A L I M E N TA Ț I A S U G A R U L U I Ș I

COPIILOR DE DIFERITE VÂRSTE

 NOȚIUNI
• Nutritie: totalitatea modificărilor suportate de alimente in organism, sau
totalitatea schimburilor dintre mediul extern si organism.
• Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore.
Se compune din ratia cantitativa si ratia calitativa.
• Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
• Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului,
activitatea motorie, starea de boala, constitutia.
• Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia
cantitativa, cuprinde trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre
alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi factori ca si
ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport
echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.
 Necesitățile optime de trofine:
  Proteine Lipide Glucide

Sugar 3g 5-6 g 10-12 g

Copil mic 3g 4-5 g 10 g

Școlar 2g 2g 8-10 g
ALIMENTAŢIA COPIILOR DE VÎRSTĂ FRAGEDĂ

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizează o

cantitate adecvată de nutrienţi, în proporţii corespunzătoare şi care
este perfect adaptat etapei de dezvoltare în care se încadrează copilul.
O alimentaţie sănătoasă şi adecvată necesităţilor organismului este
cheia asigurării unei creşteri şi dezvoltări armonioase somatice, dar şi
psihice, emoţionale şi afective. Dieta potrivită are un rol determinant
în îmbunătăţirea calităţii vieţii, menţinerea unei bune stări de sănătate
şi creşterea duratei medii de viaţă.
 DIETA NOU-NĂSCUŢILOR ŞI
SUGARILOR SUB 4 LUNI

În primele 4-6 luni de viaţă, specialiştii recomandă ca dieta sugarilor să fie bazată în special (dacă
nu chiar în exclusivitate) pe laptele matern sau pe formule de lapte suplimentate cu nutrienţi care
să se adapteze nevoilor şi capacităţii de utilizare a organismului lor. În cazul sugarilor hrăniţi la
sîn, alăptatul se face fie la cerere (bebeluşii plîng sau devin neliniştiţi cînd le este foame), fie o
dată la 2-4 ore (de 8-12 ori/zi). Pînă în luna 4 de viaţă post-natală, sugarul îşi va reduce treptat
numărul de alăptări la 4-6/zi, însă, în ansamblu, cantitatea de lapte pe care o va consuma va
creşte. Sugarii alimentaţi cu formule de lapte vor fi hrăniţi de 6-8 ori/zi, începînd cu 60-150 de
grame de produs la fiecare masă (realizînd un total de 480-1050 grame de-a lungul zilei). Ca şi în
cazul bebeluşilor alimentaţi la sîn, şi cei hrăniţi artificial îşi vor reduce treptat numărul de mese,
crescînd însă cantitatea consumată de fiecare dată la aproximativ 180-240 de grame.
 ALIMENTAȚIA NATURALĂ
Alaptarea exclusiva - reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un alt
aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1 an;
optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in
primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate
mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica,
dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45g lipide,
70g glucide, 2g minerale. Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele
din lactoser (60%)- imunoglobuline. Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si
cholesterol; Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de
oligozaharide. Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima
(raport Ca/P=2/1). Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K. Fermentii -
reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor pancreatice,
insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic). Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alăptării exclusive: laptele de mama este un aliment
biologic activ ("viu") avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril,
perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale
sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile
alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna
toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-
copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus
bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne
aparitia anemiei feriprive.
IMPORTANȚA ALĂPTĂRII PRECOCE
Widström et al (1990) au sugerat că atingerea timpurie a mamelonului şi areolei de către
copil (în termen de 30 de minute de la naştere) are influenţă pozitivă asupra relaţiei
mama/copil in primele zile dupa naştere.

Iniţierea alaptării precoce poate creşte activitatea uterină post-partum şi reduce riscul
hemoragiei post-partum.Chua et al.(1994) au înregistrat activitatea uterină a 11 femei din
Singapore, imediat dupa eliminarea placentei, înainte, in timpul şi după alăptare sau
stimularea manuală a mameloanelor. Valoarea mediană a stimulării manuale a fost de
66% şi a alaptării de 93%.

