Universitatea “Dunărea De Jos” Din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră de Științe Umaniste,

Economice și Ingineriști
Disciplina : Istoria Europei de Sud-Est

Referat
Tema: Aderarea României la UE

Cuprins:
1.Introducere……………………………………………3
2. Istorie………………………………………………...3
3.Cronologia Aderării României......................................4
4. Aderarea României la Uniunea Europeana ………….6
5. Statutul României în Uniune………………………....7
6. Aderarea are doua feţe…………………………………7
7. Concluzia ……………………..………………………10
8. Bibliografie…………………………………………….11

Introducere
 La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat
membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia
adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat
membru al Uniunii Europene.
România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea
Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe
al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor
comerciale. În 1980, România a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Economice
Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România - CEE,
concomitent, fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.
Istorie
Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca
în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. Acordul european a intrat în funcțiune
în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un
"Acord Interimar". România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună
cu Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.
În iulie 1997, Comisia și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României de a Deveni Membră a
Uniunii Europene". În anul următor, a fost întocmit un "Raport privind Progresele României în
Procesul de Aderare la Uniunea Europeană". În următorul raport, publicat în octombrie 1999,
Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu condiția îmbunătățirii
situației copiilor instituționalizați și pregătirea unei strategii economice pe termen mediu). După
decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu
România au început la 15 februarie 2000.
Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007. La
summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest
obiectiv.
În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară europeană în
grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că "Finalizarea negocierilor de aderare la
sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme
structurale endemice: eradicarea corupției și punerea în aplicare a reformei". Recomandările
destinate autorităților române privesc: măsurile anticorupție, independența și funcționarea
sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.
Amendamentul 19 al aceluiași raport a dat cele mai multe emoții la București, deoarece în acesta
se propunea inițial suspendarea negocierilor cu România. "Parlamentul European cere Comisiei
o analiză detaliată și o monitorizare permanentă a problemelor menționate în raport și raportarea
acestora către parlament.
Prin urmare, recomandă Comisiei și Consiliului să reorienteze strategia de aderare a României,
pentru a îndruma această țară către un stat de drept. (...)
Cere Comisiei să stabilească de urgență un plan pentru o monitorizare mai bună și mai eficientă
a implementării acelei părți a legislației europene deja adoptate de România, în special în ceea ce
privește justiția și afacerile interne", se arată în amendament.
După dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câștig de cauză, însă s-au realizat
câteva schimbări care au moderat tonul acestuia. România a reacționat imediat prin realizarea
unui plan de acțiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârșitul anului și pe parcursul anului
2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privința României iar la summit-ul de la
Bruxelles din 2004, primul al uniunii lărgite, România a primit asigurări că face parte din primul
val al extinderii alături de Bulgaria și celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune și că
Uniunea Europeană are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului.
Comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, a exprimat de multe ori în vizitele
sale dorința Uniunii de a vedea România cât mai repede ca membru cu drepturi depline al
acesteia.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la Bruxelles din
17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația
Neumünster din Luxemburg[1], urmând ca cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția
cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi
amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).
Comisia Comunităților Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de țară, privind
progresele înregistrate de România în perspectiva aderării la UE. Potrivit acestuia, România
continuă să îndeplinească atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât și criteriul unei
economii de piață funcționale. Raportul afirmă că „o punere în practică serioasă a programului
propriu de reforme structurale îi va permite să facă față presiunilor concurențiale și forțelor de
piață din cadrul UE.“. Raportul mai precizează că România a făcut progrese semnificative în
alinierea legislației interne la legislația Uniunii Europene și va fi capabila să-și îndeplinească
obligațiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderării, dacă va
accelera pregătirile într-o serie de domenii și se va concentra pe consolidarea capacității
