ALIMENTATIA SUGARULUI

Alimentia sugarului: -naturala

- artificiala

- mixta
Necesarul estimat de apă la diferite
vârste (ml/kg/zi)
Sugar ml/kg/zi Copil ml/kg/zi

Prematur 170-200 2 ani 115-125

Nou Născut 100-150 4 ani 100-110

3 luni 140-160 6 ani 90-100

6 luni 130-150 10 ani 70-85

9 luni 125-145 14 ani 50-60

12 luni 120-135 18 ani 40-50

Necesarul de calorii
 nevoile energetice sunt de 80-120 kcal/kg/zi
în primul an de viaţă şi scad cu 10 kcal/kg/zi
pentru fiecare interval de 3 ani.
 1g P=4 kcal
 1g L= 9 kcal
 1g G=4,2 kcal

 proteine:lipide:glucide = 1:2:4
Proteinele
 Proteinele contribuie cu 9-15% la aportul
energetic (4kcal/g)
 aduc în organism acizii aminaţi necesari
creşterii şi contribuie la regenerarea
ţesuturilor
 Nevoile de proteine sunt de 1,5-2 (3.5)
g/kg/zi.
Glucidele
 Glucidele sunt macronutriente utilizate în
organism ca principala sursă de calorii
 forma de depozitare a hidraţilor de carbon
este glicogenul stocat în ficat şi muşchi.
 Glucidele contribuie cu 45-55% la aportul
energetic (4,2 kcal/g). Nevoile de glucide
sunt de (8) 10-12 g/kg/zi.
Lipidele
 Lipidele din alimentaţie sunt cea mai
importantă sursă energetică
 rol structural şi de vehicul pentru vitaminele
liposolubile; AGE- dezv. SN
 Lipidele produc energie (9kcal/g) şi
contribuie cu 35-45% la aportul energetic;
Nevoile de lipide sunt de 2-6 g/kg/zi.
 ALIMENTATIA NATURALA
Laptele de femeie :
- alimentul ideal pentru nou-nascut si sugar in primele 4-
6 luni de viata

- perfect adaptat posibilitatilor de digestie si asimilare

- perfect adaptat nevoilor de intretinere si crestere

- valoare biologica mare

 Laptele de femeie contine:
 enzime
 anticorpi
 vitamine
 saruri minerale
 oligoelemente
Calitatile majore ale laptelui uman:
1. asigura o ratie alimentara perfect adaptata
nevoilor nutritionale ale nou nascutului si
sugarului
2. are valoare biologica ridicata
3. protectie antiinfectioasa si antialergica
4. consolidarea legaturilor afective intre mama si
copil
5. avantaje economice
6. limiteaza riscul producerii MPC
Compozitia laptelui uman si a laptelui de vaca
Protectia antiinfectioasa prin:
- imunoglobuline
- lactoferina
- liganzii pentru acidul folic si vit. B12
- lizozimul – efect bacteian direct
- factorii antivirali nespecifici
- fractiunile complementului C3, C4, C'3 (rol in
chimiotactismul celulelor fagocitare ale colostrului
si laptelui)
- factori antiinfectiosi celulari:
85% macrofage si PN
15% limfocite T si B
Efecte antialergice :
- macrofagele si IgAs – bariera antiinfectioasa la
nivelul mucoasei intestinale
- absenta betalactoglobulinei
- evitarea introducerii semisolidelor pana la 4-6 luni
(posibil alergenice)

Ritmul supturilor: - se regleaza treptat

- 4 ore interval +pauza de noapte
- supt alternativ, la fiecare san
Proba suptului: cantarirea copilului inainte si dupa
fiecare supt, in 24 de ore
Contraindicatiile alaptarii
 *pentru mamă:
- infecţie HIV sau tuberculoză activă;
- mame consumatoare de alcool sau droguri
(acestea se concentrează în laptele matern);
- epilepsia, afecţiunile neoplazice, bolile
neuropsihiatrice;
- mastita, infecţiile acute.
Contraindicatiile alaptarii
 *pentru copil
- boli metabolice: galactozemia congenitală,
fenilcetonuria;
- intervenţii chirurgicale care necesită
alimentaţie parenterală totală.
 Alăptarea se face la cererea sugarului !
 ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Def.: alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt
lapte in afara laptelui de mama.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un preparat de
lapte:
- aport adecvat de: proteine + glucide + lipide

