miscat, mutat din locul unde a fost asezat initial, si mutat de pe o zi pe alta din loc in loc pe
suprafata blatului din ipsos. Acest secret micsoreaza garantat riscul fisurilor.

Exista posibilitatea ca obiectul modelat din lut sa devina obiect ceramic, fiind necesara un tip
de ardere intr-un cuptor ceramic special si la o temperatura de 960 grade. Pentru ca obiectul
modelat sa fie pregatit pentru a deveni ceramica, trebuie sa tinem cont de procesul de uscare a
lutului pentru a nu avea un esec in timpul arderii datorat nerespectarii timpului de uscare al
lucrarii.

Capitolul V

MODELAJUL ARTISTIC

Daca am incepe sa discutam despre Lut, cu siguranta ca am gasi cu totii o definitie care sa se
apropie de adevar, dar daca ar fi sa gasim o definitie pentru modelajul artistic, nu cel al
caracterelor umane, cum l-am defini pe acesta?

Modelajul sau Volumul este o latura artistica, aceasta latura face parte din marele ansamblu al
artelor plastice si decorative avand ca prim-scop o buna dezvoltare a abilitatilor vizuale ca
mai apoi sa poata fi transpuns dintr-o imagine bidimensionala intr-una tridimensionala.

Exista mai multe tipuri de modelaj, cel mai cunoscut fiind cel in lut sau in plastilina. Se mai
poate modela si in ceara, ipsos, hartie, aluat, sarma, metal si in tot ce are plasticitate.

Lutul este un tip de argila, naturala, avand ca si caracteristici importante plasticitatea si

culoarea, acesta se poate modela cu ajutorul mainilor sau cu instrumente dedicate modelarii
pentru a reda volumul obiectelor.

Culorile lutului diversificandu-se de la cel comun gri, pana la rosiatic, maro si galben. Acestea
se pot combina si se pot experimenta noi game cromatice.

23
Lutul isi schimba culoarea daca este realizata o ardere speciala intr-un cuptor special ceramic,
transformandu-se de la culoarea gri cenusiu intr-o culoare rosiatica (caramida).

Instrumentele pentru modelaj, considerate instrumente profesionale, sunt: ebosoare,

debosoare, mirete, pensula, sucitor, furculita, acestea avand diferite marimi si capete pentru
functii diferite. Pentru a incepe realizarea unei lucrari in lut avem nevoie de urmatoarele
ustensile:
Suport de lemn sau plastic,

Lut

Apa

Ebosoare

Mirete

Carpa umeda cu care acoperim lutul sau Polietilena

si un Model in caz ca nu avem inspiratie

Veti observa cum fiecare instrument se va intrebuinta unde este necesar.

Pe parcursul realizarii obiectului din lut acesta se stropeste cu apa, iar daca dorim sa facem
pauza (1,2 zile), obiectul se acopera cu Polietilena, pentru ca lutul sa ramana moale.

Exista posibilitatea ca lucrarea sa devina un obiect ceramic, necesare fiind o serie de etape.

Uscarea obiectului modelat se realizeaza pe parcursul a mai multor zile pana la eliminarea
partiala a apei.

Apoi lucrarea realizata se supune unor arderi speciale intr-un cuptor special ceramic la o
temperatura ridicata. Aceasta etapa este cunoscuta si ca ardere de biscuitare.

Ulterior obiectul putand fi pictat cu culori speciale pentru ceramica.

Prima ardere se realizeaza la o temperatura mai joasa, iar dupa aceasta ardere obiectul v-a
deveni rosiatic.

A doua etapa este cea a decorarii obiectului cu culori speciale ceramice, angobe, cele folosite
in decorarea vaselor traditionale, oxizi, pigmenti fabricati in industrie. Exista diferite tipuri de
coloranti, unii avand nevoie de glazuri pentru a intensifica culorile sau pentru a le schimba,
pentru a le da o stralucire, iar unele culori care nu au nevoie de glazura, avand-o pe aceasta in
compozitie.

