01 Histologie LP 1 by Radu Berca

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
Facultatea de Medicina Dentara
LP 1
Dr. Radu Berca M.Sc.
13 martie 2018
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
Facultatea de Medicina Dentara
Dr. Radu Berca M.Sc.
Medic
Formator
Salvator
DEFINITII
CITOLOGÍE (>fr. cytologie) Ramură a biologiei care
studiază structura, dezvoltarea și funcțiile
celulelor.
HISTOLOGÍE (>fr. histologie) Ramură a biologiei care
studiază țesuturile organice, celulele,
formațiunile necelulare și structura lor
microscopică. DEX '09 (2009)
locul de întâlnire al biochimiei,
fiziologiei și anatomiei
(Prof. dr. doc. I. Diculescu
 GENERALA studiul tesuturilor
 SPECIALA studiul organelor
(org. tubulo-cavitare, org. parenchimatoase)
DEFINITII
HISTOLOGÍE (>fr. histologie) Ramură a biologiei care

studiază țesuturile organice, celulele,
formațiunile necelulare și structura lor
microscopică.
RAMURI: DEX '09 (2009)
HISTOLOGIA DE DIAGNOSTIC
Obţine continuu date privitoare la structura şi funcţia unui
anumit ţesut sau organ
HISTOLOGIA DE CERCETARE
Evidenţiază şi studiază:
- o categorie celulară / tisulară nedescoperită încă
- modul de comportament al celulelor şi ţesuturilor în condiţii
fiziologice şi patologice neexplorate
DOMENII INTERDEPENDENTENTE
 Biologia celulara
 Histopatologia
 Biologie moleculară,
 Biochimie,
 Biofizică
 Genetică,
 Imunologie,
 Biotehnologii celulare
 Medicina dezvoltării,
ISTORIE...
16 nov. 1879 Ord. 14 183 Min. Cultelor și Instrucțiunii
Publice Nicolae Krețulescu
“Prin Înaltul Decret Domnesc nr 2829 din 15 curent, se

aproba [...] opiniunea emisă de consiliul Facultății de
Medicină din București întru separațiunea cursului de
hystologia de la catedra de anatomie, căruia, adăugându-se
și tehnica microscopică șă facă obiectul uni curs separat”
1889 Catedre de Histologie

Facultate a de Medicină din Iași
Facultatea de Medicină Veterinară din București
DATE ...
Celula e ste unitatea functionala a corpului nostru.
Aproximativ 30 de minute, imediat dupa conceptie,
fiercare om, este o singura celula.
La scurt timp dupa aceea, celulele incep sa se
multiplice rapid si sa se formeze embrionul.
Corpul uman contine intre 75 - 300 trilioane de
celule (in functie de autori).
Exista 200 de tipuri diferite de celule.
Aprox. 10% dintre acestea sunt "nemuritoare".
3 miliarde de celule mor in corpul uman in fiecare
minut fiind in permanenta inlocuite de unele noi.
TIPURI CELULARE
Procariote Eucariote
 reprezentate de bacterii şi
archaebacterii
 sunt acoperite în afara
membranei de un perete
celular
 nu au cisternă perinucleară care să  au nucleu distinct, materialul

separe materialul genetic de genetic fiind înconjurat de
celelalte componente celulare cisterna perinucleară.
 ADN-ul este legat de proteine
histonice
 nu au organite delimitate de  în citoplasmă se gasesc organite

endomembrane delimitate de endomembrane
Caracteristici Procariote Eucariote
Dimensiunea celulei Mică 0,1-2μm Mare 10-100 μm
Metabolism divers anaerob sau aerob aerob

(excepţie celulele fară mitocondrii)
Organite Absente Sistem complex de endomembrane;

Nu au mitocondrii Numeroase organite; nucleu delimitat de
delimitate de
anvelopă nucleară
endomembrane
Membrana şi Membrană + perete Membrană: structură complexă
celular (fără specializări) (poate prezenta cili, microvili, stereocili)
specializările
membranare
Acid ADN circular (buclă ADN de dimensiuni mari, cu capete libere,
închisă) necomplexat cu organizat sub formă de cromatină
dezoxiribonucleic
proteine
(ADN)
Cromozomii o singură moleculă de mai multe molecule de ADN liniar, capetele
ADN circular (în buclă protejate de telomere
închisă)
Diviziune amitoză mitoză / meioză
HISTOLOGIE
ŢESUTURILE
Structuri supracelulare alcătuite din celule unite între ele
printr-o substanţă intercelulară
Celulele îndeplinesc în organism aceeaşi funcţie sau
acelaşi grup de funcţii.
4 categorii de ţesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular,
nervos
Ţesuturile alcătuiesc ORGANE
 Metode utilizate în practica clinică
 Metode utilizate în cercetare

