PROIECT DE LECŢIE

Data: 23.04.2018

Şcoala: Colegiul National Elena Cuza

Clasa: a XI-a I Profesor:Mirea Madalina Andreea

Aria curriculară:Matematica si stiinte ale naturii Disciplina:Chimie

Unitatea de învăţare:

Tema lecţiei:Grasimi

Scopul/scopurile lecţiei:

Nivelul iniţial al elevilor:Incepator

Competenţe specifice:
Obiective operaţionale:
O1.Sa defineasca grasimile.
O2.Sa clasifice grasimile.
O3.Sa scrie care sunt proprietatile fizice ale grasimilor.
O4.Sa spuna care este rolul esential al grasimilor.
O5.Sa scrie reactia specifica grasimilor.
O6.Sa scrie exemple de compusi care fac parte din categoria grasimilor.

Tipul lecţiei:Dobandire de noi cunostiinte(mixta)

Conţinut informativ esenţializat:
Strategii didactice:
Resurse procedurale (metode şi procedee):conversatia,explicatia,execitiul.
Mijloace de învăţământ şi materiale didactice:manualul,tabla.
Moduri de organizare a elevilor:activitatea frontala cu clasa

Evaluare (iniţială, continuă sau finală):finala

Locul de desfăşurare:Clasa
Durata: 50 min
Bibliografie consultata: Manualul de chimie pentru clasa a XI-a; Luminita Vladescu, Corneliu Tabarasanu-Mihaila, Luminita Irinel
Doicin, Editura Art 2005
 Desfasurarea lectiei:

Strategii
Evaluare
didactice

Acţiuni ale profesorului M

Ob.
Etapele lecţiei Timp e Forme
Op. Acţiuni ale elevilor Mijloa
t de
ce
o organi
d zare
e
Face prezenta; Fac liniste.
Organizarea 2min Pregateste materialele necesare orei de chimie. Pregatesc materialele
conditiilor necesare.

Verifica tema de acasa. Citesc tema. Conversatia Verificare

Verificarea 2min a temei.
temei de acasa

Activitate 3min Anunta si scrie titlul lectiei pe tabla:Grasimi Scriu titlul pe caiete. Conversatia. Analiza
introductiva raspunsuri
lor
elevilor.
Anuntarea 8min Poarta un dialog teoretic despre grasimi cu scopul de a le Asculta cele enuntate de Conversatia, Se fac
temei face introducerea in noua lectie: profesor. explicatia. aprecieri
Exista 2 tipuri de grasimi:solide care se gasesc in tesutul Scriu in caiete: a)grasimi verbale.Da
adipos al animalelor sub forma de slanina dar si in diferite solide-untura,seu !Nu!
parti anatomice:coarne copite. b)grasimi lichide-uleiuri Corect!
Pentru a fi utilizate ele sunt topite cu ajutorul temperaturii lichide numite si uleiuri
si astfel se obtin grasimile solide:untura. vegetale.
-grasimi lichide care se intalnesc in semintele unor plante
ca floarea-soarelui, in dar si in unele fructe
ca:nuci,cocos.Din acestea se extrag uleiurile lichide care
se mai numesc si vegetale.
Cum se obtin:in cazul uleiului de floarea soarelui acesta se
obtine prin presarea semintelor sau fructelor sau prin
extractie cu solventi.Cele mai sanatoase sunt uleiurile
obtinute prin metode fizice(presare)fara ridicarea
temperaturii.Uleiurile presate la rece sunt instabile in
contact cu aerul precum si la temperaturi ridicate, se
oxideaza si prezinta de multe ori depuneri care rezulta din
precipitarea sarurilor si a proteinelor.Uleiurile presate la
rece nu se pot pastra decat cateva saptamani si numai
inchise ermetic si la intuneric.In cazul presarii la cald,
materialul bogat in grasimi, se incalzeste in prealabil
pentru marirea fluiditatii uleiului si pentru coagularea
proteinelor.Randamentul economic se mareste iar
produsul final devine stabil dupa filtrare.Dezavantajul fata
de presarea la rece este ca o mare parte din acii omega( de
ex:omega 3) se transforma in acizi saturati care nu sunt
benefici organismului iar o parte din compusii
 valorosi(proteine,vitamina A,D) se pierd in
totalitate.Exista si exceptii ca uleiul de peste care este
lichid sau untul de peste care e solid cu toate ca e de
natura vegetala.

