FIȘA APLICATIVĂ

1. Prezentați câte două avantaje și două limite ale incluziunii școlare, din următoarele perspective:
a elevului cu CES, a școlii, a societății.

Avantajele incluziunii școlare din perspectiva elevului cu CES:

 Autonomie și încredere în sine: Prin includerea în mediul școlar general, elevul cu CES are
ocazia să se dezvolte și să își exerseze abilitățile de autonomie. Acest lucru poate duce la
creșterea încrederii în sine și a capacității de a face față provocărilor, atât în școală, cât și în
viața de zi cu zi.
 Sensibilizarea întregii comunități școlare: Prin includerea elevilor cu CES, se creează
oportunitatea pentru întreaga comunitate școlară de a învăța despre diversitate, respect și
empatie. Elevii, profesorii și părinții pot dobândi o înțelegere mai profundă a nevoilor și
potențialului fiecărui individ, contribuind astfel la crearea unei societăți mai incluzive în
ansamblu.

Limitările incluziunii școlare din perspectiva elevului cu CES:

 Evaluare și monitorizare adecvată: Pentru a asigura progresul adecvat al elevilor cu CES,
este necesară o evaluare și o monitorizare atentă a nevoilor și progresului lor educațional.
Uneori, sistemul de evaluare poate fi inadecvat pentru a măsura în mod corect performanțele
și progresele acestor elevi.
 Nevoia de formare suplimentară: Profesorii și personalul școlar necesită formare
suplimentară pentru a înțelege și a răspunde la nevoile specifice ale elevilor cu CES. Lipsa
de formare adecvată poate reprezenta o limitare în furnizarea unui sprijin eficient și în
crearea unui mediu de învățare inclusiv.

Avantajele incluziunii școlare din perspectiva școlii:

 Dezvoltarea abilităților de leadership și responsabilitate: Elevii din școlile care promovează
includerea au ocazia să își dezvolte abilități de leadership prin asumarea de roluri de
mentorat și sprijin pentru colegii lor cu nevoi speciale. Această implicare le oferă
oportunitatea de a învăța responsabilitatea, empatia și compasiunea.
 Creșterea succesului academic: Includerea școlară poate contribui la îmbunătățirea
rezultatelor academice pentru toți elevii. Prin oferirea unui mediu de învățare inclusiv și
sprijin adecvat, școala poate juca un rol crucial în ajutarea elevilor cu nevoi speciale să își
atingă întregul potențial și să se dezvolte într-un mod egal.

Limitările incluziunii școlare din perspectiva școlii:

1
  Dificultăți în gestionarea claselor: Integrarea elevilor cu nevoi speciale poate crea provocări
în gestionarea claselor. Diferențele de ritm și de nevoi pot necesita abordări și strategii
diferite de predare și evaluare. Aceasta poate implica mai mult timp și efort pentru
planificare și organizare din partea profesorilor.
 Posibilitatea impactului asupra performanțelor academice ale altor elevi: În anumite cazuri,
includerea elevilor cu nevoi speciale în clasele regulate poate afecta performanțele
academice ale altor elevi. Diferențele de nevoi și abilități pot necesita mai mult timp și
atenție din partea profesorilor, ceea ce poate afecta ritmul general de predare și învățare în
clasă.

Avantajele incluziunii școlare din perspectiva societății:

 Dezvoltarea potențialului uman: Includerea școlară oferă oportunități egale de dezvoltare a
potențialului uman pentru toți elevii, inclusiv cei cu nevoi speciale. Prin accesul la educație
de calitate și interacțiunea cu colegi și profesori, acești elevi își pot descoperi și exploata
abilitățile și talentele, contribuind la progresul societății în ansamblul ei.
 Stimularea inovației și creativității: Includerea elevilor cu nevoi speciale în școli regulate
aduce o diversitate de perspective și abordări, ceea ce poate stimula inovația și creativitatea
în învățământ și în societate. Acești elevi aduc cu ei perspective unice și soluții creative la
problemele cu care se confruntă comunitatea.

