LICEUL TEORETIC GERMAN FRIEDRICH SCHILLER

ORADEA
W.Shakespeare 22, 410191-Oradea, BIHOR , tel./fax : 0359/439711
e-mail:lit_german_bh@yahoo.com
===================================================================

REFERAT
Comisia metodic Om i societate

Metode interactice de evaluare a

cunoStinTelor la geografie

Prof. PASCU LAURA ANDREEA

Octombrie, 2017

1
 CUPRINS

1. Introducere
2. Metode interactive de evaluare a cunotinelor la geografie
2.1 Portofoliul
2.2 Proiectul
2.3 Hrile conceptuale
2.4 Jurnalul reflexiv
2.5 Tehnica 3-2-1
2.6 Metoda R.A.I
3. Concluzii
4. Bibliografie

2
 1. Introducere
PREDARE NVARE EVALUARE

Cele trei procese de baza ale sistemului de invatamant sunt in continua interrelatie.
Predarea are un impact major asupra invatarii, ea este apreciata de catre evaluare pe baza
careia se iau masuri de ameliorare atat a primului cat si celui de-al doilea prces.
Pe cat de evidente sunt legaturile pe atat de evident este ca unui cadru didactic i se
impune o sincronizare a proceselor. In planul predarii invatarii exista in ultimii ani o
inclinatie spre activizare si responsabilizare si este natural ca efectele sa se resimta si pe
planul evaluarii sub forma unor metode si strategii moderne de evaluare.
Metodele alternative de evaluare raspund la doua cerinte: evaluarea rezultatelor este
intr-o mai stransa legatura cu instruirea realizandu-se deseori concomitent si ofera
utilizatorului posibilitatea sa cuprinda evolutia elevului pana la punctul in care este evaluat
desfasurandu-se pe o perioada mai lunga de timp.
Acestea desi sunt evident nu foarte eficiente in privinta gestionarii resurselor
temporale au avantajul ca implica activ elevul, micsoareaza puntea dintre el si cadrul didactic
si de cele mai multe ori o elimina complet pe cea dintre el si colegi; asigura punerea in
practica a cunostintelor asimilate si integrarea lor mai usoara in sistemele mentale deja
existente; poate fi urmarit progresul si regresul unui elev in invatare in cadrul aceleiasi probe
de evaluare; descurajeaza practicile de speculare dezvoltate de catre elevi ca mecanisme de
aparare si reduc considerabil factorul stres.

2. Metode interactive de evaluare a cunotinelor la geografie

2.1 PORTOFOLIUL

Mai este denumit, pe buna dreptate, si cartea de vizita a elevului. El se refera la

totalitatea lucrarilor unui elev pe parcursul a un semestru sau an scolar. Este o metoda
flexibila, stimuleaza creativitatea, motivatia intrinseca, perseverenta si originalitatea.
La inceputul demersului educativ este necesara realizarea unui diagnostic de catre
profesor din care sa reiasa obiectivele si criteriile de evaluare, care trebuie aduse la cunostinta
elevilor.
Portofoliul cuprinde:
1. Lista de continuturi
2. Argument (care prezinta succint continutul si realizeaza o viziune de ansamblu asupra
lucrarii)
3. Obiectivele de autoperfectionare
4. Lucrarile
5. Schite, proiecte, experimente
6. Fotografii
7. Liste bibliografice
8. Viitoare obiective
9. Comentarii suplimentare si evaluari ale profesorului
10. Alte materiale
Exista mai multe tipuri de portofoliu in functie de care contimutul lui se poate
schimba:
a. Portofoliu de prezentare contine o selectie a celor mai importante lucrari

3
 b. Portofoliul de progres sau de lucru contine toate lucrarile
c. Portofoliul de evaluare cuprinde obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele
de rezultate
Evaluarea unui portofoliu incepe prin acea expunere a obiectivelor la inceputul
perioadei in care elevii vor realiza portofoliul. Este urmata de prezentarea portofoliului de
catre elev si de un interviu cu acesta vizand motivatia si obiectivele propuse. Evaluarea
portofoliului va fi supusa evaluarii efectelor pe care le-a avut realizarea unui astfel de material
asupra dezvoltarii copilului.

