MUTATIILE

MUTATIILE sunt modificari bruste aparute la nivelul materialului genetic, in urma procesului de
mutageneza, prin actiunea factorilor mutageni, care se pot transmite ereditar şi nu sunt cauzate de
recombinări genetice.

Mutageneza este procesul in urma caruia apar modificari, numite mutatii la nivelul materialului
prin actiunea factorilor mutageni.

Factorii mutageni sunt factorii sub actiunea carora, prin procesul de mutageneza rezulta mutatiile,
modificari in materialul genetic.

Clasificare factorilor mutageni

- Factori mutageni fizici
- radiatii ionizante: raze X, particule alfa, gamma, protoni
- radiatii neionizante: UV
- variatii bruste de temperatura
- Factori mutageni chimici
- medicamentele – antibioticele
- cofeina
- factori alchilanti ai bazelor azotate
- acidul nitros
- colchicina
- Factori mutageni biologici – virusuri (HPV – papilloma virusul, produce cancerul de col uterin)

Clasificarea mutaţiilor se poate realiza după mai multe criterii:

& -  după tipul celulei afectate:
& - mutaţiile gametice (in gameti) - se transmit ereditar
& - mutatii somatice (in celule somatice) - nu se transmit ereditar
& -  după modul în care apar:
& - mutaţiile pot fi natural / spontane (cu frecvenţă redusă)
& - mutatiiartificiale / induse (cu frecvenţă mai mare);
' -  după cantitatea de material genetic implicat:
& - mutatii genice – la nivelul unei gene
& - muatatii cromozomiale – la nivelul cromozomilor
& - mutaţiile genomice – la nivelul genomului
' -  după modul de transmitere:
& - mutatii dominante (ex: polidactilia)
& - mutatii recesive (ex: albinismul)
' -  după efect:
- mutatii neutre
- mutati negative
- mutatii pozitive
&
& Mutaţiile genomice pot fi:
& - poliploidii (se multiplică numărul de genomuri, 3n, 4n, 6n)
& - aneuploidii se modifică numărul anumitor cromozomi din genom)
- trisomii: 2n+1
- monosomii: 2n-1

Mutaţiile cromozomiale sunt cauzate de ruperi ale unor fragmente din cromozomi care pot duce la:
1
 - translocaţii (ataşarea unui segment cromozomal la un cromozom neomolog),
- deleţii (pierderea unui segment),
- inversii (inversarea ordinii genelor într-un cromozom),
- duplicaţii (dublarea unui segment cromozomal pe cromozomul omolog).

Mutaţiile genice constau în modificarea structurală a unei singure gene.

Mutaţiile genice pot fi dominante, recesive.

GENETICĂ UMANĂ

Genetica umană studiază transmiterea ereditară a caracterelor normale şi patologice.

Celulele umane conţin 2n = 46 cromozomi (23 de perechi), distribuiţi în 22 perechi de autozomi
(44) şi o pereche de heterozomi (cromozomi ai sexului ), respective XX la femeie şi XY la bărbat.

Atunci când apar modificări în structura sau cantitatea de material genetic uman, apar mutatii
negative, deci maladii genetice sau bolile ereditare.

Cele mai multe boli ereditare sunt cauzate

de aberaţiile cromozomiale şi de mutaţiile genice.
Cele genomice nu dau indivizi viabili.

Aberaţiile cromozomiale (cromozomale):

1. - numerice
- afecteaza autozomii ----- produc
boli autozomale
- afecteaza heterozomii ----- produc
boli heterozomale
2. – structurale.