minerale
vitamine
- mentinerea homeostaziei
- asigurarea functiilor metabolice si excretorii
- accesibil
- economic
- steril
 Preparate de lapte
1. Lapte de vaca integral
2. Formule (partial adaptate/adaptate)
Clasificarea formulelor
în funcţie de momentul indicării lor
-formule de start (0-6 luni); !prematuri
-formule de continuare (6 luni- 1 an);
-formule pentru sugari şi copii până la vârsta de 3
ani.
 Din punct de vedere al compozitiei
formulele se clasifică în:
 -formule pe bază de lapte de vacă
(majoritatea);
 -formule pe bază de soia;
 -formule speciale.
1. Laptele de vaca integral:
- 100ml/kg/zi (max. 600-700ml/zi pana la 6 luni
500-600ml/zi dupa 6 luni
- dilutie cu apa fiarta / mucilagiu de orez 3-5%
- zaharat 5%
Formule pe baza de lapte de vaca
 Reglementarile Comisiei Europene in
legatura cu compozitia
 Fortifiate cu fier
 Adaos de pre si probiotice
Formule antidiareice – pot inlocui in totalitate
regimul sugarului in timpul si dupa episodul
diareic si asigura recuperarea rapida a acestuia.
- Formule antireflux – “ingrosate”
- faina de roscove este un ingredient natural, care
face laptele mai vascos si mai greu de regurgitat.
- Formule hipoalergenice (HA)
- destinate copiilor cu istoric familial pozitiv pentru
alergii, rol profilactic.
- scopul acestui tip de formula este de a reduce riscul unei
alergii la proteinele din laptele de vaca. !rol in preventie
- formula HA nu poate fi utilizata pentru sugarii care
sufera de o intoleranta adevarata  proteinele laptelui
de vaca!  
- - pentru a reduce potentialul alergenic al formulelor,
proteinele continute sunt divizate in molecule mici –
proces care imita digestia si poarta denumirea de
hidroliza enzimatica a proteinelor. (preparate partial
hidrolizate)
Formulele hipoalergenice
 Cand alaptarea exclusiva nu este posibila,
recomandarea este de a utiliza o formula
H.A. cu efecte dovedite stiintific la sugarii
cu istoric familial de alergii.
 Recomandarile expertilor francezi
subliniaza ca o formula H.A. ar trebui sa fie
utilizata si pentru copiii al caror istoric
familial este necunoscut.
- Milupa HA1, Novalac HA1, Nan HA1 < 6 luni
- Milupa HA2, Novalac HA2, Nan HA2 >6 luni
Formule delactozate : Intoleranta la dizaharide
(lactoza)
- nu contin lactoza ”lactose – free”
- Nan fara lactoza, Milupa HN25
Formule anticonstipatie, anticolici etc
-Alergia la proteinele laptelui de vaca
- excluderea absoluta a proteinelor laptelui de vaca
- se vor utiliza formule

- partial hidrolizate !contin lactoza

- extensiv hidrolizate !fara lactoza: Pregomin,
Nutramigen, Alfare
- solutii de aminoacizi: Pregomin AS, Neocate,
Alfamino
 DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Reguli de diversificare a alimentatiei:
- varsta: 3,5-4 luni
- stare perfecta de sanatate a sugarului
- introducerea unui singur aliment nou
- introducerea se face treptat cantitativ, urmarindu-se toleranta
digestiva
- alimentul nou se introduce cu lingurita
- refuzul unui aliment determina renuntarea temporara si reluarea
ulterioara
- aparitia tulburarilor digestive este urmata de revenirea la alimentatia
anterioara
 Diversificarea
DIVERSIFICAREA

momentul optim al diversificării - ESPGHAN (2008):

• înainte de 17 săptămâni
• mai târziu de 26 săptămâni

•Alimentaţiala la sân nu mai este suficientă:

