NURSING IN ENDOCRINOLOGIE

Sistemul endocrine este un complex de glande ai caror produsi-hormoni-sunt eliminati

direct in sange,fiind transportati de celule sau organe tinta , stimuland sau inhiband activitatea
acestora. Impreuna cu sistemul nervos, sistemul endocrine joaca un rol essential in mentinerea
homeostaziei, in desfasurarea proceselor de crestere,nutritive si de reproducere a organismului
uman.
In conditii fiziologice fiecare glanda endocrina are o activitate secretoriebazala constanta
care se modifica atunci cand apar schimbari umorale specific.
In conditii patologice pot aparea tulburari hiper sau hipo-functie la orice varsta.
Disfunctia poate fi ereditara,congenital,cauzata de un traumatism,de factori de mediu sau pot
avea orice etiologie necunoscuta. La persoanele in varsta activitatea glandelor este influentata si
de procesul de ateroscleroza.
1)Glandele edocrine(cu secretie interna) sunt:
-hipofiza
-epifiza
-tiroida
-paratiroidele
-suprarenalele
2) Glandele cu secretie interna si externa sunt:
-glandele genital masculine si feminine
-pancreasul

I . GLANDELE CU SECRETIE INTERNA

HIPOFIZA
-sau glanda pituitara este asezata la baza craniului,in depresiunea osului sphenoid-numita
saua turceasca. Se leaga de hipotalamus prin tija pituitara. Este alcatuita din 3 lobi:
-lobul anterior
)
impreuna formeaza adenohipofiza
-lobul intermediar )
(sau hipofiza anterioara)
-lobul posterior-care inpreuna cu tija pituitara formeaza neurohipofiza.
Adenohipofiza secreta hormonii:
-STH-hormonul de crestere somatotrop
-TSH-hormonul tireotrop sau tireostimulina, care stimuleaza functia glandei tiroide
-ACTH-hormonul adrenocorticotrop- care stimuleaza activitatea glandei suprarenale
-hormonii gonadotropi: -FSH-hormonul foliculostimulant care stimuleaza secretia de foliculina a
ovarelor
-LH-hormonul luteinizant care actioneaza supra corpului galben-la femei,
si la barbate asupra testicului stimulang secretia de testosteron.
-LTH-hormonul luteotrop sau prolactina,care este hormanul lactogenicproduce secretia lactate.
-hormonul melanotrop- secretat de lobul intermediar al hipofizei si care
este hormonul pigmentatiei.

Neurohipofiza (lobul posterior)-secreta 2 hormoni:

-oxitocina sau ocitocina-care intervine la nastere contractand uterul in faza finala a sarcinii.
-vasopresina sau hormonul antidiuretic- are actiune antidiuretic, ceea ce duce la diureza masiva
in diabetul insipid(o afectiune caracterizata prin poliurie (15-20 l /zi ) sete intensa, fara
glicuzurie)
EXPLORAREA GLANDEI HIPOFIZE

La nivelul hipofizei anterioare:

a)dozarea hormonilor secretate de celulele tinte din sange si urina:
*studiul activitatii hormonului Somatotrop prin : dozarea STH in plasma
radioimunometrica, glicemia creste in acromegalie si scade in insuficeinta hipofizara, glicozuria
este prezenta in hiperfunctia hipofizara, fosforemia creste in acromegalita, fosfataza alcalina
serica creste in gigantins si acromegalie.
*studiul hormonilor glandulari tropi:
-hormonul ACTH-dozarea eliminarii urinare de 17 cetosteroizi si 17 hidroxicorticosteroizi
-hormonul tireotrop TSH- se folosesc probele pentru cercetarea glandei tioride,deficitul insoteste
mixedemul iar excesul,hipertiroidismul.
-hormoniii gonadotropi-dozarea radioimunometrica
*studiul hormonilor leutotrop LTH sau prolactina-dozare serica prin metoda
radioimunometrica LTH creste in prolactinab) examinari imagistice :
-radiografia de sea turceasa-se efectueaza prin radiografia din profil,din fata a craniului si
baza,arata modificari de forma si marime a glandei prin cresterea seii turcesti-in tumori
hipofizare
-pneumoencefalografia-diferentiaza o tumore hipofizara de un diverticul meningeal
-tomografia computerizata-ne evidentiaza tumoarea si intinderea tumorii
-radiografia scheletului arata inchiderea tarzie a cartilajelor de crestere in manism si deformarea
extremitatilor in acromegalie.
-RMN este o metoda de explorare performanta care foloseste ca substannta de contrast
Gadolinium si permite vizualizarea atat a seii turcesti cat si a sinusurilor cavernoase,a tijei
pituitare si a chiasmei optice.
c)examene oftalmologice
-determinarea acuitatii vizuale
-determinarea campului vizua care ne evidentiaza frecvent hemaniopsie(tulburari de vedere si
ingustare a campului vizual)pierderea vederii la cei 2 ochi in jumatatea campului vizual, sau
cecitate in caz de adenom hipofizar.
-examenul fundului de ochi F.O-pentru depistarea semnelor de compresiune.
F.O este modificat prezentand staza papilara in cazul unui adenom hipofizar.
EXPLORAREA NEUROHIPOFIZEI