Numerice autozomale - Boli autozomale

(numerice):
- Trisomia 21 - sindromul Down - este o trisomie
autozomală cauzată de non-disjuncţia cromozomilor
din perechea 21 în timpul formării gameţilor. Deci organismul are in celule cate trei cromozomi din
perechea 21. Copiii cu sindrom Down prezinta retard mantel, gat scurt, degete scurte, au faţa cu trăsături
asiatice şi malformaţii viscerale diverse.
- Trisomia 18 - sindromul Edwards - este o trisomie autozomală cauzată de non-disjuncţia cromozomilor
din perechea 18 în timpul formării gameţilor. Deci organismul are in celule cate trei cromozomi din
perechea 18.
- Trisomia 13 - sindromul Patau - este o trisomie autozomală cauzată de non-disjuncţia cromozomilor din
perechea 13 în timpul formării gameţilor. Deci organismul are in celule cate trei cromozomi din perechea
13.

Numerice heterozomale - Boli heterozomale (numerice):

SCHEMA NON-DISJUNCTIEI CROMOZOMALE IN MEIOZA (TELOFAZA)

XX X XY parinti
2
 XX X Y gameti

Ovul 22+xx Ovul 22

XXX XXY XO 0Y

Numerice heterozomale - Boli heterozomale (numerice):

& -  sindromul Triplo X sau superfemeia – prezintă un cromozom X suplimentar. Formula
cromozomială este 2n=47=44+XXX.
Se caracterizează prin anomalii fizice şi psihice.
-  sindromul Klinefelter XXY - apare la bărbaţi cu formula cromozomală 2n=47=44+XXY. sau 48 (XXXY).
Se caracterizează prin obezitate, sterilitate, glande mamare dezvoltate (ginecomastie).
-  sindromul Turner (X0) - se manifestă la femei şi este o monosomie (2n-1), caracterizată prin lipsa unui
cromozom X din perechea de heterozomi.
Formula cromozomală este 2n=45=44+XO. Femeile afectate au talie redusă, ovare atrofiate, sterilitate.
&
& 2. Boli structurale – cromozomiale autozomale:
& -  sindromul Cri-de-chat - apare prin deleţia braţului scurt al cromozomului din perechea 5. Copiii
cu acest sindrom sunt retardaţi, au malformaţii ale laringelui, ceea ce determină ţipătul caracteristic al
copiilor afectaţi.

& Mutaţiile genice – duc la apariţia bolilor metabolice ereditare.

Se pot clasifica astfel:
-  după tipul genei mutante:
- boli dominante
- boli recesive;
- după poziţia genei în:
- boli autozomale - dominante (polidactilia, sindactilia) sau recesive (albinismul)
- boli heterozomale – dominante (f rare, dau organisme neviabile) sau recesive (hemofilia, daltonismul)

Exemple de boli autozomale dominante: polidactilia caracterizată prin prezenţa unui deget supranumerar;
sindactilia (degete unite).
Exemplu de maladie autozomală recesivă: albinismul manifestat prin lipsa pigmentului melanic din piele,
păr, iris.

Boli heterozomale recesive:

& - 1. hemofilia manifestată prin incapacitatea de coagulare a sângelui şi apariţia de hematoame la
cele mai mici traumatisme. Gena mutantă se află pe cromozomul X, de aceea boala se manifestă la
descendenţii de sex masculin. Mama este purtătoarea genei pentru hemofilie (aparent sănătoasă) şi are
genotipul XhX. La femeie, gena hemofiliei se exprimă doar în condiţie homozigotă (X hXh), cel mai adesea
incompatibilă cu supravieţuirea, pe când la bărbat, ea se poate exprima într-un singur exemplar (X hY),
condiţie numită hemizigoţie.
&
& -2.  daltonismul constă în incapacitatea persoanei respective de a deosebi culoarea roşie de cea
verde (lipseşte pigmentul fotosensibil pentru roşu). Este provocat de o genă recesivă plasată tot pe
cromozomul X . Mama este purtătoarea genei pentru daltonism (aparent sănătoasă) şi are genotipul X dX.

3
La femeie, gena daltonismului se exprimă doar în condiţie homozigotă (X dXd), cel mai adesea incompatibilă
cu supravieţuirea, pe când la bărbat, ea se poate exprima într-un singur exemplar (X dY), condiţie numită
hemizigoţie.

