Sunteți pe pagina 1din 18

TEMA: PESPECTIVE CURRICULARE.

REPERE METODOLOGICE PRIVIND


ACTIVITĂȚILE DE MODELARE ARTISTICĂ
ÎN CICLUL PRIMAR
MODULELE PROPUSE ÎN CURRICULUM:

 1. Modelarea artistică
 2. Colaje şi decoraţiuni
 3. Educaţia digitală
 4. Arta culinară şi sănătatea
 5. Reciclarea creativă
 6. Activităţi agricole
 7. Meşteşuguri populare (arta acului)
 8. Robotica.
ELEMENTE DE NOUTATE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
RECONCEPTUALIZAT

 COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI:


 1. Utilizarea materialelor, ustensilelor şi
tehnicilor specifice în diverse activități
tehnologice, manifestând curiozitate și interes
pentru inovații.
 2. Confecționarea unor obiecte simple utilitare și
decorative, dând dovadă de motivație pentru
creativitate și gust estetic
 . 3. Apelarea la instrumente și resurse digitale în
situații de învăţare, dând dovadă de corectitudine,
adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.
 4. Transpunerea achiziţiilor tehnologice, digitale
în contexte educaţionale și cotidiene,
demonstrând grijă pentru mediul natural și cei din
jur.
 Reconfigurarea unităților de conținut în corespundere cu profilul
de formare al absolventului ciclului primar de învățământ, prin
valorificarea, în special, a componentelor ce vizează competențe
tehnologice de sensibilizare şi exprimare creativă.
 Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu
competențele specifice și unitățile de conținut, urmărind
gradualitatea, complexitatea, transferabilitatea, contextualitatea
competențelor.
 Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent
pe activități oportune pentru formarea de valori și atitudini la
vârsta școlară mică.
 Specificarea produselor școlare recomandate,
evaluabile în fiecare unitate de învățare.
 Introducerea sistemelor sintetice de finalități
educaționale pentru finele fiecăreia dintre clasele
I-IV.
MODULUL MODELAREA ARTISTICĂ
 Modelarea artistică presupune familiarizarea
elevilor cu tehnicile modelajului în diverse
materiale: plastilină, ceară, aluat, lut, lut
polimeric, nisip etc. Primele activități din cadrul
acestui modul se recomandă a fi rezervate
cunoașterii ustensilelor și materialelor cu care se
va lucra: lutul, plastilina, eboșoare, ciocănașe din
lemn, rulouri etc.
 În activitatea de modelare se poate utiliza drept
material şi pasta făinoasă numită şi aluatul sărat este
unul din materialele maleabile, accesibile și plăcute în
prelucrare. Prepararea acestei mase este foarte simplă:
se amesteca făină, sare fină în aceleaşi proporții cu
puţină apă, se frământă bine, până se obţine o masă
omogenă – pasta făinoasă. Iar pentru ca pasta să aibă
culoare, vom adăuga coloranți (infuzie de ceai, cafea
etc.) astfel se va produce o varietate de paste de aluat
colorate, care vor servi la modelarea detaliilor.
 În procesul de modelare se acordă atenția
familiarizării elevilor cu etaloanele senzoriale:
formă, mărime, volum etc. În procesul
modelajului elevii claselor I – a II-a lucrează, de
obicei, cu un obiect volumetric, forma căruia are
la bază un corp geometric.
 La crearea formelor compuse din mai multe detalii
(figura omului, animalelor, păsărilor etc.) se pot
utiliza câteva procedee/metode:
 − constructiv – obiectul se creează din câteva părţi;
 − plastic – modelarea dintr-o bucată întreagă, când
toate părţile se întind dintro bucată de material;
 combinat – presupune combinarea a două procedee
menţionate.
MODELAREA OBIECTULUI DIN CÂTEVA PĂRŢI – METODA
CONSTRUCTIVĂ.

 Metoda cea mai simplă a modelării, atunci când


obiectul este alcătuit din mai multe părţi. Lucrul
este început cu principala formă a obiectului –
cea mai mare. De exemplu, la modelarea unui
animal se modelează mai întâi corpul, apoi
capul, se compară părţile după dimensiuni şi se
alipesc. Apoi se modelează membrele, iar părţile
mărunte se modelează în ultimul rând.
MODELAREA OBIECTULUI PRIN METODA PLASTICĂ

 Metoda presupune modelarea dintr-o bucată întreagă.


 De exemplu, forma iniţială pentru modelarea unui măr
trebuie să fie o sferă, pentru modelarea corpului păsărilor
– ovalul (forma oului), iar veveriţa e uşor de modelat
dintr-un cilindru gros, în formă de arc. Modelând forma
de bază a animalului, se trece la întinderea formelor ca:
gâtul, capul, membrele şi coada. Permanent se
controlează şi se precizează corectitudinea proporţiilor.
După modelarea formelor iniţiale se prelucrează părţile
cele mai mici.
• METODA MODELĂRII COMBINATE
 Metoda modelării combinate include în sine
ambele metode sus numite. Din bucata întreagă
se modelează părţile care alcătuiesc partea de
bază a obiectului, de exemplu: corpul şi
picioarele groase ale ursului; capul, corpul şi
coada vulpii. Capul ursului şi picioarele vulpii e
mai comod de modelat aparte, căci modelându-le
din bucata întreagă se schimbă forma de bază.
PROCEDEELE TEHNICE CARE POT FI APLICATE ÎN LUCRUL CU
ELEVII

 1) Realizarea formei prin apăsare și modificare


este una dintre cele mai accesibile și atractive
tehnici de lucru pentru copii. Propunem elevilor
lutul, aluatul sau plastilina și tot felul de
ustensile/instrumente inventate – bucăți de lemn,
crenguțe, frunze de diferite forme, capete de
creioane, bucăți de pânză etc.
TEHNICA: TRANSFORMAREA UNUI VOLUM PRIN
STRANGULARE/STRÂNGERE

 2) Transformarea unui volum prin


strangulare/strângere este tehnica, în care
materialului maleabil supus transformării i se
conferă o formă nouă prin strangularea cu
mâinile la diferite distanțe. Astfel, forma
volumetrică capătă forme rapide.
TEHNICA: PLIEREA MATERIALULUI
 3) Plierea materialului maleabil constă în
despicarea/tăierea cu eboșoarul a unor forme/fășii
și suprapuse într-o anumită ordine. Partea care se
suprapune se va presa, fiind lipită, creându-se
diverse ornamente sau pur și simplu forme
potrivit viziunii personale a fiecărui elev.
TEHNICA: VIBRAREA SUPRAFEȚELOR FORMELOR MODELATE

 4) Vibrarea suprafețelor formelor modelate din


lut se face prin diverse modalități: netezirea
suprafeței de lut cu mâna umezită,
presarea/apăsarea cu o bucată de sac, apăsarea cu
ciocănașul din lemn etc.
MODELAREA CU SUBIECT
 Pentru clasele a III-a şi a IV-a se pot propune conţinuturi
mai complicate – modelarea cu subiect ce necesită
competenţe de redare a formei, expresivităţii,
plasticităţii, spaţiului. Aceste activităţi pot fi realizate în
grup. Forma imaginii pentru reprezentarea subiectului
poate fi realizată atât spaţial cât şi în relief. Prin astfel
de activităţi elevii îşi dezvoltă concepţia de reprezentare
a subiectului, însuşesc plasarea pe suprafaţa plană şi în
spaţiu a elementelor compoziţiei, toate necesită un efort
considerabil mai mare.

S-ar putea să vă placă și