-diferentiaza diabetul insipid de alte afectiuni cu manifestari asemanatoare.

a)proba restrictiei de apa: cu 12 ore inainte se intrerupe aportul de lichide si hrana. Se exclud
cafeaua ,ceaiul si fumatul.se cantareste pacientul si se colecteaza urina la fiecare ora,masuranduse volumul si densitatea. Proba se intrerupe cand scaderea in greutate atinge 5% la adult,sau 3%
la copii. Normal presiunea osmotica plasmatica nu se modifica si creste cea urinaraa.
b)proba la ADH-consta in administrarea i.m sau i.v de hormon antidiuretic. Se urmareste
diureza pe minut . in diabetul insipid sub actiunea hormonului,cantitatea de urina se

normalizeaza. Aceasta proba studiaza receptivitatea renala la ADH,face distinctie intre diabetul
insipid si poliuria de cauza renala.
c)proba la nicotina: se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula vasopresina. Consta in
injectarea i.v timp de 3-5 minute a unei solutii de salicilat sau tartrat de nicotina-1 mg pentru
nefumatori si 3mg pentru fumatori. Timp de o ora de la administrarea nicotinei bolnavul bea apa la
fiecare 15 minute in cantitatea egala cu cantitatea de apa pe are o elimina in acest interval de timp. In
mod normal dupa administrarea nicotinei diureza scade ,in diabetul insipid diureza ramane constanta.
Proba la NaCL- solutia hipertona de NaCL administrata in perfuzie stimuleaza secretia de ADH si produce
oligurie in diabetul insipid,scaderea nu se produce.

EPIFIZA
-sau glanda pineala,este o glanda mica in forma de con de brad-de aici ii vine numele,
situata deasupra hipofizeii intre cele 2 emisfere cerebrale-ea intervine alaturi de hipofiza , in
functia glandei genitale avand rol inhibitor antisexual si asupra glandei suprarenale , si intervine
in metabolismul glucidic(scade glicemia). Inainte de pubertate incepe sa involueze.
Disfunctiile epifizei sunt rare. Cea mai cunoscuta este sindromul de pubertate precoce,provocat
de o tumore cerebrala(pinealom) care se caracterizeaza printr-o maturizare sexuala
precoce(aparitia parului facial si sexual,dezvoltarea organelor genitale,tulburari de crestere).
Apare la baieti sub 10 ani.mortalitatea este mare .
Hormonii secretati de epifiza sunt:
-serotonina care are un ritm de productie circadian cu un varf maxim ziua.
-norepinefrina(noradrenalina) este inrudita cu vasopresiunea si are un ritm de productie
circadian de tip serotoninic.
-melatonina are un ritm de productie circadian cu un varf maxim noaptea.
Circadian=ciclul somn-veghe.
Cu varsta ,glanda epifiza se calcifica dar aceasta nu modifica concentratia gglandulara a
melatoninei
TIROIDA
-este situata la baza gatului,inaintea traheei si este formata din 2 lobi laterali uniti intre ei
printro formatiune numita istm.
-secreta 2 hormoni pricipali:*tiroxina sau tetraiodotironina (T)
*triodotironina (T)
In structura lor intra iodul.
Acestia stimuleaza arderile din organism si sunt necesari cresterii si maturizarii
scheletului si creierului. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul somatotrop (STH) si
de centrii nervosi din hipotalamusul interior. Cresterea in volum a glandei (gusa-hiperfunctie)
determinata de carenta iodului duce la compresiunea supra traheei si nervilor din vecinatate
jenand respiratia.
EXPLORAREA GLANDEI TIROIDE
Studiul metabolismului iodului:
-determinarea iodemiei-se pregateste cu o luna inainte ca sa nu ia medicamente care contin iod.
Se recolteaza sange prin puntie venoasa. Valorile normale:10-20 micrograme%. Creste in
hiperfunctia glandei si scade in hipofunctia tiroidiana.
-determinarea iodurei:-se determina din urina de 24 de ore,din care se recolteaza cativa ml.
Valorile normale:20-30 micrograme%. Ioduria creste consecutiv cu iodemia.