Christensson et al (1992) au constatat că nou-născuţii care au fost în contact cu

mamele lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai mare, nivelul de glucoză din sânge
mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai puţin faţă de copiii care au stat lânga mamă,
dar in alt pat.
LAPTELE MATERN ESTE IDEAL PENTRU COPIL
DE CE?

• Ajută la stabilirea unei relaţii strânse mamă-copil

• Asigură nevoile nutriţionale ale copilului
• În LM există o mare biodisponibilitate pentru unii nutrienţi (fier)
• Compoziţia LM se schimbă cu vârsta copilului şi în cursul fiecărei mese
• LM are componente antiinfecţioase şi antiinflamatorii
• Conţine factori bioactivi
• Favorizează dominanţa Bifidobacteriilor în flora intestinală
Alimentaţia naturală mai mult de 3 luni→ scade gravitatea infecţiilor digestive
Continuarea alimentaţiei cu LM mai mult de 6 luni → ↓incidenţa alergiilor
Care sunt rezultatele unei poziţionări incorecte?

Dureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon

Fisuri

Laptele nu este extras eficient Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul
nu reuşeşte să
sporească în greutate.
 ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute
de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptarii
exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai
frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei ori
mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intre
aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina:
suprasolicitare hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai
frecvente la nou- nascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu
suprasolicitare renala; Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu
urmatoarele consecinte: dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea
adipocitelor (obezitate). Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee
casnice (diluarea, zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU).
Procedeele casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3
%) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifică în: I - formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare
(varsta a - II a) de la 4 -6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata;
III - formule speciale (" lapturi - medicament" ); IV - formule pentru prematuri.

Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II:

100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-
180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna
II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.

Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor

sterilizate la cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se
prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse. Alimentatia artificiala
va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita, oaie,
sunt improprii sugarului.
DIETA SUGARILOR ÎNTRE 4-6 LUNI
Între 4-6 luni, un sugar sănătos şi euponderal ar trebui să consume între 850-1350 de
grame de formule de lapte. Aceasta este vîrsta la care se face, de obicei, trecerea de la
dieta bazată pe lapte matern sau pe formule fortifiate, la cea diversificată. Momentul
diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru
sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 - 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP
standard sau LV. Sub 4 luni nu este indicată introducerea produselor solide în alimentaţie
deoarece copilul se poate chiar asfixia mecanic cu ele, nefiind capabil încă să realizeze o
deglutiţie normală. De asemenea, nici echipamentul enzimatic digestiv nu este pregătit
pentru degradarea şi absorbţia acestui tip de alimente. Specialiştii se ghidează după
anumite criterii legate de dezvoltarea fizică a copilului în aceste 4 luni atunci cînd
recomandă diversificarea dietei, printre care: - dublarea greutăţii de la naştere; -
capacitatea de a-şi menţine capul şi gîtul în poziţie verticală, fară ajutor, de a se ridica
ajutat, de a da semne de saţietate intorcînd capul de la sîn/biberon, sau prin refuzul de a
deschide gura; - copilul începe să manifeste interes faţă de alimentaţia celorlalţi membri
ai familiei.
La început, părinţii pot încerca hrănirea bebeluşului cu cereale speciale, cu
suplimente de fier, combinate cu lapte matern sau formulele consumate anterior.
Consistenţa acestui amestec poate fi crescută treptat, pe masură ce copilul devine
capabil să îşi controleze corect şi eficient deglutiţia. Această combinaţie poate fi
oferită de 2 ori/zi, însă în cantităţi mici care să fie alcătuite din 1-2 linguri de
cereale uscate. Pe măsură ce copilul se obişnuieşte, această cantitate poate fi
crescută la 3-4 linguri de cereale. Specialiştii insistă ca de la această vîrstă
hrănirea să se facă folosind linguriţa. În cazul în care există indicaţii speciale,
cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, şi numai la recomandarea specială a
medicului, se poate încerca hrănirea folosind biberonul. După ce copilul s-a
adaptat noului regim şi consumă cereale în mod curent, se pot introduce şi alte
produse fortifiate cu fier. Medicii recomandă părinţilor introducerea unui singur
tip de cereale pe săptămînă, astfel încît să poată urmări dacă sugarul prezintă
intoleranţă 4 digestivă la acesta sau dezvoltă reacţii alergice.
 CONDITII DE DIVERSIFICARE

