Promovarea alimentației sănătoase în cadrul orelor de dirigenție

Schopenhauer credea că sănătatea este totul, dar fără sănătate totul este nimic. Sănătatea
este, poate, cel mai preţios dar pe care trebuie să îl conservăm. Stă doar în puterea noastră.
Trebuie să fim conştienţi, de asemenea, şi de faptul că suntem responsabili de sănătatea copiilor
noştri, atât în calitate de părinţi, cât şi în calitate de profesori. O dată cu pătrunderea în mediul
şcolar, cadrele didactice devin persoane implicate în viaţa elevului, având un rol definitoriu în
educaţia acestuia. Este vorba de o educaţie culturală, civică, spirituală, morală dar şi de educația
pentru sănătate. Orele de dirigenţie reprezintă cadrul prielnic pentru profesor de a-i determina pe
elevi să conştientizeze importanţa unui stil de viaţă sănătos.
Părinţii, însă, trebuie să îşi asume educaţia copilului în primii ani de viaţă, cei şapte ani de acasă,
cum sunt numiţi, deoarece profesorii completează, continuă educaţia primită de acasă şi nu o pot
înlocui. Dar o pot ameliora.
Profesorul are ocazia să desfăşoare diverse activităţi privind educaţia alimentară, având la
dispoziţie o gamă largă de materiale, pliante care să faciliteze expunerea informaţiilor. Acestea
trebuie să urmărească promovarea alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice în rândul elevilor
săi. Astfel, profesorul trebuie să implementeze o strategie de intervenţie care să urmărească
încurajarea consumului de apă, a consumului zilnic de fructe și legume, reducerea consumului de
zahăr şi de alimente tip fast- food, implicarea copiilor în activități fizice zilnice.
Personal, în cadrul orelor de dirigenţie efectuate, precum şi în activităţi extracurriculare
desfăşurate cu alte clase, am acordat o importanţă deosebită promovării unui stil de viaţă sănătos.
Voi oferi în continuare câteva exemple de activităţi desfăşurate în acest sens.
În cadrul orei de dirigenţie cu tema Apa- izyor de viaţă şi sănătate am avut ca obiective:
* înţelegerea de către elevi a beneficiilor consumului de apă, comparativ cu riscurile consumului
de băuturi îndulcite, carbogazoase sau nu
* formarea unui obicei de a bea mai multă apă şi mai puţine băuturi îndulcite artificial, pe care,
apoi, să îl transmită şi familiei şi prietenilor
* îndrumarea concomitentă a părinţilor de a colabora la acest demers şi de a continua acţiunile
desfăşurate în şcoală pe această temă.
Acestea au reprezentat obiective de atins pe tot parcursul anului şcolar, nu doar pe parcursul unei
ore. Astfel, am început prin a-mi încuraja elevii să îşi aducă, zilnic, la şcoală, o sticlă cu apă, pe
care să o şi consume pe parcursul desfăşurării orelor de curs. Pentru aceasta, am realizat şi mici
anunţuri (post-it-uri) pe care le-am lipit în locuri vizibile din clasă, cu scopul de a le aminti
elevilor să bea apă. Pentru a oferi un bun exemplu, eu însămi purtam cu mine o sticlă de apă,
acesta fiind un fapt obişnuit şi normal pentru mine, pe care am dorit să îl inoculez şi elevilor mei.
O altă oră de dirigenţie desfăşurată pe tema Să consumăm fructe şi legume! a avut ca
obiective:
* conştientizarea beneficiilor consumului zilnic de fructe şi legume, precum şi a consecinţelor
pentru sănătate a lipsei acestora din alimentaţia zilnică
* formarea unui obicei din a consuma, zilnic, fructe şi legume, pe cât posibil, în stare crudă
* servirea la școală a unei gustări formate din fructe
În acest context, mi- am încurajat elevii ca, în locul chips- urilor, a snacks- urilor, a pufule ţilor,
să consume la şcoală măcar câte un fruct. De asemenea, în cadrul şedinţelor cu părinţii, i- am
sfătuit pe aceştia să includă fructele şi legumele în listele de cumpărături şi în meniurile zilnice
ale copiilor lor.
O activitate extracurriculară desfăşurată sub sloganul Zahărul- duşmanul din farfurie, a
avut ca scop principal conştientizarea pericolului reprezentat de consumul excesiv de zahăr.
Astfel, elevii au adus la şcoală diferite alimente procesate ( suc de fructe, pastă de tomate, gumă
de mestecat, bomboane de ciocolată, fructe confiate, iaurt cu fructe, parizer, produse de patiserie,
mezeluri, pâine, conserve de peşte ). Împreună, am studiat cu mare atenţie etichetele,
ingredientele, am întocmit o listă cu alimentele care conţin cele mai mari cantităţi de zahăr. Cu
ajutorul informaţiilor unui medic, prezent la oră, am stabilit efectele nocive ale consumului de
zahăr pentru sănătatea noastră ( diabet, boli ale ficatului, boli cardio- vasculare, creşterea
colesterolului, îmbătrânirea prematură a tenului, carenţe de vitamine şi minerale ).
Lipsa activităţii fizice, sedentarismul reprezintă o problemă a societăţii contemporane.
Mișcarea este complementară alimentației sănătoase. De aceea, consider c ă școala are un rol
foarte important pentru găsirea soluțiilor potrivite, iar acest fapt trebuie să aibă loc de la vârste
fragede. Sub deviza Mișcarea este sănătoasă! am desfășurat o activitate menită să aducă în prim
plan importanța activității fizice și urmările negative ale lipsei acesteia. În colaborare cu
profesorul de educație fizică, am gândit un program cuprinzând diferite activități sportive zilnice,
care să nu impună mult timp, dar care, adunate cu drumul efectuat spre și de la școală acas ă, s ă
constituie doza zilnică de mișcare necesară dezvoltării normale a elevilor.
Toate aceste activități au fost desfășurate cu sprijinul și implicarea părinților, deoarece,
după cum am mai afirmat, activitatea profesorului este complementară celei a părinților. Dreptul
la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Elevii trebuie să dispună de
oportunitatea de a fi informați și de a adopta comportamente sănătoase. Acesta este încă unul din
multele roluri ale școlii. Trebuie să ținem seama și de faptul că nu toți copiii au acces la
informație, provenind din familii sărace, fără posibilități materiale, sau, pur și simplu, ignorante
cu privire la acest subiect. Școala are menirea de a- i ajuta, de a- i informa, de a- i educa.
Profesorul nu trebuie să rămână doar un transmițător de informații despre sănătate, ci trebuie s ă
fie și un model pentru elevi. Consider că, exersate zilnic, atât la școală, cât și acas ă, obiceiurile
sănătoase, benefice pentru viața elevilor, vor fi asimilate și vor deveni un mod de a trăi.

Bibliografie:
Popescu, Loti, 2010, Stil de viață sănătos: Un Ghid de Educație pentru Sănătate, Editura
Muntenia, Constanța
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, 2006, Promovarea sănătăţii şi
educaţie pentru sănătate, Editura Public H Press, București