PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR ARTISTICE – PLASTICE

(- vezi fişier Anexa I Didactica specialităţii.doc )

A. În elaborarea PROIECTULUI DE ACTIVITATE ( PROIECTULUI DE

LECŢIE ) se vor urmări :

- obiectivele educaţionale ( scopul instructiv – educativ ) – Anexa II

- locul în care se desfăşoară activitatea
- conţinutul ce urmează a fi studiat
- metodele şi procedeele de lucru utilizate
- mijloacele de învăţământ folosite ( material didactic )
- priceperile şi deprinderile ce trebuie formate
- particularităţile de vârstă , nivelul pregătirii elevilor , particularităţi de
ordin social , geografic
- tipul de activitate
- forme şi tipuri de evaluare specifice – Anexa III

Condiţiile generale ale proiectului de activitate / lecţie :

- să aibă o temă plastică precisă

- să conţină propuneri de subiecte corespunzătoare temei plastice
- să conţină obiectivele operaţionale formulate clar
- să prevadă în detaliu mijloacele de învăţământ ce urmează a fi folosite
( materialele didactice ) , inclusiv scheme , schiţe , imagini ce vor fi transpuse
pe tablă sau analizate în faţa clasei
- să precizeze metodele şi procedeele de lucru ce urmează a fi aplicate atât
pentru activităţile teoretice cât şi pentru activităţile practice
- să aibă legătură logică , organică , cu activităţile precedente sau viitoare
- să propună un set de itemi de evaluare a activităţii, sistemul de evaluare
fiind elaborat în concordanţă cu strategiile didactice utilizate ( metode ,
procedee de lucru , mijloace de învăţământ , obiective operaţionale specifice )
– Anexa III

Tipuri de activităţi ( criterii de clasificare ) :

a. după scop , obiective educaţionale
- activităţi introductive
- de predare a noilor cunoştinţe
- de fixare a cunoştinţelor
- de formare a priceperilor şi deprinderilor , de aplicare a cunoştinţelor
- de sinteză
- de verificare şi evaluare
- combinate ( mixte )
 b. după locul unde se desfăşoară activitatea :
- clasă , atelier, cabinet , laborator , cerc de artă , muzeu , galerie

c. după metode şi mijloace de învăţământ :

- activitate teoretică
- activitate practică
- activitate complexă , teoretico- practică , aplicativă

B. Repere pentru analiza activităţilor desfăşurate ( elaborarea proiectului de

activitate , pregătirea orelor de practică pedagogică )
Prezentare generală . Proiectarea didactică şi predarea la
clasă urmăresc actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări
actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca alfabetizare specifică şi
bază a dezvoltării predispoziţiilor creative , vizual – manuale ale elevilor.
Activităţile de proiectare şi practică pedagogică au în vedere
însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi practic pe care îl
presupune limbajul vizual , cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor ,
conceptelor , căilor şi mijloacelor cele mai eficiente în procesul de învăţare
orientată şi evaluare interactivă a performanţelor fiecărui elev .