Dozari hormonale din sange.

-determinarea concentratiei serice a Tiroxinei prin radioimunodozare. Valorea normala:60-160nmol/l.
-dozarea hormonului tireotrop TSH(hormonul stimulant al tiroidei). Valorile normale:0,5-5nmol/l.
Probe dinamice.
*proba Werner-proba dinamica a inhibitiei cu
Triiodotironina T. Administrare de
triiodotinonina(tiroton) blocheaza secretia de TSH si scade iodocaptarea.
*testul la TRH(de stimulare). Administrare de TRH este urmata de ddozarea radioimunometricad
a TSH. Normal cantitatea de TSH creste: in hipertiriodie nu se modifica.
Probele cu izotopi radioactivi
-in laboratorul de medicina nucleara.
*radioiodocaptarea foloseste iod131 sau iod 132 administrat oral. Se urmareste captarea iodului
de catre glanda la 2 ore(val.normale=45-50%)
*scintigrania tiroidiana-se administreaza iod 131 si se inregistreaza imaginea glandei.
Normal=radioactivitatea este uniform distribuita. Este utila pentru depistarea mudulilor
tiroidieni,tumorile maligne,metastazele de la nivelul glandei tiroide.
Alte examene:
*determinarea metabolismului bazal care este cantitatea de ennergie pe care organismul
o cheltuieste in repaus absolut,la temperatura si presiune atmosferica optime.
Determinarea se face cu un aparat numit spirograf. Valorile sunt influentate de numerosi factori
care scad in hipotiroidie si cresc in hipertiroidie.
*reflexograma achiliaca este timpul de relaxare musculara dupa percutia tendonului lui
Achile,se face cu ajutorul unui fotomotograf. Normal =250-300milisecunde. Scade in
hipertiroidie.
*determinarea colesterolului si fosfolipidelor in sange. Valorile cresc in hipertiroidie si
scade in hipotiroidie
*VSH-UL,leucograma, frbrinogenul sunt crescute in tiroide.
*R-grafia simpla a gatului este utila in cazul tulburarilor de compresiune si calcificarilor
glandei tiroide. Pregatirea bolnavului este simpla se indeparteaza obiectele
radiopace(cercei,lanturi margele,coliere) pozitiia bolnavului este sezand,expunerea din fata si
profil.
*Ecografia evidentiaza modificarile de volum si forma, nu necesita pregatire speciala ,se
face la orice ora, pozitia de decubit dorsal.se aplica gelul acustic pe fata anterioara a gatului.
Volumul normal al glandei tiroide variaza in functie de varsta si sex. Este utila in gusa endemica,
gusa multinodulara.
PARATIROIDELE
-sunt glande asezate perechi in numar de 4,pe fata dorsala a lobilor glandei tiroide.
Secreta hormonii:
-parathormonul: cu rol in metabolismul calciului si fosforului.secretia crescuta duce la
marimea calcemiei si scaderea fosforemiei.
-tirocalcitonina: care are actiune hipocalcemianta, secretia crescuta provoaca Tetanie.

