Sunteți pe pagina 1din 5

Educația nutrițională în atenția cadrelor didactice

Prof. Zidăroiu Mihaela - Paula


Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile”, Craiova
Prof. Dobromirescu Tomina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile”, Craiova

Armonizarea activităţilor zilnice în scopul menţinerii sănătăţii şi al asigurării unei vieţi


echilibrate se învaţă din primii ani de viaţă, sub atenta supraveghere a părinţilor. Însă odată cu
înaintarea în vârstă, extinderea ariei sociale şi accentuarea influenţelor grupului, comportamentul
alimentar al copilului şi regimul său de viaţă pot suferi modificări, nu întotdeauna benefice, rolul
important revenind și educatorului.
De aceea informarea timpurie şi permanentă pot constitui primii în paşi în scopul educării
abilităţii de a decide corect şi rapid, în raport cu propriile nevoi.
În contextul actual, al abundenţei de alimente puternic procesate, promovate agresiv prin
foarte multe mijloace, acest demers devine imperativ, pentru a preveni apariţia dezechilibrelor de
crestere.
Accelerarea progresului mileniului III, a produs schimbări majore în toate domeniile vieţii
noastre. Ritmul rapid al schimbărilor a determinat apariţia unor noi direcţii de acţiune, una dintre
acestea fiind educaţia ca proces de formare şi sensibilizare a copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru
participare la abordarea şi soluţionarea problemelor cu care omenirea este şi va fi confruntată.
Acestor provocări li s-a răspuns cu educaţii specifice, denumite „noile educaţii”. Acestea
constituie o investiţie a educaţiei în procesul de soluţionare a problematicii lumii contemporane. Ele
au forme diverse şi sunt purtătoare de conţinuturi noi. Conţinuturile specifice sunt integrate în
grădiniţă în termenii unor obiective pedagogice care vizează domenii de interes contemporan.
Educatia nutritionala vizează cunoasterea alimentelor si substantelor nutritive, producerea
si/sau utilizarea acestora, conservarea alimentelor, alimentatia copilului, alimentatia rationala,etc.
Prezentarea si discutarea unor reguli necesare în alimentatia scolarului pentru a obtine
rezultate optime la invatatura si pentru a evita imbolnavirile sunt importante. Este necesar ca fiecare
copil sa constientizeze grija pentru alimentație - cum, cât, ce, când trebuie, pentru că se remarcă în
rândul elevilor o adevarata neglijenta in ceea ce priveste masa zilnica (consum excesiv de cartofi
prajiti, snacksuri, bauturi racoritoare carbogazoase, etc).
Este indicat sa se arate importanta consumarii fructelor si legumelor Pentru a trai omul are
nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este
alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare.
Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de
complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina
i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil”potrivit.
Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind o
anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele
organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau
elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa
consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivitadin fiecare substanta
nutritiva. Dacă un alimente este consumat în exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele
functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.
Educatia pentru sănătate, trebuie începută de la cele mai mici vârste începand din creşă şi
grădiniţă. Pentru a avea un impact real şi cât mai rapid, ar trebui formate cadrele didactice, precum şi
includerea în programa instructiv-educativă a educaţiei pentru saănătate. Pe termen lung, mediul
şcolar trebuie să joace un rol deloc neglijabil în elaborarea unui sistem integrat de educaţie pentru
sănătate.
Creşterea copiilor într-un mediu sănătos încă de la vârste timpurii, reprezintă una dintre
principalele căi de promovare a cunostinţelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătatii şi
totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil si
sănătos.
A învăţa copilul, de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit, să respecte reguli de igienă
personală, să se obişnuiasca cu un regim raţional de alimentaţie, înseamna a pune baze trainice
formării comportamentului igienic.
Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate de timpuriu pentru a deveni elemente ale
modului de viată cotidian. Deprinderile igienice o dată formate, îi dau copilului siguranţa în acţiune,
încredere în posibilităţile lui, chiar îi formeaza o oarecare independenţă. Lipsa deprinderilor igienice
creează dificultăţi în respectarea regimului din gradiniţă, îngreuneaza activitatea educatoarei.
Modul de abordare a acestor activităţi pleacă de la ideeea că este bine pentru copii să inţeleagă
că sănătatea nu înseamnă numai absenţa bolii ,ci şi un mod de viaţă echilibrat de a mânca.
Educaţia pentru sănătate realizată la grupa mică, reprezintă pasul spre a învăţa copiii să respecte
regulile de igienă personală şi să se obişnuiască cu un regim raţional de viaţă şi alimentaţie.
Acest lucru îl realizăm nu numai prin activităţi extracurriculare, selectând cu mare atenţie conţinutul
fondului informaţional transmis, dar şi de metodele şi procedeele utilizate pentru al motiva pe copil
în a se implica şi participa cu plăcere. Pentru a transforma deprinderile în obişnuinţe şi pentru a
stimula interesul copiilor pentru menţinerea sănătăţii, se pot implementa diverse acticvități opţionale
și proiecte educaționale.
Deprinderile igienice au un rol formativ deosebit prin stimularea motivaţiei intrinseci, stând la
baza comportamentului civilizat al adultului de mâine .
Educatia nutritională urmareste să-l formeze și să-l informeze pe copil în legătură cu valorile
nutritiei, a selectării și dozării raționale a hranei, a pregătirii adecvate a acesteia, a identificării
alimentatiei autentice, a îngrijirii propriului organism printr-un regim alimentar echilibrat și adecvat.
Hrănirea este o necesitate biologica dar si un cadru de socializare si culturalizare.
Obiectivele trebuie sa vizeze formarea unei culturi culinare; cultivarea unor practici culinare
sanatoase; estetizarea existentei private prin aprobarea/utilizarea gusturilor culinare veritabile;
cultivarea respectului fata de alte obiceiuri si practici culinare etc.