1. Tema activităţii. Locul acesteia în sistemul de activităţi. Subiectul ,

subiectele pretext
2. Analiza obiectivelor educaţionale. Elaborarea obiectivelor operaţionale.
Modul în care acestea sunt formulate . Numărul obiectivelor operaţionale
propuse . Corespondenţa între obiectivele operaţionale , mijloacele de
învăţământ ce urmează a fi folosite şi criteriile de evaluare propuse . Modul în
care sunt realizate aceste obiective
3. Tipul activităţii. Respectarea momentelor activităţii. Încadrarea în timp
( folosirea raţională a timpului )
4. Pregătirea profesorului pentru activitatea artistică plastică. Aplicarea în
practică a planului de lecţie ( proiectului didactic ). Selecţionarea materialului
didactic adecvat ( schiţe , planşe , albume, scheme , fotografii , mulaje ,
obiecte , caseta video, CD-ROM , etc . )
5. Organizarea activităţii.
- succesiunea principalelor etape ale activităţii
- activizarea clasei
- raportul profesor –elev
- conştientizarea de către clasă a problemelor studiate – prin ce metode
realizăm acest lucru
- susţinerea , încurajarea activităţii independente a elevilor
- parcurgerea diferitelor forme ale activităţii ( audiere , vorbire , citire, scriere la
tablă sau desene la tablă )
6. Conţinutul ştiinţific al activităţii . Respectarea cerinţelor Programei .
Orientarea ştiinţifică şi practică a activităţii . Respectarea cerinţelor manualului
( cantitatea de informaţie şi calitatea acesteia ) . Accesibilitatea conţinutului
informaţional. Forma de prezentare a materialului ( sistematizat , clar , cu
sublinierea cerinţelor )
7. Tehnologia de instruire folosită .
- ce metode şi procedee s-au folosit pe parcursul activităţii ?
- ce strategie didactică s-a folosit ?
- tipologia şi calitatea exerciţiilor folosite , ponderea exerciţiilor practice pe
ansamblul activităţii
- modalităţile de evelauare , itemii de evaluare/ descriptorii de performaţă
artistică folosiţi . ( etapa verificării cunoştinţelor şi a aprecierii prin note sau
calificative )
- teme , exerciţii pentru acasă , volumul şi gradul de dificultate al acestora ,
explicarea în clasă a temei pentru acasă
8. Activitatea şi conduita elevilor pe parcursul orei
- gradul de implicare al acestora în rezolvarea problemei plastice
- disciplina elevilor
9. Conduita profesorului în timpul desfăşurării activităţii. Stăpânirea
( cunoaşterea ) informaţiei. Perseverenţa în atingerea obiectivelor propuse .
Elemente de observat – tonul , ritmul predării , mimica , gesturile, poziţia în
clasă, limbajulcorect , clar , expresiv , liber , capacitatea de organizare şi de
stăpânire a clasei , exigenţa faţă de elevi şi faţă de sine , elemente de
măiestrie şi tact pedagogic
10 . Concluzii . Atingerea şi realizarea scopului şi a obiectivelor . Principalele
calităţi şi neajunsuri ale activităţii desfăşurate . Analiza cauzelor şi modalităţi
de îmbunătăţire a activităţii. Aprecierea finală a activităţii şi notarea ei .
Anexa II

Date fiind complexitatea şi multitudinea problemelor specifice Educaţiei vizual

– plastice , obiectivele educaţionale sunt ierarhizate astfel :
1- obiective generale ( OBIECTIVE CADRU )
2- obiective specifice ( OBIECTIVE DE REFERINŢĂ )
3- obiective operaţionale - informative ,
- formative ,
- evaluative

Obiectivele generale ( OBIECTIVE CADRU ) şi obiectivele specifice

( OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ) se regăsesc în Programele şcolare , fiind
specifice pentru fiecare ciclu şi formă de învăţământ .
1. În principiu obiectivele generale se referă la dezvoltarea unor capacităţi
de :
- asimilare
- investigare experimentală
- exprimare şi transfer

Prin capacitatea de asimilare se exprimă disponibilităţile elevului pentru

cunoaştere , modul în care acesta captează , analizează , selecţionează
cunoştinţele , relaţionează .

Prin dezvoltarea capacităţii de investigare experimentală elevul evoluează ca

subiect activ , capabil să formuleze singur întrebări , ipoteze , să
problematizeze , să găsească independent soluţii şi răspunsuri .

Capacitatea de exprimare şi transfer se referă la modul în care elevul îşi

ameliorează disponibilităţile de utilizare a limbajelor însuşite , îşi valorifică
experienţa acumulată anterior , folosind-o pentru rezolvarea unor situaţii –
problemă noi .

