Curs 3 - Bozgan

- in 1815 MB isi impune interesele in cadrul Congresului de la Viena. Toate dorințele sale
sunt luate in considerare. In ceea ce priveste mutatiile teritoriale MB nu avea intrese in teritorii
continetale. Cu aceasta ocazie Regatul Hanovrei devine regat.
- MB nu adera la Sf. Alianta (coalitie a puterilor conservatoarea creata in 1815) pe motiv
ca MB este stat liberal. MB este interesata sa sprijine miscarile liberale, sa lupte importiva
oricare i=hegemonii continentale si este intereata in primul rand de asigurarea securitatiii
principalelor rute maritime prin controlul punctelor strategice de pe glob.
- MB a acceptat sa stearga datoiilor tarior fata de ea, pe care le imprumutase pt
distrugerea lui Napoleon. Pe plan intern lucrurile se rezolva datorita increderii in Banca Angliei
si in moneda nationala. Absolbirea datoriei publice s-a realizat astfel destul de repede.
- Anglia se prezinta ca principala putere liberala a Europei, cu un guvern restrans (nr de
ministere este redus la un strict necesar datorita faptului ca nu exista inca implicarea masiva a
statului in problemele economice.
- parlamentul este bicameral, cele doua camere avand prerogative similare - Camera
Comunelor si Camera lorzilor. Camera Comunelor este aleasa pe baza unui sistem de vot
limitat/restrictiv. Unii istorici sustin ca pana la 1832 in MB nu exista un regim parlamentar pt ca
sunt foarte putini cei care pot sa voteze si sa candideze. Din acest motiv una din roblemele
politice importante este reforma parlamentara.
- MB este o exceptie dpdv al influentei presei. In MB apar in 1815 aproapte tot atatea
publicatii periodice cat itnreaga Europa. Exista diverse ziare care apar chiar inainte de 1800 si
care isi castiga o reputatie deosebita (Ex: Times - doza de credibilitate foarte mare, totusi este
subtil apropiata de intresele Tories, 1769 - Morning Cronical - sensibil apropiat de Whigs (ceva
de genul))
- in acest moment partidele nu sunt inca existente - ele sunt in formare. In politica
britanica predomina mai curand consensualismul. Grparile care isi discuta putere prefera
continuitatea politica in locul anularii operei politice a adversarilor. Din acest motiv o sa vedem
reforme cu caracter social care sunt realizate si de unul si de celalalt dintre cele doua grupari
politice.
- In 1815 - pana la 1830 guvernul este cu mici exceptii dominat de Tories. Gruparea
Tories se grupeaza in primul rand pe aristocratie (parlamentul pana in 1832 este dominat
zdrobitor de aristocratie). Reprezentantii clerului anglican sprijina acest partid.
- liberalii sunt reprezentantii burgheziei, dar aceasta este regasita si in partidul Tories. Nu
este o reprezentare fixa. De asemenea sunt divizari pecriterii religioase. Whigs sunt sprijiniti de
nonconformisti, catolici si poate chiar ai anglicani.
- spatiul lasat pt un al 3-lea partid in MB este foarte mic.
 - la 1815 se pune problema trecerii de la o economie profilata pe razboi pe o economie
care sa functioneze in perioada de pace. De asemenea MB se confrunta cu problema
demobilizarii. Din acest motiv primii ani dupa 1815 sunt dominati de agitatii politice organizare
de o forta politica formata din radicali. Radicalismul britanic se naste in a doua jum a sec 18.
Radicalii sunt inclinati spre Whigs si il influenteaza spre aplicarea unor reforme. Prin
discursurile pe care le au radicalii se afla la baza a numeroase reforme si de ce nu datorita lor
inceputul procesului de democratizare.
- 1816-1819 - are loc un mitting langa Mancester soldat chiar cu victime. Dupa 1819
acesta agitatie intra in declin inclusiv datorita unor masuri ale guvernului.
- in aceasta perioada a guvernelor Tories sunt cateva lucruri cu caracter economic si social
care merita retinute: in 1815 - se adopta legea cerealelor. Ea trebuia sa protejeze interesele
aristocratiei funciare. Dpdv al agriculturii MB se caracterizeaza prin mare proprietate, inca
cerealiera. Din cauza unor conditii specifice, cerealele produse in MB sunt mai scumpe decat
cele produse in alte locuri (Rusia). Legea introduce o politica vamala care protejeaza cerealele
britanice de concurenta. In 1823 se introduce "scara mobila". Acesta este un elapod care se
stabileste intre ptresul cerealelor britanice pe piata interna si taxa vamale.Aceasta scara trebuisa
protejeze interesele aristocratiei dar si a consumatrilor. Daca pe piata britanica pretul
cerealelor crestea, taxele vamale scad pt a se favoriza aducerea cerealelor din import pt a
echlibra pretul. Reciproca e adevarata.