– aport caloric insuficient
– nevoi proteice crescute
– aport insuficient de fier, zinc
– deficit de vitamina A şi D

corelarea tipului şi modului de alimentaţie cu nevoile nutriţionale şi

etapa de dezvoltare.
 Alimente recomandate pentru diversificare:
- 6 sapt. – suc de fructe
- 3,5 luni – supa de legume

legume pasate
- 4-5 luni – carne de pasare, vita- fiarta si mixata

- unt, ulei vegetal

- 5-6 luni – galbenus de ou
- 6-8 luni – ficat de pasare
Piramida alimentației pentru sugari –
la diversificare
Laptele
 Efectele diversificării
alimentației

Efecte asupra dezvoltării neuromotorii:

• laptele de mamă are ↓ fier:

– deficitul de fier devine evident la 6 luni
– anemie feriprivă este mai rară decât deficitul de fier
– nu s-a demonstrat că deficitul de fier, în absenţa anemiei, are
efecte adverse asupra prognosticului neurologic
 Efectele diversificării
alimentației

Prevenirea alergiilor:

•alimente cu potenţial alergogen mare ouă, peşte, nuci, fructe

de mare, soia, etc.
•introducerea precoce (<4 luni) a alimentelor se asociază cu risc ↑de
dermatită atopică
•amânarea introducerii alimentelor cu potenţial alergogen nu
influenţează semnificativ riscul de alergie (poate
chiar↑riscul de sensibilizare)
 Efectele diversificării
alimentației
Prevenirea alergiilor:

•expunerea tardivă la cereale (după 6 luni) creşte riscul de

alergie la cereale
•ESPGHAN:
– cea mai eficientă măsură de prevenire a alergiilor este
alimentaţia exclusivă la sân 4-6 luni
– introducerea alimentelor complementare după vârsta de 6 luni
– introducerea unui singur aliment o dată pentru a putea sesiza
reacţiile alergice
 Efectele diversificării
alimentației

Prevenirea bolilor cardiovasculare:

•adaosul de LC-PUFA în dietă (peşte, formulă) ↓tensiunii

arteriale
•lapte de vacă ↑tensiunii arteriale
•rolul aportului proteic în geneza afecţiunilor cardiovasculare este
încă neclar
•ESPGHAN:
– nu este permis adaosul de sare și zahăr la sugar
 Efectele diversificării
alimentației

Prevenirea celiachiei:

riscul de celiachie ↓ prin:

– introducerea unor mici cantităţi de gluten când sugarul este
încă alimentat la sân
– creşterea duratei alimentaţiei la sân

riscul de celiachie ↑ prin:

– introducerea glutenului prea rapid ( sub 4 luni)
– prea târziu (peste 7 luni)
– în cantităţi prea mari
 Efectele diversificării
alimentației
Prevenirea diabetului zaharat:

•introducerea antigenelor alimentare

– la sugarii încă alăptaţi
– chiar înainte de 6 luni
poate avea efecte protective pe termen lung împotriva
dezvoltării celiachiei şi DZ tip 1
factor mai important pentru riscul de boală decât timpul
de expunere la antigen
introducerea precoce (<3 luni) a glutenului ↑riscul de
apariţie a autoanticorpilor împotriva celulelor insulare
pancreatice - la sugarii cu risc pentru diabet zaharat tip 1
 Efectele diversificării
alimentației

Dezvoltarea gustului și preferințelor alimentare:

•expunerea prenatală/postnatală precoce la arome, ↑plăcerea

copilului care apreciază aceea aromă şi la alimentele solide de
diversificare

•învăţarea precoce este îngrădită de predispoziţiile genetice:

→preferinţe înnăscute pentru dulce şi sărat
→respingerea gusturilor amar şi acru
 Efectele diversificării
alimentației

Dezvoltarea gustului şi preferinţelor alimentare:

• nu sunt permise:
– forţarea copilului să mănânce ↓apetitul copilului pentru
acel aliment
– restricţionarea unui aliment ↑dorinţa copilului de a-l
consuma
– adaos de sare sau zahăr în alimentele complementare
ESPGHAN
 Efectele diversificării
alimentației

Prevenirea cariilor:

• factori de risc: zahărul, mai ales sucroza;

• reducerea contactului cu zaharurile ascunse şi aparente
– evitarea consumul frecvent de sucuri ce conţin zahăr
– evitarea adormirii copilului cu biberonul
– limitarea alimentelor cariogene în timpul meselor
– igiena dentară
 Efectele diversificării
alimentației