2. Obiectivele specifice ( OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ) răspund unor

cerinţe impuse activităţii didactice prin Programele specifice disciplinei .
Sugestii :
- definirea noţiunilor fundamentale utilizate în arta plastică , în limbajul
artistic – plastic , folosirea lor adecvată
- sistematizarea şi caracterizarea elementelor de limbaj şi a mijloacelor
de expresie , intrepretarea acestora în funcţie de context
- utilizarea adecvată a elementelor de limbaj plastic şi a mijloacelor de
expresie plastică , exersarea – experimentarea acestora în diferite tehnici
artistice , prin folosirea unor materiale şi instrumente de lucru diferite ,
aplicarea lor în compoziţii sau proiecte compoziţionale
- dezvoltarea sensibilităţii estetice , a capacităţilor de înţelegere şi
apropiere a fenomenului artistic , a frumosului , formularea judecăţilor de
valoare în domeniul artistic - plastic
- identificarea şi intrepretarea legăturii dintre arta plastică / decorativă şi
celelalte arte ( sincretismul artelor ) , operarea unui transfer al elementelor de
limbaj şi a mijloacelor de expresie în alte tipuri de limbaj ( matematic , muzical
, poetic )
- dezvoltarea capacităţii de a înţelege ori transmite un mesaj prin
intremediul limbajului artistic – plastic
- îmbogăţirea vocabularului plastic şi a limbajului informativ
- formarea capacităţii de apreciere şi autoapreciere , de evaluare şi
autoevaluare a rezultatelor obţinute

Anexa III

ASPECTE PRIVIND EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR ARTISTICE – PLASTICE

A. Exemplu de elaborare a criteriilor de evaluare – clasa a VI-a

Tema plastică şi subiectul folosite ca pretext pentru stabilirea

descriptorilor de performaţă sunt elaborate la nivelul clasei a –VI-
a. Titlul temei : COMPOZIŢIA DECORATIVĂ : principiile artei
decorative, stilizarea , repetiţia, alternanţa, jocul de fond şi
simetria .
Obiectivele urmărite vizează :
- organizarea , desfăşurarea şi evaluarea activităţi pe o temă
impusă specifică repertoriului artei decorative
- configurări ale spaţiului plastic pe următoarele
componente:
- elemente de limbaj plastic
- mijloacelor de expresie
- originalitate , expresivitate
- secvenţele didactice, împărţirea timpului de învăţare în funcţie
de ritmul elevului şi spaţiul alocat activităţii
Obiectivele specifice temei plastice , precum şi operaţionalizarea
acestora pot fi reprezentate grafic astfel :

Obiective ale temei plastice Exemple de activităţi –

„Compoziţia decorativă” operaţionalizarea obiectivelor
1. realizarea unei dominante - compoziţii aplicative –
cromatice decorative prin folosirea
culorilor calde sau reci
- compoziţii decorative, folosind
griurile rezultate din cele trei
perechi de culori
complementare şi griurile
valorice

2.obţinerea suprafeţei picturale - compoziţie decorativă

prin suprapunere grafică realizată prin suprapunere
grafică
3. folosirea ritmului în - compoziţie decorativă folosind
compoziţia decorativă ritmul plastic
4. folosirea principiilor artei în -exerciţii de observare şi
compoziţii decorative recunoaştere a repetiţiei,
alternanţei şi a simetriei pe
obiecte ( imagini ) de artă
populară autentică
5. să distingă între punct şi linie - compoziţii decorative ,
atât ca elemente decorative de folosind rolul decorativ şi
construcţie, cât şi ca constructiv
semnificanţi
6. să obţină structuri decorative - exerciţii de selectare prin
prin extragerea elementelor stilizare a trăsăturilor specifice
specifice formelor studiate formelor
- compoziţii decorative cu forme
elaborate
7. recunoaşterea trăsăturilor - analiza unor lucrări de artă
definitorii ale artei decorative decorativă, prin dialog cu
colegii şi profesorul

În vederea stabilirii criteriilor de evaluare au fost introduse trei

dimensiuni , în concordanţă cu Obiectivele cadru stabilite prin
Programa şcolară şi Metodologia analizei şi evaluării imaginii
plastice
 1. –morfologia şi sintaxa imaginii : gramatica limbajului
vizual , cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj
plastic

2. - competenţe de ordin tehnic - capacitatea de exprimare

plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

3. – raporturi expresiv compoziţionale ,dezvoltarea

sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice, a
capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic
Dimensiunile identifică trei direcţii principale de analiză a imaginii
plastice : tehnică , expresivitate , limbaj plastic 1 5 .