administrative în ansamblul ei.
Cronologia Aderării României
1997. La 27 iunie 1997 are loc la Amsterdam summit-ul statelor membre ale UE cu tarile
candidate la aderare. Aici Romania obtine statutul de candidat la aderare. Anul se incheie cu
intrunirea din 12-13 decembrie 1997 a Consiliul European, la Luxembourg, unde se decide
lansarea unui "proces global, inclusiv si evolutiv de aderare si negociere", in care sunt incluse
cele zece state candidate din Europa Centrala si de Est (printre care si Romania), carora li se
adauga si Ciprul.
1998. Uniunea Europeana decide pe 30 martie ca va deschide negocieri efective de aderare doar
cu sase state din cele 11 nominalizate. Acestea sunt Cipru, Republica Ceha, Estonia, Polonia,
Slovenia si Ungaria.
O luna mai tarziu, pe 29 aprilie, este semnat la New York Protocolul de la Kyoto intre cele 15
state ale UE si SUA. Protocolul vizeaza schimbarile climaterice si reducerea emisiilor de gaze
nocive.
1999. La 1 ianuarie moneda unica europeana, euro, intra in circulatie. Doar Austria, Belgia,
Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania adopta
euro drept moneda lor oficiala.
La 1 mai intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam, prin care era intarit statutul de candidat al
Romaniei; iar Oficiul European de Lupta Anti-Frauda este infiintat sub coordonarea Executivului
European.
Sfarsitul anului este marcat de intrunirea de la Helsinki a Consiliului European, din 10-11
decembrie, care a decis sa deschida negocierile de aderare cu Romania, Bulgaria, Lituania,
Letonia, Slovenia si Malta (al doilea "val" de tari candidate).
2000. Anul debuteaza cu lansarea oficiala la 15 februarie 2000 a negocierilor de aderare cu
Romania si restul statelor candidate din cel de-al doilea "val", in cadrul conferintei
interguvernamentale de aderare Romania-UE. Romania isi asuma unilateral, in documentele de
pozitie, data tinta de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE. O luna mai tarziu, autoritatile de la
Bucuresti prezinta Comisiei Europene "Strategia nationala de dezvoltare economica a
Romaniei". In decembrie Romania este prezenta la Nisa, unde are loc reuniunea la nivel inalt a
Uniunii. In cadrul acestei intruniri se semneaza Tratatul de la Nisa, care sta la baza unor viitoare
extinderi ale UE.
2001. Pe 15-16 iunie Romania este prezenta la Göteborg, in Suedia, unde are loc reuniunea
Consiliului European, care evalueaza stadiul extinderii UE. Cele 15 state ale UE recunosc
necesitatea acordarii unui sprijin sporit Romaniei si Bulgariei pentru aderarea la UE. Tot in acest
an Comisia Europeana prezinta prin intermediul raportoarei pentru Romania, baroana Emma
Nicholson, primul Raportul anual de tara, la data de 13 noiembrie.
2002. Cel de-al doilea Raport de tara pentru Romania al Comisiei Europene este dat publicitatii
la 9 octombrie 2002. Doua saptamani mai tarziu, Consiliul European isi exprima sprijinul pentru
aderarea Romaniei si Bulgariei la UE in anul 2007, iar pe 14 decembrie, in cadrul unei reuniuni
tot a Consiliului, care a avut loc la Copenhaga, autoritatile europene valideaza anul 2007 ca data-
tinta pentru aderarea Romaniei la UE. Statele membre ale Uniunii acorda, de altfel, si o foaie de
drum Romaniei si un ajutor financiar suplimentar pentru perioada 2004- 2006.
2003. Tratatul de la Nisa, care reglementeza viitoarele extinderi ale Uniunii Europene, intra in
vigoare la 1 februarie. In acest cadru, la 9 aprilie, Parlamentul European da unda verde integrarii
in Uniune Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei,
Sloveniei, Slovaciei, programata pentru 2004.
O saptamana mai tarziu, tratatele de aderare ale celor zece state la UE sunt semnate. Romania
primeste, la data de 5 noiembrie 2003, al treilea an la rand Raportul anual de tara al Comisiei
Europene.
2004. UE decide in iunie crearea unei clauze de salvgardare atat pentru Romania, cat si pentru
Bulgaria, prin activarea careia integrarea acestora va fi amanata cu un an. La 6 octombrie 2004,
Romania primeste cel de-al patrulea Raportul anual de tara al Comisiei Europene, iar la mijlocul
lunii decembrie inchide provizoriu toate capitolele de negociere. Trei zile mai tarziu, 17
decembrie 2004, Consiliul European declara inchise negocierile cu Romania si Bulgaria,
recomandand semnarea Tratatelor de aderare ale celor doua tari la UE la data de 25 aprilie 2005.
2005. Textul Tratatului de aderare al Romaniei si Bulgariei este votat de Parlamentul European
la 13 aprilie, iar acesta este semnat la Luxembourg pe 25 aprilie, atat de oficialii europeni, cat si
de inalti reprezentanti ai celor doua state.
Acesta este si primul an in care UE va realiza un raport de monitorizare a candidatilor la aderare.
2006. Un alt raport de monitorizare va fi intocmit de oficialii Uniunii Europene. Acesta va
cuprinde observatii foarte stricte legate de domeniile in care autoritatile romane mai au de
realizat reforme. Tot in acest an cele 25 de state membre ar trebui sa ratifice Tratatul de aderare a
Romaniei si Bulgariei la UE.
2007. La 1 ianuarie, atat Romania, cat si Bulgaria ar trebui sa devina membrii ai Uniunii
Europene.
Cu toate acestea, modelarea dupa normele europene nu inceteaza, deoarece nici Romania si nici
Bulgaria nu au aceleasi drepturi cu statele mai vechi ale comunitatii europene. De progresul lor
continuu este legata si obtinerea avantajelor de membru al UE.
Aderarea României la Uniunea Europeana