Limitările incluziunii școlare din perspectiva societății:

 Stigmatizarea și segregarea: În unele cazuri, includerea școlară poate duce la stigmatizarea
și segregarea copiilor cu nevoi speciale. Elevii pot fi marginalizați sau excluși de ceilalți
colegi, ceea ce poate afecta stima de sine și integrarea socială a acestora. Aceasta poate crea
o atmosferă nefavorabilă în cadrul școlii și poate amplifica sentimentele de diferență și
discriminare.
 Adaptarea curriculumului: Pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor incluși,
curriculumul școlar poate necesita adaptări și ajustări. Aceasta poate duce la o presiune
suplimentară asupra profesorilor și poate limita conținutul și profunzimea cunoștințelor pe
care elevii le pot dobândi într-un anumit domeniu.

2. Pentru disciplina dumneavoastră, indicați o temă/ un titlu de proiect care să presupună abordare
interdisciplinară.
Temă: Abordarea sistemului nervos din perspectivă biologică, chimică și psihologică

3. Explicați, din perspectiva domeniului / disciplinei dumneavoastră, următoarea afirmație:

Învăţarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare şi însuşire a unor cunoştinţe prezentate
de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacităţile elevilor în
realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative.
Biologia joacă un rol fundamental în înțelegerea și studiul vieții pe Pământ. Aceasta este o
ramură a științei care se ocupă cu structura, funcționarea, evoluția și distribuția organismelor vii.
Rolul biologiei este vast și divers și afectează multiple aspecte ale vieții umane și ale lumii
2
 înconjurătoare. La ora actuală informațiile din domeniul biologiei sunt într-o continuă
actualizare astfel încât și pentru elevi este extrem de important să se adapteze mediului.
În zilele noastre, doar a recepta informația nu este suficient deoarece practica a luat locul din
ce în ce mai mult.
Biologia este, într-adevăr, un proces intelectual activ care antrenează capacitățile elevilor în
realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Această ramură a științei se ocupă cu
studiul vieții și al organismelor vii, inclusiv al structurii, funcționării, creșterii, evoluției și
interacțiunii acestora cu mediul înconjurător.
În procesul de învățare a biologiei, elevii sunt expuși la o varietate de sarcini care le dezvoltă
capacitățile intelectuale și abilitățile cognitive. Iată câteva exemple de sarcini instructiv-educative
din domeniul biologiei:
 Observarea și descrierea: Elevii învață să observe și să descrie caracteristicile organismelor
vii, cum ar fi forma, culoarea, dimensiunea și textura. Această sarcină îi ajută să dezvolte
abilități de observație și descriere precisă.
 Experimentarea: Elevii pot efectua experimente pentru a înțelege principii și concepte
biologice, cum ar fi efectul luminii asupra creșterii plantelor sau influența factorilor de
mediu asupra dezvoltării organismelor. Acest tip de sarcină îi învață să formuleze ipoteze, să
planifice și să conducă experimente și să interpreteze rezultatele.
 Analiza datelor: Elevii pot colecta și analiza date biologice, cum ar fi rezultatele unui
experiment sau informațiile dintr-un set de date. Această sarcină îi ajută să înțeleagă
metodele de analiză și să interpreteze rezultatele obținute.
 Rezolvarea de probleme: Biologia implică adesea rezolvarea de probleme, cum ar fi
identificarea cauzelor unei boli sau dezvoltarea unor strategii de conservare a biodiversității.
Această sarcină îi ajută pe elevi să gândească logic, să facă conexiuni și să aplice
cunoștințele biologice într-un context practic.
 Lucrul în echipă: Biologia poate fi studiată într-un mod colaborativ, prin lucrul în echipe sau
proiecte de grup. Aceasta îi învață pe elevi să comunice și să colaboreze eficient, să-și
împartă ideile și să lucreze împreună pentru a atinge un obiectiv comun.
Acestea sunt doar câteva exemple de sarcini instructiv-educative din biologie. Prin intermediul
acestor sarcini și al altora similare, elevii sunt angrenați într-un proces activ de gândire, dezbate și
își dezvoltă abilitățile cognitive, cum ar fi observația atentă, raționamentul logic, analiza și sinteza
informațiilor și rezolvarea de probleme.
Biologia nu mai poate fi privită doar ca o simplă receptare și însușire pasivă a cunoștințelor
prezentate de profesor. Biologia modernă implică într-adevăr un proces intelectual activ și implică
mult mai mult decât doar memorarea informațiilor. Astăzi, studiul biologiei implică explorarea și
înțelegerea conceptelor și principiilor fundamentale ale vieții, precum și dezvoltarea unor abilități
critice și analitice. Studenții sunt încurajați să gândească critic, să pună întrebări, să formuleze
ipoteze și să participe la experimente și activități practice.
Biologia modernă este o știință în continuă evoluție, iar cercetarea și descoperirea de noi
informații sunt esențiale pentru dezvoltarea sa. Prin urmare, studenții de biologie sunt încurajați să
fie implicați activ în procesul de învățare, să exploreze literatura de specialitate, să se informeze cu
privire la cele mai recente descoperiri și să participe la activități de cercetare dacă este posibil.
3
 În concluzie, biologia are o latură practică semnificativă, care implică adesea activități de
laborator, studii de caz și observații pe teren. Aceste activități practice îi ajută pe studenți să-și
dezvolte abilitățile de investigare, de rezolvare a problemelor și de aplicare a cunoștințelor în
contexte reale. Biologia este acum percepută ca o disciplină dinamică și interactivă, care cere
participarea activă a studenților în procesul de învățare și în dezvoltarea cunoștințelor și abilităților
lor.

