GRILE TITU MAIORESCU

GLANDE ENDOCRINE

Din culegerea de Titu Maiorescu, grile de medicina Dentara, de la grila 455 la 573,
total 119 grile.

• Sistemul endocrin este sistemul anatomo-functional complex, controlat de

sistemul nervos.
• Glandele endocrine au secretie internă, produc si secretă hormonii = substante
chimice active, eliberate direct in sange.
I. PRINCIPALELE GLANDE ENDOCRINE
• 1.HIPOFIZA
• 2. EPIFIZA
• 3. TIROIDA
• 4.PARATIROIDELE
• 5.TIMUSUL
• 6.SUPRARENALELE
• 7.PANCREASUL INSULAR – glanda mixta -
• 8.TESTICULUL (GONADA MASCULINA) - glanda mixta
• 9.OVARUL (GONADA FEMININA) - glanda mixta

II. GLANDE ENDOCRINE TEMPORARE PLACENTA:

III. ORGANE CU rol endocrin: rinichiul, duodenul, antrul piloric (de la stomac)

1. HIPOFIZA
Localizare: La baza creierului (encefalului), in cutia craniana, pe saua turceasca a osului
sfenoid. Are diametrul de 1,3 cm.
STRUCTURA
• Alcatuita din 3 lobi: anterior (ADENOHIPOFIZA) (75%), lobul intermediar si
posterior (NEUROHIPOFIZA)
Lobul anterior si intermediar formeaza ADENOHIPOFIZA.
• In legatura stransa cu hipotalamusul prin tija pituitara strabatuta de vase de sange.
• Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara.
• Intre hipofiza anterioara (adenohipofiza) si hipotalamusul median este o legatura
vasculara, sistemul port hipotalamo-hipofizar.
• Intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza este tractul nervos hipotalamo-
hipofizar.
• Hipofiza coordoneaza si regleaza functionarea hipotalamusului.
Hormonii secretati de catre lobul anterior, ADENOHIPOFIZA:
• Nonglandulotropi: Hormonul de crestere sau somatotrop (STH) → intervine in
cresterea fizica a organismului si prolactina
• Hormoni tropi (glandulotropi): TSH - tireotrop, ACTH (corticotropina, hormon
adrenocorticotrop) - stimuleaza activitatea secretorie glandei corticosuprarenale,
FSH si LH →controleaza activitatea celorlalte glande endocrine
Hormoni secretati de catre lobul intermediar:
• MSH – hormonul melanocitostimulator

Hormoni secretati de lobul posterior (neurohipofiza):

o Oxitocina - determina contractiile musculaturii uterine in timpul nasterii
stimuleaza expulzia laptelui din glanda mamara,
o Vasopresina/antidiuretic/ ADH – contribuie la mentinerea volumului
lichidelor organismului.
STH, impreuna cu insulina sitimuleaza hormonii tiroidieni si gonadici. Stimulează
îngrosarea oaselor lungi și dezvoltarea oaselor late, dupa pubertate.
Hipersecretia (secretia in exces) de STH (hormon de crestere), INAINTE DE
PUBERTATE, LA COPIL, determina gigantism.
Daca hipersecretia survine dupa pubertate, determina acromegalie.
Acromegalia se caracterizeaza prin cresterea exagerata a oaselor fetei, a mandibulei, a
oaselor late, alungirea exagerata a mainilor si picioarelor.
Hiposecretia de STH la copil determina nanism/piticism hipofizar, adica
oprirea cresterii somatice, dar nu si neuro-psihice.
Hiposecretia de hormon somatotrop la adult – produce cașexia hipofizara,
caracterizata prin imbatranire prematura.
Hiposecretia (deficit secretor) de ADH / VASOPRESINA / antidiuretic determina
diabet insipid. Simptomele includ: dezechilibre ionice, polidipsie (bea apa multa), poliurie
(urina in cantitate mare). Se trateaza cu aport extern de ADH.

