Ministerul educatiei, culturii si cercetarii a Republicii Moldova

Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice

Facultatea Arte Plastice
Catedra: Design Interior

Referat
Lecția ca forma de baza a organizării procesului de invatamint. Tipuri fundamentale de
lecții.

A executat: Vieru Valentina

Coordonator: Comendant Tatiana

Chisinau, 2020
 Cuprins
1. Introducere
 Obiectivele temei abordate
 Sensul, importanța și delimitarea problemei
2. Cuprinsul
 Caracteristica generală a subiectului abordat
 Particularitățile specifice
 Acțiuni psihopedagogice de intervenție și asistență
3. Concluzia
 Rezumarea rezultatelor
 Evidențierea particularităților specifice
 Comentariu personal despre rezultatul cercetării
4. Bibliografia

2
 Conceptul de definire a curriculumului presupune depășirea cadrului stabilit de
etimologia cuvântului „rădăcină”, care înseamnă în greacă: citește cu voce tare, ascultă,
citește, medită. Perspectiva curriculară poziționează această „activitate a elevilor sub
îndrumarea profesorului” (dicționar pedagogic) ca fiind nivelul de relație profesor-elev.Pe
de o parte, subliniază necesitatea ca profesorii să „citească conținutul de bază”, iar pe de
altă parte, subliniază posibilitatea formării. Sex. Înainte de începerea cursului și ca efect al
cursului, studenții pot „medita eficient”

Abordarea pedagogică tradițională construiește o schemă de clasificare a tipurilor și

variantelor de curriculum la nivelul anumitor formule. Aceste formule fragmentează
structura generală a activităților de evaluare a predării, inclusiv forma de grupare și
organizare a relevanței profesor-elev într-un sens pozitiv. ,personal.

-Cursuri de comunicare (cu următoarele variante: Curs de descoperire inductivă, Curs de

descoperire deductivă, Curs introductiv, Curs, Seminar de curs, Curs discutabil, Curs
dezbatere, Curs de absorbție a noilor cunoștințe prin activități în grupuri mici, conform
îndrumărilor prestabilite Cursuri de comunicare, care sunt conduse de activități
independente ale profesorilor: cursuri conduse de activități independente ale elevilor)

-Cursuri de pregătire a abilităților și abilităților / cursuri de lucru independent (cu

următoarele variante: cursuri bazate pe exerciții aplicate, cursuri bazate pe munca
independentă realizată pe un text prestabilit, cursuri practice în ateliere / grupuri școlare,
cursuri bazate pe munca independentă în foaia de lucru Cu ajutorul cursurilor bazate pe
munca independentă finalizată în laboratoare, cursuri creative)

-Cursuri de inducție și sistematizare / reparații și fuziuni (cu următoarele variante:

cursuri de inducție cu ajutorul programării textelor, cursuri de inducție și sistematizare cu
ajutorul foilor de lucru, cursuri de inducție și sistematizare bazate pe rapoarte, cursuri
cuprinzătoare.

-Cursuri de verificare și evaluare / control și evaluare (cu următoarele variante: cursuri

de verificare prin chestionare orale, cursuri de verificare pe teme scrise, cursuri de
verificare și evaluare prin muncă efectivă, cursuri de verificare și evaluare folosind teste
Cursul își propune să analizeze produsele activității studenților / lucrările scrise, lucrările
practice, rezultatele examinării patologice aplicate etc.

3
 Această clasificare poate fi realizată prin legarea curriculumului de obiectivele
didactice ale dimensiunilor teleologice și axiologice care reflectă scopul macrostructurii și
capacitatea și performanța.

