Prelucrarea artistică a materialelor

Tema 1

Vitcovschii Ala Dr., conf. univ

(An. IV, PIP, F/r, 2021-2022)

kqx64c3
 Repere privind predarea-învăţarea-
evaluarea din perspectiva formării
competenţelor
• Curriculumul direcționează metodologia disciplinei
„Educație tehnologică” spre crearea situațiilor
de învățare care îi pot oferi elevului experienţe în
cunoașterea de sine și a mediului tehnologic,
exprimarea de sine prin limbajul specific variatelor
tehnologii, însușirea valorilor aferente acestor
tehnologii.
• Procesul educațional trebuie organizat astfel
încât elevii:
• să utilizeze variate tipuri de învățare:
învățarea bazată pe lucrări practice, pe cercetare,
pe proiecte, pe sarcini de lucru;
• să aibă oportunităţi de a dobândi experienţă
tehnologică nu doar în clasă, ci şi în afara ei;
• să înveţe prin instruire directă; prin învățarea
reciprocă; învățare prin excursii; învățarea în
muzee; învățarea online (e-learning); învățarea
ludică etc.
 Conținuturile curriculare ale modulelor recomandate
pentru a fi studiate la anumită clasă, vor fi corelate cu
unităţile de competenţă, activităţile de învăţare şi
produsele şcolare recomandate. Parcurgerea unităţilor
de conţinut se va realiza după următorul algoritm:
▫ Recunoaşterea specificului modulului: materiale,
ustensile, tehnici specifice;
▫ Activităţi practice de explorare a materialelor,
ustensilelor şi tehnologiilor specifice modulului în
crearea unor produse cu aspect estetic, utilitar;
▫ Respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii;
▫ Descrierea succintă (în cuvinte proprii) a demersului
tehnologic realizat la crearea lucrării (personale şi a
colegilor).
• Conţinuturile modulelor vor fi explicate în baza
conversaţiilor cu sprijin în observare, discuţiilor dirijate
(de exemplu: varietatea materialelor reciclabile, ).
• Tehnologiile specifice modulului vor fi studiate în aspect
practic, prin confecţionare de lucrări, explorând
materiale, ustensile şi algoritmi de realizare.
• ATENȚIE! În toate clasele se va atenţiona asupra
respectării regulilor sanitaro-igienice şi de protecţie a
muncii.
• Recomandăm utilizarea activităților de investigare și
realizarea lecțiilor de Educaţie tehnologică în baza
observării directe a procesului tehnologic sau în
baza demonstrării la clasă a etapelor tehnologice
de realizare a lucrării. Algoritmul propus trebuie să
lase loc şi pentru manifestările creative ale elevilor.
 Concepţia didactică

