Nutritia si alimentatia rationala a copilului sanatos a copilului dupa un an

Nutritia- un ansamblu de functii a organismului care asigura transformarea, asimilarea si utilizarea alimentelor sau a sbst nutritive pt a se asigura nevoile de crestre si dezvoltare corespunzatoare varstei, activitatii fizice, intelectuala, promovand o buna stare de sanatate. Alimentatia naturala, mixta, artificiala, diversificata, alimentatia copilului mic:1-3 ani, prescolarului 3-7 ani, scolarului, adolescentului. Copilul depasind varsta de sugar face un mare salt calitativ in dezvoltare, de vine mai independent. Copilul dupa un an de zile incepe sa form capactatea de a comunica verbal cu membrii familiei, dar totodata ritmul de crestere e putin mai incetinit fata de primul an de viata, in schimb procesul de diferntiere morfo fiziologica este mult mai accentuat. istemul lococmotor se consolideaza, copilul investigheaza singur independent mediul ambiant pe propriile picioare. !otodata se perfectioneaza procesele digestive, metabolice, iar perceptiile gustative devin tot mai diferentiate,se dezvolta aparatul masticator, se completeaza dentitia temporara pana la "# de dinti. Aceasta permite copilului de a se alimetnta cu alimente mai cnsstente ceea ce contribuie la dezvoltarea corecta a aparatului masticator. $a acesti copii sunt anumite perioade in dezvoltarea neuropsihica, foarte importanta pt dobandirea uno abilitati. %aca copilul dupa 1 an nu va fi incura&at la autoalimentare el va fi mult timp deendent de parinti. !rebuie invatat sa foloseasca lingurita, cana, servetelul, in caz daca se va interzice autoalimentatia pt a evita murdarirea mainilor,mesei, si daca cel ce supravegheaza copilul nu va avea o suficienta rabdare acest copil va fi tot timpul dependent pt a fi alimentat. 'arintii trebuie din timp pregatit pt a educa alimentatia corecta a copilului. Asigurarea unui program regulat a meselor care trebuie servit estetic, cu o perfecta igiena, inclusiv spalarea mainilor. Abandonarea biberonului pt consumarea lichidelor. (vitarea bauturilor dulci inainte de culcare)favorizeaza caria dentara*. (vitarea consumuui exagerat a dulciurilor concentrate, bomboane, napolitane, mai ales intre mese, pt ca aceasta duce la pierderea poftei de mancare. (xcluderea educatiei alimentarea cu bombonica, promisiuni, televizor, muzica. (vitarea aliment fortate si santa&ul. (ducatia copilului, comportatrea civilizata la masa in familie, in ospetie.'t formarea programului alimentar trebuie de cunoscut urm date: -necesitatile copilului in ingredienti -componenta si importanta alimentelor+ -distributia alimentatiei pe cadranul nictimeral+ -modul de preparare si a calitatilor organoleptice a bucatelor+ ,olumul nictimeral a hranii si necesitatile in calorii se modifica cu varsta. 'entru copiii cu varsta de 1-3 ani: ' 1,1-1," g-.g corp-zi+ $/-/,0+ 1 1"-1/+ Calorii: 1## .cal. 'entru /-7 ani ' 1,1-1,", $ "-3+ 1 1"-1/, calorii pana la 2#.'entru 7-1/ ani: p1,1-1,"+ $ calorii 0#-7#+ 't 1/-17 ani: 12-1#, calorii pana la /#. Copilul la 3 ani oufiert la "-3zile, carne "#-/# g pasare, vita iepure-peste+3nt smantana, frisca, margarina, ulei vegetal+ din legume:cartofi,fasole verde,mazare, conopida, dovlecei+ din fainoase: paine, mamaliga, gris, orez, paste fainoase, pra&ituri de casa+ fructe. (ste contraindicat pt aceasta varsta urmatoarele alimente ce pot provoca innec:nuci, alune, fructe cu seminte, chips, peste cu oase, bomboane sub forma de grauncior si alimentele greu de digerat: salam , sunca, condimente, alimetele cu potential alergic:laptee de vaca, capra, oi nefiert. $a aceasta varsta se stabilesc 3 mese principale:de&un, pranz, cina si " gustari, la ora 1#-## si 14-17. (xemplu: dim 7-## de&unul lapte cu cacao, produs industrial, formule lactate : nan3, nan /, amestec lactat &unior, md meal capritza 3, paine cu unt si branza sau gem gustarca la ora 1# paine cu unt si cascaval pranz: 3 feluri: supa-ciorba mai ales din carne de pasare-iepure, taitei de casa, paste fainoase, carne cu legume sau orez fiert, oua la tigaie sau soufle de legume, desert : fructe, compot, pra&itura de casa 1ustarea la ora 14: iaurt- tartina cu unt si branza