Standardele de competență permit priorități metodologice evidente. În ultimul caz,

la nivelul valorilor cognitive obținute în această lecție, aceste valori nu sunt excluse, ci
dimpotrivă, premisa este că există unele repere sociale emoționale și psihomotorii active.

a) Criteriul competentei vizate prioritar in cadrul unor secvente didactice mai extinse (an
de studiu, modul de studiu, capitol) permite avansarea urmatoarelor tipuri de lectie:

- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de achizitionare a cunostintelor,

- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de intelegere a cunostintelor a-

chizitionate anterior;

- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de aplicare a cunostintelor a-chizitionate

si interpretate anterior;

- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de analiza-sinteza a cunostintelor

achizitionate, interpretate si aplicate anterior,

- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de evaluare critica a cunostintelor

achizitionate, interpretate, aplicate si analizate-sintetizate. anterior.

b) Criteriul performantei vizate prioritar in cadrul unor secvente didactice mai restranse
(capitol, subcapitol) permite avansarea urmatoarelor tipuri de lectie:

- lectie care vizeaza prioritar stapanirea materiei,

- lectie care vizeaza prioritar realizarea unor transferuri operationale.

- lectie care vizeaza prioritar realizarea unor produse care exprima personalitatea elevului;

- lectie care vizeaza prioritar dobandirea unor cunostinte si capacitati:

- lectie care vizeaza prioritar dobandirea unor strategii cognitive;

4
 În această acceptare, un plan de activitate didactică eficient utilizează „evenimente”
ca reper pentru a interveni la nivelul cursurilor mixte / combinate pentru a se adapta la
orice tip sau variație de cursuri practicate în mediul școlar: organizarea / atenția clasei
Încurajați elevii; actualizați elementele învățate anterior; pregătiți elevii să absoarbă noi
cunoștințe, noi abilități etc; Predați învățarea pentru a evalua valorificarea circuitelor de
conexiune inversă externe și interne, care este esențială pentru autoreglarea activităților de
predare pe tot parcursul procesului de dezvoltare.

De fapt, structura modelului indică strategia de management al școlii, care ghidează

activitățile procesului educațional cu cel mai bun sistem inovator, ceea ce înseamnă la
nivelul continuității dintre cele mai elementare cercetări didactice.

Tipuri fundamentale de lecții

A. Lecţia de comunicare – însuşire de cunoştinţe
Caracteristică: predomină obiectivele de cunoaştere şi de înţelegere.
Etapele lecţiei:
- pregătirea clasei pentru activitate;
- verificarea temei efectuate acasă ( calitativ şi cantitativ);
- recapitularea lecţiei anterioare;
- discuţie pregătitoare pentru sensibilizarea elevilor faţă de conţinutul care
urmează să fie predat;
- comunicarea obiectivelor în formă accesibilă;
- transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe;
- fixarea şi consolidarea conţinuturilor predate;
- explicaţii pentru continuarea învăţării

B. Lecţia de recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor

Caracteristică: predomină obiectivele de analiză, sinteză, creaţie.
Etapele lecţiei:
- precizarea materialului de recapitulat, în idei esenţiale, sub forma unui
plan da recapitulare;
- recapitularea conţinutului, alcătuirea unei scheme cuprinzând datele
esenţiale;
- explicaţii suplimentare pentru completarea sau clarificarea unor elemente
insuficient înţelese;
- efectuarea de către elev a unor lucrări care implică aplicarea cunoştinţelor
recapitulate (rezolvarea de exerciţii, analize etc.);

5
- explicaţii şi indicaţii privind continuarea activităţii de învăţare sau de
efectuare a temelor.

C. Lecţia pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor

Caracteristică: predomină obiectivele de aplicare, de rezolvare.

Etapele lecţiei:
- explicarea scopului activităţilor ce urmează să fie realizate;
- recapitularea şi reactualizarea cunoştinţelor care urmează să fie folosite în
efectuarea lucrării;
- descrierea fazelor (etapelor) lucrării;
- demonstrarea modului în care urmează să fie realizată lucrarea, sau
prezentarea unui model;
- efectuarea lucrării de către elevi, sub îndrumarea învăţătorului;
- analiza modului de realizare a lucrării, aprecierea lucrărilor; acolo unde
este nevoie, se va reface lucrarea.

D. Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare

Caracteristică: predomină obiectivele de verificare şi apreciere.
Etapele lecţiei:
- stabilirea conţinutului care urmează să fie verificat; cu precizarea
elementelor esenţiale; tematica va fi cunoscută de elevi;
- verificarea cunoştinţelor elevilor, în mod oral sau scris;
- aprecierea rezultatelor, cu semnalarea greşelilor caracteristice, sau a
omisiunilor;
- explicaţii pentru corectarea greşelilor sau pentru completarea omisiunilor.