TEHNICI DE INVESTIGARE CELULARĂ
MICROSCOPIE Tehnica observării și studierii obiectelor și
fenomenelor cu ajutorul microscopului
(instrument ce depaseste prin sensibilitate
posibilitatile ochiului).
Microscopia optică prezintă structura celulei și a țesuturilor.
Microscopia electronică se utilizează pentru descifrarea

ultrastructurii celulei .
TEHNICI DE INVESTIGARE CELULARĂ
MICROSCOPIE
CERINȚE NECESARE PENTRU O EXAMINARE PRECISĂ:
 Celulele și celelalte elemente prezente în tesut să fie păstrate în

condiții cât mai apropiate de condițiile lor naturale (FIXARE)
 Preparatul să fie transparent, subțire, plat
 Diferitele componente să fie colorate diferit (COLORARE)

POSIBILITĂȚI DE PREPARARE
 secțiuni
 „in toto” (structuri/organisme mici, suficient de subțiri pt. a fi
întinse pe o lamă)
 zdrobire (pt. studiul conținutului celulei)
 frotiuri (celule suspendate în fluid)
 culturi celulare
PREPARATUL MICROSCOPIC PERMANENT
 Modalitatea de examinare a unor celule, fragmente de ţesut sau

organ, cărora li s-au suprimat procesele vitale prin fixare
 Permite examinarea la microscopul optic a principalelor

caracteristici ale celulelor şi a modului lor de organizare
Un preparat microscopic este alcătuit din:

1. obiect de examinat (subţire şi transparent)
2. mediu de montare (transparent)
3. suport de montare (lamă şi lamelă/grilă)
Scopul realizării – de a conserva

 structurile celulare
 raporturile dintre ele pe un timp nelimitat.
Este folosit în:

 clinică
 laboratorul de anatomie patologică
 medicină legală
 cercetare
 scop didactic
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT
1. RECOLTARE
2. FIXARE
3. DESHIDRATAREA & CLARIFICAREA, DECALCIFICAREA
(țesuturile dure),
4. INCLUDERE încorporarea într-un mediu corespunzător,
5. SECŢIONARE în tranșe subțiri care permit vizualizarea prin
trans-iluminare,
6. COLORARE sau IMPREGNARE/CONTRASTARE secțiunilor
astfel încât să poată fi diferențiate diferitele componente ale
țesuturilor și celulelor.
7. MONTARE secțiunilor pe o suprafață pentru manipularea ușoară
(între lamă şi lamelă -MO/pe grilă-ME)
8. ETICHETAREA
PERMANENT
1. RECOLTARE = Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ
este prelevat de la om, animal viu /cadavru
 dimensiunea pieselor să nu depăşească 5 mm
 instrumentele bine ascuţite pentru a evita zdrenţuirea şi

pierderea paralelismului dintre planuri
 adecvată în funcţie de tipul organului; se evita modificările de

volum, formă şi relief
PERMANENT

RECOLTAREA BIOPSICĂ în scop diagnostic

RECOLTAREA NECROPSICĂ în scop de cercetare sau didactic
PERMANENT

RECOLTAREA BIOPSICĂ
 Se recoltează de la om sau animal viu
 Se realizează prin :
1. raclare
2. puncţie-biopsie
3. aspiraţie cu ac fin
4. intervenţie chirurgicală
PERMANENT

RECOLTAREA BIOPSICĂ
A. raclare
B. Puncţie – biopsie
C. Aspiraţie cu ac fin
D. Intervenţie chirurgicală
 biopsie incizională
 biopsie excizională
PERMANENT

