Sarcina 1. Determinați prerogativele evaluării internaționale.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Perspectiva PISA pentru politicile educaţiei

Din cele 72 de ţări participante la PISA 2015, 35 de ţări sunt ţări OECD şi 37 de ţări sunt ţări
partenere. Domeniul principal al evaluării a fost Ştiinţe, domeniile secundare fiind Matematică şi
Citire/Lectură. Elevii au primit o broşură de test cu durata de două ore, dintr-un set de 30 de broşuri,
conţinând atât itemi vizând competenţele de Ştiinţe şi tehnologie, şi rezolvare de probleme în situaţii
autentice, probabil a fi întâlnite în viaţa adultă, cât şi itemi de Citire/Lectură şi de Matematică. Sarcinile
de lucru pornesc de la o varietate de stimuli: texte non-literare, grafice, diagrame, hărţi, imagini,
reprezentări schematice etc. De asemenea, elevii au primit şi un chestionar de mediu socio-educaţional, cu
durata de 45 de minute.

Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (Programme for International Student

Assessment – OECD / PISA) este o evaluare standardizată internaţional, iniţiată şi proiectată împreună de
către toate ţările membre OECD la care s-au adăugat ulterior un număr de ţări partenere, non-membre, cu
scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii de 15 ani să facă faţă provocărilor societăţii
cunoaşterii, vieţii active sau vieţii educaţionale, fie că se vor confrunta curând cu piaţa muncii, fie că îşi
vor continua studiile.

În cadrul PISA sunt investigate deprinderile de bază din trei mari domenii: Citire / Lectură,
Matematică şi Știinţe (engl. reading literacy, mathematical literacy şi scientific literacy), aşa numitele
alfabetizări la citire / lectură, la matematică şi la ştiinţe. Domeniile de evaluat sunt definite în următorii
termeni: conţinutul sau structura cunoştinţelor pe care elevii trebuie să le dobândească în fiecare domeniu;
procesele necesar a fi performate; contextele în care sunt aplicate cunoştinţele şi competenţele vizate.
Pentru fiecare domeniu se construieşte câte o scală continuă pe care sunt reprezentate prin scoruri atât
nivelurile individuale de performanţă, cât şi distribuţia performanţelor populaţiei testate. Important este
faptul că nu există un singur scor-limită care să diferenţieze între cei “alfabetizaţi funcţional” şi cei
“nealfabetizaţi”, ci performanţele celor testaţi sunt definite prin serii succesive de grade de
stăpânire a domeniului respectiv. Complementar domeniului cunoaşterii testat cu precădere în fiecare
ciclu de evaluare, au fost culese şi informaţii privind atitudinile şi abordarea, de către elevi, a învăţării ca
proces.

Metodele
- Sunt utilizate teste scrise, cu o durată de testare totală de două ore pentru fiecare elev.
- Itemii sunt o combinaţie de itemi complecşi cu alegere multiplă şi de sarcini de evaluare
solicitând elevului să-şi construiască propriile răspunsuri. Itemii sunt organizaţi în grupuri
(engl.clustere) pe baza unor stimuli foarte diverşi (texte, diagrame, grafice, hărţi etc.)
descriind o situaţie plauzibil a exista în viaţă reală.
- Diferiţi elevi, răspunzând unor combinaţii diferite de itemi din cele trei domenii, acoperă
timpul total de testare de aproximativ 390 de minute, necesar pentru demonstrarea
validităţii şi fidelităţii itemilor.
- Elevii răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de 30-40 de
minute, oferind informaţii despre mediul şcolar şi despre familiile lor în relaţie cu şcoala.

1
 - Directorii şcolilor din care provin elevii răspund unui chestionar cu durata de aproximativ
30 de minute investigând caracteristicile esenţiale ale ethosului şcolilor lor.
Alfabetizarea la Citire / Lectură este definită cu prioritate în termenii abilităţii elevilor de a
înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textului scris pentru a-şi atinge propriile scopuri (de
cunoaştere, de comunicare, de studiu, de loisir etc.). Aceste aspecte ale alfabetizării au fost deja abordate
în studii comparative anterioare precum International Adult Literacy Survey (IALS), dar sunt aprofundate
în PISA prin introducerea unui element activ – capacitatea nu numai de a înţelege un text, dar şi de a
reflecta asupra lui, construind înțelegerea pe baza experienţelor anterioare şi a gândirii individuale.
Alfabetizarea la Citire / Lectură este evaluată în relaţie cu următoarele elemente:
 Formatul textului: în mod tradiţional sarcinile de evaluare a citirii sunt construite pe baza textelor
continui sau a textului în proză organizat în fraze şi paragrafe. PISA intrioduce în plus textul non-
continuu care prezintă informaţia într-o altă manieră, de exemplu sub formă de liste, formulare,
grafice sau diagrame. Se face distincţia, de asemenea, între o gamă largă de forme ale prozei,
precum naraţiunea, expunerea şi argumentarea. Aceste distincţii se bazează pe principiul că
viitorii adulţi vor întâlni o gamă largă de materiale scrise în activităţile legate de muncă şi de
carieră (de ex. formulare, reclame, cereri-tip etc.) şi nu mai este suficient ca aceştia să fie capabili
să citească un număr limitat de tipuri de text întâlnite în mod obişnuit pe parcursul şcolarităţii.
 Procedeele de lectură (aspecte): elevii nu sunt evaluaţi cu privire la aspectele elementare ale
citirii, întrucât se presupune că, la vârsta de 15 ani, aceste aspecte au fost deja dobândite. Se
aşteaptă ca elevii să-şi demonstreze abilităţile de regăsire a informaţiei, de formulare a înţelegerii
largi, cuprinzătoare a textului, de interpretare a acestuia, de reflectare asupra conţinutului, asupra
formei şi asupra caracteristicilor acestuia.
 Situaţiile: acestea sunt definite prin identificarea caracterului utilitar al textului. De exemplu,
romanul, scrisoarea personală sau biografia sunt scrise pentru utilizarea individuală, personală de
către oameni; documentele oficiale sau anunţurile sunt scrise pentru uzul public. Un manual de
utilizare sau un raport sunt scrise pentru uz ocupaţional; un manual şcolar sau un caiet de lucru al
elevului – pentru uz educaţional.