Sucurile de fructe:

• consumul excesiv de suc diaree, flatulenţă, distensie

abdominală, carii
• aportul excesiv de suc ↑riscul de obezitate
• de dorit cca. 60 ml/zi, nu >150 ml/zi

Mierea de albine:

• nu este permisă înainte de 1 an (risc de infecţie cu Clostridium

botulinum)
 Efectele diversificării
alimentației

Dietele vegetariene şi macrobiotice

• au risc crescut de deficite nutriţionale:

– calorice
– proteice
– vitamina B12
– vitamina D
– calciu
– riboflavină
 Efectele diversificării
alimentației

Dietele vegetariene şi macrobiotice:

– sugarii care au primit diete vegetariene:
– creştere lentă
– depozite de grăsime şi masă musculară↓
– dezvoltare psihomotorie încetinită

• dacă mama este vegetariană, alăptează şi nu ia suplimente

nutriţionale, sugarul are risc semnificativ ↑de afectare
severă cognitivă
 RAHITISMUL
Def: boala a organismului in crestere, ce interfereaza
dezvoltarea si cresterea osoasa.
- consta in deficitul de mineralizare a matricei normale
osoase consecinta a perturbarii metabolismului fosfo-
calcic, datorita unei insuficiente de vit. D

Insuficienta de vit. D: aport

absorbtie
activare
catabolizare excesiva
nevoi crescute
insensibilitatea organelor tinta la
1,25 (OH)2CC
 Rahitismul carential comun
- apare la sugarul 3-6 luni –2 ani

Etiopatogenie :
- hipo sau avitaminoza D
- Vit. D : D2(calciferol) ergosterol vegetal iradiat

D3(colecalciferol) piele, activat de RUV

Circumstante:
- lipsa de expunere la soare
- deficit de aport exogen
- nevoi sporite
Necesar zilnic: 400u.i.- aport farmacologic
Clinic- manifestari:
1. generale: irascibilitate
insomnie
transpiratii
crize de tetanie

2. musculo-ligamentare: hipotonie musculara

hiperlaxitate ligamentara
abdomen flasc, meteorizat
3. Modificari scheletice:

- Craniotabes >3l
- Fontanela anterioara: mare
Modificari craniu: bose
plagiocefalie
frunte olimpiana
bolta palatina
masiv facial

Dinti: distrofii dentare

intarziere aparitie dentina
mineralizare si defecte de smalt
Torace:
- matanii costale
- stern infundat
- sant Harrison
- torace “in clopot”- marit la baze
Coloana vertebrala

- cifoza D-L reductibila

- scolioza lombara
Bazin:
- ingustat
- turtit
Membre:
- bratari osteotice
- fracturi
- deformatii: coxa vara - genu varum - genu valgum
Laborator:
- Ca: normal / scazut VN= Ca total= 10mg%
Ca ionic=6mg%
- P: scazut VN=4,5mg%
- FA crescut VN= 5-15u Bodanski

EXAMEN RADIOLOGIC
localizare de elecţie a rahitismului-metafizele oaselor
lungi,
↑ lăţimea cartilajelor de creştere
Examen radiologic
 metafiza:
 -aspect de „cupă”,neregulată
 -spiculi osoşi laterali->semn de evolutivitate
 corticala:
 -structură grosolană trabeculară
 -pseudofractura Milkman-Looser
 nuclei epifizari:
 -radiotransparenţi
 -apar tardiv
Evolutie, complicatii:
- lenta – 2-3 ani
- sub tratament 1-3 luni
- sechele: craniu

bolta palatina
dinti
torace
membre
- complicatii: respiratorii

spasm laringian
Diagnostic pozitiv:
- anamnestic
- clinic
- biologic
- radiologic

