Capitolul 2: Evoluia economic a Marii Britanii

2.1 Prezentarea evoluiei istorice

Invazia romanilor in Britania (55 i.H.) i incorporarea ulterioar a acesteia in Imperiul Roman a stimulat dezvoltarea i a dus la inmulirea contactelor active cu restul Europei. Pe msur ce puterea Imperiului Roman a sczut, ara a fost iar expus invaziilor in special cele ale saxonilor i anglilor din secolele cinci i ase d. Hr. i pan la cucerirea normand din 1066. Conducerea normand a asigurat Britaniei siguran impotriva incursiunilor viitoare; anumite instituii caracteristice Britaniei, s-au putut dezvolta. Pe lang acestea exist i centre politice, administrative, culturale i economice in Londra; o biseric stabil, dar separat; un sistem cutumiar; un sistem de educaie universitar distinct; i un guvern reprezentativ. 2.1.1 Realizarea unirii Atat Wales cat i Scotland erau regate independente ce au rezistat conducerii engleze. Cucerirea englez a Wales realizat in 1282 sub Eduard I, i Statutul Rhuddlan a stabilit conducerea englez, doi ani mai tarziu. Pentru a mulumi rii Galilor, fiul lui Eduard (mai tarziu Eduard al II-lea), care a fost nscut in Wales, a fost numit Prin de Wales in 1301. Tradiia acordrii acestui titlu primului nscut, in Monarhia Britanic, a continuat pan in zilele noastre. Un act din 1536 a completat uniunea politic i administrativ a Angliei i a Wales. In timp ce se menineau parlamente separate, Anglia i Scoia au fost conduse de o singur coroan, incepand cu anul 1603, cand James VI al Scoiei a urmat verioarei sale Elisabeta I, sub numele de James I al Angliei. In urmtorii o sut de ani, diferenele religioase i politice puternice au divizat regatele. Abia in 1707, Anglia i Scoia au fost unite sub numele de Marea Britanie, imprind un singur Parlament la Westminster. Invazia Irlandei de ctre Anglo-Normanzi in 1170 a condus la un secol de conflicte. Urmtorii regi englezi au incercat s cucereasc Irlanda. Dup infrangerea sa, Irlanda a fost dependent de

Marea Britanie. Unirea legislativ a Marii Britanii i Irlandei a fost realizat complet pe 1 ianuarie 1801, i in urma acestei uniri s-a adoptat numele de Regatul Unit. Oricum, lupte armate pentru independen au continuat sporadic pan in secolul XX. Tratatul Anglo-Irlandez, din 1921 a stabilit statul liber irlandez, ce ulterior a devenit republic dup cel de-al doilea rzboi mondial. ase districte nordice, predominant protestante fac parte in continuare din Regatul Unit. 6 2.1.2 Expansiunea britanic i Imperiul Inceput iniial prin sprijinirea lui Wiliam Cuceritorul (c. 1029-1087) in ocuparea Franei, politica implicrii active a Britaniei in afacerile Europei continentale a durat timp de cateva sute de ani. Pe la sfaritul secolului XIV, comerul internaional, bazat iniial pe exportul de lan ctre Europa, a devenit temelia politicii naionale. Dezvoltarea puterii maritime a avut ca scop protejarea comeului englez i deschiderea unor noi rute. Infrangerea definitiv a Armadei Spaniole in 1588, a poziionat Anglia pe primul loc in ceea ce privete puterea pe mare. Dup catigarea supremaiei maritime, Anglia a devenit tot mai interesat de zonele din afara Europei. Atras de comerul cu mirodenii, interesul Angliei pentru Extremul Orient a crescut. In cutarea unei rute alternative spre Insulele Mirodeniilor, John Cabot a ajuns in America de Nord in 1498. Sir Walter Raleigh a organizat prima colonie in Virginia (1584), care a supravieuit un timp destul de scurt; iar colonizarea permanent englez a inceput in 1607 la Jamestown, Virginia. Pe parcursul urmtoarelor dou secole, Britania, ii extinde influena in strintate i ii consolideaz dezvoltarea politic in ar. Revoluia industrial a Marii Britanii, a ajutat-o s se opun Franei Napoleonice. Pe la sfaritul Rzboaielor Napoleonice in 1815, Regatul Unit a devenit cea mai mare putere european i flota ei, cea mai puternic. Pacea din Europa a permis britanicilor s-i concentreze

