EREDITATEA ŞI

VARIABILITATEA
LUMII VII
 Cerinte programa bacalaureat
conform Anexa 2 OMECTS nr.4800/31.08.2010 proba
B 1-licee tehnologice
EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII
CARACTERELOR EREDITARE
- Legile mendeliene ale eredităţii:
 - legea purităţii gameţilor;
 - legea segregării independente a perechilor
de caractere;
 - abateri de la segregarea mendeliană:
codominanţa.
3.1.Definirea conceptelor
 Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite
urmasilor caracterele lor.
 Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se
deosebi prin caractere ereditare si neereditare.
 Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a
materialului genetic.Ocupa un anumit locus in cromozomi.
 Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp.
 Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor
(morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui organism la un
moment dat.
 Cromozomii omologi sunt dispusi in perechi.
 Genelele alele codifica acelasi caracter.
Organisme homozigote si heterozigote
 Organismele homozigote au
factorii ereditari pereche identici.
 Organismele heterozigote au
factorii ereditari pereche diferiti.
 Daca se manifesta un caracter
este numit dominant (notat cu
litere de tipar mari) iar cel
recesiv ( notat cu litere de tipar
mici) ramane ascuns.
 Gena dominanta isi manifesta
caracterul in fenotip ,in
generatia F 1 (daca organismele
incrucisate sunt homozigote),iar
cea recesiva nu-si manifesta
caracterul in generatia F 1 .
Experientele lui Gregor Mendel
 Johann Gregor Mendel a
efectuat experiente de
hibridizare la mazare(Pisum
sativum)
 Hibridarea reprezinta
reproducerea incrucisata intre
organisme homozigote care se
deosebesc prin unul sau prin
mai multe caractere ereditare.
 Descendentii se numesc hibrizi-
iar atunci cand indivizii se
deosebesc printr-o pereche de
caractere ereditare vorbim de
monohiobridare ,iar cand se
deosebesc prin 2 caractere
ereditare ,de dihibridare.
Legile mendeliene ale ereditatii
 1.Legea puritatii
gametilor ,demonstrata de
monohibridare
 2.Legea uniformitatii hibrizilor
in generatia F1
 3.Legea segregarii
independente a perechilor de
caractere.
 Cercetarile au fost facute de
Mendel pe mazare deoarece
are urmatoarele caracteristici:
-este autogama(se polenizeaza cu
polen propriu)
-prezinta caractere fenotipice
distincte
-parintii sunt homozigoti (puri din
punct de vedere genetic)
Monohibridismul si legea puritatii
gametilor-Legea I
 Uniformitatea hibrizilor din
prima generatie in cazul
monohibridarii si dihibridarii
l-a condus pe Mendel la
formularea legii puritatii
gametilor
 Conform acestei legi gametii
contin doar unul dintre
factorii ereditari
pereche ,deci gametii sunt
intotdeauna puri din punct de
vedere genetic.
Legea segregarii independente a
perechilor de caractere
 Prin incrucisarea hibrizilor din
prima generatie intre ei rezulta
 Fiecare pereche de generatia a 2 a neuniforma:in
cazul monohibridarii ,raportul de
factori ereditari segrega segregare fenotipic
independent de alte dominant:recesiv este de 3:1,iar
cel genotipic este de 1:2:1
perechi de factori  In cazul dihibridarii in generatia
ereditari. a 2 a au aparut 16 posibilitati de
combinare intre factorii ereditari
–probabilitatea aparitiei
caracterelor dominante(N sau
G) este de ¾,iar a caracterelor
recesive(z sau v) este de ¼.
 Raportul de segregare fenotipic
in F2 este de 9:3:3:1,iar cel
genotipic este de 1:2:1.
Monohibridarea:
Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt homozigote. Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;
Rezolvare
a) NN- bob neted zz- bob zbârcit
NN x zz