4. Elaborați, cu referire la disciplina dumneavoastră, un obiectiv operațional pentru întreaga clasă

și un obiectiv operațional care să diferențieze învățarea pentru un copil cu CES (precizați clasa și
subiectul lecției).
Obiective operaționale la biologie pentru clasa a XII-a (Tema: genetica moleculară)
 Să descrie structura și funcțiile principale ale ADN-ului și ARN-ului în cadrul replicării
genetice și al sintezei proteinelor.
 Să recunoască și să interpreteze modelele de ereditate mendeliană, inclusiv dominanța,
recesivitatea și segregarea independentă.
Obiective operaționale la biologie pentru clasa a XII-a a elevului cu CES (Tema: genetica
moleculară)
Obiectivele operaționale pentru un elev cu CES (cerințe educaționale speciale) în tema geneticii
moleculare pot varia în funcție de nivelul de educație și abilitățile individuale ale elevului. În
general, obiectivele trebuie să fie realiste și adaptate nevoilor și capacităților elevului.
 Elevul va putea descrie diferite tipuri de mutații genetice, cum ar fi mutații punctuale,
delecții și duplicații, și va înțelege consecințele acestora asupra structurii și funcției
proteinelor.
 Elevul va putea utiliza tehnicile de analiză moleculară, cum ar fi electroforeza gelului de
agaroză sau PCR (Reacția în lanț de polimerază), pentru a identifica și analiza secvențele
genetice.
5. Descrieți, la alegere, o activitate de învățare de tip constructivist sau de tip experiențial.
Activitate: "Explorarea biodiversității locale"
Scopul activității: Să încurajeze învățarea prin experiență și să sporească înțelegerea și
aprecierea biodiversității locale.
Descrierea activității:
Pregătirea prealabilă:
Am ales o zonă naturală din apropierea școlii, grădina botanică din Galați care să ofere o
varietate de ecosisteme. Am creat o listă de plante și animale specifice zonei și am adunat
informațiile necesare despre ele. M-am asigurat ca elevii sun echipați corespunzător pentru
explorare în natură (haine potrivite, încălțăminte adecvată, etc.).
Explorarea biodiversității locale:
Am împărțit participanții în grupuri mici și am atribuit fiecărui grup o zonă specifică pentru a
explora biodiversitatea.elevii caută și observă plante, animale, insecte și alte organisme din zonă.
Elevii pot utiliza ghiduri de identificare, cărți sau aplicații mobile pentru a identifica speciile
întâlnite.
4
 Documentarea și reflecția:
Elevii vor documenta speciile pe care le-au observat folosind fotografii, înregistrări audio sau
însemnări în caietele de teren. La întoarcerea la școală, grupurile vor avea o sesiune de reflecție în
care vor împărtăși descoperirile și vor discuta despre adaptări, interacțiuni și importanța conservării
biodiversității.
Prezentare și educare:
Elevii sunt încurajați să creeze o prezentare sau un poster pentru a-și împărtăși descoperirile cu
restul clasei sau cu alte grupuri interesate. Vor putea evidenția importanța biodiversității, impactul
activităților umane și modalități de conservare a ecosistemelor locale.
Această activitate de învățare experiențială la biologie oferă elevilor oportunitatea de a explora și
înțelege biodiversitatea locală într-un mod interactiv și practic.

