Mihai Eminescu

Scoala trebuie sa pregateasca elevii pentru viata, pentru a lupta cu greutatile ei. Copii sa posede
cunostinte autentice, sa se dezvolte capacitatile intelectuale, sa invete pe copii sa judece de sine
statator.Scoala trebuie sa cultive nobile sentimente cetatenesti si patriotice.

Crezul social al poetului era ridicarea nivelului de cultura al poporului prin scoalaю

Sustinea pedagogia moderna. TRebuie pedagogi pregatiti metodic. Sau daca nu sunt trebuie sa vina
pedagogi mari, adica din institutii superioare.

Educatia e cultura caracterului, cultura e educatia mintii.Educatia are a cultiva inima si moravurile,
cultura are a educa mintea

Scopul scolii este formarea unui om intelligent si de buna credinta, integru, instruit, bine educat, patruns
de convingeri si sentimente patriotice.

Cerintele didactice ale inspectorului scolar:

1. Insusirea constienta a cunostintelor

2. In procesul de instruire sa se dezvolte gandirea independent a copilului si individualitatea
elevului
3. Cunostintele sa fie autentice, reale, sigure
4. Insusirea cunostintelor in dependent de varsta
5. Trecere la invatamant intuitive (in baza sensaziilor)
6. Trainicia cunostintelor capatate in scoala (formarea deprinderilor, a gandirii logice, a limbajului,
trebuie sa fie unitate dintre gandire-limbaj-idee)
7. Limba maternal baza tuturor cunostintelor

Recomandari metodice de predare

1. Matematice – prin metoda demonstrative

2. Predarea geografiei- sa se predea prin metoda intuitive
3. Predarea istoriei- predarea in mod genetic (o stare s-a dezvoltat in alta stare)

Problema manualelor scolare. Pleda pentru predarea manualelor

Problema pregatirii invatatorilor

Era impotriva pedepselor corporale.

Dezvoltarea invatamantului in Basarabia in a doua jum a sec XIX si

inceputul sec XX
Invatamantul primar mediu superior

Lupta pentru invatamantul national

Onisifor Ghibu eminent pedagog si om de cultura

1864-regulamentul scolilor elementare pentru popor

Au fost deschise scoli primare intretinute de stat sau de comunitati, sau profi. Particulari.

Se preda dupa manualelel laice. Obiectul de baza insa ramanea religia. Faceau putina aritmetica,
cantarea religioasa. Predarea in limba rusa. Taranii nu erau primiti, doar populatia emigrant. Erau
deschise 25 de scoli pentru tarani din banii obstii taranesti.

Scolile primare judetene. Studierea era de 3 ani. Studiau copii de negustori, meseriasi. Dup ace absolveai
scoala judeteana primara nu puteai merge la liceu.

Scoli cu doua clase pentru popor 5-6 ani pentru tarani instariti, mestesugari. SE preda geometria
practica, algebra, botanica, zoologia, stiinte ale naturii, anatomia, desenul. Dupa scoala primara aveai
dreptul la niste cursuri de pedagogie, contabilitatem desen tehnic. Scoli orasenesti.

1905-1906-un plan de introducere a invatamantului primar general.

Invatamantul obligator-1937

Creste numarul de scoli primare

1912- apar scoli elimentare superioare cu 4 clase, pentru baieti, fete si mixte.Ca sa devii elev a aceste
scoli trebuia sa absolvesti o scoala primara. Absolventii deja continuau studiile in scolile normale,
tehnice.

Peste 80 % din cheltuielie de intretinere a sistemului de invatamant primar erau pe umerii Obstii
Taranesti

Invatamantul mediu. Dupa anii 60 reforma cuprinde si scoala medie. S-au stability 3 tipuri de licee:
Clasice- se predau latina si elena, reale- frara predarea limbilor vechi, semiclasice- cu predarea limbii
latine.

Din 1866-limba romana si germana se reda facultative.

1871- a fost deschis gimnaziu de baieti din Chisinau. A doua institutie de invatamant mediu.

Dupa asta apar alte gimnazii

1879-1780- se deschid Gimnazii la Akkerman si Ismail.

1874- gimnaziile sunt reorganizate in licee a cate 6 clase

1906- liceu la Balti si Soroca

1910-Chisiau

1911-Hotin

Toate institutii medii deserveau populatia nemoldoveneasca.

Invatamant professional-

1880-deschidere in fiecare judet cate o clasa de meserii pe langa scolile orasenesti.