Desfasurarea 26mi O1. Scrie pe tabla urmatoarele: Scriu definitia in caiete. Conversatia, Analiza
lectiei n O2. 1.Ce sunt grasimile si da exemple; O data consumate, Elevii noteaza ce sunt explicatia, raspunsuri
O3. grasimile sunt digerate si transformate in acizi grasi si grasimile si exemplele pe exercitiul. lor
O4. glicerina.D.p.d.v. chimic grasimile contin in compozitia caiete. elevilor.
lor trigliceride-esteri ai glicerinei cu acizi grasi saturati Scriu componentele Se fac
sau nesaturati, alaturi de vitamine, colesterol. grasimilor in caiete. aprecieri
2.Scrie componentele grasimilor; Elevii identifica tipurile verbale.
a)partea din glicerina(glicerol)-CH2-OH de trigliceride si trec (Da!Nu!)
CH-OH informatiile in caiete.
CH2-OH Ies la tabla si scriu
b)partile ramase din acizii grasi cu catene lungi. exemplul pe care l a cerut
3.Clasifica trigliceridele: profesorul.
a)simple:contin acelasi rest de acid gras Scriu in caiete
b)mixte: contin resturi de acizi grasi diferiti clasificarea grasimilor.
4.Exeple cu : Isi noteaza proprietatile
a)trigliceride simple:1,2,3-tributanoil-glicerol; 1,2,3- fizice ale grasimilor.
tristearil-glicerol. Isi noteaza pe caiete ce
Le cere elevilor sa scrie la tabla exemplul:1,2,3- sunt grasimile nesaturate.
tripalmitil-glicerol. Copiaza in caiete reactia
b)trigliceride mixte:palmito-stearo-oleina. principala de saponificare
5.Clasifica grasimile in grasimi saturate si nesaturate. si cateva informatii
a)cele saturate(solide)-provin de la acizii grasi saturati de despre obtinerea
exemplu:tristearina sapunului.
-se gasesc preponderent in produsele animale cum ar fi
carnea rosie, pui dar si derivate ca uleiul de cocos.
-sunt foarte stabile
-sunt solide la temperaturi ambiante datorita structurii
compacte care se formeaza atunci cand catenele de acid
gras se infasoara si se intrepatrund unele in altele.
b)nesaturate(lichide)-uleiurile provin de la acizii grasi
nesaturati care contin legaturi duble in catena.
6.Specifica prin exemple care sunt grasimile
saturate(tristearina) si nesaturate.
7.Enunta proprietatile fizice ale grasimilor.
a)fac parte din categoria lipidelor datorita faptului ca se
dizolva in hidrocarburi si alcooli dar nu se dizolva in apa
b)nu formeaza legaturi de H deoarece nu contin atomi de
H legati de atomi de O
c)sunt solubile in solventi organici nepolari ca
etanol,cloroform
d)au densitate mai mica decat a apei
e)prin racire devin solide
e)nu au puncte de topire si de fierbere fixe
f)trigliceridele asigura si o buna izolare termica
importanta pentru organismele cu sange cald expuse la
temperaturi scazute.Balenele si mamiferele arctice se
bazeaza pe grasimile corporale atat pentru izolare cat si ca
 sursa energetica.
Grasimi nesaturate:
Grasimiele vegetale sunt lichide si se numesc uleiuri.
Acestea contin, in mare parte, trigliceride ai acizilor grasi
nesaturati.
Uleiurile vegetale se obtin, de obicei, prin presararea
semintelor in instalatii specale, cu ajutorul unei prese
hidraulice.
Se pot obtine uleiuri din nuca de cocos, din seminte de
floarea-soarelui si de soia, din arahide, din masline etc.
Acidul oleic, C18H34O2 este un acid nesaturat care
contine o singura legatura dubla C=C. Molecula de acid
oleic nu mai poate sa se roteasca in jurul legaturii duble si
catena lunga este mai putin flexibila, decat in molecula de
acid stearic.
Acidul linoleic este un acid gras polinesaturat
deoarece contine 3 duble legaturi de C=C in molecula.
Esterii lui sunt lichizi si si se gasesc in uleiuri vegetale:
uleiurile de soia, de porumb.
Principalele consecinte asupra propietatilor grasimilor
nesaturate sunt: rigiditatea mult mai mare a moleculei de
triglicerida si reactivitatea chimica.
6.Informeaza elevii despre importanta practica si
biologica a grasimilor.
Rolul esential al grasimilor este acela de rezerva de
combustibli pentru organism.
Atunci cand sunt oxidate complet, in cadrul proceselor
de ardere din corp, grasimile se transforma in CO2 si apa
si se elibereaza o cantitate mare de energie.