Caz I: XdX X XY parinti

Xd X X Y gameti

X dX XY XX XY F1 - descendenti

Caz II: XdX X Xd Y parinti

Xd X Xd Y gameti

XdXd X dY XXd XY F1 – descendenti

Femeie afectata barbat afectat puratoare barbat sanatos

Caz III: XX X XdY parinti

X X Xd Y gameti

XXd XY XXd XY F1 – descendenti

Purtatoare barbat sanatos puratoare barbat sanatos

XXd - femeie neafctata purtatoare

XY - barbat sanatos
XXd - femeie purtatoare
XY - barbat sanatos

DE AMINTIT !
ll2n … 2n… l
ll 2n …. 2n l plus 2n l

DIVERSITATEA LUMII VII

REGNURI:
1. Monera: - Bacterii: arhebacterii, eubacterii; alge albastre-verzi.
2. Protiste: - Sporozoare; -Alge unicelulare, euglene; (atat sunt in programa !!!)
3. Fungi (Ciuperci):- Ascomicete; - Bazidiomicete;
4.Plante:
- Inferioare -Avasculare (fara vase conducatoare), fara organe - corpul ne numeste tal, talofite

4
 - Alge pluricelulare;
- Briofite (muschii de pamant): clasa Briate;
-Superioare-Vasculare - (au vase conducatoare), au organe - corpul ne numeste corm, cormofite
- fara flori – cu spori Pteridofite (Ferigile): Clasa Filicate;
- cu flori – fara fructe - Gimnosperme: conifere;
- cu fructe - Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
5. Animale:
5.1.Nevertebrate
Didermice(2 foite embrionare): Spongieri – buretii de apa – nu sunt in programa
Tridermice (3 foite embrionare)
- Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
- Viermii - Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode),
anelide (oligochete, hirudinee);
- Moluşte: lamelibranhiate/bivalve, gasteropode, cefalopode;
- Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
5.2- Cordate: - Vertebrate:
- pesti (cartilaginosi (rechini), cartilaginosi-ososi - nu sunt in programa
, osoşi)
- tetrapode
- amfibieni (anure, urodele),
- reptile,
- păsări,
- mamifere placentare.

Detaliat

2.REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA)

& Eucariote (au nucleu diferenţiat) unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale.
& Se împart în 3 categorii:
& - protiste cu carater de planta
& - protiste cu carater de animal
- protiste cu carater de fungi (oomicete, mixomicete)- nu sunt in programa
2.1.Increngatura/FILUM Protozoare – Clasa SPOROZOA – sunt eucariote cu caracter de animal.
Sunt parazite, în ciclul lor de viaţă formează spori de rezistenţă.
Ex.: Plasmodiul malariei (malaria la om – figurile de baltă), parazit eucariot in sange, al cărui vector
transmiţător este femela ţânţarului Anofel şi care atacă globulele roşii.
2.3. Increngatura Rizopode (Sarcodine) - sunt eucariote cu caracter de animal. Amoeba proteus –
amiba (are pseudopode)
2.2. Increngatura Fitomastigine - FITOFLAGELATE – sunt eucariote cu caracter de plantă. acvatice,
solitare (Euglena viridis- (Euglena verde – un flagel, hrănire mixotrofă, si prin fotosinteza si heterotrof, ca
un animal), coloniale (speciile Codonosiga, Proterospongia).
2.4. Increngatura Chlorophyta - Alge-verzi unicelulare - sunt eucariote cu caracter de plantă. Au aparatul
vegetativ numit tal, fara organe, nediferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze, algele fiind talofite. Predomină
pigmentul verde = clorofila a şi b, produsul de asimilaţie: amidon
Alge cu tal unicelular – verzeala zidurilor (Pleurococcus sp.)

3.REGNUL FUNGI (Ciuperci) – organisme eucariote saprofite sau parazite.

