Disgravidia tardiva

Generalitati
Disgravidia reprezinta o tulburare sau un complex de tulburari proprii starii de
graviditate, fiind datorate unor perturbari survenite in organismul matern.
Disgravidiile tardive sunt impartite in:
disgravidii functionale sau proprii sarcinii, care apar si dispar odata cu sarcina, nelasand
sechele
disgravidii pe fond lezional preexistent
Tulburarile functionale intalnite in disgravidiile tardive le putem grupa in patru categorii:
Tulburari vasculare. Asistam la doua fenomene de natura vasculara: o hipertonie
periferica si o permeabilitate vasculara crescuta.
Tulburari endocrine. Indeosebi asistam la o disfunctie placentara, manifestata prin
scaderea estrogenilor, precum si o scadere a pregnandiolului, de asemenea, la o eliminare
exagerata de corticosteroizi.
Aceste modificari endocrine explica in parte tulburarile in metabolismul apei si al
electrolitilor.
Tulburarile enzimazice din disgravidiile tardive se rezuma la scaderea colinesterazei si
histaminazei si la cresterea histaminei si acetilcolinei.
Cresterea histaminei influenteaza circulatia de la nivelul capilarelor, producand o
vasodilatatie capilara si o permeabilitate crescuta.
Acetilcolina, in cantitati crescute, are efect hipertensiv.
Tulburarile metabolismului apei si electrolitilor. In disgravidiile tardive se observa o
retinere de sodiu si potasiu, si apa.
ormele clinice initiale ale disgravidiilor tardive
Albuminuria gravidica
!neori in sarcina apare o permeabilitate a epiteliilor renale pentru albumina. ie ca este
vorba de oalterare trecatoare a epiteliilor renale, fie ca intra in "oc un spasm vascular,
albuminuria constituie simptomul principal.
Albuminurie usoara, sub forma de urme la ma"oritatea gravidelor, nu are o semnificatie
patologica.
Albuminuria gravidica adevarata, intim legata de prezenta si dezvoltarea fatului, produce
o stare de sarcina patologica. #e considera patologica daca albuminuria depaseste $,%$
g&zi. Depasirea a ' g&zi intuneca mult prognosticul.
Edemele de sarcina
Gravida creste in greutate, in mod normal, proportional cu evolutia sarcinii. #e considera
patologica o crestere in greutate ce depaseste ( )g&luna in trimestrul II de sarcina, si ' )g&
luna in ultimul trimestru.
*demele patologice intereseaza mai ales membrele inferioare. +a inceput au un caracter
trecator, aparand ziua si disparand dupa repausul din cursul noptii, cu timpul devin
permanente, cuprinzand gambele si coapsele.
ata se umfla si devine palida. *demul cuprinde si peretele abdominal, organele genitale
externe.
*demele de sarcina pot aparea singure sau asociate cu hipertensiunea de sarcina sau
nefropatia gravidica.
Hipertensiunea gravidica
In cursul sarcinii, tensiunea arteriala ramane normala, maxima ($$,('$ mm -g si
minima .$,/$ mm -g.
In sarcina patologica apare, deseori in ultimele luni, o ridicare a tensiunii arteriale.
Clinic stabilim trei grade de hipertensiune gravidica: gradul I , hipertensiunea usoara, sub
(.$&($$ mm -g0 gradul II , hipertensiunea mi"locie, (.$&($$ ,(1$& ('$ mm -g0 gradul %
, hipertensiunea grava, peste (1$&('$ mm -g.
Cresterea tensiunii arteriale peste (.$&($$ duce la modificari vasculare in creier, rinichi,
placenta 2toate organe vitale3.
4etratata, hipertensiunea de sarcina duce la eclampsie, moartea fatului in uter, leziuni
distrofice in ficat, rinichi, placenta etc.
ormele clinice avansate si grave ale disgravidiilor tardive
Preeclampsia
Inainte de a se instala complicatia ma"ora a disgravidiei tardive , eclampsia , asistam,
uneori, la aparitia unui sindrom premergator , a sindromului neurovascular de alarma ,
cunoscut sub denumirea de eclampsism sau preeclampsie.
In cadrul acestui sindrom apar tulburari nervoase, ce preced cu cateva ore eclampsia.
5olnava este astenica, cu o stare de somnolenta. Alteori este agitata, prezentand tulburari
psihice.
Apare o cefalee, asociata cu tulburari senzoriale 2va"aituri in urechi, uneori alterarea sau
pierderea vederii3. #e asociaza varsaturi, dureri abdominale, polipnee 2frecventa
respiratorie crecuta3.
Eclampsia
Clinic, caracteristice eclampsiei sunt convulsiile. #e descriu patru faze in evolutia
accesului eclampstic:
(. Faza de invazie este scurta 2%$ sec , ( min3, cunoscuta sub denumirea de faza
grimaselor: fruntea incretita, pleoapele se inchid si se deschid, limba iesita din gura, cu
mici miscari de propulsie si retragere. Globii oculari privesc in sus si in afara.