RECOLTAREA NECROPSICĂ
 după sacrificarea animalului,

 (cât mai aproape de momentul decesului) pentru a evita procesele de
autoliză
 recoltarea de la cadavrele umane se practică în laboratoarele de
anatomie patologică şi medicină legală cu scopul de a confrunta datele
de anatomie clinică şi tanatogenetice
PERMANENT
2. FIXARE = Operaţia prin care se previne degradarea

enzimatică (autoliza) şi se păstrează intactă
structura tridimensională a ţesutului.
 Prin fixare se urmăreste:

1. Conservarea ţesuturilor
2. Prevenirea pierderii de constituenţi celulari
3. Creşterea diferenţierii optice a structurilor celulare
4. Mărirea consistenţei ţesuturilor în scopul de a facilita trecerea lor
prin celelalte etape şi mai ales pentru secţionare
PERMANENT

Piesa e introdusă în fixatori care acționează asupra proteinelor din

țesuturi prin 3 mecanisme:
 denaturare,
 coagulare
 precipitare.
Formaldehida
PERMANENT

Microscopie optica Microscopie electronica
Fizică: criofixare Fixare dublă

Chimică: formaldehida Fixare cu glutaraldehidă
alcool metilic, Stabilizează proteinele
acetonă, Postfixare cu tetroxid de osmiu
formol Stabilizează lipidele şi proteinele
PERMANENT

Aspectul unui fragment de ţesut după fixare

PERMANENT
3. DESHIDRATAREA = Operaţia prin care se indeparteaza

excesul de fixator
Se face cu apă sau alcool (deshidratarea)
Introducerea în băi de alcool de concentraţii crescânde (50%, 75%,

90%, 100%) → alcoolul va înlocui apa din ţesut
PERMANENT
3. DESHIDRATAREA = Operaţia prin care se indeparteaza

excesul de fixator
CLARIFICAREA scoate alcoolul din ţesut

cu solvenţi organici (xilen, toluen) miscibili atât în alcool cât şi în
parafină
DECALCIFICAREA
Preparatele de os sau dinte
Se face cu acizi și rășini schimbătoare de ioni sau prin
electroliză
PERMANENT
4. INCLUDEREA = Operaţia prin care se asigură condiţii optime

pentru secţionarea pieselor
Parafina Rasini epoxidice

PERMANENT

ETAPE:
ÎMBIBAREA CU PARAFINĂ:
Piesa este îmbibată şi înglobată într-o substanţă solidificabilă,
denumită masă de includere.
Parafina topită intră în celule → ţesutul va fi complet inclus.
INCLUDEREA PROPRIU-ZISĂ
Parafina care se va întări şi va forma un bloc solid ce conţine
ţesutul;
Piesa poate fi secţionată în felii de ordinul µm (5μm).
PERMANENT

Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

PERMANENT
5. SECTIONAREA = Operaţia necesară pentru a permite luminii să treacă

prin preparatul microscopic.
MICROTOM ULTRAMICROTOM
≤5μm 40-100nm
PERMANENT
5. SECTIONAREA = Operaţia necesară pentru a permite luminii să treacă

prin preparatul microscopic.
Eşantion de ţesut în bloc

de epon, fixat în menghina
ultramicrotomului
PERMANENT
6. COLORAREA = Operaţia de creştere a contrastului între elementele

CONTRASTAREA tisulare / celulare cu ajutorul coloranţilor
Evidenţiază elementele structurale
COLORARE CONTRASTARE
Prin metode compatibile cu Contrastare în soluții de metale

metoda de fixare grele (acetat de uranil și citrat
Pot fi metode universale (HE) de plumb)
sau specifice ţesutului studiat
(Nissl)
PERMANENT
6. COLORAREA
Metoda de colorare depinde de natura fixatorului utilizat şi de ţesutul
pe care dorim să îl examinăm.
COLORANTUL HISTOLOGIC
Substanţă colorată, de obicei de natură organică, ce poate intra în
celulă ataşându-se la nivelul componentelor celulare şi permiţând astfel
diferenţierea lor optică.
N.B. Nu toate substanţele colorate sunt coloranţi!
Grupări cromofore – purtătoare de culoare

Grupări auxocrome – capacitatea de a colora
PERMANENT
6. COLORAREA COLORANTUL HISTOLOGIC
LEGATURI CHIMICE:
1. Ionizate formează legături electrochimice cu

