Tipuri fundamentale de lectii

Invatarea nu este un act spontan si nu se realizeaza dintr-o data, ea avand un caracter procesual si
implicand parcurgerea mai multor etape. Astfel, invatarea completa si temeinica, in cadrul
activitatii scolare, se realizeaza prin intermediul mai multor procese: de comunicare si insusire a
cunostintelor, de recapitularizare si sistematizare, de formare a priceperilor si deprinderilor, de
evaluare a rezultatelor scolare.

Din punct de vedere al structurii lectiilor, acestea pot fi grupate in: lectii de comunicare/insusire
a unor noi cunostinte, lectii pentru formarea priceperilor si deprinderilor, lectii de
recapitularizare si sistematizare a cunostintelor, lectii de verificare si apreciere a rezultatelor
scolare.

Pentru intelegerea si utilizarea eficienta in practica scolara a tipologiei stabilite, trebuie

mentionat ca structura fiecarui tip de lectie prezinta o mare varietate, in functie de numeroase
variabile: nivelul de scolaritate, continutul, specificul disciplinei de invatamant, conditiile
concrete in care se desfasoara, particularitatile clasei de elevi.

1. Lectia de comunicare/insusire a unor noi cunostinte – adopta structura unei lectii

“combinate” sau “mixte”, in care se realizeaza multiple tipuri de activitati. Formele de
activitate realizate in acest tip de lectie constau in:
- Pregatirea clasei pentru activitate;
- Verificarea temei efectuate acasa;
- Recapitularea lectiei precedente;
- Discutie introductiva pentru sensibilizarea elevilor fata de noul continut;
- Comunicarea obiectivelor lectiei;
- Fixarea si consolidarea continuturilor predate;
- Explicatii noi pentru continuarea invatarii acasa si pentru efectuarea temelor.

Lectiile de comunicare dobandesc si caracterul de “lectii introductive”, fiind menite sa ofere o

privire de ansamblu asupra materiei ce urmeaza sa fie predate.

2. Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostintelor:

Activitatile de consolidare si sistematizare se efectueaza sin aproape toate tipurile de lectii, iar pe
langa aceste repetari curente se organizeaza lectii speciale de recapitulare si sistematizare pentru
intelegerea continutului unei discipline de invatamant. In general, recapitularea si sistematizarea
cunostintelor de realizeaza in cadrul lectiilor de acest tip prin: dialog frontal cu clasa, activitatea
personala a elevilor, expunere de sinteza realizata de propunator. Structura lectiilor:

- Precizarea materiei supusa recapitularii;

 - Recapitularea continutului, realizarea unei scheme/sinteza, cuprinzand datele
esentiale;
- Explicatii suplimentare, pentru completarea lacunelor;
- Efectuarea de catre elevi a unor lucrari solicitand folosirea cunostintelor
recapitulate;
- Explicatii privind continuarea activitatii de invatare a elevilor acasa sau efectuarea
unor teme.
3. Lectia pentru formarea si consolidarea priceperilor si deprinderilor – lectiile de
acest tip se pot prezenta ca: “lectii de formare a unor deprinderi de munca intelectuala”-
rezolvarea de exercitii si probleme; “lectii de laborator” presupune formarea abilitatilor
de folosire a aparaturii; “lectii de activitate practica”, “lectii de formare a unor deprinderi
motrice”, “lectii-excursii”. Procesele proprii acestor tipuri de lectii constau in:
- Explicarea scopului activitatilor ce urmeaza sa fie realizate de elevi;
- Recapitularizarea si actualizarea cunostintelor;
- Descrierea fazelor lucrarii;
- Demonstrarea modului in care urmeaza sa fie efectuata lucrarea;
- Prezentarea unui model al lucrarii;
- Efectuarea propriu-zisa a lucrarii de catre elevi, sub indrumarea propunatorului;
- Analiza modului in care a fost efectuata lucrarea;
- Refacerea lucrarilor nereusite.
4. Lectia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare – aceste lectii se desfasoara in
functie de metodele prin care se realizeaza evaluarea pregatirii elevilor; orale,practice sau
scrise. Functia lor principala este sa cunoasca nivelul de pregatire al acestora, gradul in
care stapanesc material insusita pe parcursul mai multor lectii. Pentru a indeplini aceasta
functie este necesar sa se asigure:
- Stabilirea continutului thematic ce urmeaza sa fie verificat;
- Verificarea pregatirii elevilor;
- Explicatii suplimentare pentru completarea lacunelor si corectarea erorilor
savarsite de elevi.

Daca optiunea invatatorului pentru un tip de lectie este determinate de scopuri urmarite,
structura lectiei se realizeaza in functie de mai multe conditii: obiectivele urmarite, particularitati
de varsta ale elevilor, trasaturi caracteriale ale fiecarei discipline, natura continutului ce urmeaza
a fi predate. Analiza activitatilor intreprinse in lectii permite constatarea ca acestea pot fi
ordonate in doua categorii: activitati fecvent intalnite in toate tipurile de lectii(pregatirea clasei
pentru lectie, verificarea temelor, recapitularizarea cunostintelor, comunicarea obiectivelor,
explicarea temei pentru acasa) si activitati specific unor tipuri de lectii. Organizarea si
desfasurarea lectiilor se prezinta tot ca activitati cu dubla insusire in tehnica si creatie, in sensul
ca ele presupun cunoasterea de catre educator a modului de realizare eficienta a diferitelor tipuri
de activitati, a tehnicilor de lucru cu clasa.
 In didactica traditionala lectia era primita sub unghiul actiunii propunatorului, fapt ce a
dus la promovarea teoriei instruirii, insa didactica moderna atribuie actiunii de predare o
acceptiune mai cuprinzatoare, incluzand si alte mecanisme ce au loc in cadrul interactiunii dintre
propunator si elevi, cum ar fi activitatea de invatare a elevilor, tipul de relatie pedagogica
profesor-elev. In consecinta, lectia este privita nu numai ca actiune realizata de propunator, ci,
mai ales ca interactiune multiforma intre factorii umani angajati in aceasta activitate.