https://www.didactic.

ro/materiale-didactice/73433_traditional-si-modern-in-
proiectarea-lectiilor-din-aria-curriculara-arte

OPŢIONAL
ARTA SI CREATIE
MOTTO:
„Când arta va deveni un bun comun ca lumina soarelui –
atunci vom fi făcut încă un pas, şi poate cel mai important, spre
adevărata civilizaţie.”
(Nicolae Tonitza)

ARGUMENT
O problemă majoră a învăţământului este modificarea raportului informativ-
formativ, cu punerea accentului pe formativ. Standardele curriculare de performanţă
presupun şi dezvoltarea receptivităţii faţă de actul cultural, formarea şi cultivarea
gustului faţă de frumos, faţă de adevăr, realizând totodată şi cultura generală
indispensabilă unei persoane care trăieşte printre oameni.
Noul Curriculum Naţional include în ansamblul său o serie de dimensiuni ale
noutăţii. Ne vom opri atenţia asupra unor tipuri de activităţi opţionale care se pot
realiza în orice unitate de învăţământ, atât timp cât interesele elevilor se îndreaptă
spre astfel de ore. Este vorba despre opţional la nivelul a două arii curriculare – Arte
şi Tehnologii - care poate fi proiectat pornind de la un obiectiv complex de tip
transdisciplinar prin intersectarea unor segmente de discipline Educaţie plastică şi
Abilităţi practice. Stabilirea obiectivului transdisciplinar, a obiectivelor de referinţă
are ca suport activitatea pe grupe sau centre de interes. O denumire a acestui opţional
poate fi „ARTA SI CREATIE” .

Durata : 1 an 2014-2015
Clasele: a-III-a, a-IV-a
Propunatoare: SALAJAN DANIELA
Structura SINDRESTI
Arii curriculare Arte
implicate: Tehnologii

Obiectiv transdisciplinar:

1
 Antrenarea grupurilor de elevi pentru cultivarea şi promovarea excelenţei
umane în toate
formele sale de expresie.

Obiective cadru.
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor şi tehnicilor de
lucru specifice artei şi tehnologiei.
2. Exersarea abilităţilor înalte – realizarea unor compoziţii plastice,
proiectarea şi confecţionarea unor produse simple, utile, estetice şi originale.
3. Formarea şi educarea comportamentelor specifice muncii în echipă, de
colaborare în procesul creator.
4. Încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă

Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare.

1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor şi tehnicilor de

lucru specifice artei şi tehnologiei.
OBIECTIVE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
REFERINŢĂ
1.1. să colecţioneze diferite - colectarea şi sortarea materialelor;
materiale de lucru, să le - prelucrarea materialelor pentru a fi folosite;
sorteze, să le prelucreze pentru - descoperirea unor proprietăţi pe care le au în
conservare; să cunoască raport de componenţă şi provenienţă.
proprietăţile acestora;
1.2. să cunoască relaţiile - exploatarea posibilităţilor tehnice de obţinere a
dintre culori, tehnicile de nuanţelor şi tonurilor;
folosire ale acestora; - jocuri practice de obţinere a formei spontane, a
formei elaborate;
- exerciţii-joc de fluidizare a culorilor, de
fuzionare a acestora.
1.3. să se familiarizeze cu - familiarizarea cu tehnica plierii hârtiei, tehnica
tehnici de lucru specifice artei colajului, modelajului, mozaicului, picturii pe
şi tehnologiei; pânză, picturii în piatră, pe sticlă, pe lemn;
- decorarea având la bază elemente decorative a
unor vase, a unor felicitări; realizarea unor
diplome;
- confecţionarea de păpuşi din linguri de lemn
sau alte materiale;
- realizarea unor măşti pentru Anul Nou sau
pentru reprezentaţii scenice.