Sugarul este perfect sanatos! Introducere progresiva mai lenta (5 - 7 zile) pentru sugarul
diversificat la 4 - 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primele alimente
sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul
pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc
conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul
prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz,
ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel manifestarile
precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu impus
(evita anorexia psihogena).
Pe parcursul perioadei de iniţiere în alimentaţia solidă se mai pot introduce şi sucuri de fructe cu
vitamina C (acestea pot fi date copilului dintr-un pahar de mici dimensiuni). Alte alimente pe care
pediatrii le recomandă sunt: brînza de vaci în combinaţie cu orez pasat sau pireu de legume (după
vîrsta de 5 luni), gălbenuş de ou fiert tare (nu şi albuşul, acesta avînd potenţial alergic)
 DIETA SUGARILOR INTRE 6-8 LUNI

De la vîrsta de 6-8 luni sugarul devine capabil să mestece alimentele, să stea fără sprijin, să
prindă şi să apuce diverse lucruri în mîină. În această perioadă se recomandă menţinerea în dietă
a laptelui matern sau a formulelor de lapte, administrate de 3-5 ori/ zi. Consumul lor se va
diminua treptat, pe măsură ce alimentele solide vor deveni majoritare în dietă. De la 6 luni se pot
introduce în alimentaţia zilnică fructe şi legume pasate. Acestea trebuie integrate treptat în dietă,
lăsînd copilului o perioadă de 2-3 zile în care să se obişnuiască cu ele, timp în care părinţii pot
urmări modul în care răspunde organismul micuţului la acestea (apariţia unor simptome digestive,
alergice). Printre primele legume care pot fi consumate şi care se pare că sunt şi agreate de
majoritatea sugarilor se află: mazărea, morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea, iar dintre
fructe: banane, piersici, pere, caise, pepeni. După vîrsta de 6 luni fructele, legumele (dar şi
cerealele) trebuie incluse în dietă deoarece, prin conţinutul ridicat în glucide aduc nutrienţi şi un
important surplus de calorii. Există dieteticieni care recomandă introducerea unor cantităţi mici
de legume înaintea fructelor, deoarece consideră că invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca
fiind la fel de atrăgător ca al fructelor.
Cantitatea iniţială de fructe şi legume este de 2-3 linguri/porţie, a cîte 4 porţii/zi. În
timp ce se urmăreşte reacţia copilului la fructele şi legumele din alimentaţie se
verifică în acelaşi timp şi parametrii de greutate şi dezvoltare psiho-somatică.
Cantitatea poate să varieze între 2 linguri şi 2 ceşti de vegetale pasate. În timp se
poate creşte şi consistenţa efectivă a alimentelor, acest lucru depinzînd de
tolerabilitatea digestivă. Copilul poate fi încurajat să se autoalimenteze (sub stricta
supraveghere a unui adult), punîndu-i în mîină mici cantităţi din diverse alimente.
Totuşi, se recomandă evitarea: feliilor de
mere, strugurilor, afinelor, alunelor,
seminţelor, popcornului, legumelor dure
negatite, fulgilor de cereale uscate,
bomboanelor tari şi rotunde, untului de
arahide, cîrnăciorilor, deoarece toate
aceste produse, precum şi cele
asemănătoare lor ca formă şi consistenţă
pot cauza asfixia mecanică a sugarului.
Se recomandă evitarea alimentelor prea
sărate sau prea dulci. Sugarul poate fi
lăsat să mănînce singur legume moi
gătite, fructe spălate şi curăţite de coajă,
de tipul bananelor, piersicilor, biscuiţi,
paste. Tot în această perioadă se pot
introduce în regim alimente ce
promovează creşterea sănătoasă a
dinţilor, cum ar fi pîinea prăjită,
biscuiţii nesăraţi sau covrigeii. Spre
luna a 8-a bebeluşul poate încerca şi
carnea de pui sau peşte fiartă şi tocată,
iniţial cîte 30 de grame/zi, de 4
ori/săptămînă. Alte recomandări
alimentare includ: consumul de ficat de
pasăre (după 6 luni), de iaurt de casă cu
biscuiţi (se recomandă evitarea
iaurturilor cu fructe).
 DIETA SUGARILOR INTRE 8-12 LUNI