6. ,,O motivaţie corectă este mai puternică decât forţa.” (J. A. Garfield). Cum explicați, din
perspectiva incluziunii școlare a elevilor cu CES, expresia ”o motivaţie corectă”?
Motivația corectă pentru un elev cu CES ar trebui să fie aceea de a-și dezvolta potențialul și
de a-și îmbunătăți performanțele școlare și intelectuale.
Elevul cu cerințe educaționale speciale (CES) se referă la un elev care prezintă nevoi și
dificultăți speciale în învățare și dezvoltare. Motivația corectă pentru un astfel de elev ar trebui să fie
aceea de a-și depăși limitele, de a învăța și de a se dezvolta într-un mod care să-i permită să-și atingă
potențialul maxim. Pentru un elev cu CES, motivarea corectă ar trebui să includă următoarele
aspecte:
 Încredere și înțelegere: Elevul ar trebui să aibă încredere în propriile sale abilități și să
înțeleagă că, deși poate întâmpina dificultăți în anumite domenii, are capacitatea de a învăța
și de a face progrese.
 Sprijin și suport: Elevul ar trebui să beneficieze de un mediu de învățare care îi oferă sprijin
și suport adecvat. Acest lucru poate include sprijinul cadrelor didactice specializate,
adaptarea curriculumului și utilizarea tehnicilor și resurselor specifice pentru a îndeplini
nevoile sale educaționale.
 Obiective realizabile: Elevul ar trebui să aibă obiective realiste și realizabile, adaptate
nevoilor sale individuale. Obiectivele ar trebui să fie structurate în așa fel încât să încurajeze
progresul treptat și să-i ofere elevului sentimentul de satisfacție și realizare pe măsură ce le
atinge.
 Incluziune și respect: Elevul ar trebui să se simtă inclus în comunitatea școlară și să fie tratat
cu respect de către colegi și cadrele didactice. Motivația corectă ar trebui să se bazeze pe
dorința de a se implica în activități școlare și sociale, de a se dezvolta ca persoană și de a
contribui într-un mod pozitiv în mediul în care este integrat.
 Autonomie și independență: Elevul ar trebui încurajat să-și dezvolte abilitățile de gândire
critică, luare a deciziilor și independență în învățare. Motivația corectă ar trebui să fie legată
de dorința de a-și asuma controlul asupra propriului său proces de învățare și de a-și dezvolta
abilitățile necesare pentru a deveni un adult independent și activ în societate.
Deoarece elevul cu CES poate întâmpina dificultăți în mișcare sau comunicare, este important sa
se ofere o motivație adecvată pentru a-i incuraja implicarea activă în învățare și dezvoltare.
5
Motivația poate fi o sursă puternică de energie și perseverență, care îi ajută pe acești elevi să
depășească provocările cu care se confruntă. Este important să se recunoască și să se recompenseze
eforturile și progresele elevului. Fie că este vorba de o mică realizare sau de un obiectiv major atins,
feedback-ul pozitiv poate consolida motivația și încrederea în sine a elevului.
Stabilirea unor obiective realiste, pe măsura abilităților și nevoilor elevului, îi poate oferi
acestuia un scop clar și un sentiment de direcție.
În concluzie, este important să se țină cont de faptul că motivația poate varia de la un individ la
altul, iar metodele de motivare pot necesita ajustări pe măsură ce elevul crește și se dezvoltă. Prin
ințelegerea nevoilor și abilităților specifice ale elevului cu CES și prin adaptarea strategiilor de
motivare, se poate spori angajamentul, performanța și sentimentul general de succes al acestuia.