▪Concepul modulelor disciplinei propun expunerea

copilului la o experienţa concretă a realizării unor
produse, care au drept consecinţă creşterea:
▪ sensibilităţii pentru frumos,
▪ sporirea îndemânării,
▪ dezvoltarea mortricităţii fine,
▪ propune oportunitatea de exprimare a
sinelui, consolidând respectul pentru valori,
tradiţii şi semeni.
▪ Realizarea manuală a unor produse presupune
combinarea armonioasă de priceperi şi deprinderi,
responsabilitate şi inteligenţă.
 Modelarea artistică
• Modelarea artistică presupune familiarizarea elevilor cu tehnicile modelajului
în diverse materiale: plastilină, ciară, aluat, lut, lut polimeric, nisip etc.
• Subiectele propuse pot fi variate, selectate în concordanță cu vârsta elevilor.
Aceasta va stimula creativitatea, va solicita calitățile fizice și intelectuale și va
satisface nevoia de mișcare a școlarilor mici.
• Modelajul contribuie în cea mai mare măsură la formarea gândirii spaţiale:
familiarizează elevii cu etaloanele senzoriale: formă, mărime, volum etc.
• În clasele I-a a II-a curricula propune modelarea unui obiect volumetric, forma
căruia are la bază un corp geometric: sfera, cilindrul, discul – se vor însuşi
variate procedee de întindere, ciupire, aplatizare, răsucire etc. a
materialului maleabil. Se propune crearea formelor simple şi compuse din
mai multe detalii prin metoda constructivă, plastică şi combinată.
• Pentru clasele a III-a şi a IV-a se pot propune conţinuturi mai complicate –
modelarea cu subiect ce necesită competenţe de redare a formei,
expresivităţii, plasticităţii, spaţiului. Aceste activităţi pot fi realizate în
grup. Forma imaginii pentru reprezentarea subiectului poate fi realizată atât
spaţial cât şi în relief. Prin astfel de activităţi elevii îşi dezvoltă concepţia de
reprezetare a subiectului, însuşesc plasarea pe suprafaţa plană şi în spaţiu a
elementelor compoziţiei, toate necesită un efort considerabil mai mare.
Varietatea lucrărilor modelate, clasa 1,2
Varietatea lucrărilor modelate, clasa 3,4
Modulul 2. Colaje şi decoraţiuni
• Colajul reprezintă un procedeu de creare a imaginilor de o
reliefare deosebită.
• Modulul dat propune experienţa de creare a lucrărilor
decorative utilitare, suvenirelor, decoraţiunilor predestinate
unor sărbători calendaristice, cât şi a creării materialelor
ilustrative, materialelor pentru jocuri didactice, posterelor etc.
• Semnele caracteristice de bază ale colajului sunt: tratarea
generalizată plană a formelor, cu caracter de siluetă, culoare
uniformă locală a petelor. O altă caracteristică ce are la bază
aspectele enumerate dar se dezvoltă în dependență de
manifestare în spațiu, astfel evidențiem colaje plane,
semiplane și volumetrice.
Materiale şi ustensile
Varietatea lucrărilor colaj,
clasa 1,2
Varietatea lucrărilor colaj,
clasa 3,4
 Concepţia modulului Reciclarea creativă
▪Modulul propune schimbarea felului în care privim
materialele reciclabile. Concepul modulului propune
expunerea copilului la o experienţa de realizare a unor
produse utilitare, decorative dim materiale reciclabile.
▪Se solicită abilitatea de lucru manual, stimulează sporirea
îndemânării, dezvoltă imaginaţia şi creativitatea tehnică.
▪Posibilităţile de a recicla în mod creativ sunt infinite, aproape
orice obiect se poate transforma şi poate avea o a doua viaţă.
▪Materia primă precum reviste, buclete de reclamă,
borcănaşe, sticle, recipiente din plastic, mine de careoci, cutii
de carton, ambalaje, de aluminiu, articole de vestimentaţie,
nasruri etc. pot fi găsite în casa oricui și utilizate pentru
confecţionarea unor obiecte decorative utilitare.
 Reciclarea creativă
• Largi posibilităţi de dezvoltare a creativităţii tehnice o prezintă materialele de
reciclaj.
• În procesul de lucru cu materialele netradiţionale e necesar de a ţine cont de
următorii factori:
▫ provenienţa şi construcţia materialului,
▫ structura şi proprietăţile acestuia (grosimea, structura, durabilitatea, flexibilitatea),
▫ capacitatea de a-şi schimba forma sub acţiunea greutăţii şi revenirea la forma iniţială,
▫ caracteristicile optice (culoarea, nuanţa, gradul de transparenţă), calităţile chimice
(prelucrarea, vopsirea).
• Pentru fiecare material se prevede un plan individual de analiză a proprietăţilor
acestuia.
• Folosind corect calităţile materialelor netradiţionale se pot obţine rezultate
foarte interesante atât tehnice, cât şi artistice.
• Materialele netradiţionale se pot folosi efectiv la confecţionarea variatelor
obiecte şi forme decorative, atât în volum cât şi pe suprafaţa plană.
Recomandări metodologice:

Utilizarea elementelor din materiale netradiţionale

necesită de a ţine cont de următorii factori:
• corespunderea materialului cu posibilităţile
tehnologice ale lui,
• corespunderea formei obiectelorideei de
confecţionare a unui anumit produs,
• proporţionalitatea şi corelarea mărimii detaliilor,
• expresivitatea formei.
Varietatea lucrărilor din materiale reciclabile
Tehnica Decupaj
 Tehnica Decupaj
• Prin această tehnică se pot decora diverse articole:
cutioare, vaze, jucării pentru brad, lumânări, etc.
• Aceste confecții prin procesul său impun aplicarea
creativității, dezvoltă motricitatea fină, gustul estetic și
oferă posibilitatea trăirii bucuriei prin crearea lucrărilor
inedite realizate manual.
• Studierea modulului Reciclarea creativă în treapta
primară ar avea un impact semnificativ şi pune amprenta
pe comportamentul, atitudinea celor mici pentru tratarea
deşeurilor pe care le generăm în mod curent.  
 
 Etapele de realizare a decupaj
• Etapele de realizare a unei lucrări în tehnica
„decoupajului”:
• Alegerea materialelor:
• Alegerea obiectului pentru decupare. În dependenţă de
necesitate şi dorinţă poate fi ales orice obiect specific
unei sărbători calendaristice, ce are o suprafaţă uniformă
ca factură şi culoare. Pentru elevii ciclului primar pot fi
alese obiecte de dimensiuni nu prea mari. (Anexa 21)
• Alegerea şerveţelelor pentru decupaj. Pot fi procurate
cele speciale sau pot fi înlocuite cu şerveţelele de masă.
Acestea sunt foarte variate, o condiţie de selectare este
calitatea înaltă şi structurarea din trei straturi.
• Alegerea instrumentelor. Foarfecele pentru
decupaj trebuie să fie mici, cu capetele ascuţite şi
îndoiate. Pensulele utilizate în decupaj pentru
aplicarea cleiului şi lacului trebuie să fie late de
1-2 cm, semiaspre.(Anexa 21)
• Pregătirea cleiului. Pentru decoupaj poate fi
utilizat cleiul special pentru decupaj, sau poate fi
înlocuit cu cleiul PVA sau însăşi cu lacul.
• Etapele de realizarea practică a lucrării:
• Decuparea motivului din şerveţele. Pentru
începători şi copii de vîrstă şcolară mică este mai
bine de ales imagini mai mari, ce nu au multe
detalii mărunte. Aceasta va simplifica procesul
de tăiere şi lipire.
• Pregătirea suprafeţei de decor. Suprafaţa
obiectului decorat se prelucrează cu spirt sau cu
oţet pentru a neutraliza grăsimea.
• În unele cazuri suprafaţa se grunduieşte sau se
acoperă cu un strat de vopsea acrilică.
• Aplicarea motivului de decor. Motivele decupate se
organizează pe suprafaţa obiectului obţinîndu-se
imaginea dorită. Apoi fiecare detaliu se unge cu clei şi se
lipeşte, se netezeşte atent cu pensula de la centru spre
margini. Este important ca imaginea să se lipească
uniform fără încreţituri.
• După ce s-a uscat, imaginea se acoperă cu un strat de lac
transparent. Acesta poate fi înlocuit şi de cleiul PVA.
Apoi se lasă să se usuce. Este bun lacul acrilic, el se usucă
repede şi nu are miros. Pentru crearea impresiei de
integritate a imaginii şi a suprafeţei de decor şi pentru
obţinerea unei suprafeţe netede, lacul se acoperă în
două-trei straturi.
Recomandări metodologice:
1. Diversificarea activităților de învățare
recomandate, cu accent pe activități practice
de învăţare activă, oportune pentru formarea de
abinităţi practice cât şi crearea de stare de bine,
dezvoltare a creativităţii şcolarului mic.
2. Selectarea produselor
școlareinteresante şi motivaţionale,
evaluabile în fiecare unitate de învățare.
Curriculumul permite deoarece, produsele școlare
recomandate poartă un caracter generalizator, care
permit realizarea unui spectru larg de lucrări,
individuale/colective, lucrări plane și volumetrice etc.