interesul pe mai multe puncte indeprtate ale lumii, i, pe parcursul acestei perioade, Imperiul Britanic i-a atins apogeul. Expansiunea colonial a atins cel mai ridicat nivel in timpul domniei Reginei Victoria (1837-1901). Regatul Reginei Victoria a fost martor la extinderea tehnologiei britanice, a comerului, a limbii, i a guvernmantului pe teritoriul intregului imperiu, care, in momentul celei mai intinse extinderi, incorpora de la o cincime pan la un sfert din populaia i teritoriul globului. Coloniile britanice au contribuit la extraordinara cretere economic a Regatului Unit, i au intrit puterea acestuia in afacerile internaionale. Chiar dac Regatul Unit a continuat extinderea imperiului, nu a neglijat dezvoltarea instituiilor democratice din ar. In perioada morii Reginei Victoria, in 1901, alte naiuni, inclusiv, Statele Unite i Germania, i-au dezvoltat propriile industrii; avantajul comparativ al Regatului Unit a sczut, iar ambiiile rivalilor si au crescut. Pierderile i distrugerile Primului Rzboi Mondial, marea criz economic din anii 1930, i deceniile de recesiune economic au erodat poziia internaional din secolul trecut. Controlul Imperiului Britanic asupra coloniilor a sczut in perioada interbelic. Irlanda, cu excepia zonei de nord, i-a cptat independena fa de Regatul Unit in 1921. Naionalismul a devenit mai puternic i in alte pri ale imperiului, mai ales in India i Egipt. 7 In 1926, Regatul Unit, a completat un proces inceput cu un secol in urm: a acordat Australiei, Canadei i Noii Zeelande autonomie complet in cadrul imperiului. Ei au devenit membri fondatori ai Commonwealth, o asociaie informal, ce a succedat imperiul. Astzi, majoritatea vechilor colonii fac parte din Commonwealth, aproape toate, ca membre independente. Sunt 13 foste colonii britanice incluzand i Bermuda, Gibraltar, Insulele Falkland, i altele ce au ales s-i continue legturile politice cu Londra, i sunt cunoscute ca

United Kingdom Overseas Territories. Dei adesea marcat de naionalism economic i politic, Commonwealth ofer Regatului Unit putere in probleme ce privesc multe ri dezvoltate. Adiional, Commonwealth ajut la pstrarea multor instituii ce deriv din experiena i modelele britanice, cum ar fi democraia parlamentar.

2.2 Evoluia economic

2.2.1 Prima revoluie industrial In perioada 1770-1820, Anglia a experimentat o accelerare a procesului de schimbare economic, ce a transformat-o dintr-o economie predominant agrar intr-o economie industrial. Fenomenul acesta este cunoscut ca Revoluie industrial, din moment ce schimbrile au fost permanente i au influenat un numr considerabil de domenii. Unii istorici, cum ar fi Cristopher Hill, Eric Hobsbawm i E.P. Thompson, au afirmat c fundaiile acestui proces de schimbare se afl in Revoluia Puritan, din secolul XVII. Ea a dus la apariia latifundiarilor i a comercianilor ce ii desfurau activitatea pe baza schimburilor economice, i a sistemului de agricultur. La aceasta trebuie adugat i influena nonconformitii religioase, ce a dus la propagarea literaturii. Realizarea unor recolte bogate, incepand cu prima jumtate a secolului XVIII, a avut ca urmare creterea venitului disponibil i, in consecin, a cererii de bunuri manufacturate, in special textile. Inventarea suveicii zburtoare de ctre John Kay a facilitat fabricarea hainelor, dar a creat i o important cerere pentru fire textile ce nu a putut fi satisfcut pe deplin. Cea mai important descoperire tehnologic ce va fi asociat revoluiei industriale va fi torctorul. James Hargreaves a creat Torctorul Jenny, un dispozitiv ce putea indeplini sarcinile unui numr insemnat de roi de tors. O asemenea cretere economic fr precedent nu putea fi susinut doar pe baza cererii autohtone. Aplicarea tehnologiilor in sistemele de fabricare, a creat un nivel de producie in mas