- guvernul Tories inregistreaza si cateva lucruri importante dpdv economic si social. In
conditiile unui succes economic, in anii 1824-25 scad taxele vamale. In acesti ani apar legic are
interzic infiintarea de asociatii ale muncitorilor. In cursul razboiului impotriva Frantei
Guvernul auao ăerie de masuri prin care se interziceau crearea unor astfel de sindicate .Acest
guvern Tories permite acum crearea de sindicate. (Aici e ceva in neregula)
- in 1828 se creaza un guvern condu de Ducele Wellington (1828-1830). Printre membrii
sai se afla o serie de lideri ai partidului Tories modernizat
- acest regim va face ca MB sa treaca anoul regim - anualrea discrimiarii pe criterii
religioase (nonconformistii) -1828, in 1829 (ale catolicilor).
- problema emanciparii catolice este legata de problema irlandeza.Irlanda este majoritar
catolica si aceasta emancipare ar fi putut sa duca la aparitia unul nr mare de elecori catolici care
sa trimita un nr important de deputati catolici. In acelasi timp insa in Irlanda a crescut censul care
a scazul nr acestor deputati.
- parintii morali ai reformei parlamentare sunt radicalii insa instrumentul care il realizeaza
este partidul Whig. In 1829 incepe acest proces de reformare din timpul guvernarii Wellington.
Pe fundalul acestei agitatii regele aduce la putere grupare Whigs care vine cu un proiect de
reforma. Sunt o serie de provincii a caror importanta a scazut si care continua sa trimita in
parlament o serie de deputati. In al doilea rand urma sa se asugure o serie de locuri
reprezentantilor comitatelor. In 1831-32 reforma parlamentara a fost combatuta sistematic de
Tories. Opozitia s-a grupat mai ales in camera lorzior. In 1831 legea pt reforma parlamentului a
trecut de camera comunelor insa camera lorzilor respinge. In acest moment, regele William IV
intervine cu o amentintare. Regele este cel care acorda titulul de lord. Ameninta ca va acorda
titlul de lord unui nr de persoane care sa schimbe raportul de forta din camera lorzilor. Astfel in
1832 legea este aprobata.
- reforma nu are consecinte spectacloase. Corpul electoral trece dela 400/450mii la 750
mii de perosoane care au drept de vot. Este inceputul unui proces de reformare cotinuu si
gradual.
- Monarhia britanica trece printr- perioada de criza care va face imaginea monarhica sa
decada cu moartea lui George III in 1820. Aceasta imagine se va reface odata cu venirea la
puterea a Reinei Victoria.
Structura sociala:
- MB este o societate complet ierarhizata in care aristocratia se afla in varf. Aceasta detine
pa langa puterea politica si o putere economica datorita proprietatii funciare.
- burghezia este si ea foarte bine dezvoltata.
- datorita faptului ca barierele valame dispar si ca concurenta devine foarte mare au loc
schimbari in agricultura care se indreapta spre plante tehnice pt industria textila si cresterea
animalelor
- spre sfarsitul sec 19 agricultura pierde mult.
- spre deosebire de tarile de pe continent aristocratia britanica nu ezita sa se implice in
industrie, in mediul bancar, in comert, ca orice burhez.
- Clasele mijlocii sunt acea catogorie sociala care este in continua expansiune economica
si politica.
- in ceea ce priveste demografia MB a cunoscut o evolitie extrem de accelerata. Populata
s-a dulat de la 1801-1851 - aproape 21 mil. Putin peste 50 % traiesc in oras in 1851. MB este
prima tara care obtine acest raport. MB in sec 19 continua sa fie o tara de emigratie avand in
vedere sistemul colnial si emigratie spre SUA.
- problemele religioase. Sec 19, secolul progresului, al industrializarii, al pozitivismului
inseamna si o indepartare de biserica. Se observa la civilizatiile dezvoltate un amplu proces de
secularizare. In MB insa, societatea este interesata de problemele religioase intr-un context in
care avem o biserica de stat, anglicanismul, dar in acelasi timp un peisaj religios diversificat. In
recensamantul din 1851 anglicanii sunt majoritai dar nonconformistii devin o minotitate
importanta numeric. Acestia (curente evanghelice) sunt din ce in ce mai dinamici dupa 1800.