De la această vîrstă copilul poate deja să se autoalimenteze sau să utilizeze un

pahar, dacă este ajutat, iar după 10 luni este capabil să mestece corect şi să înghită
alimente moi, începe să folosească linguriţa. În ceea ce priveşte dieta, aceasta
poate conţine în continuare lapte matern sau formule de lapte (de 3-4 ori/zi).
Carnea, principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati
crescande, sub forma fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul sugarului alimentat
la san, carnea poate deveni parte de baza a regimului alimentar de la varsta de 8
luni (se considera ca pana la aceasta varsta sugarul are depozite suficiente de fier,
apoi impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale). Ca si in cazul
legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata introducerea unui singur sortiment
de carne pe saptamana, in portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau de
carnaciori taiati in felii cat mai subtiri.
La 8-9 luni se poate adauga in dieta si ciorba de perisoare. Portiile de legume si
fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4 ori/zi, iar dupa 9 luni copilul poate
incerca smantana, branza, mamaliguta. Oul integral (albus si galbenus) se
introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de aparitie al alergiilor.
Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului
(daca acesta este inca folosit, ar trebui sa fie doar pentru apa). Dupa 9 luni,
fructele si legumele pot fi diversificate prin introducerea de kiwi, spanac, ardei
gras, salata verde, marar, patrunjel. Specialistii recomanda evitarea unor fructe
precum zmeura, fragi, capsuni (datorita potentialului alergic) dar si excesului de
mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.
 ALIMENTAŢIA COPIILOR ANTEPRE
COLARI (LA VÎRSTA DE 1-3 ANI)

După atingerea vîrstei de 1 an, copilul face un salt calitativ de dezvoltare.