6
 CURS

”Centrarea pe elev devine atât o condiție de calitate si eficiență a procesului formativ, cât și
una dintre cele mai la îndemână căi de rezolvare a numeroaselor dificultăți pe care le cunoaște
învațământul contemporan” (Șoitu L., Cherciu R.), elaborați un eseu de min. 2 și max. 3 pag. A4,
(TNR 12, spațiere 1,5) în care să prezentați contribuția strategiilor didactice centrate pe elev la
incluziunea școlară a copiilor cu CES. În eseu puteți cuprinde: repere teoretice și practice specifice
disciplinei dumneavoastră, exemple, experiențe personale de succes și/sau orice altceva considerați
relevant pentru subiectul eseului;
Elevul cu CES nu reprezintă doar un elev, ci o ființă ce trebuie susținută, încurajată și să ne
asigurăm că prin calitate actului educațional obținem maximul de performanță al acelei persoane.
Dincolo de orice caracter teoretic al orelor de la clasă, este extrem de important să vedem cu
ce rămâne elevul la finalul orei și cum poate aplica în viața de zi cu zi acele informații. Indiferent că
vorbim de elevii fără probleme, fie că vorbim de acei elevi cu cerințe speciale, trebuie să ne centrăm
actul educațional spre elev și spre modul de aplicabilitate al noțiunilor dincolo de zidurile școlii.
Așa cum este descris și în citatul de mai sus, centrarea pe elev reprezintă condiția principală
în atingerea performanței în actul educațional.
Centrarea pe elev se referă la orientarea tuturor aspectelor procesului de învățare și predare
în jurul nevoilor, intereselor și caracteristicilor elevului.
Atunci când profesorii și sistemul educațional se concentrează pe elev, se ține cont de
diferențele individuale ale elevilor, de stilurile lor de învățare, de nivelul lor de cunoaștere și de
interesele lor. Aceasta implică adaptarea strategiilor de predare și evaluare pentru a satisface nevoile
fiecărui elev în parte.
Strategiile didactice centrate pe elev joacă un rol crucial în promovarea incluziunii școlare a
copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Aceste strategii se concentrează pe nevoile
individuale ale fiecărui copil, încurajându-i pe aceștia să-și dezvolte potențialul maxim într-un
mediu educational, dar și în afara acestuia.
Câteva strategii didactice centrate pe elev care pot sprijini incluziunea școlară a copiilor cu
CES ar putea fi:
 Evaluarea individualizată: Realizarea unei evaluări complete și individualizate a nevoilor și
capacităților copilului este primul pas în dezvoltarea unei strategii didactice eficiente.
Această evaluare ar trebui să includă o înțelegere detaliată a aptitudinilor, intereselor,
stilurilor de învățare și a altor caracteristici specifice ale copilului.
 Planificarea și diferențierea instruirii: Pe baza evaluării individuale, profesorii pot dezvolta
planuri de învățare adaptate la nevoile specifice ale copiilor cu CES. Aceasta implică
diferențierea instruirii pentru a se potrivi nivelului lor de dezvoltare, ritmului de învățare și
stilului individual de învățare. Utilizarea tehnologiilor asistive și materialelor didactice
variate poate sprijini, de asemenea, procesul de diferențiere.
 Colaborarea și parteneriatul: Învățătorii trebuie să colaboreze strâns cu părinții, terapeuții și
alți specialiști care lucrează cu copiii cu CES. Aceasta poate ajuta la crearea unui mediu de
învățare coerent și coerent, în care nevoile și obiectivele individuale ale copiilor sunt
abordate în mod eficient.
7
  Învățarea prin cooperare: Promovarea activităților de învățare prin cooperare poate sprijini
incluziunea școlară a copiilor cu CES. Lucrul în grupuri mixte, în care copiii cu și fără CES
lucrează împreună, poate încuraja colaborarea, comunicarea și dezvoltarea abilităților sociale
și emoționale.
 Adaptarea mediului fizic: Profesorii pot adapta mediul fizic al sălii de clasă pentru a sprijini
accesibilitatea și participarea copiilor cu CES. Aceasta poate include ajustarea mobilierului,
organizarea materialelor și utilizarea tehnologiilor asistive pentru a sprijini comunicarea și
mobilitatea.
 Evaluarea continuă și ajustarea strategiilor: Este important să se efectueze evaluări continue
ale progresului și nevoilor copiilor cu CES. Aceasta permite profesorilor să ajusteze și să
adapteze strategiile didactice pe măsură ce nevoile copiilor evoluează.
 Sensibilizarea și educația colegilor: Promovarea incluziunii școlare implică educarea
colegilor cu privire la nevoile și abilitățile copiilor cu CES. Dezvoltarea empatiei și
înțelegerii poate contribui la crearea unui mediu școlar mai receptiv și susținător pentru toți
elevii.
Aceste strategii didactice centrate pe elev pot sprijini incluziunea școlară a copiilor cu CES,
oferindu-le oportunități egale de a învăța și de a se dezvolta într-un mediu educațional inclusiv. Este
important ca profesorii și cadrele didactice să fie flexibili, deschiși și dedicați pentru a întâlni
nevoile individuale ale fiecărui copil cu CES și pentru a promova incluziunea școlară.
Deși teoretic este destul de ușor ce ar trebui să facem pentru a atinge performanța, trebuie să
recunoaștem că este încă dificil pentru sistemul educational să atingă toate obiectivele pe care le
avem.
În momentul actual, sunt medic rezident psihiatru în Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”
din Galați și cu toate că nu mă confrunt direct cu probleme educaționale, dar am asistat la orele de
laborator ale medicului meu coordonator și în cadrul uneia dintre grupe era o elevă cu orbire
parțială, care mai vedea doar cu un singur ochi, 20%. Deși îi era extreme de greu să facă față
cerințelor educaționale, era încurajată și sprijinită atât de cadrele didactice, cât și de colegi. Acest
exemplu mi-a demonstrat încă o data că sistemul educational din țara noastră deși pune multe
piedici, mai are încă șanse și că elevii sau studenții cu nevoi educaționale special nu sunt o raritate și
pot face performanță dacă sunt spriijiniți.
Îm concluzie, pentru a promova incluziunea școlară și centrarea pe elev în actul educational, este
important ca sistemul educațional să ofere suport adecvat elevilor cu CES. Aceasta poate însemna
formarea cadrelor didactice în domeniul educației speciale, crearea unor echipe multidisciplinare
pentru evaluarea și planificarea intervențiilor, adaptarea curriculumului și a metodelor de predare în
funcție de nevoile elevilor, precum și asigurarea unor resurse materiale și tehnologice adecvate. De
asemenea, colaborarea între părinți, cadre didactice, specialiști în educație și comunitatea în
ansamblu este esențială pentru a sprijini incluziunea școlară și centrarea pe elev. Comunicarea și
colaborarea strânsă între aceste părți implicate pot contribui la identificarea nevoilor elevului,
elaborarea unui plan de intervenție adecvat și monitorizarea progresului acestuia.
Așadar, incluziunea școlară la elevul cu CES și centrarea pe elev în actul educațional
reprezintă principii fundamentale ale unei educații echitabile și de calitate. Prin asigurarea accesului
la educație și sprijinul necesar, fiecare elev poate beneficia de oportunități.
8
 Bibliografie