atat de mare, incat, Marea Britanie ii permitea s vand mai ieftin, decat competitorii si strini. Dominana politic, realizat prin extinderea peste ocean a imperiului i controlul strategic al 8 oceanelor, deinut de Marina Regal, a dat posibilitatea Regatului Unit de a exporta produse in Europa, Africa, Asia i America Latin. La sfaritul secolului XVIII, i inceputul secolului XIX, o serie de inovaii tehnologice, au condus la Revoluia Industrial. Poziia Marii Britanii de bun comerciant a ajutat la dezvoltarea cercetrii i experimentrii. In timpul Revoluiei Industriale, imperiul i-a diminuat investiiile in armat. Infrangerea Marii Britanii in Rzboiul American de Independen (1775-1783) a privat imperiul de una din cele mai populate colonii. 2.2.2 Cea de-a doua Revoluie Industrial In timpul primei Revoluii Industriale, industrialismul a devenit, in detrimentul comerului, pilonul capitalismului. In ultimele decenii ale secolului XIX, cand controlul industriei a ajuns pe mana finanitilor, capitalismul industrial a stimulat dezvoltarea corporaiilor i a capitalismului financiar. Ca urmare a introducerii de noi servicii i produse, comerul internaional se dezvolt. Imbuntirile aduse motorului cu abur i disponibilitatea oelului, au dus la apariia vapoarelor ce funcioneaz pe baza motorului cu abur. In aceast perioad a avut loc i dezvoltarea industriei chimice i electrice. Unirea cartelurilor in corporaii, fuziunile, alianele diferitelor firme i inovaia tehnologic (in special creterea utilizrii energiei electrice i a motoarelor cu combustie intern pe baz de crbune i petrol) erau binevenite pentru afacerile britanice din timpul perioadei victoriene. Dezvoltarea a numeroase maini eficiente i complicate, alturi de tehnicile monopolistice ale produciei in mas au dus la extinderea outputului i au diminuat costurile de producie. Ca urmare, adesea, producia depea cererea intern.

Regatul Unit a fost afectat in mare msur, i pe termen lung de criza din anii 1873-1896, care a fost urmat de 15 ani de instabilitate economic. Afacerile din industrie au avut de suferit in urma perioadelor de recesiune, a scderii ratei profitului i deflaiei preurilor, dup 1873. Evoluia pe termen lung a determinat Marea Britanie i alte ri ca Germania i Statele Unite s aib o mai mare receptivitate in ceea ce privete prospectarea investiiilor strine i a dorinelor consumatorilor. Prin investiiile efectuate in industrie, bncile au dobandit un important control asupra economiei. In perioada anilor 1870, instituiile financiare din Londra, au atins un nivel al controlului asupra industriei fr precedent. La sfaritul erei victoriene, sectorul serviciilor (sectorul bancar, al asigurrilor) a inceput s catige teren in faa sectorului de manufacturare. 9 2.2.3 Secolul XX: 1900-1928 Pe la inceputul secolului XX, economia Regatului Unit se afla in declin. Germania i Statele Unite erau principalii concureni, in ceea ce privete producia, deoarece dispuneau de mai multe resurse naturale, decat Marea Britanie. Mai mult, Germania i-a dezvoltat propria politic imperialist ceea ce a dus la friciuni cu alte puteri imperiale din Europa, i a avut ca urmare Primul Rzboi Mondial. Primul Rzboi Mondial (1914-1918), a fost martorul unor pierderi masive in domeniul economic al Marii Britanii. Se estimeaz c a pierdut un sfert din totalul bogiilor in Primul Rzboi Mondial. Nepuntina de a aprecia pagubele suferite de economia britanic a condus la perpetuarea tradiionalelor politici economice liberale, ce au susinut creterea omajului i dezvoltarea lent a economiei. In anul 1926, o grev general a fost organizat de sindicatul de comer, dar aceasta s-a soldat cu un eec, iar muli din cei care au participat la grev au fost inscrii pe lista neagr, i mult timp au fost impiedicai s-i gseasc un loc de munc. 2.2.4 Anii 1929-1939. Marea Depresiune 1930

In 1929, cderea bursei de pe Wall Street, a afectat i Marea Britanie. Conceptul pieei libere susinut de Regatul Unit, a fost abandonat odat ce s-au fcut simite efectele crizei economice i Marea Britanie s-a vzut nevoit s adopte msuri protecioniste. Cand guvernul Laburist a czut in 1931, a fost inlocuit de un guvern naional, reprezentand toate partidele, i care urmrea diminuarea problemelor ce tulburau ara. Regatul Unit nu era singurul care se confrunta cu asemenea probleme, marea majoritate a rilor europene, i in special Germania, erau afectate de criza economic. Problemele economice s-au manifestat pe plan politic prin apariia unor micri radicale ce promiteau soluii pe care partidele politice convenionale nu le mai puteau oferi. In Marea Britanie, acest lucru s-a manifestat prin apariia Partidului Comunist al Marii Britanii (CPGB) i a Fascitilor, condui de Oswald Mosley. Puterea lor politic era limitat i nu au fost considerai niciodat o alternativ real pentru partidele politice tradiionale din Regat. Problemele economice ale Marii Britanii sunt amintite ca un motiv al linitii. Amanarea angajamentului unui rzboi a fost o modalitate de a catiga timp pentru direcionarea resurselor din economie spre producia de armament i echipamente militare. 10 2.2.5 Perioada 1945 -1959 Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, Regatul Unit, a pierdut o mare parte din averea naional. Economia lui a fost axat in intregime pe cerinele rzboiului iar reorganizarea ei pentru producia de pe timp de pace a durat caiva ani. Anticipand sfaritul conflictului, S.U.A. au negociat, pe timpul rzboiului, liberalizarea comerului post-belic i a fluxului de capital, cu scopul de a intra pe piee care inainte de rzboi ii erau inaccesibile. Acest lucru a fost realizat prin stabilirea sistemului de la Bretton Woods in 1944 i prin noua putere economic de care dispunea Statele Unite. Imediat dup incheierea rzboiului, S.U.A. au reziliat contractele de imprumut. Acest lucru a