7.Scrie reactia principala a grasimilor care este

saponificarea.
Grasimile reactioneaza cu solutii apoase de baze tari. Are
loc o ractie de hidrolixa, in urma rareia se formeaza sarile
de sodiuale cizilor grasi.

8.Obtinerea sapunului
Sapunurile sunt saruri ale acizilor grasi ce se obtin prin
hidoliza bazica( saponificare) a grasimilor si sunt agenti
tensioactivi.
Sapunurile de sodiu sunt solide in timp ce sapunurile
de potasiu sunt lichide.
Puterea de spalare a unui sapun depinde de natura
acidului gras si de natura ionului metalic.
Capacitatea de spalare a unui sapun este datorata
propietatilor moleculelor de ase asocia in apa formand
micelii. In care catenele sun orientate spre centrul sferei pt
a evita contactul cu moleculele polare ale apei, iar grupele
ionice carboxilat sunt solublizate in apa. In acest fel
tensiunea tensiunea superficiala a apei se micsoreaza.
Deci, molecula de sapun este formata dintr-o paret
hidrofila ( grupa carboxilat), solubila in apa si o parte
hidrofoba ( radicalul hidrocarbonat) insolubila in apa.

9.Incheie lectia cu 3 concluzii despre grasimi.

A)Grasimile,denumite si lipide sunt insolubile in apa si
solubile in hidrocarburi si in alcooli.
B)Grasimile saturate –solide
C)grasimile nesaturate –fluide.
Asigurarea 6min O5. Pune intrebari despre grasimi: Raspund la intrebari. Conversatia Se
feed-backului O6 a)Ce sunt grasimile? a)Grasimile sunt analizeaza
 b)Din ce sunt alcatuite? amestecuri de esteri ai raspunsuri
c)De cate tipuri sunt? glicerinei cu acizi grasi le elevilor
saturati sau nesaturati. prin
b)Sunt alcatuite din confirmar
glicerina si resturi ale ea sau
unor acizi grasi. infirmarea
c)Grasimile sunt de 2 raspunsuri
tipuri saturate si lor.
nesaturate.
Tema pentru 3min Primesc o problema ca tema pentru acasa. Scriu tema pe caiete. Conversatia.
890 kg grăsime consumă la saponificare 200 kg KOH
acasa
de puritate 84 %
a) Identifică grăsimea ştiind că este o grăsime simplă;
b) calculează cantitatea de săpun, cu 10 % apă,
obţinută.

Rezolvare:
C9+3nH14+6nO6
CH2 − O − CO − (CH2)n − CH3
│
CH − O − CO − (CH2)n − CH3
│
CH2 − O − CO − (CH2)n − CH3
grăsime simplă

↓ 3KOH
CH2 − OH
│
CH − OH .+ 3CH3 − (CH2)n − COOK
+
│ săpun
CH2 − OH
glicerină
1 kmol grăsime…………………………..3 kmoli KOH
………………………3 kmoli stearat de K
M grăsime = ?
M KOH = 39+16+1 = 56 kg/ kmol
100 kg KOH impură…………………………84 kg KOH
pură……………………….16 kg impurităţi
200 kg KOH impură……………………… x kg KOH
pură………………(200 – x) kg impurităţi
x = 200*84/ 100 = 168 kg KOH pură
1 kmol grăsime…………………………..3 kmoli
KOH………………………3 kmoli stearat de K
890 kg grăsime…………………………………….168 kg
KOH pură
M grăsime ……………………………………………
3*56 kg KOH
M grăsime = 890*3*56/ 168 = 890 kg/ kmol
C9+3nH14+6nO6
(9 +3n)*12 + (14 +6n)*1 + 6*16 = 890
108 + 36n + 14 + 6n + 96 = 890
42n = 890 – 218
42n = 672
n = 16
CH2 − O − CO − (CH2)16 − CH3
│
CH − O − CO − (CH2)16 − CH3
│
CH2 − O − CO − (CH2)16 − CH3
Explica tema.