ITEMI DE EVALUARE

Operaţionalizarea dimensiunilor s-a realizat prin stabilirea

unui număr de cinci indicatori relevanţi . Indicatorii – itemii - au
fost elaboraţi în raport de competenţele specifice activităţilor
artistice - plastice, unitatea de învăţare, obiective de referinţă,
conţinuturi şi metodologia evaluării acestor activităţi , sunt
observabili , măsurabili.

CRITERII DE EVALUARE :
I 1 . elemente grafice specifice compoziţiei
decorative
I 2 . ritm compoziţional
I 3 . acord cromatic / valoric
I 4 . originalitate, expresivitate
I 5 . grad de finalizare

EVALUAREA ELEVILOR ( criterii de notare ) :

Notele vor fi acordate în concordanţă cu descriptorii de

performanţă elaboraţi pentru fiecare item de evaluare .

1.Elevul foloseşte punctul, linia, forma ca elemente de

limbaj plastic cu rol constructiv , demonstrând stadiul de formare
a acestei competenţe prin următoarele niveluri de performanţă :
ITEM 1 ( I 1 )
Nota 1 - 5 Nota 6 – 8 Nota 9 - 10
foloseşte cu foloseşte fără foloseşte cu uşurinţă
dificultate elementele dificultate punctul , elementele de limbaj
de limbaj plastic cu linia şi forma ca plastic cu rol
rol constructiv / elemente de limbaj constructiv /
decorativ , utilizând o plastic cu rol decorativ , obţinând
paletă restrânsă de constructiv / configurări complexe,
configurări, îndrumat decorativ , fără a prin ordonări şi
de profesor obţine relaţii recontextualizări
complexe de
configurare a spaţiului
plastic

2.Elevul foloseşte mijloacele de expresie plastică ,

demonstrând stadiul de formare a acestei competenţe prin
următoarele niveluri de performanţă :

ITEM 2 ( I 2 )
Nota 1 - 5 Nota 6 – 8 Nota 9 - 10
foloseşte cu foloseşte fără foloseşte cu uşurinţă
dificultate mijloacele dificultate ritmul, ritmul, repetiţia,
de expresie repetiţia, alternanţa, alternanţa, motivul
plastică , utilizând o motivul unic, ca unic, ca mijloace de
paletă restrânsă de mijloace de expresie expresie plastică ,
configurări, îndrumat plastică , fără a obţinând configurări
de profesor obţine relaţii complexe, prin
complexe de ordonări şi
configurare a spaţiului recontextualizări
plastic Obţine expresivităţi
ale punctului prin
repetare, densificare
sau rarefiere,
grupare , alternare,
ale liniei prin mişcare,
tensiune, contrast ,
ale culorii prin
evidenţierea unui
centru de interes /
centri de interes
compoziţional

3.Elevul foloseşte valoarea şi / sau culoarea ca elemente de

limbaj plastic, cu rol constructiv , demonstrând stadiul de formare
a acestei competenţe prin următoarele niveluri de performanţă :
ITEM 3 ( I 3 )
Nota 1 - 5 Nota 6 – 8 Nota 9 - 10
foloseşte cu foloseşte fără realizează cu
dificultate culoarea şi dificultate culoarea şi uşurinţă echilibrul
/sau valoarea ca / sau valoarea ca cromatic şi / sau
elemente de limbaj elemente de limbaj valoric, prin
plastic , utilizând un plastic , fără a obţine obţinerea unei
număr redus de trepte relaţii complexe de armonii cromatice .
valorice şi /sau configurare prin Foloseşte un număr
cromatice . utilizarea unor mare de trepte
Raporturile cromatice/ contraste sau game valorice ,
valorice sunt cromatice configurează spaţiul
dizarmonice plastic prin utilizarea
unor game cromatice
compuse , game cu
două sau trei perechi
de complementare