fost fundamental pentru susinearea economiei britanice in timpul rzboiului, i englezii s-au ateptat s continue i in perioada de tranziie. Guvernul Laburist, sub conducerea lui Clement Atlee, l-a trimis pe J.M. Keynes s negocieze un imprumut (cunoscut ca Washington Loan Agreement) in 1945. Termenii contractului nu erau atat de favorabili pe cat sperau britanicii i includeau o clauz crucial de convertibilitate, in trend cu politica S.U.A. de liberalizare. Prin acesta, Statele Unite se ateptau ca in decursul a doi ani, moneda britanic s devin convertibil pe deplin. Acest lucru combinat cu faptul c imprumutul nu a fost atat de mare pe cat se ateptase J.M. Keynes i rata dobanzii de 2% impus de americani, releva faptul c Regatul Unit se confrunta cu o adevrat problem in resuscitarea econmiei. Iarna din 1946-1947 s-a dovedit a fi foarte grea, limitarea produciei i extraciei de crbune a afectat economia, iar in august 1947, cand a fost stabilit i inceperea convertibilitii, economia nu era suficient de puternic pe cat ar fi trebuit s fie. Cand guvernul laburist a promulgat convertibilitatea, lira sterlina era cotat la patru USD, devenind astfel cea mai puternic i stabil valut din lume. Acest lucru a adus daune economiei britanice, i dup cateva sptmani, convertibilitatea a fost stopat. In 1949, lira sterlin era supraevaluat, i a trebuit devalorizat, aceasta fiind o msur de ultim instan a guvernului. Guvernul Laburist din 1945-1951 a promulgat un program politic derivat din colectivism, ce includea naionalizarea industriilor i direcionarea economiei de ctre stat. Speranele iniiale referitoare la naionalizare nu au fost indeplinite, dar baza economiei a rmas aceeai: aplicarea teoriilor lui Keynes i continuarea implicrii statului in economie. Cele dou rzboaie au detreminat schimbri importante in cadrul imperiului. Decolonizarea a inceput odat cu obinerea independenei de ctre India, in 1947. Pentru multe ri ce fceau parte din imperiu, independena a venit ca urmare a faptului c au luptat alturi de Marea

Britanie in cele dou rzboaie mondiale. Imperiul Britanic s-a artat slbit atunci cand nu a putut rezista perioadei de autodeterminare ce a urmat. 11 Destrmarea imperiului i pierderile materiale survenite in urma celor dou rzboaie au afectat bazele economiei britanice. In primul rand, pieele sale tradiionale s-au schimbat, din moment ce rile membre Commonwealth au incheiat acorduri bilaterale de comer cu puterile locale sau regionale. In al doilea rand, catigurile iniiale realizate de Marea Britanie in economia mondial erau relativ sczute. In al treilea rand, economia britanic i-a schimbat structura, indreptandu-se spre o economie in care predomin sectorul serviciilor. 2.2.6 Anii 1960-1970 Guvernul conservator a militat pentru o economie de tipul stop-go, in incercarea de a preveni scparea de sub control a inflaiei i incetinirea creterii economice. Economia a continuat s inregistreze rate sczute de cretere, ce reprezentau aproximativ jumtate din cele ale Germaniei sau Franei, din aceeai perioad. Partidul Laburist, sub conducerea lui Harold Wilson (1966-1970), a fost incapabil s ofere o soluie, i in final a fost obligat s realizeze o nou devalorizare a lirei sterline, in 1967. Ambele partide politice au ajuns la concluzia c Regatul Unit trebuie s adere la Comunitatea Economic European (CEE) pentru a-i reveni din punct de vedere economic. Aceast decizie a fost luat dup stabilirea Zonei Europene de Liber Schimb (EFTA). Nivelul comerului cu rile Commonwealth se ridica, in perioada 1945-1965, la 25%, in timp ce comerul cu rile CEE, s-a dublat in timpul aceleiai perioade. Charles de Gaule i-a folosit dreptul de veto in ambele incercri ale Regatului Unit de a deveni membru CEE (1963 i 1967). Marea Britanie a aderat la Comunitatea Economic European abia in anul 1973, in timpul guvernrii conservatoriste, aflate sub conducerea lui Edward Heath. Declinul economic al Regatului Unit din anii 1960 a determinat sindicatele de comer s