Dupa decorare obiectele se pun din nou in cuptoarele speciale dar la o temperatura mai inalta.

24
Temperatura difera de la un material ceramic la altul. Fiecare avand gradul sau de maxima si
minima temperatura. Ca si materiale exista: lutul comun, care poate fi de mai multe culori. De
asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca materiale ceramice sufera un anume grad de
contractare, de exemplu portelanul se contracta cu pana la 14%.

Asadar trebuie sa stim ca obiectul nostru modelat se va micsora inca din timpul uscarii la aer,
urmand tot procesul de eliminare a apei, pana ce v-a iesi din cuptor.

Gresia este un material mai dur de o temperatura mai inalta si cu diferite marimi de granulatie,
(samota).
Portelanul care are cel mai inalt grad de ardere si care este si cel mai scump, dar si obiectele
sunt mai spectaculoase. Acest material se lucreaza cu ajutorul formelor de ipsos datorita
faptului ca este lichid.

Obiectele ceramice cat si coloritul acestora difera in functie de tipul de ardere si cuptorul in
care se realizeaza aceasta. Exista doua tipuri de cuptoare frecvent intalnite:

Cuptoarele traditionale din domeniul olaritului unde arderile se realizeaza cu

ajutorul lemnelor

Cuptoarele moderne cu ardere electrica, care se folosesc in industria ceramicii sau

in atelierele de ceramica specializate (fabrici, scoli de arta)

Astazi ceramica ca hobby a devenit foarte accesibila pentru multi pasionati, iar domeniul
ceramicii s-a extins ajungand sa se poata lucra chiar si intr-un spatiu de mici dimensiuni,
folosindu-se cuptoare cu un volum relativ mic.

ALTORELIEF

Termenul sculptural Altorelief provine din italiana unde a fost practicat si a luat nastere,
insemnand relief-inalt. Acesta este o tehnica a sculpturii, ele fiind patru la numar
(basorelief, altorelief, mezorelief si ronde-bosse), care se afla in relief fata de baza, planul de
care este atasat, aplicat (daca vorbim despre modelarea in lut). Se realizeaza prin aplicare
(argila) sau cioplit daca este folosit lemnul, piatra sau marmura.

Altorelieful este caracteristic in mare masura sculpturii arhitecturale si de monument, acest

stil a fost bine dezvoltat in perioada Greciei Antice.
Tehnica a fost folosita de artistii cioplitori in toate perioadele artistice, medievala, gotica, dar
apogeul a fost atins in timpul perioadei renascentiste secolele XIV-XVII. Cel mai bun
exemplu si unul dintre cele mai cunoscute monumente decorate cu sculpturi in tehnica
altoreliefului este Parthenonul, care a fost ridicat in cinstea zeilor pe muntele Acropole.
Printre varietatea decoratiunilor se intalnesc sculpturi altorelief ce descriu diverse scene
bataliste mitice ale atenienilor contra centaurilor, amazoanelor etc.

25
Arta sculpturala, din perioada de apogeu a renasterii din Italia, a capatat amploare datorita
sustinerii oferite de catre familiile instarite, care investeau in acest demers si promovau arta
cioplitului in piatra si sculptorii de curti. Au fost puse bazele scolilor de arta unde sculptura se
studia si avea un rol important.

In sculpturile lui Michelangelo regasim multe lucrari in tehnica altoreliefului, celebre fiind
personajele (sclavii) surprinsi in diverse ipostaze dinamice, ciopliti in marmura, calcar, ce par
a iesi din blocul de marmura.

In zona arhitecturii regasim decoratiuni in tehnica altoreliefului in special pe importantele

monumente de mari dimensiuni cum ar fi: Arcul de triumf sau pe Frontoanele si Metopele
templelor grecesti. Celebre exemple sunt si in Roma, coloana lui Marcus. In Grecia antica a
fost realizat altarul lui Zeus. Toate acestea astazi sunt considerate capodopere si sunt
reprezentative pentru tehnica altoreliefului.