Capacitatea de a comunica verbal cu membrii familiei începe să se formeze,
copilul investighează liber pe propriile picioare "mediul ambiant", se
perfecţionează procesele de digestie şi cele metabolice, dentura se completează
pînă la vîrsta de 2 ani.
La această vîrstă se fixează obiceiurile alimentare pentru toata viaţa, fapt de mare
importanţă pentru starea de sănătate de mai tarzîu. Părinţii trebuie să impună
copiilor cele mai corespunzătoare şi sănătoase obiceiuri alimentare, așa ca:
• asigurarea unui program regulat al prînzurilor;
• întreruperea biberonului pentru ingerarea de alimente lichide;
• evitarea băuturilor dulci la culcare (acestea favorizează devoltarea cariilor dentare);
• evitarea consumului de lichide între mese (acestea scad pofta de mîncare);
• evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate între mese (ele scad de asemenea
pofta de mîncare), acestea se vor folosi o dată sau de două ori pe zi, la sfîrşitul meselor
principale;
• evitarea forţării copilului la masa;
• evitarea manevrelor de stimulare a acceptării alimentelor prin oferirea de distracţii în
timpul mesei (aceasta poate duce la un comportament nevrotic faţă de alimentaţie).
Se va permite copilului să-şi selecteze alimentele, dar cu mare grijă de a se asigura o
alimentaţie echilibrată. Dacă copilul refuză un aliment important din punct de vedere
nutritiv, se va încerca administrarea lui într-o formă modificată. Copilul la vîrsta de 1-3
ani va avea 3 mese principale pe zi şi 1-2 gustări.
 PRODUSELE RECOMANDATE ÎN ALIMENTAŢIA
COPIILOR ANTEPREȘCOLARI
• Oul este un aliment complet, cu valoare calorică înaltă. Se foloseşte oul de găină, oul de raţă trebuie evitat din
cauza toxiinfecţiilor alimentare care pot apărea. Oul întreg cu albuş se dă copilului după vîrsta de 1 an şi
jumătate. Albuşul de ou poate determina la unii copii urticărie, edeme şi chiar tulburări digestive. Ouăle prăjite
(omleta, jumări, ochiuri cu grăsime) nu sunt indicate.
• Carnea este un aliment de bază în alimentaţia copiilor prin conţinutul de aminoacizi necesari organismului. Se
foloseşte carnea de pasăre, de mînzat şi bovină bine fiartă şi tocată. Dar se ţine 7 cont de aceea că carnea de
bovină, miel, vînat şi porc sunt greu de digerat pentru copii prin conţinutul crescut de ţesut conjuctiv şi lipide.
Subprodusele (ficat, rinichi, inima, creerul dat peste varsta de doi ani) sunt binevenite deoarece au un conţinut
crescut în vitamine (A, B2, PP) şi săruri minerale (Fe, Ca, etc).
• Lactatele. Se recomandă ca copilul să consume cîte 400-500 ml lapte pe zi. Produsele lactoacide la fel sunt
binevenite (brînză proaspătă de vaci, iaurt).
• Legumele şi zarzavaturile folosite sunt cartofii, rădăcinoasele, fasolea verde, conopida, dovleceii, spanacul,
tomatele (se ţine cont că pot da alergii), ardeii. Pînă la varsta de 2 ani nu se vor da leguminoase uscate (fasole,
mazăre, linte). Usturoiul, ceapa şi alte condimente vegetale se evit, de preferat să se folosească legumele în stare
proaspătă, şi mai puţin sub formă de conserve. Se vor da zilnic fructe, de preferinţă crude dar şi sub formă de suc
natural, compoturi.
• Făinoasele date copilului mic vor consta din: pîine, mămăliguţă, orez, paste făinoase, prăjiturele de casă.
 CONSECINŢELE ALIMENTAŢIEI
DEZECHILIBRATE SAU ALE
TEHNICILOR INADECVATE

• anemia hipocromă la copii alimentaţi în principal cu lapte şi produse lactate cu făinoase;