2. Exersarea abilităţilor înalte – realizarea unor compoziţii plastice,

proiectarea şi confecţionarea unor produse simple, utile, estetice şi originale.
2
 Obiective de referinţă
2.1. să-şi descopere
potenţialele aptitudinale
înalte prin exersarea unor
tehnici cât mai variate:
2.2. să realizeze
compoziţii plastice
aplicând tehnicile de
armonizare a culorilor;
2.3. să confecţioneze
produse simple, utile şi
originale;
3. Formarea şi educarea comportamentelor specifice muncii în echipă, de
colaborare în procesul creator.
Obiective de referinţă
3.1. să realizeze în
echipe de patru – cinci
elevi unele componente ale
lucrării sau spaţiul plastic;
3.2. să se familiarizeze
cu atmosfera de lucru în
echipă: interstimulare,
transfer de opinii, sugestii,
ajutor;
Exemple de activităţi de învăţare
- identificarea unor noi modalităţi de expresie a
atitudinilor înalte prin provocarea la exersare şi
creaţie:
- inventarea unor obiecte având la bază materiale cât
mai diversificate;
- practicarea unui număr mare de activităţi din
diverse domenii ale artei şi tehnologiei pentru
descoperirea abilităţilor înalte.
- pictarea cu tempera sau guaşă în amestec cu aracet
pe piatră;
- realizarea unor figuri de oameni primitivi, scene de
lupte, măşti, animale, personaje din basme;
- armonizarea culorilor în compoziţii statice şi
dinamice;
- combinarea culorilor – pata picturală;
- realizarea unor statuete compuse din pietre pictate
asamblate pe suporturi obţinute prin modelaj;
- plierea hârtiei pentru realizarea prin tehnica Origami
de cuburi care pot constitui element în jocul
„Puzzle”;
- decuparea, asamblarea, ruperea, lipirea unor forme
obţinute prin pictura cu sfoara pentru realizarea unor
ornamente;
- ornarea ramei;
- prelucrarea pastei din argilă, ipsos sau plastilină
pentru construirea unor castele, realizarea unor hărţi,
vase etc.
Exemple de activităţi de învăţare
- conversaţia pentru stabilirea sarcinilor de grup şi
individuale;
- realizarea unor componente ce vor întregi lucrarea
finală;
- colaborarea cu celelalte echipe, urmărirea tehnicilor
de lucru pentru a se ajunge la o finalizare optimă.
- interstimularea prin transfer de opinii, sugestii,
observaţii: „Noi am lucrat până la această etapă! Vă
rugăm continuaţi!”
3
 3.3. să manifeste - conversaţia asupra modului în care trebuie
echilibru în conduita continuată lucrarea.
competiţională şi cea
cooperantă; - acceptarea colaborării, a diferenţelor de stil, de
muncă de gusturi estetice;
- jocul şi competiţia în realizarea rapidă a unor lucrări
3.4. să aplice în practică de calitate.
cunoştinţele achiziţionate la
celelalte discipline. - comunicarea tuturor cunoştinţelor pe care le posedă
fiecare membru al grupului pentru a se mobiliza în
reuşita lucrărilor;
- transferarea lucrării la ceilalţi colegi pentru a
corecta, a îmbunătăţi, a aplica creativ tehnici noi.

Conţinuturile învăţării

1. Tehnici şi tratări în artele plastice şi tehnologii:

 Tehnica plierii hârtiei: Forme spaţiale (cubul)
Tehnica Origami
 Tehnica colajului: deşeuri textile, fire, materiale din natură;
 Tehnica picturii pe pânză sau mătase;
 Tehnica mozaicului;
 Tehnica modelajului – Modelare prin amprentă
– Relief plat
 Tehnica picturii: pe piatră
pe sticlă
pe lemn
 Tehnici grafice.
2. Elemente de limbaj plastic.
 Forma spontană. Forma elaborată.
 Culoarea – Fluidizare, fuzionare, contrast
 Compoziţia plastică – Compoziţia statică
– Compoziţia dinamică
 Compoziţia decorativă – Diplomă
– Felicitări şi obiecte festive
– Vase colorate
3. Produse de inspiraţie folclorică

4
 - Confecţionarea păpuşilor din linguri de lemn, cu costume variate sau în port
popular, destinate teatrului de păpuşi.
- Realizarea unor măşti pentru Anul Nou sau pentru reprezentaţii scenice.

Standardele curriculare de performanţă

S1 Folosirea diversificată a materialelor şi instrumentelor de lucru pentru

realizarea creaţiilor tehno - plastice. Combinarea tehnicilor de lucru pentru obţinerea
unor lucrări originale.
S2 Realizarea unor produse folosind toate cunoştinţele despre materialele de
lucru şi culori.
S3 Obţinerea de creaţii unicat prin folosirea tehnicilor cunoscute în plastică şi
tehnologie.
S4 Aprecierea şi valorizarea creaţiilor tehnoplastice.