4.Elevul obţine expresivităţi ale spaţiului plastic ,

demonstrând stadiul de formare a acestei competenţe prin
următoarele niveluri de performanţă :

ITEM 4 ( I 4 )
Nota 1 - 5 Nota 6 – 8 Nota 9 - 10
foloseşte în mod configurează elaborează
inexpresiv elementele echilibrat spaţiul elementele de limbaj
plastice cu rol compoziţional, fără a plastic şi mijloacele
constructiv, nu se obţine expresivităţi de expresie,
foloseşte de stilizare ale imaginii. preocupându- se de
ca element specific Dovedeşte un nivel evidenţierea raportului
compoziţiei mediu de exprimare conţinut – formă.
decorative, preluând artistică Dovedeşte un înalt
în mod neselectiv nivel de exprimare
datele oferite de artistică , observând
natură. Dovedeşte un caracteristicile artei
nivel redus de decorative,
exprimare artistică identificând
elementele specifice
stilurilor şi tehnicilor
studiate, realizând o
selecţie a conţinutului
informaţional- vizual

5.Elevul obţine performanţe de ordin tehnic folosind

instrumente, tehnici şi materialele de lucru , demonstrând
stadiul de formare a acestei competenţe prin următoarele niveluri
de performanţă :
ITEM 5 ( I 5 )
Nota 1 - 5 Nota 6 – 8 Nota 9 - 10
nu finalizează finalizează parţial finalizează
compoziţia , nu este compoziţia, se compoziţia, este
capabil să folosească foloseşte în mod preocupat în
instrumentele de inadecvat de elaborarea echilibrată
lucru, tehnica şi tehnică , materiale şi a suprafeţei pe
materialele instrumente de lucru ansamblu şi detaliu ,
stăpâneşte tehnica şi
materialele de lucru,
dovedind măiestrie
tehnică

B. Exemplu de elaborare a criteriilor de notare – clasa a VIII-a

Obiectiv de referinţă :
1. Să reprezinte punctul , dreapta şi suprafaţa în spaţiu şi în epură , pe
cele trei plane de proiecţie :
Nota 5 Nota 6 -7 Nota 8 - 9 Nota 10
- să - să proiecteze - să reprezinte în - să execute cu
construiască pe cele trei perspectivă şi în exactitate şi acurateţe
un triedru de plane de epură , pe cele în perspectivă şi în
referinţă şi să proiecţie în trei plane de epură pe cele trei
identifice perspectivă un proiecţie o figură plane de proiecţie
fiecare dintre punct şi o bidimensională puncte , drepte , figuri
planurile dreaptă de şi / sau geometrice , corpuri
acestuia coordonate date tridimensională geometrice
- să identifice - să identifice - să analizeze - să identifice
coordonatele poziţia dreptei poziţia unor corpurile geometrice
unui punct dat faţă de cele trei corpuri când se dau
într-un spaţiu planuri de geometrice faţă coordonatele acestora
tridimensional proiecţie de cele trei plane pe planurile de
de proiecţie proiecţie

Obiectiv de referinţă :
2. Să organizeze un spaţiu decorativ , cu efect cinetic, pe baza unei
reţele :
Nota 5 Nota 6 -7 Nota 8 - 9 Nota 10
-să identifice în - să descifreze - să realizeze - să organizeze
natură şi pe pe imagini compoziţii original şi cu
imagini diferite tipuri decorative cu acurateţe un spaţiu
modificarea de reţele efect cinetic pe decorativ, cu efect
succesivă a unor - să realizeze baza unei reţele cinetic, pe baza unei
elemente din schiţe de -să sugereze reţele
spaţiu reţele cu un cromatic - să sugereze
- să realizeze algoritm de transformarea cromatic
schiţe cu reţele lucru şi să le spaţiului, folosind transformarea
de linii care să transpună în diferite mijloace spaţiului folosind
sugereze compoziţii de expresie mijloace de expresie
modificarea plastică adecvate
succesivă a (contrast , acord , - să analizeze şi să
spaţiului gradaţie) compare diferite
compoziţii decorative