& Sunt mai multe clase, dar pentru programa se studiaza doar 2 clase.
& 1. Clasa Ascomycetae (Ascomicete) – Fungii au corpul numit MICELIU, format din filamente numite hife,
au organ sporifer (organul in care se formeaza sporii) numit ască în care se formează câte 8

5
 ascospori, au hife pluricelulare.
Exemplu:
& -  mucegaiul verde - albăstrui (Pennicillium notatum) – se extrage antibioticul penicilina!
& -  drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) - fermentaţia alcoolică; dospeste aluatul!
& -  drojdia vinului (Saccharomyces ellipsoideus) - fermentaţia alcoolică;
& -  cornul secarei (Claviceps purpurea) este o cipercă parazită pe secară.
3. Clasa Basidiomycetae (Bazidiomicete) - ciuperci superioare cu miceliul cu hife septate, ramificate,
pluricelular. Organ sporifer (de inmultire) = bazidia (piciorul cu palarie al ciupercii) în care se dezvoltă câte
4 bazidiospori.
Clasificare:
- saprofite:
- comestibile - ciuperca de câmp (Psalliota campestris), hribi, gălbiori s
- otrăvitoare - pălăria şarpelui, buretele viperei
- parazite: rugina – grâului (Puccinia graminis), tăciunele porumbului;
Unele ciuperci pot trăi în simbioză cu alge verzi sau cu rădăcinile plantelor superioare:
Ciuperci + rădăcinile plantelor superioare (la leguminoase) = micorize: endotrofe, ectotrofe
Ciuperci + alge verzi = licheniExemplu : lichenul galben, lichenul renilor, mătreaţa bradului.

4. REGNUL PLANTAE
& A fost divizat în două grupe mari: plante avasculare şi plante vasculare, pe baza unor criterii morfologice
(prezenţa sau absenţa ţesuturilor vasculare; prezenţa sau absenţa organelor vegetative adevărate).
4.1.Plante avasculare - nu au ţesuturi vasculare; nu au organelor vegetative adevărate.

ALGELE – corpul /aparatul vegetativ numit tal, nediferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze, algele fiind
talofite.
Alge-verzi (Chlorophyta) au:
- tal unicelular – verzeala zidurilor (Pleurococcus sp.)
- tal pluricelular neramificat – mătasea broaştei (Spirogyra sp.)
- tal pluricelular ramificat – lâna broaştei (Chladophora sp.)
Predomină pigmentul verde = clorofila a şi b, produsul de asimilaţie: amidon
Alge roşii (Rhodophyta) – au tal pluricelular, macroscopic, filamentos, lamelar.
Pe langa pigmentul verde = clorofilă, predominaă pigmentul roşu = ficoeritrină, pigmentul albastru =
ficocianină.
Ex : Ceramium rubrum, Porphyra, Dasya elegans.
Alge brune (Phaeophyta) - macroscopice.
Pe langa pigmentul verde = clorofilă, predomină pigmentul brun = fucoxantina.
& Ex. : Macrocystis, Laminaria, Fucus, Cystoseira.
&
' Muschii de pămant - Încrengătura Bryophyta
& Sunt plante inferioare, corpul se numeste TAL, deci sunt talofite deoarece nu au ţesuturi vasculare şi nici
organe vegetative.
& Cuprind 2 clase:
& −Hepaticatae - ex : Marchantia polimorfa (fierea pământului); (nu pica la bac)
& − Briatae- ex: Sphagnum sp (muşchiul de turbă), Polytrichum commune (muşchiul de pământ)
4.2.Plante vasculare (Cormofite). Au organe vegetale, corpul se numeste CORM.
- Superioare – cormofite - vasculare
& - fara flori - cu spori Pteridofite (Ferigile): Clasa Filicate;
& - cu flori - fara fructe - Gimnosperme: conifere;
& - cu fructe - Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
&