(principale) substratul
2. Neionizate formează legături de hidrogen cu

(secundare) substratul.
măreşte stabilitatea interacţiunii
colorantului cu substratul.
PERMANENT
PROVENIENTA:
Naturali
Vegetali Hematoxilina, Safranina, Orceina, Turnesolul
Animali Carminul
(sarea de aluminiu a acidului carminic produs de unele insecte:
cosenila rosie si cosenila poloneza)
Sintetici Albastru de metil, Eozina, Acid picric, Fuxina

PERMANENT
CARACTERE CHIMICE:
Acizi (săruri de acizi organici) ex. eozina
gruparea auxocromă principală are sarcină (-)
se ataşează pe un substrat morfologic cu sarcini (+)
Bazici ex. Hemalaun

gruparea auxocromă principală încărcată electric (+)
se ataşeaza pe un substrat încărcat (-)
Neutri ex. tetraoxid de osmiu

amestecuri de coloranţi bazici şi acizi într-o anumită
proporţie
PERMANENT
6. COLORAREA MECANISMUL COLORARII
Colorantul bazic (ex. Hemalaunul) leagă substrat acid (acizii

nucleici) din nucleu colorându-l în albastru-închis / violet
Colorantul acid (ex. Eozina) leagă substrat bazic (proteinele ) din

citoplasmă care va fi colorată în roz/roşu
PERMANENT
6. COLORAREA ETAPELE COLORARII
1. Deparafinarea
2. Hidratarea
3. Mordansarea (la nevoie)
Tratament cu substanțe chimice speciale, aplicat în scopul fixării coloranților fără
afinitate sau cu afinitate foarte mică pentru fibra
4. Colorarea propriu-zisă
5. Spălarea
6. Deshidratarea
7. Clarificarea
PERMANENT
6. COLORAREA TIPURI DE COLORATII
1. Vitale
 colorant vital care este încorporat de animal în timpul vieţii;
 folosit pentru evidentierea viabilitatii celulelor din culturi celulare;
(persistă numai atât timp cât celulele supravieţuiesc in vitro)
2. Permanente
 pentru colorarea preparatelor permanente
PERMANENT
1. Simple
folosesc un singur colorant ex. colorația Giemsa
2. Combinate (policrome)
folosesc 2 sau mai mulți coloranți
 Succesivă - ex. Hemalaun - Eozină
 Simultană - ex . Azan (coloraţie tricromă)
PERMANENT
1. Colorare directa
asigurată de simpla interacţiune dintre colorant şi substrat
2. Colorare indirecta
necesită prezenţa unui mediator (MORDANT- ex ac. tanic), între
colorant şi substrat.
Acesta intermediază fixarea colorantului de componentele
celulare/tisulare.
PERMANENT
3. Colorare progresiva
prin imersări succesive până se ajunge la momentul optim de
colorare (ex. H.E.)
4. Colorare regresiva
prin acţiunea prelungită a colorantului, până la obţinerea unei
supracolorări, apoi se acţionează cu un agent chimic decolorant
(diferenţiator) ex. coloraţia Nissl
PERMANENT
3. Colorare ortocromatica
substratul se colorează în aceeaşi culoare - a colorantului
4. Colorare metacromatica
substratul se colorează în altă culoare decât cea a colorantului
ex. albastru de toluidină
PRINCIPIU
existenţa unor grupări funcţionale aflate la o distanţă foarte mică
una de alta.
-colorantul se dispune ordonat şi foarte aproape moleculă de
PERMANENT
6. COLORAREA
METACROMAZIA capacitatea substratului de a se colora în

altă culoare decât cea a colorantului
PRINCIPIU
Existenţa unor grupări funcţionale aflate la o distanţă foarte mică

una de alta.
Colorantul se dispune ordonat şi foarte aproape moleculă de
moleculă permiţând reaşezări ale electronilor la alte nivele nergetice
şi absorbţia de alte lungimi de undă din spectrul vizibil
PERMANENT
5. Colorare topografica
utilizate pentru evidențierea celulelor în ansamblul țesutului
6. Colorare citologica
utilizate pentru evidențierea anumitor organite celulare
 Coloraţia uzuală – Hematoxilină-eozină
 Coloraţiile speciale
 Examenul microscopic extemporaneu
 Coloraţiile imunohistochimice
PERMANENT
6. COLORAREA COLORATII UZUALE
Hematoxilina-eozina (HE)
Albastru de toluidina
COLORATII TRICROME: Masson , Azan , Van Gieson
FIBRE: - colagen - col. tricrome