Diagnostic diferential:
- osteomalacia NN
- hidrocefalia
- craniotabes idiopatic
- cardiopatii (torace)
- pectus excavatus+scolioza+bronsiectazie Kartagaener
- rahitism vit. D rezistent
- osteogeneza imperfecta
Pofilaxia rahitismului
PROFILAXIE ANTENATALĂ
varianta I
-se administrează p.o. 2 doze stoss a 200.000 UI vit.D3 la începutul L7 de
sarcină şi la un interval de minim 45 zile
varianta II
-se administrează p.o.,fracţionat între L7 şi L9 de sarcină câte:
 -500 UI/zi în anotimpul însorit
 -1000 UI/zi iarna,în zonele poluate,în caz de alimentaţie carenţiala
contraindicate:
 -administrarea parenterală
 -doze > 200.000 UI->craniostenoze
Profilaxia postnatala
- necesar 400u.i./zi vit. D
 p.o. 400-800u.i./zi zilnic pana la 2 ani si Ca : 0.5-1
g/zi 10 zile/luna pana la 2 ani
 0-18 luni->1000-1500 UI/zi (2-3 picături),zilnic
 peste 18 luni->500-1000 UI/zi iarna
+expunere la soare

SAU (metoda stoos, schema veche !)

- i.m.4 doze vit. D de 200.000u.i.(7 zile, 2-4-6 luni)
- p.o. 200.000u.i. – 9, 12, 16, 20, 24 luni
Tratamentul rahitismului
- i.m. 3 doze vit. D 100.000 la 2 zile interval
- I.m. 1 doza vit. D 200.000la 1 luna
- -apoi după alte 30 zile se trece la schema
profilactică SI
- -Ca : 40-80 mg/kg/zi
- -2-3 săptămâni->forma comună (calcemie
normală)
- -4-6 săptămâni->forma cu calcemie ↓
 TETANIA
Def.: stare de hiperexcitabilitate SNC si SNP, consecinta a
perturbatiilor ionice extracelulare
- Na, K, OH- crecute= excitabilitate neuronala
- Ca, Mg, H, - scazute= excitabilitate neuronala
Clasificare:
I. Tetanie hipocalcemica
a) origine paratiroidiana
- scade producerea PTH
- rezistenta organ tinta
b) deficit de vit. D : rahitism / boli hepatice / boli renale
c) deficit Mg
II. Tetanie alcalotica:
- hiperventilatia
- corectia acidozei metabolice

III. Tetanie psihogena

- normocalcemica a copilului mare
Clinic:
I. TETANIA MANIFESTA
1. Manifestari motorii
a) SNP ( sistem nervos periferic)
- spasm carpo – pedal

- contractura muschi fata (bot peste)

- laringospasm
- bronhospasm
- spasme gastrice
- contracturi vase, muschi ciliari ochi
b) SNP( sistem nervos periferic)
- convulsii
- constienta pastrata

2. Manifestari senzitive – parestezii

3. Manifestari psihice
- astenie
- anxietate
- depresie
II. TETANIA LATENTA
- obiectivata prin factori declansatori: ischemie
hiperpnee
stimulare electrica
stimulare mecanica
a) inducerea spasmului carpo-pedal(semn Trousseau)
b) excitare mecanica:
- semn Chwosteck- ½ distanta lob ureche-comisura bucala
- gr. I – orbicular buza superioara
- gr. II- buza +aripa nas
- gr. III- hemifacies
- Weiss- contractura orbicularului pleoapei prin percutie laterala
- Lust- gat peroneu – sciatic popliteu – adductie/ flexie dorsala picior
Examene paraclinice:
1. Electromiograma (EMG)- dublete, triplete
2. Electrocardiograma(EKG)- QT alungit, T ascutit
3. Electroencefalograma(EEG) – traseu iritativ difuz
4. Examene biologice (sange): Calcemie
Fosforemie
F. A.
Mg
Astrup
5. Examene urinare: Ca., P.
6. Examen radiologic schelet
 Diagnostic diferential:
- tetanos
- convulsii SNC
- convulsii febrile
- comitialitate
- intoxicatii
- afectiuni laringiene: stridor, laringita
Tratament:
1. Masuri nespecifice:
- anticonvulsivant: Diazepam 0,3mg/kg/zi i.v.,
i.m., i.r.

2. Tratament specific:
- hipocalcemie:Ca gluconic 10% 2ml/kg/doza i.v.
-vit. D +Ca
- Mg scazut- Magne B6
- disfunctii paratiroidiene: Tachystin= 20-40pic / zi