5
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare: I Tehnici şi tratări în artele plastice şi tehnologii

Nr. de ore 17
Conţinuturi ale învăţării O.R Săpt. Activităţi de învăţare. Îndrumări metodice Resurse Evaluare
.
Tema tehno-plastică - Prelucrarea pastei sau încălzirea plastilinei prin A. Temporale – 2 ore *
 Modelare prin amprentă formarea unei bile (omogenizarea). Aprecierea
 Relief plat 1.3. - Modelarea prin amprentă (urma degetului sau a B. Materiale: lucrărilor
unui instrument, lăsată pe materialul modelabil prin - plastilină; de către
2.1. apăsare, izbire). - lut; toţi.
- Trecerea de la artele bidimensionale (pictura, - hârtie transparentă în pastă
Compoziţii: grafica) la cele spaţiale (ceramica, sculptura). prin înmuiere cu apă, miez de
„Vase decorative” 2.3. - Redarea unui relief plat prin scobire, zgâriere sau pâine amestecat cu aracet sau
„Coşul cu fructe” întindere, după imaginaţie. clei, pastă de ghips etc.
„Insula de agrement” 3.1. - Realizarea unui relief adânc, prin eliminare, dar cu - suport lucios şi neabsorbant
„Harta României” rotunjirea muchiilor. pentru omogenizare,
„La mare” 3.2. - Plăcile de dimensiuni mai mari pot fi lucrate pe modelare.
(Temele vor fi propuse în grupe de elevi. - beţişoare, paie, sârmuliţe;
funcţie de anotimp) 3.3.  (În modelarea lutului, contrastul cantitativ - şablon – harta României
(mare-mic) – armonios are în vedere
3.4. adâncimea golului, adică gradul de întunecime C. Pedagogice
al amprentei în raport cu întinderea Activitate individuală şi pe
proeminenţelor, la o amprentă mai adâncă sa-i grupe
corespundă o convexitate mai mare şi invers).

Tema tehno-plastică  Colectarea şi sortarea pietrelor sau bucăţilor de

 Pictură pe piatră ţiglă cât mai neregulate, cu forme cât mai ciudate. A. Temporale – 2 ore
 - Culori calde  Curăţarea şi lustruirea cu şmirghel a pietrelor.
- Arta decorativă  Pictarea cu tempera sau guaşă în amestec cu B. Materiale
 Modelaj – Suporturi aracet. - pietre de râu de forme şi
pentru statuete mărimi diferite
„Picturi rupestre” - bucăţi de ţiglă (spartă)
* Redarea unor figuri de oameni primitivi, scene de - lac incolor
lupte, măşti, animale, personaje din basme. - argilă, ipsos, aracet,
* Interstimularea prin transfer de opinii, sugestii, plastilină sau chit de lemn
observaţii. - şmirghel
* Punerea în practică a imaginaţiei creatoare. - suport lucios şi neabsorbant
* Utilizarea operaţiilor de prelucrare a ipsosului,
argilei sau plastilinei.
* Folosirea corectă a tehnicilor modelajului pentru
realizarea unui suport static pentru statueta realizată
(amprentare, modelare prin eliminare sau adăugare).
* Finalizarea produsului prin lăcuire.
Tema tehno-plastică
I. Tehnica plierii hârtiei 1.1. - Explorarea universului poveştilor, desenelor A. Temporale – 3 ore
Forme spaţiale din animale, fenomenelor naturii
hârtie 1.2. - Geometria – conturul lumii B. Materiale
- Cubul - - Confecţionare cubului prin: - hârtie albă, carton gros şi
II. Pata picturală 1.3. a) realizarea şablonului cu ajutorul măsurătorii; subţire
Pata plată b) îndoirea pentru obţinerea celor 12 muchii; - creion, riglă
2.1. c) asamblarea – lipirea. - foarfece
Compoziţii - Realizarea unor compoziţii pe planşe cu suprafaţa - aracet, lipici
Puzzle 2.2. egală cu ariile a 9 feţe de cub. - marker, tuş, cariocă
„Anotimpurile” - Pata picturală se realizează prin: - acuarele
„Scene din poveşti” 2.3. * tuşe, adică acele urme vizibile ale pensulei aşezate - albume, planşe cu scene din
„Pokemon” în sensul formei – rotund, plan etc. (vibraţie poveşti timbre din
„Scoarţe decorative” 3.1. facturală). „Pokemon”
* valori diferite ale aceleiaşi culori (vibraţie
3.2. valorică). C. Pedagogice
* nuanţe produse din amestecul unor culori semene – *activitate pe grupe
alăturate (vibraţie coloristică).
Pata plată – se realizează prin întinderea omogenă,
uniformă ca nuanţă şi ton, fără urme vizibile pe
pensulă.
- Planşa în prealabil a fost împăturită pentru
obţinerea a 9 pătrate egale ca suprafaţă cu cea a unui
pătrat de la cub.
- Decuparea pătratelor şi lipirea lor pe cuburi.
Unitatea de învăţare: II. Elemente de limbaj plastic
Nr. de ore 17
Conţinuturi ale învăţării O.R Săpt. Activităţi de învăţare. Îndrumări metodice Resurse Evaluare
.
Tema tehno-plastică a) Se aplică pe o planşă albă sau colorată A. Temporale – 2 ore
 Lipirea unor materiale 1.2. pasta de lipit peste care se presară un strat de
simple griş. B. Materiale
1.3. - planşă albă sau colorată;
 Fluidizarea culorilor. b) Se realizează un peisaj de iarnă sau orice - pastă de lipit;
 Pata picturală. 2.1. alt peisaj cu elementele compoziţionale: pata - griş;
picturală, linie, punct. - acuarele, tempera;
Compoziţii: 2.2. c) Decuparea ramei pe partea exterioară.
„Peisaj înrămat” d) Lipirea peisajului pe ramă. C. Pedagogice
2.3. e) Ornarea ramei. * activitate individuală şi pe
grupe