g: N N z z

F1: Nz Nz Nz Nz
b) Fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted
Genotipul- indivizii sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1
Nz x Nz
g: N z N z
F2: NN NzNz zz 3:1
c) raportul de segregare fenotipică este de: 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbârcit)
raportul de segregare genotipică este de: 1:2:1 (1-NN-homozigot dominant
2-Nz-heterozigot
1-zz-homozigot recesiv )
d) proporţia organismelor cu: bob neted 3/4*100= 75%
bob zbârcit 1/4 *100= 25%
X=hibridare
 Dihibridarea
Se încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene
gam
eti NG Nv zG zv
(caractere dominante) cu un soi cu boabe
zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
NNG NNG NzG NzG
c) Raportul de segregare după fenotip F2; N G v G v
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit
din F2; G
Rezolvare:
a) NNGG- bob neted de culoare galbenă
zzvv- bob zbârcit de culoare verde
NNGG x zzvv N NNG NNv NzG Nzv
v v v v
g: NG
F1: NzGv
NG
NzGv NzGv
zv
NzGv
zv
v
b) fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted şi galben
genotipul- toţi indivizii din F1 sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1, iar cei patru gameţi
z NzG NzG zzG zzG
se trec pe prima linie şi respectiv prima coloană din tabelul
Punnett. De la individul cu genotipul NzGv obţinem 4 tipuri de G v G v
gameţi: NG,Nv,Gz,zv. G
F2:alaturat este reprezentat in patratul lui Punnet
c) raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1
(9-bob neted şi galben; 3-bob neted şi verde; 3-bob zbârcit şi NzG Nzvv zzG zzvv
galben; 1-zbârcit şi verde; zv
d) 9/16*100=56,26%- boabe netede şi galbene v v
3/16*100=18,75%-boabe netede şi verzi
3/16*100=18,75%-boabe zbârcite şi galbene
1/16*100=6,25%-boabe zbârcite şi galbene
 Abateri de la segregarea mendeliana-
Codominanta
 Exista situatii cand genele Grupa
de sange gena genotip
alele dominante fenotip
coexista ,sunt functionale si
interactioneaza ducand la OI l ll
aparitia unui fenotip nou care
se numeste codominanta.
 Este cazul genelor A II LA LA LA
dominante L A si L B care sau L A l
determina aparitia grupelor
sanguine la om.Cand cele 2 B III LB LBLB
gene interactioneaza sau L B l
determina aparitia unui
fenotip nou respectiv grupa AB L A si LALB
de sange AB(IV). IV LB
Importanta legilor mendeliene
 Stiintifica:aceste legi sunt universal valabile la plante
,animale si la om
 Practica:Incrucisarile repetate intre indivizi cu
caractere cunoscute pot duce la descendenti cu
fenotipuri controlate ,un element important din punct
de vedere practic pentru ameliorarea soiurilor de
plante si a raselor de animale
 Medicala:cunoasterea modului de transmitere a
caracterelor umane ereditare patologice sta la baza
calculului riscului pentru diferite boli ereditare si la
elaborarea prognosticului genetic-astfel specialistii
pot acorda un sfat genetic precis,cu scopul de a
limita frecventa maladiilor ereditare
Codominanta
Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de sânge AB
(IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele:
a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de sânge
ale acestor copii;
c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost homozigoţi.

Rezolvare:
a) Fenomenul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB(IV) se numeşte
codominanţă;
b) Genotipurile: mama- LA l tata- LBl
LA l x LBl
g: LA l LB l
F1: LA LB LA l LBl ll
Copii mai pot avea grupele de sânge: A- LA l; B- LBl; 0- ll;
c) Genotipurile homozigote: mama- LA LA tata- LBLB
LA LA x LBLB
g: LA LA LB LB
F1: LA LB LA LB LA LB LA LB
Grupa de sânge pe care o pot avea copii este: AB(IV)
Bibliografie

 Manuale :
Biologie clasa a IX-Ed.Aramis -2004
Biologie clasa a IX-Ed.ALL-2004
 Google image