Avantajele intrebuintarii portofoliului ca metoda de evaluare:

portofoliul este un instrument de evaluare flexibil care se pliaza la specificul oricarei
discipline, oricarei clase, oricarei activitati si oricarui elev
permite aprecierea unor produse ale activitatii elevului care in mod normal nu pot fi
evaluate
implica mai activ elevul
dezvolta capacitatea de autoevaluare
reduce considerabil factorul stres asociat metodelor traditionale de evaluare
vizeaza evaluarea calitativa

Limitele portofoliului
este un mare consumator de timp
nu se poate aprecia conform unui barem strict lasand loc subiectivitatii
este mai greu de aplicat pentru grupuri mari de elevi

2.2 PROIECTUL

Aceasta metoda reprezinta o activitate de evaluare ampla. Proiectul incepe in clasa,

prin definirea si intelegerea sarcinii si se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau
saptamani. El se incheie tot n clasa, prin prezentarea n fata colegilor a unui raport asupra
rezultatelor obtinute i daca este cazul, a produsului realizat.
Proiectul cuprinde:
pagina de titlu
cuprinsul
introducerea
dezvoltarea elementelor de coninut

Prin proiect se vor evalua:

metodele de lucru
utilizarea corespunzatoare a bibliografiei
utilizarea corespunzatoare a materialelor i echipamentului
acuratetea tehnica
generalizarea problemei
organizarea ideilor si materialelor intr-un raport
calitatea prezentarii

Etapele realizarii proiectului:

stabilirea domeniului de interes

4
 stabilirea premiselor initiale cadru conceptual, metodologic, datele generale ale
anchetei
identificarea si selectarea resurselor materiale
precizarea elementelor de continut ale proiectului
Avantajele folosirii acestei metode:
ofer ansa de a analiza n ce msur elevul foloseste adecvat cunostintele,
instumentele, materialele disponibile n atingerea finalitatilor propuse
este o metoda alternativ de evaluare care scoate elevii si cadrul didactic din rutina
zilnica
pune elevii in situaia de a actiona si a rezolva sarcini in mod individual sau in grup,
autotestandu-si capacitatile cognitive, sociale si practice

Limitele proiectului sunt:

consumul mare de timp specific metodelor alternative
evaluarea propriu-zisa necesita multa atentie din partea profesorului, mai ales in cazul
proiectelor de grup, si uneori factorii subiectivi nu pot fi depasiti

2.3 HARTILE CONCEPTUALE

Harta
conceptuala

este un

cu graf cu
c
noduri trimiteri
legand perechi de
reprezentand avand
exprimand relatiile dintre
perechile de
concepte cuvinte de
legatura

Acestea sunt comparate cu oglinda procesului de gandire a elevului. Reprezinta un

mod diagramic de exprimare cu privire la anumite notiuni. Ele, si mai ales posibilitatea lor de
a se transforma, sunt martore a flexibilitatii sistemelor cognitive. Elevul prin procesul de
asimilare introduce un element nou intr-un sistem deja existent si prin acomodare
restructureaza intregul sistem pentru a integra noua notiune.
Modul de realizare a unei astfel de harti poate fi unul dirijat sau individual. Profesorul
poate astfel sa puna la dispozitia elevului conceptele intre care trebuie realizata o legatura sau
chiar aceste elemente din urma (legaturile).

Etapele construirii hartii conceptuale pornesc de la realizarea unei liste de concepte

cheie si a unui exemplu pentru fiecare dintre ele
I. Scrierea fiecarui concept cheie pe o foaie de hartie

5
 II. Se ierarhizeaza conceptele pe un poster: generale/abstracte particulare/concrete
III. Se rearanjeaza conceptele in asa fel incat sa decurga unul din altul fiind posibila si
imbogatirea listei cu alte concepte pe parcurs
IV. Se traseaza linii intre conceptele de la un nivel superior spre cele la un nivel inferior si
intre cele de la acelasi nivel
V. Pe liniile de interconectare se scrie un cuvant care sa explice relatia
VI. Se scriu exemple sub conceptele de care tin