organizeze noi greve, ce au avut ca urmare cderea guvernului Laburist i mai tarziu a celui Conservator (1970-1974). In perioada de sfarit a anilor 1970, economia britanic s-a confruntat cu numeroase greve ale sindicatelor de comer. In total, s-au pierdut peste nou milionae de zile lucrtoare numai sub guvernarea lui Edward Heath. In ciuda unei scurte perioade de calm, negociat de guvernul Laburist, in 1974, o neinelegere cu sindicatele a aprut din nou in 1978, ducand la Iarna Nemulumiilor, i la sfaritul guvernrii laburiste, condus atunci de Jim Callaghan. 12 2.2.7 Era Thatcher. 1979-1990 Cand Margaret Thatcher devine Primul Ministru al Marii Britanii in 1979, prioritatea ei a fost s reduc puterea uniunilor i capacitatea lor de a paraliza economia, o lupt ce a culminat cu Greva minerilor din 1984. De asemenea a aplicat politici monetariste de a reduce inflaia i cheltuielile publice - aceste msuri deflaioniste contribuind la recesiunea din 1979 - 1980. Marile firme de stat fuseser privatizate, inclusiv compania aviatic British Airways (1981), British Telecom (1984), British Leyland (1984), Rolls - Royce (1987) i British Steel (1988). Mai multe guverne britanice au analizat posibilitile de a imbunti condiiile de cretere economic, cum este Actul Unic European semnat de Margaret Thatcher. Acesta permitea micarea liber a bunurilor in Uniunea European. Scopul Actului Unic European era de a spori competitivitatea i eficiena economiei britanice. Controlul la mrfuri a fost desfiinat in 1979. Exporturile Marii Britanii au crescut de 9 ori de la 12 miliarde de lire sterline la sfaritul lui 1979 la aproape 110 miliarde de lire sterline la sfaritul anului 1986. In anii 1980, Marea Britanie a experimentat o perioad de boom economic, caracterizat totui de continuarea conflictului social. Nu este clar dac perioada Thatcher a fost singurul motiv pentru boom-ul britanic din anii

1980, intrucat se inregistrase un boom la nivel mondial. Multe din politicile economice aplicate de guvernul Thatcher au fost meninute, iar Partidul Laburist care s-a opus la inceput acestor politici, la sfaritul anilor 1990 a inceput s le accepte. 2.2.8 Secolul XIX In anii 2000, s-au inregistrat schimbri majore in intreaga lume, schimbri ce au afectat i Marea Britanie. Ratele de cretere au fost intre 2% i 3% incepand din 2000 i inflaia a sczut la 2%. Controlul ratelor dobanzii de Banca Central englez a constituit un factor major al stabilitii economiei britanice in ultimii ani. Lira sterlin a continuat s fluctueze, ajungand la un nivel sczut fa de dolar in 2001 ( 1,37 $ pentru lira sterlin), a crescut din nou in anii 2004 - 2005 la o rat de aproximativ 1,80 $ pe lir, pentru ca in anul 2007 s ating un nivel al ratei de schimb de 2 $. Fa de euro, lira sterlin s-a meninut la o rat de aproximativ 1,45 euro pe lir. Regatul Unit este una din cele mai globalizate ri ale lumii, aflandu-se pe locul patru, conform unui studiu realizat recent; iar capitala, Londra, este unul din primele trei centre financiare ale lumii, alturi de New York i Tokyo. 13 Economia britanic este adesea descris ca o economie anglo-saxon, deoarece este format din economiile Angliei. Scoiei, rii Galilor i a Irlandei de Nord. Regatul Unit are una din cele mai puternice economii din Uniunea European, in termeni de inflaie, rata dobanzii i a omajului. Marea Britanie se situeaz pe locul trei in lume in ceea ce privete deficitul de cont curent, in ciuda venitului ridicat obinut din comercializarea petrolului.