eara la cina: mamaliga cu branza si unt sau smantana, clatite ( necesar de retiut ca volumul alimentar pt o masa nu trebuie sa depaseasca "##-3## la un an, iar dupa 3##-30#. 5iecare aliment se administreaza initial treptat in portiuni mici, aspectul exterior al bucatelor trebuie sa atraga atentia pozitiva a copilului pt a mari pofta de mancare. 6omboanele trebuie date dupa mese. Ciocolata, citricele pot provca hiperexcitatie, reactii alergice, nu se recom copiilor ce au dermatita alergica, astm bronsic. Alimentatia prescolarului 3-7 ani: au nevoie de atentie deosebita in ceea ce priveste nutritia si alimentatia lor. 7n aceasta perioada aparatul digestiv isi ontinua maturatia, capacitatile prescolarului sunt de a primi, a tolera mai multe alimente si preparate culinare canttativ si calitativ. Consistenta alimentelor poate fi mai mare, iar cantitatea la o masa de asemenea poate fi sporita in comp cu copilul pana la 3 ani. 8data cu cresterea capacitatii digestive la acesti copii pot fi inregistrate unele tulburari a tractului digestiv. Cresterea staturala si ponderala in aceasta perioada incetineste dar sunt unele perioade cand unii copii, baietii sau fetele se deosebesc in crestere ponderala. Continua sa se modifice si sa se perfectioneze stilul alimentar. %es coplul prescolar este capricios in alegerea alimentelor, poate sa prefere un aliment si apoi sa renunte brusc si sa doareasca alt aliment. !otodata la aceasta varsta se extinde viat sociala, plimbarile in afara locuintei, vizitele la alti copii, viata in colectivitati- din unele motive pot aparea un dezechlibru care poate expune la riscuri patologice. $a acest copii poate aparea anemia feripriva, mai ales la cei alimentati predominant cu lapte. $ a acesti copii poate aparea distrofia tardiva, caria dentara, anorexia nervoasa)mai ales la copii ce sunt in atmosfera familiala stresanta. 'oate aparea obezitatea, mai ales spre exces energetic si supraalimentarea copilului. 'ot aparea parzitoze intestinale mai ales daca nu sunt resp cond igienice. 7n ratia zilnica 3##-0## ml lapte, produse industriale lactate ca iaurtul, carne, branza, un ou la "-3 zile, paine intermediara-mai ogata in vitaminele grupei b, legume, zarzavaturi, din grasimi unt smantana frisca, ulei vegetal. 9ecesitatile energetice: formula dupa 1. 6ivol, 7 . 'uiu 3 :5 1### .cal la un an n-nr de ani Calculul alimentar pt o zi 3-0 ani (xemplu: nr aliment volum proteine lipide glucide .cal supa "## 3.# ciorba 3## 3.# terci 10# Carne 7# lapte 10# paine 1## 6rinza 0# biscuiti 0#

9r de mese: 3 mese principale si una sau " gustari, aportul enegetic repartizat: masa de pranz /#-/0 ;, mesele la de&un si cina cate 10-"#;, iar diferenta se foloseste pt gustarece se recomanda la orele 1#-14. Componenta alimentelorse apropie de cea a adultilor, dar se evta excesul de sare, condimente, unele mezuluri, oteturi. 7n aceasta per treb evitat excesul de bauturi racoritoare, dulciuri concentrate. Copiii ce frecventeaza gradinita e necesar sa primeasca cina acasa care se recomanda sa fie din branza smantana , oua paine cu unt, pate iaurt, fructe.