EPLORAREA GLANDELOR PARATIROIDE

1)examen de laborator.
Dimineata pe nemancate se recolteaza sange prin punctie venoasa 5ml sange fara
anticoagulant pentru:
-determinarea calcemiei-normal9-11mg, creste in hiperparatiroidie
-determinarea fosforemiei normal =2,5-4,5mg, creste in hipoparatiroidie si scade in
hiperparatiroidie.
-determinarea calciului urinar ,normal este sub 200mg%. Creste in hiperparatiroidie.
-determinarea fosfatazeu alcalina, normal-3-5uB, creste in leziuni osoase active.
2)dozari hormonale si probe dinammice
-dozareea parathormonului PTH prin metode radioimunometrice.
3)alte explorari.
-EKG;EEG;EMG(electroimunograma)
-examen radiologic al aparatului locomotor indica modificarile osoase, osteoporoza si depunerea
de calciu in tesuturile moi si organe.
4)explorari imagistice
-ecografia cerviccala
-tomografie computerizata
-RMN(cervicomediastinnala care pot localiza adenoamele sau tumorile glandei paratiroide)
GLANDELE SUPRARENALE
*sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi si au forma unui con
turtit. Sunt alcatuiute dintro zona la prefiferie numita corticosuprarenale sii dintro zona centrala
sau medulara-medulosuprarenala.
Corticosuprarenala secreta hormonii steroizi:
-cortizolul
\
hormoni eliminati in urina sub forma 17 hidrocorticosteroizi cu rol in
glucogeneza,
-hidrocortizonul /
in celula vie mai ales in ficat pe seama glicogenului,substanta glucidica din
muschi si ficat.
-aldeosteronul-hormonul pricipal al corticosuprarenalei,al zonei glomerulate,care retine apa si
sarea.
-corticosteronul-care are rol in echilibrul mineral.
-hormonii sexuali-adrenogeni care sunt eliminati sub forma 17 cetosteroizi 17CS, in urina care
completeaza secretia gonadelor. Dintre acestia este Testosteronul la barbati, estrogeni la femei.
-medulosuprarenala secreta 2 substante catecolamine, adrenalina (epinofrina) si noradrenalina
(morepinefrina)
Acestea in stari de tensiune psihica, emotii puternice secreta cantitati crescute care la cresterea
T.A si a pulsului.
CORTICOSUPRARENALA
a)dozarea hormonilor in plasma: determinarea cortizonului, ACTH-ului, determinarea
aldosteronului.
b)dozarea metabolitilor hormonilor suprarenalieni.:dozarea 17 cetosteroizi(17CS), dozarea 17
OHCS hidrocorticosteroizi in urina din 24 ore.
Intr-un borcan curat binne degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pana la ora 19. In alt
borcan se aduna urina de noapte de la ora19 pana a 2-a zi la ora 7 dimineata. Se dozeaza separat

17 OHCS in cele 2 borcane. In mod normal concentratia stereoizilor din urina de zi trebuie sa fie
mai mult de jumatate din total.
c)probe pentru studiul echilibrului hidromineral:
-se determina ionograma sanguina si urinara
-hematocritul
-testul de incarcare cu apa.
In prima etapa bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 litru de apa in 20 de minute dupa ce in
prealabil a urinat. Se strange separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. Daca
suma lor este mai mica de 50% exista probabilitatea unei insuficiente suprarenale.
Pentru o mai buna precizie se trece la etapa a doua care se efectueaza la fel ca
prima,numai ca inainte cu 4 ore de a bea apa, deci la ora 4 dimineata, bolnavul primeste 50100mg cortizon acetat sau 20-30 mg prednison. Daca sub influenta predmisonului eliminarea
apei se face normal,se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenalei.
d) probe dinamice.
*testul THORN-care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade nr.
Eozinofilelor in sangele circulant. Dimineata ,pe nemancate se recolteaza sange pentru
numararea eozinofilelor. Se injecteaza apoi i.m 25u ACTH. Dupa 4 ore se recolteaza din nou
sange pentru numararea eozinofilelor. Sub influenta ACTH administrat se produce o secretie
crescuta a hormonilor corticosuprarenali si cu aceasta o scadere a eozinofilelor. In caz de
insuficienta suprarenala aceasta scadere nu are loc. La indivizii sanatosi nr. Eozinofilelor scade
cu 50-60%. In boala Addison este mai mica de 50%.
*testul de inhibitie cu Superpreednol.
Superpredolul, hormon steroid este cel mai puternic inhibitor al secretiei de hormoni
corticotrop. Testul se face administrand timp de 2 zile peroral cate 2 mg superpredol/zi. Inainte si
la sfarsitul probei ,adica in ziua a 2-a a probei se determina in urina 17 CS si 17 OHCS. In mod
normal dupa superprednol steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala.
Medulosuprarenala
a)dozari hormonale.
-dozarea catecolaminelor (adrenalina si noradrenalina)in urina si plasma.
-dozarea acidului Vanylmandelic(produs metabolic al celor 2 catecolamine din urina)
b)teste dinamice
-probe de inhibitie cu Fentolan sau Clonidina. Se administraza i.v 10mg fentolamina. In acest
timp la celalalt brat,o alta asistenta masoara T.A trebuie sa scada.
-probe de stimulare cu glucogen cu histamine.
c)explorari miagistice
-ecografia
-tomografia computerizata
-RMN
-scintigrama.
Toate acestea permit vizualizarea unor tumori sau atrofa glandelor suprarenale.
TIMUSUL
-este situat retrosternal in mediastinul superior. Atinge dezvoltarea maxima la pubertate
dupa care incepe sa involueze, transformandu-se intr-un tesut adipos. Are rol in intimitatea
celulara secreta un hormon Timozina-care stimuleaza cresterea si intensifica activitatea
limfocitelor T.