Prolactina – LTH (hormon mamotrop, luteotrop)

- Previne ovulatia
- Secretia de prolactina este stimulata in afara sarcinii de stres, efort fizic,
hipoglicemie, somn.
Efectele ACTH
• stimuleaza activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale
• hipersecretia de ACTTH determina exces de glucorticoizi (hormoni ai glandei
suprarenale).
EFECTELE TSH – hormonul tireotrop
Stimuleaza sinteza si secretia de hormoni tiroidieni
Efectele FSH (foliculostimulant)
• la barbat: stimuleaza spermatogeneza
• la femeie: cresterea si maturarea foliculului de Graaf (foliculul ovarian matur, care
contine ovulul matur)
• stimuleaza secretia de estrogeni
Efectele LH (luteinizant)
• la barbat: stimuleaza secretia de hormoni androgeni de catre celulele interstitiale
Leydig
• la femeie: determina ovulatia si aparitia corpului galben
• stimuleaza secretia de estrogeni si progesteron ai corpului galben

2. TIROIDA
• asezata in fata traheei, in partea anterioara a gatului, intr-o loja fibroasa
- hormonii tiroidieni: tiroxina T4, triiodotironina T3
- calcitonina este produsa de celulele C din paratiroide si tiroida.
Efectele hormonilor tiroidieni:
- determina crestere (dezvoltare fizica) si diferentiere celulara si tisulara (de tesuturi), ce
se manifeste pregnant la sistemul nervos (dezvoltare psihica)
- efect hipocolesterolemiant pe lipide
- efect hiperglicemiant pe glucide
- vasodilatatie, asupra aparatului cardiovascular
- cresc tonusul pe musculatura scheletica
- cresc amplitudinea miscarilor respiratorii, asupra aparatului respirator

• Hipersecretia de hormon tiroidian – produce boala Basedow-Graves (gusa

toxica), caracterizata prin cresterea metabolismului bazal si marirea in volum a
glandei tiroide
 • Hiposecretia de hormon tiroidian în copilarie – produce nanism tiroidian cu
cretinism. Simptome: dezvoltare osoasa anormala, retard psihic, temperatura
scazuta, letargie.
• Hiposecretia de hormon tiroidian (hipotiroidism) la adult – produce mixedem
si afecteaza echilibrul hidroelectrolitic. Simptome: tendinta de a creste in
greutate, letargie, scaderea metabolismului bazal.
• Lipsa iodului din alimentatie sau apa duce la aparitia gusei endemice. Se
caracterizeaza prin cresterea in volum a glandei tiroide. Este provocata de
excesul de TSH (hormon tireotrop de la hipofiza), stimulat de nivelele plasmatice
mici de tiroxina.

3. PARATIRIODELE
- secreta hormonii calcitonina si parathormonul - PTH
- parathormonul – PTH este secretat de celulele principale, este un hormon activ asupra
osului, asupra rinichiului, asupra tractului digestiv, controleaza secretia de vitamina D3
- calcitonina este produsa de celulele C din paratiroide si tiroida.
- calcitonina are efect hipocalcemiant, Stimulul declasantor al secretiei de calcitonina este
hipercalcemia.
- parthormonul are efect hipercalcemiant si hipofosfatemiant. Sunt rezultatul activarii
osteoclastelor, cresterea absorbtiei intestinale a calciului, stimularea reabsorbtiei tisulare a
calciului in nefronul distal. Pentru fosfat, inhiba reabsorbtia tubulara a fostatilor organici
(figura rinichi)
- sunt 4 glande mici, cate 2 pe fata posterioara a lobilor tiriodieni
Calciul in exces in sange se depune in tesuturi, este
excretat prin urina, formeaza calculi urinari.

Hiposecretia de hormon paratiroidian produce

tetania. Una din consecintele tetaniei este scaderea
marcanta a calciului plasmatic.
Boala Recklinghausen se datoreaza glandelor
paratiroide. Produce hipercalcemie si hipercalciurie,
dureri osoase, osteoporoza, cifoscolioza.
4. PACREASUL ENDOCRIN
- este reprezentat de Insulele Langerhans, cu celulele alfa si beta.
- celulele alfa (20%) secreta glucagon
- celuelle beta (60-70%) secreta insulina

Efectele INSULINEI
- este singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele
intermediare: glucidic, lipidic, protidic.
- este implicat in metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor
- asupra metabolismului glucidic: produce hipoglicemie, creste transportul de
glucoza, creste glicogenogeneza (produce glicogen-polizaharid din glucoza),
creste glicoliza (arde glucoza in muschi)
- asupra metabolismului lipidic: produce lipogeneza (a luat glucoza din sange, o
transporta la tesutul adipos si o transforma in lipide),
- asupra metabolismului protidic: creste captarea aminoacizilor (ia aminoacizii din
sange, ii transporta la muschi si produce sinteza proteica),

• Hipersecretia de insulina – produce hipoglicemie

 • Hiposecretia (deficit) de insulina – cresterea glucozei in sange, deci
hiperglicemie cu diabet zaharat, cu polifafie (mananca mult), polidipsie (bea
apa multa), Poliurie (cantitate mare de urina), glicozurie (glucoza in urina).
• Diabetul zaharat este incapacitatea organismului de a oxida (a arde la nivel celular)
glucidele.