2
Sarcina 2. Realizați corespondența.

Acțiunea evaluativă ca element component ale activității didactice implică utilizarea

instrumentelor de realizare a acestora.

Strategii de evaluare  reprezintă elementul component de bază al

instrumentelor de evaluare, este o întrebare, o
sarcină de lucru cu caracter teoretic și/ sau practic și
rezolvă un obiectiv de evaluare.

Metodele de evaluare  sunt grupaje de itemi proiectate, administrate/

comunicate și corectate de către profesor, ele sunt
stabilite în funcție de conținuturile de învățat și de
obiectivele propuse.

Tehnicile de evaluare  reprezintă forme concrete pe care le îmbracă

metodele, modalităților concrete prin care se
declanșează obținerea de răspunsuri (tehnica
răspunsului la alegere, tehnica textului lacunar).
Probele de evaluare/  sunt căi, instrumente, modalități de acțiune, prin
instrumente de evaluare intermediul cărora evaluatorul obține informații în
legătură cu randamentul școlar al elevilor, cu
performanțele acestora.
Itemul pedagogic  reprezintă maniere operaționale de stabilire a:
- formelor și tipurilor de evaluare;
- metodelor, tehnicilor și probelor de evaluare a
randamentului școlar;
- descriptorilor de performanță, baremelor,
sistemelor de notare.

Sarcina 4. Corectați greșelile.

Categoria de metode de evaluare Tipuri

- Evaluare orală
Metode de evaluare tradiționale - Evaluare scrisă
- Evaluare practică
- Autoevaluarea
- Observarea sistematică a activității și comportamentului
Metode de evaluare elevului
alternative/complementare - Investigația
- Proiectul
- Portofoliul
- Hărțile conceptuale
- Interviu etc.

3
Sarcina 5. Completați.

I. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3

Propuneți un item Itemi Schema

pentru de Sarcini
următoarele cuantifica ameliorative
obiective de re
evaluare:
1 Să realizeze acordul
. corect dintre predicat
și subiect

2 Să integreze cuvintele
. noi în enunțuri
proprii, ținând seama
de înțelesurile
analizate

3 Să identifice partea de
. propoziție (subiectul)

4
Sarcina de învățare 6.

Domeniile cognitive Itemi

Cunoaștere și înțelegere  Identifică în text 3 perechi de antonime.Scrie
pe spațiul rezervat.
 Explică într-un enunţ semnificaţia contextuală
Aplicare a cuvântului subliniat.
 Prezintă trei sensuri cunoscute ale cuvântului
A.
Răspunde, în câte un enunţ, la întrebările
Integrare privind sensul expresiilor frazeologice date.
5
  Demonstrează, în 3 contexte potrivite,
polisemia unui cuvânt.
 Ilustrează în enunţuri relevante diferenţa de
sens dintre omonimele A şi B.
 Explică, într-un enunţ, diferenţa de sens dintre
verbul A şi locuţiunea verbală B.
 Argumentează, în text de 8-10 rânduri,
necesitatea cunoaşterii şi utilizării expresiilor
frazeologice în comunicarea orală.
 Scrie un text, în limita de 8-10 rânduri,
dezvoltând ideea proverbului dat.
RAPORTUL DE ANALIZĂ A REZULTATELOR PROBEI DE EVALUARE.

Instituția: Clasa:
Data: Disciplina:
Total elevi: Prezenți: Absenți:
Nr Nume, Prenume Punctaj Itemii P
. total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
d/o
1. Maria
2. Ion
3. Mihai
4. Daniela

6
 Rezultatele pe itemi:
Nr.item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevilor care au rezolvat corect
Nr. elevilor care au rezolvat parțial corect
Nr. elevilor care au rezolvat incorect

Cadru didactic:______________________________

Nr. Punctaj Elevii după catalog

Item maxim 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1. 2 2 2 2 1 2 0 2 2 1 2 1 1 2 2 1
2. 8 8 7 8 6 5 6 7 8 6 8 7 8 6 8 8
3. 8 8 8 8 4 8 4 8 8 7 7 5 8 2 8 8
4. 8 8 7 8 3 7 5 6 8 6 8 6 8 6 8 7
5. 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2
6. 8 8 5 8 4 8 3 8 8 4 7 6 8 8 8 8
7. 7 3 2 4 2 3 1 4 5 1 4 3 5 7 6 6

Indice de dificultate:
_________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Sarcina7. Operaționalizați procesul de evaluare răspunzînd la următoarele întrebări:

Ce evaluăm?

Cui folosește evaluarea?

Pe cine evaluăm?

Când evaluăm?

Cum evaluăm?

De ce evaluăm?

Sarcina de învățare 8.Completați tabelul comparativ:

7
 Criterii Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare sumativă

Modul în care se
integrează în defășurarea
procesul didactic

Scopul urmărit

Principiul temporalității

Obiectul evaluării

Funcții

Modalități de realizare

Avantajele

Dezavantajele