%e la / ani copilul trebuie invatat sa foloseasca furculita iar la 0 ani cutitul. !otodata are o mare importanta durata mesei, pt digestie normala, pt a evita hipersecretia rapida a stomacului durata de&unului si a cinei trebuie sa fie aprox 10 min, iar pranzul 3# minute. Alimentatia scolarului 7-13 ani. %evine mai independent in stilul de alimentatie. %urata timpului petrecuta in afara familiei este mai mare. Copilul este influentat de climatul social, cultural si mai ales e infl de frecventa la scoala, de aceea activitatea scoalara, sociala, &ocul ,sportul, lipsa de acasa a parintilor la orele cand acesta trebuie sa primeasca una din mesele principale, pot influenta negativ in alimentatia acestui copil. <atia calorica: 0#-4# ..l la .g corp, '-10;, $-3#;, 1-10;. '-1,1-1," g la .g corp, ma&oritatea sa fie de origine animala-0#-4#;, branza 0# g, lapte pana la /##, carne pana la 1##, fructe pana la 1##, salae de sezon, 3 mese principale si una intermediara. 9ecesitatea caloric <(C8:A9%A!A 79 A$7:(9!A!7A C8'77$8< C8A$<7 7 A%8$( C(9!7 CA$8<77-"/= varsta total limite !otal limite 7-1# 11-1/ 10-12

%upa 13 ani, adolescenta a fost definita ca perioada de furtuna si stres biologic, rapiditatea cresterii din adolescenta poate fi comparata doar cu cresterea fetala si cu cea din primul an de viata. Cresterea accelerata, dramatica din timpul adolescentei transforma copilul in adult matur din toate punctele de vedere. Astfel se explica de ce in aceasta perioada nevoile nutritionale sunt mai mari decat la orice alta varsta. Cresterea staturala la baieti a 1"-1/ ani, la fete 2-1# ani maximum pana la 1" ani. 6aietii cresc in greutte mai repede decat fetele, in timp ce la baieti creste masa musculara si scade tesutul adipos, totodata se observa schimbari din arte sist endocrin, si anume aceste momente duc la o deossbire in necesarul energetic intre baieti si fete. 9ecesarul energetic creste constant la baieti pana la 1417 ani, la fete pana la 1"-1/ ani. <atia zilnica bla bla bla tabel Ca necesar pt crestrea osoasa treb uie de la "##-/## mg-zi, 5e care duce la cresterea masei musculare si a hematopoiezei e necesar 31-/#mg-pt un .g de crestere, sursele principale de fe este ficatul, boabele nedecorticate, oua, carne legume. >n pt dezvoltare osoasa si sexuala, sursele :carne, in spec cea de porc, graunte nedecorticate, nuci, alune, branza. 9ecesti de vitamine tot sunt marite in aceasta perioada. 7ndepenenta crescuta, efortul copilului de a iesi de sub tutela adultului, influenta prietenilor, colegilor, in formarea unor obisnuinte alimentare, formarea configuratiei corporale si estetice, toate acestea in contextul unui decala& intre maturitatea fizica si psihica pot duce la tulburar nutritionale serioase frecv intalnite care sunt: carenta de fier-anemia, careta de calciu, zinc, obezitatea in caz daca aportul energetic este excesiv, anorexia nervoasa. <atia calorica a acestei perioade difera in functie de sex si acitivitae fizica. 3n exemplu de meniu: mic de&un: lapte ceai sunca branza salam par&oale pranz: carne, alcatuita din 3 feluri: supa-ciorba, friptura cu garnitura de cartofi, paine pra&ituri cina: cu una sau " ore inainte de culcare. Cina nu trebuie sa fie nu prea consistenta si nici prea bogata cantitativ. Alimentatia copilului in colectivitati, alimentatia mamei ce alapteaza,alimetatia copilului bolnav, alimentatia prudenta ugestii pt medici:

1. inidcati orele de mancare sub aspectul nevoilor copilului, dar nu sub aspectul valorii nutritive a bucatelor ci a formarii deprinderilor de autodeservire, prin implicarea unor unor elemete de mediu ". spuneti parintilor ca la aceasta varsta pofta de mancare poate aparea sau disparea brusc, dar oricum copilul nu trebuie sa ramana falamand 3. informati parintii ca mecanismul de control a apetitului din hipotalamus este bne dezvoltat /. laudati paritnii si copiii pt noile abilitati capatate in deservire si alimentatie corecta. 0. indicati ca copiii mai in varsta trebuie sa manince aceeasi mancare ca si membrii familiei literatura: (ugen Ciofu, pediatria tratat, 6ulucea si ?ormaneanu, manual de pediatrie Ana ,asilach @Alimentatia rationala a copilului (caterina tasii-Alimentatia copilului sanatos 1igore 6ivol- 1hid practic medicului de familie