Efectele GLUCAGONULUI
- asupra metabolismului glucidic: produce hiperglicemie, stimuleaza glicogenoliza
(degradeaza glicogenul si produce glucoza in sange), gluconeogeneza (produce
glucoza din compusi neglucidici)
- asupra metabolismului lipidic: stimuleaza lipoliza (degradeaza lipidele)
- asupra metabolismului protidic: stimuleaza proteoliza (degradeaza proteinele)
- scade secretia gastrica

5. GLANDELE SUPRARENALE
Sunt glande pereche, formate dintr-o portiune corticala (externa), si una medulara
(interna).
Sunt situate la polul superior al rinichiului.
Hormonii secretati de Corticosuprarenala – CSR sunt sintetizati din colesterol, de natura
lipidica, si sunt 3 grupe:
- grupa mineralocorticoizii – cu hormonul aldosteron - au rol in mentinerea
presiunii osmotice a mediului intern al organismului si a volumului sanguin, au rol
in mentinerea echilibrului acido-bazic.
- Grupa glucocorticoizii – cu hormonii cortizon si cortizol - circula in sange legati
de proteinele plasmatice. Rolul lor asupra organelor hematopoietice (formatoare
de hematii – globule rosii) si a sistemului imun sunt scaderea numarului de
limfocite circulante (limfopenie). Rolul in metabolismul intermediar glucidic este ca
determina hiperglicemie.
- Grupa sexosteroizii – hormonii androgeni si estrogeni
- La baieti, dezvoltarea scheletului si a masei musculare, cresterea barbii si a
mustatilor, dezvoltarea laringelui si ingrosarea vocii
- la fete – stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri si
coapse.
Hormonii secretati de Medulosuprarenala – MSR sunt ADRENALINA si
NORADRENALINA (catecolamine)
Actiuni ale adrenalinei si noradrenalinei:
- produc tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune, asupra aparatului
cardiovascular.
- Relaxarea musculaturii netede si dilatarea bronhiilor, asupra aparatului respirator
- Contracta splina si ficatul, asupra tubului digestiv.
- Produc glicogenoliza (degradarea glicogenului in glucoza) si hiperglicemie, asupra
metabolismului intermediar al glucidelor si al lipidelor.
- Alerta corticala (cortex), anxietate, frica.

Hipersecretia de aldosteron determina edeme si hipertensiune.

Hiposecretia de aldosteron determina hipotensiune si adinamie (scaderea
capacitatii de efort). Hiposecretia de mineralcorticoizi (aldosteron) si glucocorticoizi duce
la Boala Addison. Este caracterizata prin: dureri osoase, hipoglicemie, astenie marcata,
scadere rapida in greutate, deshidratare.
Hipersecretia de glucocorticoizi (corticosteroizi) determina sindromul
Cushing, caracterizat prin obezitate, tumori in cortexul renal (la nivelul zonei corticale a
rinichiului), aspecr impăstat, fata “in luna plina”.
 Hipersecretia de hormoni androgeni determina sindromul andro-genital, cu
pilozitate in exces, ingrosarea vocii, aparitia pubertatii precoce, hipertrofierea organelor
genitale externe.
Boala Conn determina tulburari ale metabolismului electrolitic.

6. EPIFIZA (glanda pineală)

Are conexiuni cu epitalamusul (din diencefal).
Secreta melatonina (induce somnul) si vasotocina.
Este situata intre coliculuii (tuberculii) cvadrigemeni superiori.

7. TIMUSUL
- este o glanda cu strcutura mixtă, o glanda endocrina in prima parte a ontogenezei
(dezvoltarii individului); este o glanda endocrina in timpul copilariei. La pubertate
involueaza, fara sa dispara complet.
Are rol de frenare a dezvoltare gonadelor (ovar, testicul).
- are si rol de organ limfatic central, produce timocite – anticorpi. Timocitele insamanteaza
organele limfoide periferice, cum ar fi splina.
- extractele de timus (hormonul timic) produc mineralizare osoasa si oprirea mitozelor.