Astazi putini artisti sculptori se implica in realizarea acestei tehnici sculpturale, rezumandu-se
la realizarea monumentelor publice de diferite dimensiuni sau la studiul individual,
independent. In arta moderna aceasta tehnica altoreliefului este mai putin folosita, dar se
studiaza in cadrele organizate ale institutiilor de invatamant cu profil artistic-vocational.

Ion Pirnog Ghid metodic de educaie plastic, editura Compania Bucureti, 2007
Dumbrav Maria, Rotaru Maria,op cit , p.63
Dumitrescu Z., Structuri geometrice, structuri plastice , Bucureti, 1984, Ed.
Meridian,pag. 77
Dumbrav Maria, Rotaru Maria,Op. Cit., p. 62.

Capitolul VI

Creativitatea

Creativitatea, n sensul cel mai larg, reprezint acea capacitate complex a omului,
acea structur caracteristic a psihicului care face posibil opera creatoare. L. Taylor vorbete
despre cele cinci niveluri ale creativitii, dintre care, la vrsta precolar singurul nivel ce
poate fi atins este cel al creativitii expresive. Acest tip de creativitate se caracterizeaz
printr-o exprimare liber i spontan a persoanei, fr ca aceasta s fie preocupat ca produsul
activitii sale s aib un anume grad de utilitate sau valoare. (de ex. desenul, colajul,
activitile de modelare etc.) Precolaritatea este apreciat tot mai mult ca vrsta ce cuprinde
cea mai important experien educaional din viaa unei persoane; pe parcursul ei
nregistrm ritmurile cele mai pregnante n dezvoltarea individualitii umane i unele din cele
mai semnificative achiziii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltrii sale. La
aceast vrst, creaia, chiar dac nu are valoare pentru omenire, este extrem de important
pentru devenirea uman a copilului. Omul adult nu poate ajunge la forme superioare de
expresie a creativitii, dac pe treptele timpurii ale evoluiei sale nu s-a dezvoltat potenialul