• cariile dentare, de "biberoane", la cei care continuă să folosească biberonul sau consumă
înainte de culcare lichide dulci;
• anorexia neurogenă, care apare la copiii alimentaţi într-o atmosferă stresantă;
• obezitatea prin exces de calorii (făinoase);
• parazitozele intestinale, mai frecvente la copiii alimentaţi neigienic sau care sunt lăsaţi să
"ciugulească" în cursul zilei cu mîinile murdare
 ALIMENTAŢIA COPIILOR
PREȘCOLARI (LA VÎRSTA DE 3-7 ANI)
Alimentatia copilului prescolar trebuie sa asigure 80 kcal/ kg/zi, din care: glucide 55-60 %, proteine
15-18 %, lipidele 25-30 % din ratia zilnica. Lichidele zilnic necesare sunt in cantitate de 80
ml/kgcorp/zi.
Ratia de glucide va fi de 2 g/kgcorp/zi, din care 2/3 vor fi si produse de panificatie circa 150 g/zi,
paste fainoase, prajituri, fructe si legume. Legumele se administreaza sub forma de pireuri, soteuri,
budinci, salate crude. Fructele se administreaza predominent crude, dupa o prealabila spalare, pentru
a beneficia de continutul lor in vitamine si de fibre alimentare.
Ratia de proteine va fi de 2 g/kg/zi, din care 2/3 vor fi de origine animala si 1/3 de origine vegetala.
Cantitatea de lapte va fi de 500-600 ml pe zi, in care va intra si iaurtul sau chefirul. Alaturi de branza
de vaca se poate administra branza telemea desarata. Se vor evita branzeturile fermentate. Carnea va
fi predominant de pasare, dar si de vita, peste slab, sunca presata, uneori cea de porc sau oaie.
Se vor evita: carnea de porc grasa, mezelurile grase, pestele gras, precum si sosurile grase, prajiturile
in exces, vinurile. Oul se administreaza preferential fiert si in diferite preparate culinare: budinci,
creme, sufleuri.
Ratia de lipide va fi de 2-3 g/kgcorp/zi, sub forma de unt, margarirta, smantana si uleiuri
vegetale.
Numarul de mese va consta din 3 mese principale si 1-2 gustari. Mesele vor fi la ore fixe. Modul
de prezentare a hranei va fi variat, pentru a combate monotonia alimentara si inapetenta (lipsa
poftei de mancare).
Copilul va servi masa impreuna cu familia cel putin de doua ori pe zi; apa si dulciurile se vor
servi la sfarsitul mesei pentru a nu afecta apetitul.
La aceasta varsta copilul este mult sugestionabil de fratii mai mari si de anturaj, putand consuma
alimente pe care anterior le refuza. Conditionarea acceptarii unor mese de catre copil, la
ascultarea unor basme, cantece sau vizionarea televizorului, constituie o greseala.
Consumul de sucuri sintetice carbogazoase, biscuiti, bomboane sau mici gustari, inainte de masa,
omiterea unor mese in favoarea vizionarii unui program la televizor ca si indulgenta parintilor
conduce frecvent la tulburari de alimentatie.
 ALIMENTAŢIA ŞCOLARILOR LA
VÎRSTA DE 7-15 ANI
Activitatea de învăţătură solicită funcţiile intelectulale şi are loc un mare consum energetic. Dacă
pentru micul şcolar este nevoie de alimente care să acopere 1800 – 2000 cal/zi, pentru şcolarul mare
sunt necesare 2500 – 3000 cal/zi.
Necesarul proteic este de 3,2 – 3,5 g/kg corp la cei mai mici, la care creşterea este mai accentuată, iar
la şcolarii mari doar de 2,0 – 2,5 g/kg corp, întrucît creşterea corporală la aceştea este mai scăzută.
Grăsimile se vor da în proporţie de 1 g/kg corp.
Glucidele vor fi consumate în cantităţi mari, ele fiind furnizoare de energie. Vor fi asigurate prin
consumarea pîinii în cantităţi mai mari. Se poate trece la consumarea pîinii negre, mai bogată în săruri
minerale şi vitamine. Se pot da dulciuri sub toate formele.
Vitaminele vor fi luate din legume şi fructe cît şi din alimente de origine animalieră. Pentru păstrarea
vitaminelor şi a sărurilor minerale, legumele nu se vor ţine mult timp în apă de spălat şi se vor fierbe în
vas acoperit. La supe se va adăuga gălbenuş de ou proaspăt şi pătrunjel verde sau suc de lămîie.
Şcolarul va lua 4 mese pe zi la interval de 4 ore între ele.
Ca şi la preşcolar, hrana zilnică a şcolarului trebuie să conţină cel puţin un reprezentant al celor 9
grupe de alimente:
1. Lapte şi derivate;
2. Carne şi peşte;
3. Ouă;
4. Unt şi grăsimi animale şi vegetale;
5. Pîine şi făinoase;
6. Legume şi zarzavaturi proaspete;
7. Leguminoase uscate;
8. Fructe proaspete;
9. Zahăr şi produse zaharoase.
Dacă lipsesc alimentele dintr-o grupă, vor fi înlocuite cu alimente din alte grupe, care sa conţină
principiile nutritive absente. Din alimentaţia şcolarului, ca şi a preşcolarului, nu trebuie să
lipsească alimentele de sezon.
 ALIMENTAŢIA ŞCOLARILOR LA
VÎRSTA DE 15-18 ANI