Meserii- tamplari, lacatusi, olari, cizmari etc. Veneau sa invete taranii nevoiasi de la oras, dar care au
terminat macar 1 clasa primara si cunosteau limba rusa. Functionau in cadrul a 65 de scoli orasenesti.

1872-pe langa spitalul gevernial de zemstva se deschide o scoala de felcer si de moasa cu durata de 3
ani. Practica de spital. Elevii oraseni care posedau limba rusa. Putini le absolveau.

Invatamantul agricol. 18890-iau fiinta 3 scoli agricole. La Cocorozeni-Orhei, Purcari-Akkerman, Grinauti-

Soroca. Durata studiilor era de 4 ani.
Invatamantul commercial-la sfarsitul sec. XIX se deschide o scoala comerciala de 3 clase. Organizata la
1906. Absolventii luau titlu de candidat in comert

La necesitatea cresterii spirituale se deschid o scoala de desen si una de muzica la incep. Sec. XX.

510 specialisti erau pregatiti timp de 30 de ani- invatamant foarte slab dezvoltat.

Lupta pentru scoala nationala in Basarabia

1864 se ridica si fetele bisericesti cand limvba romana este izgonita din scoli si din biserica. Cartile
religioase romanesti sunt arse si multe lacse sfinte sunt inchise.

In Basarabia erau interzise ziarele si publicatiile in limba romana.

Creearea cercurilor clandestine de studierea a istoriei si culturii romanesti. Erau deschise mici biblioteci
cu carti in romana.

Este infiintata Societatea culturala moldoveneasca 1905 in timpul primii revolutii burgheze ruse care
cere predarea in limba romana. Incepe retiparirea ziarului Basarabia. Activeaza acest ziar un an de zile.
Dupa revolutie sediul ziarului a fost devastat iar infiintatorii erau deportati.

Elevii seminaristi au declarant greva. Innaintau 3 cerinte:

1. Limba romana ca disciplina obligatorii macar in clasele superioare

2. Ofocierea serviciului bisericesc in romana
3. Studierea istoriei Romaniei in Basarabia.

Al doilea moment important este dupa a doua greva socialista democrata in Imp rus din 1917.
Renasterea statalitatii.

La Congresul invatatorilor 25-26 mai 1917 au fost abordate mai multe problem:

1. Problema grafiei (grafia latina, au insistat protii).

2. Pregatire cadrelor didactiec
3. Organizare invatamantului in satele de peste Nistru
4. Activitatile extrascolare a invatatorilor
5. Problema invatamantului religios

2 decembrie 1917- Sfatul Tarii proclama Basarbia Republica Democrata Moldoveneasca in cadrul unei
federatii de state libere.

1918- Rebublica se declara independent de Rusia.

27 martie 1918-Unirea Basarabiei cu Romania. Predare limbii nationale in scoli dar lipsa

Onisifor Ghibu nascut in Transilvania in judetul Sibiu intr-o familie de agricultori. Absolveste scoala
natala din sat apoi liceul maghiar din Sibiu apoi gimnaziul romanesc din Brasov si intra la seminarul
teologic din Sibiu. Incepe acolo activitatea lui pedagogica stiintifica. Publica prima lucrare a sa cu
continut teologic.

1905-1906- Universitatea din Bucuresti. Face cursuri de istorie si filosofie, pleaca la Budapesta si se
ocupupa de filologie. Coloboreaza la ziarul Lupta. Pleaca la Jena, la Strasbourg face studio adanci a
filosofiei, filologiei, pedagogiei si sustine doctoratul, care abordeaza problema bilingvizmului in scoala.
Fuge din Transilvania in timpul primului razboimondial in Bucuresti apoi se aseaza la Iasi. Apoi trece la
Chisinau, participa la Congresul invatatorilor. Pune temelia scolii nationalee in Basarabia.
Fondatorul partidului National Moldovenesc.

Fondeaza societatea Profesorilor si Invatatorilor moldoveni

Director al cursurilor de invatatori moldoveni la Chisinau si Soroca

Fondator si Redactor al revistei Scoala moldoveneasca.

Dupa Marea Unire se intoarce in Transilvania si se ocupa de invatamantul de acolo, dar vine in repetate
randuri la Chisinau.

El este autorul a peste 100 de lucrari publicate in volum. 1500 de articole.

La temelia conceptiei sale pedagogice este conceptual scolii nationale (educarea copiilor prin valorile
nationale).

Mecanismul invatatmantului national:

1. Limba maternal
2. Istoria nationala
3. Patrimonial spiritual local

El opta pentru perfectionarea activitatii invatatorilor.