Legitățile eredității

PROF.Mihailov Cristina
 Scopul lecției

1.Metodele genetice de cercetare

2. Legile mendeliene ale eredităţii:
 - legea uniformității hibrizilor;
 - legea segregării caracterelor;
 - legea independenței caracterelor.
Metodele genetice de cercetare
1.Alegerea reuștă a obiectului de studiu
2.Numar mic de caractere bine conturate-culoarea florilor, culoarea
boabelor, forma lor, evitînd caracterele ereditatare care se puteau
pierde sau exprima în mod neclar de la o generație la alta.

3.Pentru a urmări cum se schimbă un caracter ereditat(culoarea

florilor) în procesul transmiterii lui de la părinți la urmași, el a cercetat
mai multe generații consecutive timp de 5-6 ani.

4.Rezultatele obținute Mendel le-a analizat din punct de vedere

matematic.Pentru prima oară a abordat o problemă biologică din punc
de vedere cantitativ.Deoarece este important ca în urma încrucișării
plantelor apar flori roșii și roze, și reprezentarea într-un anumit raport
numeric.
În concluzie, G.Mendel a înțeles:caracterele ereditare se combină în
mod întîmlător, dînd variante noi conform legii matematice a
probabilității.

5.Pentru o reprezentare schematică mai clara a legităților transmiterii

caracterelor, el a inventat un întreg sistem de simboluri .
3.1.Definirea conceptelor
 Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite
urmasilor caracterele lor.
 Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se
deosebi prin caractere ereditare si neereditare.
 Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a
materialului genetic.Ocupa un anumit locus in cromozomi.
 Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp.
 Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor
(morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui organism la un
moment dat.
 Sistemul de simboluri.

F-generația
X-încrucișarea
P-forme parentale
-genotip mama
- genotip tata

G-generatia
A-alela carcterul dominant
a-alela caracterul recesiv
Daca se manifesta un caracter este numit dominant
(notat cu litere de tipar mari) iar cel recesiv ( notat cu
litere de tipar mici) rămâne ascuns.
 Organisme homozigote si heterozigote
Organismele homozigote au factorii ereditari perech identici.
AA(aa)-genotip homozigot
Aa-genotip heterozigot
Organismele heterozigote au factorii ereditari pereche
diferiti..
Gena dominanta isi manifesta caracterul in fenotip ,in
generatia F 1
 (daca organismele incrucisate
sunt homozigote),
iar cea recesiva nu-si manifesta
caracterul in generatia F 1 .
Experientele lui Gregor Mendel
 Johann Gregor Mendel a efectuat
experiente de hibridizare la
mazare(Pisum sativum)
 Hibridarea reprezinta reproducerea
incrucisata intre organisme
homozigote care se deosebesc prin
unul sau prin mai multe caractere
ereditare.
 Descendentii se numesc hibrizi-iar
atunci cand indivizii se deosebesc
printr-o pereche de caractere
ereditare vorbim de monohiobridare
,iar cand se deosebesc prin 2
caractere ereditare ,de dihibridare.
Legile mendeliene ale ereditatii
 1. Legea uniformitatii hibrizilor in generatia F1
 de monohibridare
 2.Legea segregării caracterelor.
 3.Legea independenței caracterelor.
Legea I-
Legea uniformitatii hibrizilor în generatia F1
La încrucișarea a două organisme ce diferă după un singur
caracter (culoara florilor), în prima generație (F1) se obțin hibrizi
care manifestă doar un singur caracter pe cel dominant
 Monohibridarea:
Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt homozigote. Se
cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;
Rezolvare
a) NN- bob neted zz- bob zbârcit
NN x zz

g: N N z z

F1: Nz Nz Nz Nz
b) Fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted
Genotipul- indivizii sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1
Nz x Nz
g: N z N z
F2: NN Nz Nz zz 3:1
c) raportul de segregare fenotipică este de: 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbârcit)
raportul de segregare genotipică este de: 1:2:1 (1-NN-homozigot dominant
2-Nz-heterozigot
1-zz-homozigot recesiv )
Legea II-
Legea segregarii caracterelor
 La încrucișarea artificială a hibrizilor heterozigoți din prima
generație(F1), în generația a doua(F2)reapare caracterul
recesiv într-un raport de 1:3-adica o floare albă la fiecare trei
flori roșii
Legea independenței caracterelor
 Prin incrucisarea hibrizilor din
prima generatie intre ei rezulta
 Fiecare pereche de generatia a 2 a neuniforma:in
cazul monohibridarii ,raportul de
factori ereditari segrega segregare fenotipic
independent de alte dominant:recesiv este de 3:1,iar
cel genotipic este de 1:2:1
perechi de factori  In cazul dihibridarii in generatia
ereditari. a 2 a au aparut 16 posibilitati de
combinare intre factorii ereditari
–probabilitatea aparitiei
caracterelor dominante(N sau
G) este de ¾,iar a caracterelor
recesive(z sau v) este de ¼.
 Raportul de segregare fenotipic
in F2 este de 9:3:3:1,iar cel
genotipic este de 1:2:1.
Legea independenței caracterelor
La încrucisarea orgnismelor ce diferă după două sau mai multe
caractere, în timpul formarii gamețiilor„factorii ereditari” ai fiecarui
caracter se separă în mod independent față de separarea„factorii
ereditari” ai celorlalte caractere
 Dihibridarea
Se încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene
gam
eti NG Nv zG zv
(caractere dominante) cu un soi cu boabe
zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
NNG NNG NzG NzG
c) Raportul de segregare după fenotip F2; N G v G v
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit
din F2; G
Rezolvare:
a) NNGG- bob neted de culoare galbenă
zzvv- bob zbârcit de culoare verde
NNGG x zzvv N NNG NNv NzG Nzv
g: NG NG zv zv v v v v
F1: NzGv NzGv NzGv NzGv
v
b) fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted şi galben
genotipul- toţi indivizii din F1 sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1, iar cei patru gameţi
z NzG NzG zzG zzG
se trec pe prima linie şi respectiv prima coloană din tabelul
Punnett. De la individul cu genotipul NzGv obţinem 4 tipuri de G v G v
gameţi: NG,Nv,Gz,zv. G
F2:alaturat este reprezentat in patratul lui Punnet
c) raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1
(9-bob neted şi galben; 3-bob neted şi verde; 3-bob zbârcit şi NzG Nzvv zzG zzvv
galben; 1-zbârcit şi verde; zv
d) 9/16*100=56,26%- boabe netede şi galbene v v
3/16*100=18,75%-boabe netede şi verzi
3/16*100=18,75%-boabe zbârcite şi galbene
1/16*100=6,25%-boabe zbârcite şi galbene
Importanta legilor mendeliene
 Stiintifica:aceste legi sunt universal valabile la plante
,animale si la om
 Practica:Incrucisarile repetate intre indivizi cu
caractere cunoscute pot duce la descendenti cu
fenotipuri controlate ,un element important din punct
de vedere practic pentru ameliorarea soiurilor de
plante si a raselor de animale
 Medicala:cunoasterea modului de transmitere a
caracterelor umane ereditare patologice sta la baza
calculului riscului pentru diferite boli ereditare si la
elaborarea prognosticului genetic-astfel specialistii
pot acorda un sfat genetic precis,cu scopul de a
limita frecventa maladiilor ereditare