Avantajele utilizarii hartilor conceptuale ca metoda alternativa de evaluare:

posibilitatea de a aprecia procesul invatarii si nu produsele acesteia cat si evidentul
avantaj de a observa unde s-au produs greseli
evaluarea sistemelor de cunostinte este mai facila
pot fi folosite pentru planificarea unei activitati in grup
se adreseaza memoriei logice
integreaza conceptele noi in sisteme deja cunoscute facilitand invatarea
sporesc aplicabilitatae conceptelor prin sistematizarea lor si prin evidentierea
interconexiunilor

Limitele hartilor conceptuale:

solicita timp mult si efort de concentrare a atentiei mare
nu se adreseaza decat elevilor capabili de un grad mare de abstractizare

2.4 JURNALUL REFLEXIV

Reprezinta insemnari ale elevului asupra propriului proces de invatare. Se adreseaza

metacognitivului introducand in evaluare ceva ce in predare si invatare s-a abordat de mult si
anume teoriile cognitiviste asupra celor trei procese de invatamant care ar trebui puse in
slujba dezvoltarii autonomiei elevului fata de profesor si a unei imagini de sine clare.
Spre deosebire de primele doua metode analizate aceasta pune accent foarte mult pe
latura afectiva si sociocomportamentala a celui care invata, o latura foarte rar cuprinsa in
evaluare. Jurnalul reflexiv urmareste de asemenea aspecte precum: autoreglarea invatarii,
controlarea actiunilor desfasurate asupra sarcinii de invatare si controlarea cunoasterii
obtinute

Avantajele intrebuintarii acestei metode de evaluare:

este o metoda deschisa si fexibila de evaluare care ajuta profesorul sa isi inteleaga
elevii dar cel mia important ajuta elevii sa se inteleaga pe ei insisi
elevului i se cere sa isi exprime o parere, este implicat activ in ceea ce face

Limitele jurnalului reflexiv

nu poate fi aplicat decat la clase mai mari, initiai deja in autocunoastere
necesita consum de timp mare si rigurozitate din partea elevilor

6
 2.5 TEHNICA 3 2 1

Este o tehnica folosita pentru evaluarea unei secvente a lectiei si pe scurt consta in
formularea a:
3 concepte cheie despre care au invatat
2 idei pe care ar vrea sa le aprofundeze
1 capacitate sau abilitate dobandita in urma activitatii

Se refera si ea la dezvoltarea capacitatilor metacognitive si are ca avantaj imediat

focalizarea atentiei elevului pe sarcina urmatoare. Este de asemenea o foarte buna modalitate
de autoevaluare. Un mare plus al acestei metode este ca se refera strict la ameliorare si
nicidecum la sanctionare fiind un instrument formativ excelent.

2.6 METODA R. A. I.

Abrevierea din titlu vine de la Raspunde Arunca Interogeaza iar metoda se

desfasoara astfel: la sfarsitul unei lectii profesorul evalueaza prin aruncarea unei mingii de la
un elev la altul. Cel care arunca mingea trebuie sa adreseze o intrebare celui care o prinde,
acesta din urma Raspunde Arunca si Interogeaza urmatorul coleg. Cine nu poate raspunde
la intrebare este scos din joc.
Avantajele vorbesc de la sine, este o metoda care implica activ elevii intr-o maniera
care contine si elemente de joc, are in vedere atat identificarea unor lacune dar si
reacltualizarea ideilor ancora si in acelasi timp ii pune si pe elevi in situatia de a concepe
intrebari, un aspect de noutate fata de metodele mentionate pana acum.

3. Concluzii

Procesul de evaluare a cunotinelor la geografie poate depi cu uurin sfera

tradiionalului, metodele interactive de evaluare fiind un prim pas n schimbarea prerii
elevilor despre evaluare. Oferindu-le alternative de evaluare, elevii vor fi mult mai implicai
tiind c, la final munca lor va fi rspltit altfel dect printr-un test sau un rspuns la hart.
Se ntresc prin metodele prezentate mai sus i relaiile de colegialitate i de cooperare dintre
elevi, munca n echip fiind de multe ori preferat n derimentul celei individuale.

4. Bibliografie

1. Oprea, Crenguta- Lacramioara, Strategii didactice interactive, Bucuresti, Editura

Didactica si Pedagogica, 2007.
2. Constantin, Constantin, Pedagogie,Iasi, Polirom 2002.
3. Manolescu, Marin, Evaluarea scolara, Bucuresti, Meteor Press, 2004.
4. www.didactic.ro