'. Faza de convulsii tonice dureaza %$ sec. Contractiile mici sunt inlocuite cu contractura
intregului corp. Capul plecat spre spate, coloana vertebrala arcuita.
6espiratia se opreste prin contractia diafragmului, fata capata o culoare albastruie.
Trebuie acordata atentie la contractura muschilor maseteri 2muschi masticatori3, care,
daca limba este prinsa intre dinti, pot s,o sectioneze. *vitarea acestui accident se face prin
introducerea unei spatule de lemn sau un stergar intre dinti.
%. Faza de convulsii clonice. In aceasta faza, musculatura se destinde, respiratia se reia
printr,o inspiratie profunda si zgomotoasa.
Apar miscari clonice, sacadate si frecvente, localizate mai ales la cap si membre.
7embrele superioare au o miscare caracteristica de tobosar.
Aceasta faza dureaza %,8 min.
8. Faza comatoasa poate dura (,' zile. 5olnava intra intr,o coma de intensitate variata,
cu o calmare musculara completa.
7odul de desfasurare a comei are valoare prognostica: cand coma se confunda cu un
somn adanc, chiar daca crizele sunt mai frecvente, prognosticul este favorabil.
Daca bolnava este agitata, chiar daca crizele sunt mai rare, prognosticul este agravat.
Daca coma dureaza mai mult de '8 ore, prognosticul este foarte rezervat.
Aproape constant, in eclampsie gasim hipertensiune arteriala, pulsul mic, tahicardie 2ritm
cardiac crescut3, oligurie.
9rognosticul matern este grav, cu mortalitate pana la (:;.
Tratament
Tratamentul medical al formelor neconvulsivante si al preeclampsiei cuprinde:
Tratamentul igieno-dietetic: repausul si regimul igienodietetic sunt primele masuri ce
trebuie indicate.
In formele usoare poate sa a"unga doar evitarea eforturilor, a oboselii. In formele mai
severese se recomanda spitalizarea, in vederea unui repaus riguros la pat si unei urmariri
sustinute a bolnavei.
6egimul dietetic urmareste corectarea dezechilibrului umoral: repaus relativ, la caldura0 (
:$$ g ceai diuretic 2de co"i de cirese, indulcit cu miere de albine30 ',% cartofi copti, la
mesele principale cu pana la ' g sare 2( varf de cutit3, timp de 8 zile.
De obicei, cu acest regim simplu, intra in normal 1 din ($ gravide cu disgravidii 2forme
usoare3.
In alegerea regimului dietetic se va avea in vedere aportul de hidrocarbonati si continutul
suficient de proteine pentru a combate hipoproteinemia 2('$ g&zi sau ' g&)g corp3 si o
cantitate mica de grasimi 2:$,/$ g&zi3.
#unt de preferat proteinele simple netoxice, sub forma branzei de vaci. #e asociaza fructe,
legume pentru asigurarea cantitatii necesare de vitamine.
Tratamentul medicamentos va urmari in primul rand sedarea sistemului nervos.
*l poate include medicamente sedative 2ex. fenobarbital3, antispastice relaxante ale
musculaturii netede 2ex. papaverina3, si diuretice 2ex. furosemid3.
Tratamentul accesului eclampsic este un tratament de urgenta. *ste necesara sedarea
puternica a centrilor nervosi pentru prevenirea sau inlaturarea crizelor convulsive,
combaterea edemului cerebral, scaderea tensiuni arteriale, si combaterea oliguriei.
9entru oprirea accesului convulsiv se mai folosesc barbiturice cu actiune mai lunga ca:
fenobarbital sau pentobarbital intramuscular sau intravenos.
7edicatia deconectanta si hipotensoare se administreaza in aceste forme grave in in"ectii
intramusculare sau sub forma de perfuzii cu ser glucozat.
Intarirea efectului hipotensiv se realizeaza prin asocierea cu sulfat de magneziu, care
actioneaza ca sedativ al sistemului nervos central si spasmolitic al musculaturii netede,
reducand edemul cerebral.
Tratamentul chirurgical 2obstetrical3 consta in intreruperea sarcinii si isi gaseste
indicatie in disgravidiile tardive atunci cand tratamentul medical nu reuseste sa inlature
complet pericolul complicatiilor.
7etodele de evacuare a sarcinii sunt:
medicale
obstetricale
chirurgicale
Metodele medicale 2farmacodinamice3 constau in sensibilizarea fibrei musculare la
ocitocice prin administrarea de foliculina, adaugand apoi medicare ocitocica, dupa care se
face declansarea travaliului.
Metodele obstetricale sunt: ruperea artificiala a membranelor, introducerea sondelor
uterine sau in"ectarea intraamniotica de ser hipertonic in sarcinile cu feti neviabili sau
morti.
Metoda chirurgicala este sectiunea cezariana.