1. Ungureanu, D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Editura de Vest, Timişoara, 2000.
2. Vrăşmaş, T., Învăţământul integrat şi/sau inclusiv, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001.
3. Vrăşmaş, T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Ed. Miniped, Bucureşti, 2004.
4. Vrăjmaş, Traian, Învăţămantul integrat şi/sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, 2001
5. Gherguţ, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale-strategii diferenţiate şi incluzive
în educaţie, editura Polirom , Bucureşti,2006
6. A. Gherguţ, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată, Ed.
Polirom, Iaşi, 2001.
7. UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură): Raportul global de
monitorizare a educației: Includerea și educația: Creșterea aprobării și a performanțelor (2019),
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000370770
8. Organizația Mondială a Sănătății (OMS): World report on disability (Raportul mondial privind
dizabilitatea) (2011), https://www.who.int/publications/i/item/world-report-on-disability
9. Ministerul Educației și Cercetării - Departamentul pentru Educație Inclusivă (România):
Strategia de Educație Inclusivă pentru perioada 2015-2020, http://www.edu.ro/strategia-de-educatie-
inclusiva
10. European Agency for Special Needs and Inclusive Education: Avantages and Disadvantages of
Inclusive Education (2014), https://www.european-agency.org/sites/default/files/advantages-and-
disadvantages-of-inclusive-education.pdf