Evanghelismul s-a facut simtit incateva domenii: misionarismul (efectul acestor socetati este
indreptat atat spre societatea britanica cat si in exterior).
- evanghelismul se distinge de asemenea in domeniul educational sub forma creeri unui
nr mare de scoli pt categorii defavorizate dpdv al educatiei. Sunsay school (alfabetizare a
adultilor). Lupta impotriva inegalitatilor si a sclaviei sau impotrva diverselor vicii care devastau
marile orase produse de revolutia industriala (alcoolismul, prostitutia, violenta domestica).
Evanhelismul se impune in definirea unei morale care defineste perioada dominicana
caracterizata prin cateva principii:munca, ierarhie, familie.
- Regina Victoria oferea un exemplu. El era casatorita cu Albert. Cat timp a trait sotul sau
influenta politica a monarhiei a fost foarte mare.
- in ceea ce priveste biserica anglicana are lor miscarea de la Oxford (pt a f admis la
universitatile Oxford si Cambridge trebuia sa fii anglican) care incearca sa reinvie
anglicanismul dar se ajunge la o apropiere dintre biserica anglicana si cea catolica. In 1841 apare
o lucrarea care subliniaza apropierea dintre aceste 2 biserici. Cel mai important membru al
miscarii de la Oxford se va converti la catolicism. Catolicismul pleaca de la niste baza modeste
dar incepe sa castige in numr datrita emogratiei irlandeze si datorita ca o serie de englezi se
convertesc la catolicim cum este si acest teolog John Hanry Newman.
- Albert este cel care initiaza o practica devenita curenta: expeditiile universale. Prima
este organizata la Londra sub egida lui Albert.
- in Anglia, in 1850, papa incepe sa restabileasca ierarhia catolica. Astfel catolicismul va
cunoaste o evolutie in MB. Exisenta in MB a unui peisaj religos dversificat aduce la o
concurenta intre miscari religioase si biserici. Anglicanismul este supus concurentei si pt a nu
pierde pozitii acestia trebuie sa fie dinamici, creatori si prezenti in viata engleza.
- bisericile si curentele evanghelice au inventat tot felul de strategii pt a-si dezvota
pozitia in societate.
- Ex: proletariatul apare masiv in MB. Acesta va fi pe continent din ce in ce mai opus
credintelor crestine. In MB este o exceptie deoarece biserica s-a implicat masiv in societate.
Astfel societatea engleza nu s-a secularizat atat de mult ca alte state europene.

- guvernul Whigs, condus de lorgul Grey se mentine la guvernare pana in 1841. Acestia
realizeaza o serie de reforme precum: emanciparea sclavilor negri.
- MB a fost in fruntea campaniei pt abolirea sclaviei din Africa si a contrabandei.
- in 1834 a fost adoptata o lee prin care se crea "legea saraciei" care era un sistem de
asistenta pt saraci. In MB functionau legi de asistenta pt saraci de multa vreme, mai ales pe
langa parohii. Acum se incearca crearea unui sistem la nivel national, bazat pe crearea unor
WorkHouses in care saracii erau internati si erau pusi sa munceasca. Si-au caparat rapid o
proasta reputatie pt ca familiile erau despartite. Cu toate acestea s-a mentinut in tot sec 19.
Aceasta este controleat de catre niste profesionisti, meritul aceste legi fiind tocmai acela de
crearea a unor profesnisti in probemele asistenta sociala. Veniturile lucratorilor in workhousesc
nu trebuie sa fie mai mari decat salariul unul muncitor de rand. Prin acest sistem este abolit
sistemul de asistenta la domicili (ajutor financiar). In aceste ateliere se impune o disciplina
severa si o educatie si mai severa supusa separarii pe sexe. Sistemul decade spre sf sec 19.
 - in 1835 se apoba o lege care lasgeste nr de votanti mnicipali.
- in 1832 in fruntea partiduli Tories este asezat Robert Peal care incearca sa modernizeze
partidul si la 1834 el tine un discurs la Tamworth prin care recunoaste nevoie reformei
parlamentare si se plaseaza pe pozitii constructive si secreaza conditii serioase pt ca Tori sa
revina la putere.
- MB se confrunta cu problema muncitoreasca. Conditile de munca si de viata ale
muncitorilor in MB sunt printre cele mai dificile. In 1845 s-a scris o lucrare clasica F. Engles -
"Situatia clasei muncitoare in Anglia in 1844" care reprezinta una dintre cele mai precizse
analize a conditiilor proletaliatului.