6
& Se clasifică în trei filumuri : Pteridophyta, Gymnospermae, Angiospermae.
& Filum / Increngatura Pteridophyta (ferigi) -  plante vasculare inferioare pentru că au
corm incomplet, nu au flori, nici seminţe; SE inmultesc prin spori.
& Clasificare:
-Clasa Lycopodiatae (nu pica la bac)
& - Clasa Equisetatae (nu pica la bac)
& - Clasa Filicatae, reprezentanţi:
& - tereştri – Polypodium vulgare (feriguţa), Dryopteris filix- mas
(feriga comună);
- acvatici – Salvinia natans (peştişoara), Marsilea quadrifolia
(trifoiul de apă).
-
Filum Gymnospermae (Pinophyta)
Clasa Pinatae
Reprezentanti: Picea excelsa = molid;Abies alba = brad;Pinus silvestris = pin;Larix decidua = zada (singurul
conifer cu frunze căzătoare din Romania); Taxus baccata = tisa (lemn valoros).

Filum Angiospermae (Magnoliophyta)sunt plante evoluate, superioare, cormofite, vasculare, cu flori,

fructe si seminte, adaptate mediului aerian şi readaptate (unele) mediului acvatic.
& Cuprind 2 clase: Monocotiledonate si Dicotiledonate

Comparaţie:

Dicotiledonate (mar, fasole, vita de vie) Monocotiledonate (orez, porumb, ceapa)

Radacina – lemnoasa, pivotanta, rar Radacina – fasciulata
fasciculata
Arbori, arbusti, plante ierboase plante ierboase
Tulpina – lemnoasa sau ierboasa Tulpina – ierboasa
Frunze – cu nervuri penate sau palmate Frunze – cu nervuri paralele
Florile pe tipul sau multiplu de 5 sau 4, mai Florile pe tipul 3, sau multiplu de 3 (laleaua)
rar (Varza) – cu cate 5 elemente florale (5 – cu cate 3 elemente florale (3 sepale, 3
sepale, 5 petale, 5 stamine) petale, 3 sau 6 stamine)
Samanta cu embrion cu două cotiledoane ⇒ Samanta cu embrion cu un cotiledon ⇒
dicotiledonate; monocotiledonate;