26
creativ, nu a fost ncurajat s aib manifestri independente i originale n rspunsuri i soluii
la problemele ivite n copilrie i tineree. Profilul psihologic al vrstei precolare cuprinde
multiple premise favorizante pentru cultivarea i stimularea potenialului creativ. Avem n
vedere dinamismul, impetuozitatea i expresivitatea proprie acestei vrste, acel freamt
permanent sau acea vibraie i efervescen luntric ce confer copiilor note specifice de
dinamism creativ, disponibiliti de exteriorizare spontan i autoexpresie nsufleit, analoage
oricrui elan creator. Receptivitatea i curiozitatea copilului, bogia imaginaiei, tendina sa
spontan ctre nou, pasiunea pentru fabulaie, dorina lui de a realiza ceva constructiv,
atmosfera sau climatul psihosocial n care i desfoar activitatea copilului pot fi
alimentate i puse adecvat n valoare prin solicitri i antrenamente corespunztoare care
astfel pot oferi multiple elemente pozitive n stimularea i cultivarea potenialului creativ
propriu vrstei precolare. La vrsta precolar copilul are tendina de a exprima n lucrrile
lui, bazndu-se pe experiena personal. De aceea este bine s se acorde copilului libertatea de
idei, de a gsi mijloace i forme prezentare a propriilor impresii despre lume, n care s se
reflecte emoiile i sentimentele trite. Activitile artistico-plastice constituie un mujloc de
dinamizare i exprimare a vieii copilului. Motivaia copilului pentru activitile artistico-
plastice este nevoia de exprimare a propriilor triri, nevoia de a reda imaginea ntr-un mod
artistic sau plcerea ce a povesti n imagini. Reprezentrile plastice ale copilului evolueaz
treptat spre o redare ct mai realist, alteori intervine imaginaia creatoare i trece spre
fabulaie, spre ireal. 4 Copiii de vrst precolar creeaz cu migal i pricepere, sub
ndrumarea atent a educatoarei, lucrri practice deosebite, originale, dar mai ales interesante
prin multitudinea materialelor utilizate i a tehnicilor de lucru folosite. Hrtia mototolit,
rulat, tiat sau pliat, resturile colorate, seminele de dovleac, de mr, de fasole pot s se
transforme n flori multicolore; hrtia glasat ia forma unor materiale; materialele din natur
iau forme nebnuite, alctuind adevrate tablouri de toamn, iarn, primvar sau var; toate
aceste materiale pot alctui adevrate colaje tematice care mpodobesc adesea spaiul mirific
al grdiniei. Diferitele tipuri de activiti practice i plastice sunt deosebit de ndrgite, de
atrgtoare pentru copii. Prin intermediul lor, precolarii intr n contact cu unele forme
simple de munc fizic i intelectual, permind att dezvoltarea capacitilor fizice ale
copiilor, ct i a celor intelectuale. De asemenea, se asigur familiarizarea copiilor cu unele
elemente simple ale activitii de producie, precum i formarea unor deprinderi practice de
munc. Copiii au posibilitatea aici s aplice n practic anumite cunotine nsuite n alte
activiti, ajutndu-i s i le consolideze i aprofundeze. Prin desfurarea activitilor practice
i plastice putem educa i dezvolta multe procese psihice (percepii, reprezentri, spirit de
observaie, atenia, memoria, gndirea, imaginaia) i se pun bazele unor nsuiri de
personalitate: spiritul de iniiativ, ncrederea n posibilitile proprii, dorina de a lucra n
colectiv, creativitatea. Cheia succesului n realizarea de ctre copii a unor lucrri reuite o
constituie i comportamentul educatoarei care trebuie s se bazeze pe dragoste fa de copil,
apropiere de el, ncurajarea i valorizarea acestuia. Pentru vrsta precolar, exist numeroase
i variate activiti plastice i practice, innd cont de particularitile de dezvoltare specifice
fiecrui nivel de vrst, precum i de gradarea dificultii sarcinilor care duc la concretizarea
temelor propuse. La vrsta precolar, tehnicile care se pot folosi n activitile artistico-
plastice i n activitile practice sunt: tehnica firului de a; tehnica tampilrii;
tehnica culorilor umede; tehnica petei de cerneal; tehnica jetului de aer; tehnica
dactilopicturii; tehnica desenului cu lumnarea; desenul cu pic, cu cret, cu tempera, cu
acuarela; tehnica modelajului; tehnica colajului etc. Prin folosirea diversificat a
tehnicilor de lucru, copiii i dezvolt capacitatea de expunere artistico-plastic, avnd
posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, triri, sentimente. Este
important s dezvolt la copii dorina de a realiza ceva inedit, iar acest lucru l putem realiza
avnd ca linie directoare diversitatea. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le

27
mrete curiozitatea i imprim activitilor artistico-plastice un caracter atractiv i creativ.
Cunoaterea limbajului i tehnicilor de lucru de ctre copii duce la dezvoltarea creativitii n
realizarea ideilor n forme artistice variate. 5 Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie s fie un
scop n sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte n concordan cu temperamentul i
sensibilitatea fiecrui copil. Cunoaterea i folosirea de ctre copii a acestor tehnici plastice le
creeaz un start mai bun sau egal n activitatea plastic, cci n orice clas exist copii care se
descurc mai greu cnd sunt pui n faa unor instrumente i materiale pe care le vd pentru
prima dat. Materialele i instrumentele de lucru sunt indispensabil legate de tehnicile de
lucru. Prin tehnicile plastice copiii constrng materialele folosite s configureze altceva dect
sunt ele, fr s-i piard propria structur. Mna copilului, acionnd asupra acestor
materiale, le confer caliti plastice noi. n ceea ce privete evaluarea, activitile artistico-
plastice i practice implic o analiz complex, deoarece se refer att la produsul muncii
copiilor, ct i la cunotinele despre materiale i caracteristicile acestora, precum i la
utilizarea tehnicilor de lucru specifice vrstei n scopul prelucrrii acestora i realizrii unor
produse simple, dar i la o analiz a comportamentului i atitudinii copiilor fa de creaiile
lor.