- elastice: Orceină, Rezorcina
- reticulină: Impregnare argentică
GLUCIDE: PAS (acid periodic + R. Schiff)
Carmin amoniacal (Best)
PERMANENT
LIPIDE: Sudan
ENZIME: SDH: Pearse

Fosfataza Alcalina: Gömöry
SANGE: May Grünwald Giemsa (MGG sau Pappenheim)
COLORATII CITOLOGICE: - aparatul Golgi: Cajal/da Fano

- mitocondrii: HF Regaud,
verde Janus B
PERMANENT

PERMANENT
6. COLORAREA IMPREGNARI METALICE
PRINCIPIU
Precipitat de metal redus se leagă în formă ionică pe diferitele
elemente din ţesuturi evidenţiind structuri care în mod obişnuit nu
se colorează.
Cele mai folosite sunt impregnările cu săruri de Ag, Au, Os, Hg
PERMANENT
7. MONTAREA = Operaţia de conservarea specimenelor pentru
cât mai mult timp
Secţiuni pe grilă
PERMANENT
7. MONTAREA = Operaţia de conservarea specimenelor pentru
cât mai mult timp

Intre lamă şi lamelă, în diferite pe grile de cupru
medii de montare, iniţial fluide
Protejarea secţiunilor fragile de
eventualele deteriorări
Conservarea coloraţiei şi
asigurarea unui mediu optic
omogen şi transparent necesar
examinării microscopice
PERMANENT
8. ETICHETAREA = Pastrarea organizata a informatiei
Pe fiecare lamă se notează:

 tipul celular/tisular
 sursa de recoltare
 fixatorul
 metoda de colorare
 data realizării preparatului
PERMANENT
Pregătirea preparatului pentru microscopie electronică de
baleiaj/scanning (SEM)
Pentru o imagine convențională de

SEM, suprafața probelor de analizat
trebuie să fie conductivă electric și să
fie asigurată împământarea pentru a
împiedica acumularea incărcării
electrostatice a acestei suprafețe.
PERMANENT
Pregătirea preparatului pentru microscopie electronică de
baleiaj/scanning (SEM)
Probele biologice sunt acoperite cu un strat foarte subțire de

materiale conductive (Au, Au/Pd, Pt, Os, Ir, Tu, Cr).
Există tehnici de SEM care permit examinarea probelor fără

acoperire – ESEM (Environmental SEM).
PERMANENT PENTRU (SEM)
1. RECOLTARE
2. FIXARE fizica (caldura/inghetare) sau chimica
3. DESHIDRATAREA (solutii de alcool de % diferite),
4. MONTARE pe grilă
5. ACOPERIRE (INVELIRE) cu metale inalt conductive
6. EXAMINARE
COLORATIA GIEMSA
Fibroblaste in cultura
COLORATIA Nissl
Corpii Nissl
colorati in violet
COLORATIA HEMALAUN – EOZINA (HE)
Foloseşte 2 coloranţi:
1. Hemalaunul – colorant bazic
2 . Eozina – colorant acid
REZULTATE
nucleu: albastru – violet
citoplasma: roz – roşu
6.1. HEMATOXILINA EOZINA
- este cea mai utilizata coloratie (95% din lame)

- foloseşte 2 coloranți: - Hematoxilină
- Eozină
Hematoxilina- bază- colorează în ALBASTRU structurile acide

ale celulei: ADN, ARN, nucleu, ribozomi, RER (bazofile)
Eozina –acid- colorează în ROZ structurile acidofile : proteinele,

citoplasmă, colagen
Structurile cu conţinut ridicat de substanţe lipidice (celule

adipoase, mielina) rămân optic vide;
Nucleul: violet-albastru
Citoplasma: roz
Nucleii
Celulele tinere sau/şi active metabolic, prezintă nucleii
eucromi sau hipocromi (eucromatina este palidă).
Celulele adulte sau îmbătrânite, cu activitate metabolică
redusă, au nuclei hipercromi (heterocromatina inactivă se
colorează intens bazofil)
6.2. COLORAŢIA CU ALBASTRU DE TOLUIDINĂ
Identificarea glicozaminoglicanilor din granulaţiile

mastocitelor şi mucinelor prin metacromazie (violet), utilitate
pentru organele nervoase.
Granulaţiile din mastocite

prin coloraţie metacromatică
în roşu – violet
6.3. COLORAŢIA MANSON
- Pune în evidență țesutul conjunctiv
- Colorație tricromă:
1. hematoxilină ferică
2. soluția colorantă A ce conține fuxină acidă
3. soluția colorantă B ce conține albastru de anilină
Nucleul – negru/albastru/violet închis,