Comparaţie:
& -  rădăcinile monocotiledonatelor sunt fasciculate şi au structură primară toată viaţa;
& -  rădăcinile dicotiledonatelor sunt pivotante sau lemnoase şi pot creşte în grosime (ca şi
tulpinile), datorită meristemelor secundare;
& -  frunzele au nervuri paralele la monocotiledonate, iar la dicotiledonate nervurile sunt
penat sau palmat ramificate;
7
& -  florile sunt pe tipul trei sau multiplu de trei la monocotiledonate, pe tipul cinci sau
multiplu de cinci, rar pe tipul patru la dicotiledonate;
& -  embrion cu un cotiledon ⇒ monocotiledonate;
& -  embrion cu două cotiledoane ⇒ dicotiledonate;
&
& Reprezentanţi ai clasei Dicotiledonate:
& -  familia Rozacee (trandafir, macesul, măceş, măr, păr, gutui, cireş, frag, căpşuni)
& -  familia Papilionacee sau Leguminoase (mazărea, fasolea, lintea, soia, salcâmul)
& -  familia Asteracee (floarea soarelui, păpădia, crizantema, carciumareasa, tufenici,
gerbera, musetelul, galbenele)
& -  familia Crucifere sau Brasicacee (varza, rapiţa, ridichea, conopida)
& -  familia Ranunculacee (piciorul cocoşului, floarea pastilor, bujorul)
& -  familia Umbelifere sau Apiacee (morcov, pătrunjel, ţelina)
- familia Solanacee (cartof, ardei, tutun, patlageaua rosie, patlageaua vanata)
& -  familia Fagacee (stejar, fag, castan).
& Reprezentanţi ai clasei Monocotiledonate (au plante ierboase, nu au reprezentanti arbusti sau arbori):
& -  familia Graminee (grâu, porumb, orz, ovăz, secară, trestia de zahăr)
& -  familia Liliacee (ceapa, usturoi, laleaua,)
& -  familia Iridacee (stânjenel – Iris germanica, gladiola)
& -  familia Amarilidacee (ghiocel, narcisa, zambila, viorea, crinul)
&
5. REGNUL ANIMALIA
METAZOARE -  organisme eucariote pluricelulare care, în cursul dezvoltării individuale, parcurg trei stadii
preembrionare: morulă, blastulă şi gastrulă.
& Nevertebrate: Filumurile: spongieri, celenterate, viermi laţi, viermi cilindrici, viermi inelaţi, moluşte,
artropode, echinoderme şi stomocordate.
& Cordate: Filumurile: urocordate, cefalocordate, vertebrate.
& Animalele didermice
& Filum Spongieri - spongieri (poriferii) – buretii de apa
& Filum celenterate (Cnidaria):metazoare acvatice inferioare, simetrie radiară sau secundar bilaterală; 2
straturi de cellule embrionare.
& Clsificare – 3 clase
a. hidrozoare: predomină forma de polip - Hydra viridis (hidra de apă dulce).
b. scifozoare: meduza de curent rece (Aurelia aurita) este transparentă.
c. antozoare (anthos = floare; zoon = animal): coralul roşu (Corallium rubrum), dediţei de mare,
Animale tridermice
Încrengătura (filum) viermi laţi (Plathelmintes)sunt primele organisme cu organe. Corpul este turtit
dorsoventral. Sunt lipsiţi de celom;Majoritatea sunt viermi paraziţi.
Clasificare:
& -  clasa trematode – cuprinde viermi paraziţi a căror denumire vine de la prezenţa unui
orificiu (trema) în mijlocul ventuzei bucale. Reprezentant: Fasciola hepatica (viermele de gălbează)
care se fixează în canalele biliare ale ovinelor. Are forma unei seminţe de dovleac. Respiră anaerob.
& -  clasa cestode – cuprinde viermi plaţi paraziţi cunoscuţi şi sub numele de tenii. Taenia
solium (tenia porcului) care are corpul alcătuit din : scolex cu cârlige şi ventuze de fixare, gât şi
strobil (cu numeroase segmente = proglote). Are creştere continuă. Sistemul reproducător se
repetă în fiecare segment ⇒număr imens de ouă. Are două gazde: gazda intermediară este porcul,
iar cea definitivă este omul (la nivelul intestinului subţire). Încrengătura viermilor cilindrici
(Nemathelminthes)
& Reprezentanţi : - clasa nematode cu: limbricul (Ascaris sp.), Trichinella sp. (trichina) şi Oxyurus (oxiurul).