 Arta decorativă 3.1. a) Se realizează cu acuarele un brâu popular A. Temporale – 1 oră

„Linia în duct continuu ca cu linii în duct continuu simetrice şi
element al artei 3.2. alternative; B. Materiale
decorative” b) Se aplică boabe de orez, sâmburi de - planşă 30/10 cm
3.3. coarne, mărgele cu ajutorul pastei de lipit sau - acuarele
Compoziţie aracetului. - pastă de lipit
„Brâul popular” 3.4. c) Se respectă principiile artei decorative. - orez, mărgele.

C. Pedagogice
- activitate individuală, pe grupe

 Forme spontane 1.1. A. Temporale: 2 ore

 Forme elaborate
 Colaj 1.2. * Se foloseşte o bucată de lână netoarsă B. Materiale:
îmbibată în culoare (sau diferite culori pe - tempera
1.3. segmente) Se aşază pe o coală albă ce se va - un fir de lână netoarsă, sfoară
îndoi prin suprapunere, având grijă să se lase sau mohair (35 cm – 40 cm)
1.4. în afară un capăt al firului. Se presează hârtia - planşă
cu o mână, iar cu cealaltă se trage firul de
Compoziţii: 2.2. sfoară, până când acesta va ieşi dintre filele
„Planşa magică” hârtiei. Desfăcând foaia se va observa forma C. Pedagogice
„Ornamente” 3.1. obţinută. Această formă este simetrică pe - activitate individuală
ambele jumătăţi de hârtie. Se intervine cu - activitate colectivă
3.2. puncte sau linii pentru a elabora forma
spontană obţinută. Forma se decupează şi se
3.3. asamblează pe o altă planşă folosind tehnica
colajului. Se realizează o planşă colectivă. Se
3.4. colorează locurile libere sau se aplică bucăţi
de hârtie obţinută prin rupere. Formele
obţinute se pot decupa de pe un carton dublat
obţinându-se o figură pe ambele feţe.
Concomitent se poate lipi un beţişor
folosindu-se ca ornament.
Bibliografie:

 Boncu, Ş., Cosmovici, A., coordonator: Cucoş, C., Psihopedagogie,

Iaşi, Polirom, 1998
 Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Iaşi, Polirom, 1998
 Cristea, Ş., Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 1998
 Constantin, P., Să vorbim despre culori, Editura Ion Creangă, 1986
 Faliboga, Violeta, Ghergu, Virginia, Abilităţi practice clasele I-IV,
Ghid metodic,
Editura Ana, Botoşani, 2001
 *** Fişe explicative la programa de desen (educaţia artistică-plastică),
Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975
 Gagné, F., Giftedness and talent: Reexamining a reexamination of the
definition, in
Gifted Child Quartely, (29)
 Gheorghiu, M., Paleta copilăriei, Editura Tedit FZH, Bucureşti, 1998
 Joiţa, Elena, Management educaţional, Iaşi, Polirom, 2000
 Pavel, Victor, Educaţie artistică plastică, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică,
1996
 *** Programa şcolară pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1998
 Şuşală, N.I., Culoarea cea de toate zilele, Editura Albatros, 1982