II. GLANDELE CU DUBLA SECRETIE.

Glandele genitale sunt:
1)ovarul intern-secreta hormoni sexuali :feminini *estrogeni si *progesteronul
-extern produce ovule necesare reproduceii
2)testicolul intern secreta hormonii sexuali masculin*testosteronul si *androstendionul
-extern produce spermatozoizi necesari fecundarii(spermatogeneza are loc la nivelul
tubilor seminiferi)
Explorarea glandelor sexuale
Explorarea ovarului.
a)teste de ovulatie:
*curba temperaturii bazale(care creste dupa ovulatie)
-temperatura bazala,masurata dimineata rectal sau vaginal,inainte de coborarrea din pat, intre a
7-a zi si a 14-a zi a ciclului mentrual,poate decela momentul ovulatiei si aprecia functia
progesteronica a ovarului.
-cresterea curbei termice peste 37C apare in mod normal la femeia adulta cu 14 zile inaintea
menstruatiei indicand ovulatia. Prelungirea peste 16 zile a acestei temperaturi poate fii un indiciu
de graviditate.
*frotiul citovaginal recoltat in a 7-a, 14-a si a 21-a zi a ciclului menstrual.
Se recolteaza cu ajutorul ansei de platina secretii de la nivelul colului uterin si a peretilor vaginali
si se efectueaza frotiuni pe lame de sticla.
b)dozarile hormonale ale ovarului
*dozarea extradiolului plasmatic se recolteaza in a 14-a zi si a 21-a zi a ciclului menstrual prin
punctie venoasa fara anticoagulant.
*progesteronul plasmatic se recolteaza in a 21-a zi a ciclului menstrual
*dozarea radioimunometrica a gonadotropinelor.
c)probe dinamice
-testul cu Clomifen (antiestrogenic la nivelul hipotalamic).se administreaza timp de 5 zile citrat
de Clomifen 100mg per os . testul determina ovulatia si este indicat in amenoreea de origine
hipotalamica.
-testul de stimulare la gonadotrofine corionica (hormon secretat de corion (invelisul fatului) apoi
de placenta in cursul gestatiei).
-testul cu progesteron este utilizat in orice amenoree(lipsa menstruatie) si se efectueaza prin
administrarea de progesteron 75mg i.m sau medroxiprogesteron 10mg timpde 5 zile.
Testul este pozitiv in anovulatia din boala polichist ovarian si este negativ cand nu exista secretie
estrogena.
d)examene imagistice
-scografia evidentiaza cresterea foliculilor si chisturilor ovariene.
Explorarea testiculului
a)teste peste spermatogeneza(procesul de formarre si dezvoltare a spermatozoizilor ca sunt celule
sexuale masculine)
-spermatograma :care arata volum,vascozitate ,culoare,reactie,mobilitatea si ne arata morfologia
spermatozoizilor si ne arata capacitatea de fertilizare a spermatozoizilor. Patologic inseamna :spermatozoizi morti malformati,-azospermie (lipsei spermatozoizilor),-hipospermie(cantitate
redusa de perma)
b)dozari hormonale

*determinarea hormonului foliculosti mulant FSH seric si a 17 CS , FSH=valori normale =3-15

m ui /m
c)probe dinamice
-stimulare cu gonadotropina corionica
-stimulare cu Clomifen
d)biopsia testiculara-este efectuata de catre medic si ne evidentiaza absenta
spermatogenezei,obstructiile epididimale,tumori benigne sau maligne de testicul.
e)ecografia de testicul-care evidentiaza metastazele sau adenoamele testiculare.
Explorarea pancreasului
-pancreasul este o glanda cu secretie endocrina descoperita in 1866 cand extirparea pancreasului
la un caine a provocat diabetul
-insulele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine
-celulele (alfa) care secreta Glucagonul ,este un hormon hiperglicemiant
-celulele (beta) care secreta insulina,hormon hipoglicemiant
-pancreasul exocrin produce sucul pancreatic deversat in duoden prin cele 2 canale excretoare
Wirsung si Santorini,si care contine mai multe enzime digestive,care intervin in digestia
glucidelor,lipidelor si proteinelor.