& Încrengătura viermilor inelaţi (Annelida) :
& Reprezentanţi :
8
- Polichete−ex. Nereis – au parapode şi cheţi. Au cap distinct, ochi, tentacule.- Oligochete −râma
(Lumbricus terestris). Nu au cap, nu au parapode, cheţii sunt înfipţi direct în tegument.
Sunt saprofite.
- Hirudinee − lipitoarea (Hirudo medicinalis), este ectoparazit temporar.
Încrengătura moluşte (Mollusca)- corp moale, protejat de cochilie. Simetria este bilaterală (cu excepţia
gasteropodelor = melci). Corpul este alcătuit din cap, masă viscerala şi picior. Masa viscerală este acoperită
cu o manta care secretă cochilia.
Reprezentanţi :
& -  clasa gasteropode (melcii) au masa viscerală protejată de o cochilie calcaroasă în spirală,
prezintă tentacule,iar capul şi piciorul se pot retrage în cochilie. Sunt hermafrodiţi, cu fecundaţie
internă. Pot fi utilizaţi în alimentaţie.
& -  clasa lamelibranhiate (scoici) cuprinde moluşte care trăiesc în ape dulci sau marine.
Cochilia este externă şi spiralată (nautil) sau internă şi redusă (sepie, caracatiţă). Mediul de viaţă
este exclusiv marin, nutriţia carnivoră, respiraţia branhială, reproducere sexuată, cu sexe separate.
Au valoare nutritivă. Încrengătura artropode (Arthropoda)
- corp segmentat, protejat de un exoschelet format din chitină. Năpârlesc pentru
că învelişul dur nu le-ar permite creşterea. Au apendice (‘picioruşe’ cu segmente articulate între ele, de aici
denumirea grupului). Musculatura corpului este striată. Sunt adaptate tuturor mediilor de viaţă.
Au un sistem respirator traheal (tuburi care se deschid la exterior prin pori şi duc aerul direct la ţesuturi)
Reprezentanţi :- clasa Arahnide (păianjeni) − corp format din cefalotorace şi abdomen, 4
picioare articulate, o pereche de cleşti (chelicere) cu canale ale glandei veninoase, glande sericigene
(pentru pânza de păianjen). Unele specii parazitează alte
organisme şi pot transmite agenţi patogeni ( ex. pentru encefalită).
& -  clasa Crustacee (raci) :
& -  cefalotorace şi abdomen;- exoscheletul este format din chitină impregnată cu
carbonat de calciu;
& -  2 perechi de antene;
& -  pereche de cleşti;
& -  crustă calcaroasă.
& -  clasa Miriapode (urechelniţa) −număr mare de picioruşe
& -  clasa Insectele: cele mai numeroase animale, adaptate la toate mediile de viaţă. Corp:
−cap cu antene şi ochi compuşi−torace pe care se prind aripile dorsal şi picioarele ventral;
−abdomen Se dezvoltă prin metamorfoză. Locomoţia se realizează prin zbor la majoritatea
insectelor.
& CORDATE (CHORDATA)Animale tridermice, deuterostomieni, celomate, prezintă un schelet intern
reprezentat de notocord (coarda dorsala), tubul nervos situat dorsal, fantele branhiale derivate din
faringe.
Cuprinde trei încrengături :
- Urocordate (tunicate) - cele mai primitive cordate, animale marine cu corpul închis într-o tunică
protectoare, notocordul este prezent doar în stadiul larvar. Exemplu: -Ascidia
- Cefalocordatele (Cephalochordata) - cuprinde animale marine asemănătoare cu peştii, notocordul
persistă şi la adult. Exemplu: - Amfioxus (Branchiostoma lanceolatum)
- Vertebratele pot fi:
poikiloterme - t0 C corpului variabilă (ciclostomi, peşti, amfibieni, reptile); homeoterme - t0 C corpului
constantă (păsări, mamifere);
Se împart în:1) vertebrate fără fălci (agnate);2) vertebrate cu fălci (gnatostome);
a) Agnate - clasa ciclostomi - vertebrate fără fălci cu gura rotundă.
Exemplu: - chiscarul (Endontomyzon danfordi).
b) Gnatostome/Gnatostomate - vertebrate cu fălci cuprinde :
? -   supraclasa peşti: - cartilaginoşi - osoşi