Alimentaţia corectă asigură creşterea şi dezvoltarea adecvată a adolescenţilor şi îmbunătăţeşte

sănătatea şi buna funcţionare a organismului. În mod special, alimetaţia sănătoasă în cazul
adolescenţilor îi ajută să îşi îmbunătăţească performanţele la învăţătură dar şi activităţile fizice.
Potrivit studiilor, alimentaţia necorespunzătoare în timpul adolescenţei afectează nu numai
greutatea corporală ca şi adult, dar mai tîrziu aceştia sunt predispuşi mai multor boli cronice. De
exemplu, consumul scăzut al alimentelor care conţin calciu în timpul adolescenţei, conduce la
creşterea riscului de osteoporoză ca şi adult. Nu în ultimul rînd, alimentaţia sănătoasă în timpul
adolescenţei este importantă deoarece ajută la prevenirea mai multor afecţiuni, care au ca şi cauză
tulburările de alimentaţie, aşa ca: diabetul zaharat de tip 1 şi diabet tip 2 .
Cărţile de specialitate recomandă adoptarea unui regim alimentar echilibrat
pentru menţinerea sănătăţii organismului. Utilizînd piramida a alimentatiei,
regimul alimentar al tinerilor poate fi particularizat, astfel încît alimentaţia să le
asigure substanţele nutritive necesare pentru creşterea şi dezvoltarea adecvată dar
şi energia necesară pentru desfăşurarea tuturor activităţilor zilnice. În prezent,
alimentaţia de bază a tinerilor conţine produse de tip fast-food şi băuturi
carbogazoase, mai mult de jumătate dintre aceştia nerespectînd recomandările
nutriţionale existente în cărţile de specialitate. Astfel, în ceea ce priveşte
consumul de grăsimi aproximativ 2/3 dintre adolescenţi consumă mai mult decît
doza recomandată de grăsimi.
 PIRAMIDA ALIMENTAŢIEI
1. Legume - se recomandă consumul legumelor de culoare verde şi portocaliu (fasolea,
mazărea, morcovul etc).
2. Fructe - sunt indicate o gamă largă de fructe proaspete sau conservate. Dar se ţine cont că
consumul sucului din fructe trebuie limitat, deoarece unele conţin o cantitate mare de zahăr,
ceea ce conduce la creşterea glicemiei.
3. Produsele lactate - se recomandă consumul produselor lactate degresate, sau nu, deoarece
conţin o cantitate ridicată de calciu. Astfel, adolescenţii trebuie să consume 3 pahare de lapte
degresat sau produse lactate echivalente, iar copii cu vîrsta mai mică de 14 ani trebuie să
consume produse cu o cantitate mică de lactoză, astfel se recomandă alte produse cu un
conţinut 15 ridicat de calciu - brînză şi iaurt.
4. Carnea şi fasolea - ideal ar fi ca proteinele să fie asimilate din carne fără grăsimi preparată la
cuptor, fiartă sau pe grill. Deoarece alimentaţia sănătoasă se caracterizează prin diversitate,
este indicat ca proteinele sa fie asimilate şi din peşte, fasole, mazăre, nuci sau seminţe.
5. Uleiul şi grăsimile - grăsimile trebuie să provină de la peşte, alune sau uleiuri vegetale (în
cazul adolescenţilor 25-30% din calorii trebuie să provină din aceste grăsimi). Trebuie limitat
consumul grăsimilor solide care provin din: unt, margarină sau untură.
6. Lichidele - Cei mai mulţi dintre adolescenţi ignoră rolul lichidelor în nutriţie. Este foarte
important să se limiteze consumul băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zahăr şi a
sucului de fructe mai ales între mese. Cafeina din băuturile carbogazoase şi cafeaua conduce la
apariţia tulburărilor de somn, mai ales dacă acestea sunt consumate seara, ceea ce conduce la
apariţia diferitor probleme de sănătate şi la scăderea performanţelor la învăţătură. Potrivit,
ghidurilor alimentare adolescenţii trebuie să evite consumul băuturilor alcoolice, organismul
acestora necesitînd cantităţi semnificative de apă, pentru a evita deshidratarea.