Pentru formarea unor deprinderi de nutriție sănătoasă în școală se pot desfășura diverse
activități, se pot desfășura activități opționale, proiecte educaționale care pot avea ca obiective:

Obiective cadru:

1. Formarea si cultivarea interesului pentru problematica sănătatii;


2. Însușirea unor noţiunilor care au rolul de a atrage atentia copiilor asupra modului de a
mananca, asupra a ceea ce manancă și asupra momentului din zi la care trebuie să manânce, ca
raspuns la tendința tot mai accentuata a copiilor de a neglija importanta unei nutriții corecte si de a
adopta obiceiuri alimentare nocive – consum excesiv de produse de patiserie, bauturi carbogazoase,
snacks-uri, alimente semipreparate – precum si de a sari peste mese;
3. Însuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea
individuală şi colectivă;
4. Formarea deprinderilor de a păstra curate şi în bună stare îmbrăcămintea, vesela, mobilierul şi
dotările colective ale grădinitei;
5. Cultivarea si formarea deprinderilor de igiena a muncii, de odihnă şi recreere.

Obiective de referință:
 Să cunoască principalele reguli de igienă personală dovedind aceasta şi prin folosirea din
propia initiativă a obiectelor sanitare personale ;
 Să cunoască alimentele si asubstantele nutritive, precum si a rolul lor in organism.
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului
 Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă
de alte fiinţe şi obiecte.

 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului


 Să-şi formeze deprinderi igienico-sanitare corecte;
 Să transpuna in situatii noi reguli si norme de prevenire a accidentelor;
 Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi
în calitate de auditor;

 Să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă ;


 Să respecte regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile
cu cei din jur.

Prin realizarea obiectivelor de mai sus copiii își vor însuși comportamente alimentare și
igienice corecte. Astfel vor ști:

 Să indice principalele părţi ale corpului şi rolul acestora;


 Să cunoască rolul igienei alimentare in mentinerea sanatatii sistemului digestiv si in evitarea
tulburarilor digestive care influenteaza negativ starea de sanatate a lor, pofta de mancare si in
cele din urma si performantele scolare
 Să evite excesul de substante alimentare (sare, zahar,grasimi,),
 Să cunoască efectul benefic al consumului de legume si fructe proaspete, care trebuie
incurajat ca factor care contribuie la mentinerea hidratarii si sanatatii organismului
 Să evite factorii care produc îmbolnăviri;
 Să manifeste interes pentru propria igienă;
 Să prefere fructele şi alimentele gătite în locul dulciurilor şi alimentelor fast-food
 Să folosească din propia iniţiativa obiectelor sanitare personale ;
 Să înţeleagă noţiunile de sănătate, igienă, boală;
 Să respecte regulile de igienă dentară;
 Să cunoască alimentele care menţin sănătatea dinţilor, diferenţiindu-le de cele dăunatoare;
 Să cunoască faptul că activitatea fizica si odihna sunt factori esentiali pentru
pastrarea sanatatii lor.

Conținuturile activităților vor viza:

 Noţiuni de igienă, de alimentație, de cunoaştere a corpului uman


 Tipuri de alimente
 Termenul de valabilitate al alimentelor;
 Cunoașterea regulilor de păstrare a alimentelor
 Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii, importanţa vitaminelor
 Clasificarea obiectelor dupa diferite criterii (îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de igienă)
 Cunoaşterea relaţiei obiect – copil - sănătate;
 Cunoașterea alimentelor indicate consumului zilnic;
 Cunoașterea regulilor de consum a fructelor și legumelor;
 Realizarea unor acţiuni practice specifice în scopul perceperii utilizării obiectelor si formării
deprinderilor igienice;
 Noţiuni despre alimente şi rolul acestora pentru organismul uman;
 Identificarea unor boli cauzate de nerespectarea regulilor de igienă;
 Cunoasterea conditiilor de viată, a regulilor de igienă personală şi colectivă ;
 Desfăşurarea unor activităţi colective cu părinţii şi persoane specializate în domeniul sanitar.

Ca activități de învățare se pot folosi:

 jocuri de masă
 memorizări
 lecturi după imagini
 joc de rol
 jocuri muzicale
 dramatizări
 joc exerciţiu
 activităţi practice

Metode didactice:

 povestirea
 conversaţia
 explicaţia
 exerciţiul
 jocul de rol
 demonstraţia
 problematizarea
 brainstorming
 piramida

Evaluare :

 concursuri
 activităţi practice
 teme de discuţii
 jocuri exerciţiu
 întâlnire cu medicul
 joc de rol
 serbări

Bibliografie :

 Programa activităţilor instructiv educative în gradiniţa de copii, V & I Integral,


Bucuresti 2005;
 Ghid metodologic ,,Activităţi opţionale în gradiniţă “, Editura Alfa CCD Neamţ 2002;
 Mariana Dragomir ,,Managementul activităţilor didactice - Eficienţă şi calitate” ,
Editura Eurodidact, Magister MAD, 2001.

S-ar putea să vă placă și