& SUPRACLASA PEŞTI - vertebrate acvatice cu formă hidrodinamică, corpul acoperit cu solzi, au înotătoare
9
 perechi (pectorale şi abdominale) şi neperechi (dorsală, codală, anală).
& Peştii cartilaginoşi – au schelet cartilaginos, înotătoarea codală are lobii inegali (heterocercă), respiră
prin branhii adăpostite în pungi branhiale ce se deschid la exterior prin fante branhiale.
& Exemplu: rechinul, pisica de mare, vulpea de mare, torpila, peştele ferăstrău.
& Peşti osoşi : - Au schelet osificat parţial sau total, solzi lipsiţi de ghimpi, înotătoarea codală are lobi egali
(homocercă); Branhiile acoperite cu opercule;
Pesti cartișlaginosi-ososi - Acipenseride (sturioni, moruni, cega, păstruga, nisetru) cu scheletul parţial
osificat, iar înotătoarea codală este heterocercă. Produc icre negre.
? -   supraclasa tetrapode: cu 4 clase - amfibieni - reptile- păsări- mamifere
1. CLASA AMFIBIENI - trăiesc şi în apă şi pe uscat, respiră prin plămâni şi piele (umedă, subţire şi bogat
vascularizată). Sunt animale poikiloterme (temperatura corpului variază în funcţie de temperatura
mediului). Locomoţia se realizează prin salturi în mediul terestru şi prin înot în mediul acvatic;
- larvele (mormolocii) respiră prin branhii, se dezvoltă prin metamorfoză. Se împart în :
& -  urodele (amfibieni cu coadă). Exemplu: salamandra, tritonul.
& -  anure (amfibieni fără coadă). Exemplu: broasca de lac, brotăcel.
& -  apode (fără membre). Exemplu: scormonitorul inelat.
& 2.CLASA REPTILE - sunt vertebrate adaptate mediului terestru şi secundar mediului acvatic. Se
deplasează prin târâre, corpul acoperit de tegument cu solzi sau scuturi, respiraţia pulmonară, sunt,
în general, carnivore. Se împart în:
- ofidieni - şerpi
- lacertilieni - şopârle
- chelonieni - broaşte ţestoase
- crocodilieni - crocodili
& 3.CLASA PĂSĂRI - adaptate la zbor: formă aerodinamică, membrele anterioare transformate în aripi,
corpul acoperit cu pene, puf, fulgi, oasele pneumatice, nu au dinţi, ouăle acoperite cu o coajă
calcaroasă. Sunt homeoterme.
& Păsările bune zburătoare au o prelungire a sternului numită carenă de care se prind muşchii pectorali
bine dezvoltaţi. Se numesc carenate.
& Cele fără carenă = acarenate. Ex. struţul, pasărea kivi.
& Păsările carenate se pot clasifica în:
- scurmătoare – găina
- înotătoare – raţa, lebăda, pinguinul, gâsca sălbatică;
- răpitoare de zi – vultur, uliul găinilor,şoricarul, acvila;
- răpitoare de noapte – bufniţa, cucuveaua;
- columbiforme – porumbei, turturele;
- paseriforme – rândunica, ciocârlia, privighetoarea, vrabia.
4. CLASA MAMIFERE - puii sunt hrăniţi cu laptele produs de mamele, sunt cele mai evoluate vertebrate, au
pielea prevăzută cu diferenţieri cornoase şi glandulare. Sunt homeoterme.
După modul de reproducere şi dezvoltare al puilor, se împart în:
- Monotreme-se înmulţesc prin ouă (ovipare). Exemplu: ornitorinc, echidna.
- Marsupiale - nasc puii incomplet dezvoltaţi, dezvoltarea este continuată în marsupiu unde se află şi
mamelele.
Ex: cangurul, cârtiţa marsupială, lupul cu pungă.
- Placentarele - embrionul se dezvoltă în uterul mamei, de care se leagă prin placentă. Cuprind mamifere
cum ar fi:
& -  insectivore: ariciul, cârtiţa, chiţcanul;
& -  carnivore: câini, pisici, râsul, lupul, vulpea;
& -  erbivore: nerumegătoare (mistreţul, calul) şi rumegătoare (vaca, oaia, capra);
& -  pinipede: foci, morse,
& -  edentate: furnicar,
& -  chiroptere: lilieci,
10
& -  rozătoare: iepuri, şoareci,
& -  cetacee: balenă, delfin,
& -  proboscidieni: elefantul,
& -  copitate: porc, urs, cal,
& -  primate: maimuţa, omul.

11