Bibliografie: Al. Roca: Creativitatea general i specific, editura Academiei,

Bucureti, 1981 Revista nvmntului precolar nr.1-2, 2005 Revista nvmntului precolar
nr. 3-4, 2005

- Radu Adrian, Educaia plastica la orice vrst, Editura Ars Docendi a Universitii din
Bucureti, 2008,pag. 14;

- Radu Adrian, op.cit., pag. 14

- Ibidem, pag.14;
Radu Adrian, Educaia plastic la orice vrst, Editura Ars Docendi a Universitii din
Bucureti, 2008, pag. 18;

Radu Adrian, op.cit., pag 18;

ibidem., pag. 19; 1

Ion Pirnog, op.cit., pag. 31

Concluzii

Posibilitatea de a inelege i a simi frumosul din art, din mediul nconjurtor, din
viaa social i de a dezvolta aptitudinile de creaie artistic, se realizeaz nc din grdini.
La vrsta precolar educaia estetic nu se poate separa de procesul de cunoatere a realitii,
de contactul direct cu obiectele i fenomenele din mediul nconjurtor. n vederea nfptuiri
acestei educaii, n activitile pe care le-am desfurat am inut seama de particularitile
psiho-motrice individuale ale copilului, de posibilitile de percepie ale frumosului de ctre
copil, mai ales de faptul c la aceast vrst precolarii au tendina de a exprima in lucrrile
lor ceea ce vd, ce aud, c spiritul de imaginaie, dorina de cunoatere, tendina de a folosi
creionul, culorile,plastilina, nevoia acestora de continu micare, sunt caracteristici ale vrstei
preprimare.

28
 Bibliografie

1. Dulam Maria Eliza, Ioana Chircev, Arta modelajului, Editura Presa Universitar
Clujean, Cluj-Napoca, 2011.
2. Maria Petricic, Metodica activitilor manuale n grdinia de copii, EDP, Bucureti,
1977.
3. Maria Ilioaia, Alexandru Tohnescu, Metodica predrii desenului la nivelul precolar
i primar, EDP, Bucureti, 1971.
4. Ion erban, Florian Duuleasa, Metodica abilitilor practivce, EDP, Bucureti, 1977.
5. Ion ual, O. Brbulescu Dictionar de art, termeni de atelier, Editura Sigma,
Bucureti,1993
6. Ion Pirnog Ghid metodic de educaie plastic, editura Compania Bucureti, 2007
7. Adrian Radu Educaie plastic la orice vrst, Editura Ars Docendi a Universitii
din Bucureti
8. Ion ual, O. Brbulescu Dictionar de art, termeni de atelier, Editura Sigma,
Bucureti,1993
9. Maria Cristea, Ioan Cristea Album de art colar, Editura corint, 2006
10. Maria Ilioaia Metodica predrii desenului la nivel prescolar i primar, Editura
didactic i pedagogic, 1981
11. Album metodic de creaie artistic plastic, coordonatori tiinifici prof. Viorica
Bran, Natalia Horne, Gheorghe Anghel
12. Zamfir Dumitrescu Structuri geometrice i structuri plastice, Bucureti, Editura
Meridian, 1984
13. Adriana Botez-Crainic Istoria artelor plastice, Antichitatea i Evul Mediu, vol. I,
Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1995
14. Rotaru Maria, Dumbrav Maria, Educaia plastic n nvmntul primar, Editura
Gheorghe-Cartu Alexandru,1996

29
30