E. Lecţia mixtă sau combinată

Caracteristică: sunt combinate toate categoriile de obiective prezentate anterior.
Etapele lecţiei:
- organizarea clasei;
- verificarea învăţării şi a organizării temei din lecţia anterioară;
- reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut;
- prezentarea obiectivelor;
- comunicarea noilor cunoştinţe şi dirijarea învăţării;
- aplicarea, învăţarea, consolidarea cunoştinţelor prin exerciţii;
- precizarea şi explicarea temei pentru acasa.

6
 Modelul indicativ al proiectului curricular (aplicabil altor niveluri de activitate
didactică care pot fi atinse în mediul școlar)

1. Tema lectiei (a grupului de lectii, a subcapitolului, a capitolului)

2. Subiectul lectiei (titlul lectiei care va fi predata-invatata-evaluata)

3. Tipul lectiei (conform obiectivelor predominante/sarcinii didactice fundamentale)

4. Scopul lectiei (exprima sintetic obiectivele generale si specifice ale grupului de lectii,
subcapitolului, capitolului/ si tipul lectiei, sarcina didactica fundamentala)

5. Obiectivele operationale/concrete (deduse din scopul lectiei si din obiectivele specifice

stabilite la nivelul programei scolare) - schema de elaborare: actiunile elevului
(observabile, evaluabile) - resursele necesare (continut-metodologie-conditii de
instruire:inteme-exteme) - modalitatile de evaluare (pe parcursul activitatii -la sfarsitul
activitatii)

6. Continutul de predat-invatat-evaluat (corespunzator obiectivelor specifice-

concrete/operationale)

7. Metodologia de predare-invatare-evaluare (stabilita in concordanta cu obiectivele

pedagogice concrete/operationale) inciude:

- intrebarile: tip exercitiu, tip problema; tip situatn-problema

- sarcinile didactice, fiindamentale-operationale, de predare-invatare-evaluare

- deschiderile metodologice (procedee, metode, strategii de predare-invafare- evaluare

- mijloacele de invatamant (disponibilizate/disponibilizabile)

8.  Scenariul didactic:

- evenimentele didactice/corespunzator tipului de lectie

- reactualizarea unor cunostinte, capacitati, strategii cognitive

- prezentarea/crearea unor probleme, situatii-problema

- dirijarea invatarii prin strategii de: comunicare-invatare; cercetare-invatare; actiune-

invatare; programare-in-vatare (instruire programata, instruire asistata pe calculator)

7
- evaluarea solutiilor adoptate pentru rezolvarea problemelor, pentru rezolvarea situatiilor-
problema

- fixarea solutiilor/raspunsurilor prin aprofundare in conditii de interpretare, aplicare,

analiza-sinteza, evaluare critica

- stabilirea temelor pentru acasa (generale - individualizate; recomandari metodologice,

bibliografice).

 9. Concluzii:

- evaluarea globala/caracterizare generala

- decizii cu valoare de diagnoza-prognoza: note scolare, aprecieri, observatii, caracterizari

etc.

- stabilirea liniei/liniilor de perspectiva.

Tabelul următor conține principalele moduri de a cupla aceste activități

organizaționale la nivel de curs, iar glosarul explică câțiva termeni care sunt strâns legați
de subiect, astfel încât formularea să fie cât mai exactă în timp ce surprinde activitățile
cadrului. Profesorii și elevii să evidențieze diferențele și individualizarea sarcinilor pentru
a atinge obiectivele operaționale ale cursului.

8
Modalităţi de Modalităţi de Modalităţi de dirijare a
repartizare a sarcinii participare a elevilor Activităţii

Frontală Colectivă Dirijat

Independent

Pe grupe Dirijat

Independent

Individuală Dirijat

Independent

Diferenţiată Pe grupe Dirijat

Independent

Individuală Dirijat

Independent

Bibliografie:

1. Cerghit Ioan (coordonator), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

2. Oprea Olga, Tehnologia instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

9
1979.

3. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

10