- Dickins, B. Diraeli, E. Gaskell (Mary Barton - roman - descrie miscarea cardista la
Mancester in faza sa finala) surprind si ei aceasta problema
- raspunsurile din partea puterii publice sunt inca timide.
- Factory Movement - 1802 - prima lege cu caracter social.
- 1842 - lege cu prire la munca in mine. Se intezice munca in mica a femeilor si baietilor
sub 10 ani.
- 1853 - o lege care sa realizeze inspectia muncii.
- 1850 - lege care reglementeaza drata zilei de munca si introdce "saptamana engleza" -
sambata la pranz inceteaza lucrul.
- clasa mncitoare a incercat sa seorganizeze pt a-i oblica pe patroni si pe guvern pt a
imbunatatii situatia acestora.
- miscarea cardista a fost asimilata unei miscari muncitoresti insa nu este neaparat corect.
Nu este vb de o miscare care sa raspunda interesului proletariatului britanic. MB a cunoscut in
prima jum a sec 19 o perioada de agitatii politice, o perioade mult mai agitata decat a doua jum.
Aceste aitatii se leaga de insatisfactiile legate de reforma radilalilor din 1843. In anii 30 exista o
perioada de criza, cu cresterea somajului. Acesti factori au dus la aparitia acestei miscari
inspirata de radicali. 3 etape. Anii '36-'39 - crearea unei asociatii amuncitorilor din Londra care
creaza modelul pt crearea altor asociatii in provincie. Aceste asociatii vor pune la punct un
program care prevede: vot universal (masculin), secret (pana atunci se exercita la vedere), alegeri
anuale, indemnizatii pt parlamentari (in sec 19, a fi parlamentar inseamna a face un serviciu
natiunii, din aceasta cauza, parlamentarul britanic provine din aristocratie cu resurse financiare
proprii - ei isi finanteaza campaniile electorale - sec 19 = apogeul parlamentarismului in MB.
Astfel indemnizatia parlamentara permite persoanelor fara resurse sa poata totusi sa-si exercite
functia), realizarea circumscriptiilor electorale (echilibrarea lor astfel incat sa se ajunga cam la
acelasi nr de alegatori). Totul se va realiza pe parcursul perioadei pe care o studiem
- votul universale se va realiza treptat prin reformele 1864-65
- 1911 indemnizatii
 - 1872- secretul votului
- 1884-85 -realizarea circumscripriilor
- programul cardist este sustinut printr-o carta de semnauri insa parlamentul o respinde.
- a doua perioada '41-'42 - se elaboreaza o carta semnata de circa 3 mil de britanici. Si
aceasta este respinsa. Exista totuti parlamentari care voteaza pentru
- 1847-48 - carta este din nou respinsa la 1850.
- principala figura a miscarii cardiste este F. O'Connor.
- miscarea abordeaza 2 tactici: una violenta (mittinguri si atacarea militiilor, confruntarea
fortelor de ordine) si una nonviolenta.
- miscare se poate spune ca a fst infranta la prim vedere pt ca principalele lor cerinte nu
sunt realizate imediat dar ele se vor realiza ulterior.
- liberul schimb si abandonarea protectionismului - totul pleaca de la legea cerealelor.
- in anuu 30-40 industriasii militau tot mai mult pt abrogarea politicii protectioniste in
favoarea liberului schimb. Politica protectionista nu era decat un obstacol pt ca se impune
principiul reciprocitatii. industriasii aveau nevoie de o politica a liberului schimb. Din aceasta
cauza apare un conflict politic si social intre aristocratia funciara si burghezie. In 1838 se creaza
o asociatie impotriva legii cerealelor. Campania este sustinuta de industriasii printre care John
Bright (liber radical important), R. Cobden. Ei reusesc sa atraga sprijinul economistilor (David
Ricardo). Teme - scaderea costuli vietii pt masele populare, liberul schimb favorizeaza
intelegerea internationala. Campania se desfasoara in perioda in care la guvernare se afla R. Peal.
El este reprezetantul unui guvern modern, nu neaparat opus legii cerealelor. El intelegea ca este
vorba de un conflict poltic foarte aspru. De asemenea trebuia sa abia in vedere inlocuirea
veniturilor provenite din taxele vamale. Peal adopta o politica care va abroga legea cerealelor.
Este introdus impozitul pe venit care a trezit mari critici. 3% - aplicat de la clasele mijlocii in
plus. In 1846 guvernul a abrogat legea cerealelor. Aceasta avea sa intre in vigoare 3 ani mai
tarziu. Se incheie un conflict social intre burghezie si aristocratie siMB este primul stat care
aproba liberul schimb - va oferi astfel un model pt celelalte puteri europene.