Fibrele musculare, citoplasma, keratina - Roşu
Fibre de colagen – Albastru/Verde
6.4. IMPREGNAREA ARGENTICA
Evidențierea interstițiului dintre celulele epiteliului din seroase

- limitele intercelulare apar net în culoarea neagră
6.5. IMPREGNAREA CU ORCEINA
Metoda pentru examinarea fibrelor elastice
Fibrele elastice: cafeniu-roșcate

6.6. IMPREGNAREA CU REZORCINĂ FUXINĂ WEIGERT
Fibrele elastice sunt colorate în

violet închis
6.7. IMPREGNAREA CAJAL / DA FANO
- Este o colorație citologică

- Evidențiază aparatul Golgi
- Nuclei – necolorați
- Aparatul Golgi – rețea perinucleară de culoare neagră
- Citoplasma – aurie
6.7. Colorarea Van Gienson
Este o colorație tricroma

(Hematoxilina ferica + acid picric + fuxina acida)
Folosita in anatomia patologica
- Nuclei – negri
- Citoplasma – galben
- Fibrele de colagen – rosu intens
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Pot fi examinate :
1. celulele sangvine
2. celulele epiteliale descuamate / exfoliate
3. sedimentele celulare
4. amprente de ţesuturi sau organe parenchimatoase
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC
SPECIMEN RECOLTAT
Sânge capilar neanticoagulat obținut direct din deget
Sânge venos recoltat pentru hemogramă (anticoagulant EDTA) în

primele 2-3 ore de la recoltare
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
TEHNICA
Pe o lamă de microscop curată și degresată se aplică o picătura de

sânge lângă capătul mat al lamei;
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
TEHNICA
O altă lamă cu margini șlefuite se aplică peste picătura de sânge sub un
unghi de 30-45 grade; se așteaptă ca sângele să se întindă pe toată
lățimea ei;
Se aplică o mișcare ușoară de translație în lungul lamei orizontale

Frotiul se usucă la aer
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
TEHNICA
Frotiu de calitate: ~3 cm lungime, 2 cm lățime, întins uniform, cu o

margine de franjuri scurtă (<0.3 cm), o arie de citire în mijloc de 1-1.5
cm și o arie groasă de lungime similară la celălalt capăt.
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
TEHNICA
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
TEHNICA
Fixare cu metanol anhidru

Se utilizează o coloraţie de tip Romanowski (WRIGHT, WRIGHT-
GIEMSA, MAY GRÜNWALD GIEMSA)
Albastru de metilen colorant bazic pt acizi nucleici şi proteine

Eozină colorant acid pt citoplasmă şi hemoglobină
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
CORECT INCORECT
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Eritrocite Trombocite
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Granulocite Agranulocite
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Granulocite Agranulocite
Nucleu: violet Nucleu: violet
Citoplasma : roz Citoplasma : albastru
Granulaţii:
neutrofile : roşu-violet
bazofile : albastru închis spre negru
eozinofile: roşu-portocaliu
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
FROTIUL DE MADUVA OSOSASA
TEHNICA
Aspiratul se obține prin puncţia osului iliac (spina iliacă post.-sup.)

Se efectuează rapid, înainte ca proba să coaguleze, mai multe frotiuri
Frotiurile se usucă în aer 30 minute și se colorează MAY
GRÜNWALD GIEMSA
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
FROTIUL DE MADUVA OSOASA

PERMANENT
METODA FROTIURILOR
FROTIUL DE MADUVA OSOSASA
TEHNICA
2 tipuri de frotiuri:
 frotiuri subţiri prin întindere, într-un mod asemănător cu
frotiurile de sânge
 frotiuri cu grunji striviţi (se dispune pe o lamă de sticlă o
porţiune din materialul medular care conţine grunji, iar deasupra
lui se aşează o altă lamă/lamelă cu care acesta este tras spre
capătul lamei)
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Obiectiv
100X
Anemie megaloblastică
PERMANENT
METODA FROTIURILOR

Evidenţiază mieloperoxidaza localizată în
granulațiile azurofile
Utila pentru diferențierea
leucemiei acute mieloblastice (POX+)
leucemiei acute limfoblastică (POX- )
PERMANENT
METODA FROTIURILOR
Detectează prezența glicogenului
Utilizată în dg. leucemiei acute limfoblastice

și al eritroleucemiei
1. Ciobotaru Carmen, Marcu Elena, Histologie Generala –
Lucrări practice, Ed. Naturismul, București, 1991
2. Diculescu I., Onicescu Doina Histologie medicala, Ed. Medicală,
București, 1987

01 Histologie LP 1 by Radu Berca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Histologie LP 1 by Radu Berca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Medicina Dentara

Dr. Radu Berca M.Sc.

Dr. Radu Berca M.Sc.

HISTOLOGÍE (>fr. histologie) Ramură a biologiei care

“Prin Înaltul Decret Domnesc nr 2829 din 15 curent, se

1889 Catedre de Histologie

 nu au cisternă perinucleară care să  au nucleu distinct, materialul

 nu au organite delimitate de  în citoplasmă se gasesc organite

Metabolism divers anaerob sau aerob aerob

Organite Absente Sistem complex de endomembrane;

 Metode utilizate în cercetare

Microscopia optică prezintă structura celulei și a țesuturilor.

Microscopia electronică se utilizează pentru descifrarea

 Celulele și celelalte elemente prezente în tesut să fie păstrate în

 Preparatul să fie transparent, subțire, plat

 Diferitele componente să fie colorate diferit (COLORARE)

 Modalitatea de examinare a unor celule, fragmente de ţesut sau

 Permite examinarea la microscopul optic a principalelor

Un preparat microscopic este alcătuit din:

Scopul realizării – de a conserva

Este folosit în:

 dimensiunea pieselor să nu depăşească 5 mm

 instrumentele bine ascuţite pentru a evita zdrenţuirea şi

 adecvată în funcţie de tipul organului; se evita modificările de

1. RECOLTARE = Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ

RECOLTAREA BIOPSICĂ în scop diagnostic

1. RECOLTARE = Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ

1. RECOLTARE = Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ

1. RECOLTARE = Operaţia prin care fragmentul de ţesut/organ

 după sacrificarea animalului,

2. FIXARE = Operaţia prin care se previne degradarea

 Prin fixare se urmăreste:

2. FIXARE = Operaţia prin care se previne degradarea

Piesa e introdusă în fixatori care acționează asupra proteinelor din

2. FIXARE = Operaţia prin care se previne degradarea

Microscopie optica Microscopie electronica

Fizică: criofixare Fixare dublă

2. FIXARE = Operaţia prin care se previne degradarea

Aspectul unui fragment de ţesut după fixare

3. DESHIDRATAREA = Operaţia prin care se indeparteaza

Se face cu apă sau alcool (deshidratarea)

Introducerea în băi de alcool de concentraţii crescânde (50%, 75%,

3. DESHIDRATAREA = Operaţia prin care se indeparteaza

CLARIFICAREA scoate alcoolul din ţesut

4. INCLUDEREA = Operaţia prin care se asigură condiţii optime

Microscopie optica Microscopie electronica

Parafina Rasini epoxidice

4. INCLUDEREA = Operaţia prin care se asigură condiţii optime

4. INCLUDEREA = Operaţia prin care se asigură condiţii optime

Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

5. SECTIONAREA = Operaţia necesară pentru a permite luminii să treacă

Microscopie optica Microscopie electronica

5. SECTIONAREA = Operaţia necesară pentru a permite luminii să treacă

Eşantion de ţesut în bloc

6. COLORAREA = Operaţia de creştere a contrastului între elementele

Prin metode compatibile cu Contrastare în soluții de metale

Grupări cromofore – purtătoare de culoare

6. COLORAREA COLORANTUL HISTOLOGIC

1. Ionizate formează legături electrochimice cu

2. Neionizate formează legături de hidrogen cu

6. COLORAREA COLORANTUL HISTOLOGIC

Sintetici Albastru de metil, Eozina, Acid picric, Fuxina