Aderarea României la Uniunea Europeană constituie pentru societatea românească un

obiectiv strategic fundamental. Această opţiune are la bază sprijinul tuturor forţelor politice şi
sociale, vizând ancorarea solidă a ţării în sistemul de valori europene, dezvoltarea societăţii
româneşti pe principiile democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă, în măsură să asigure
stabilitatea socială şi prosperitatea cetăţenilor şi a naţiunii. Procesul de aderare se află în etapa
avansată a definitivării procedurilor la nivel comunitar, care au culminat cu semnarea Tratatului
de Aderare la 25 aprilie 2005, la Luxembourg. Urmează ratificarea Tratatului în cele 25 de state
membre şi în România.

Textul Tratatului de Aderare a fost finalizat la începutul lunii februarie.

La 22 februarie 2005, Comisia Europeană a adoptat opinia favorabilă privind aderarea României
şi Bulgariei la UE. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a votat avizul privind Tratatul de
Aderare al României şi Bulgariei la UE.
La 17 februarie 2005, Comisia Europeană a lansat procesul de monitorizare a îndeplinirii
angajamentelor asumate de către România în procesul de negociere a aderării la UE. Aceste
evoluţii au loc pe fondul deciziei Consiliului European din 16-17 decembrie 2004, ce a confirmat
încheierea negocierilor de aderare cu România, în urma formalizării acestora, la nivel tehnic, în
cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004.

România consideră că, încă din acest moment, poate să aibă o contribuţie consistentă la Politica
Externă şi de Securitate Comună a UE, nu doar prin asocierea şi, implicit, susţinerea poziţiilor şi
declaraţiilor comune ale Uniunii, ci şi prin implicarea sa în misiunile militare şi de poliţie
europene şi împărtăşirea experienţei sale în sfera politicii externe, pe diferite relaţii.

În contextul în care, la momentul aderării, frontiera de nord şi de est a României va deveni

frontieră externă a UE, aceasta va trebui să asigure un management eficient al graniţelor sale
externe, contribuind astfel la consolidarea ariei de libertate, securitate şi justiţie.

România a participat la exerciţiul de reflecţie pe marginea viitorului Europei, desfăşurat în cadrul

procesului constituţional European, fiind chemată să contribuie la elaborarea unei viziuni
coerente asupra Uniunii din care va face parte începând cu 1 ianuarie 2007.

Dezbaterile naţionale au condus la conturarea poziţiei României faţă de proiectul de Constituţie

europeană, care a constituit şi fundamentul mandatului pe care reprezentanţii români l-au
susţinut la negocierile din cadrul Conferinţei Interguvernamentale, la care ţara noastră a
participat cu statut de observator activ.

În perioada imediat următoare, Ministerului Afacerilor Externe îi revine un rol cheie în

informarea opiniei publice din actualele şi viitoarele state membre UE asupra profilului şi
aspiraţiilor României de viitor membru.

De asemenea, MAE va contribui la comunicarea privind aderarea la UE, prin intermediul

strategiilor naţionale de informare/ comunicare, în legătură cu beneficiile şi obligaţiile pe care le
implică statutul de membru deplin al Uniunii Europene.

Statutul României în Uniune

După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de
aderare, obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare, fiind
necesară asigurarea prezenței reprezentaților români la nivelul instituțiilor europene și al
grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis României să își exprime
punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând
astfel influența aceste decizii și promovându-și interesele naționale.
România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii Europene:

 Parlamentul European,
 Consiliul European,
 Consiliul Uniunii Europene,
 Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,
 Grupurile de lucru ale Consiliului,
 Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
 Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.

După aderare, România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi
depline. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori. Țara desemnează 35
de deputați pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea printr-o reorganizare a
locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română a devenit una dintre limbă
oficială|limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după numărul de vorbitori, în concurență strânsă
cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se poată adresa instituțiilor în această limbă.
Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba română, a primit statut oficial.

Aderarea are doua feţe

Companiile romanesti mai au la dispozitie inca doi ani pentru a-si organiza activitatea,
astfel incat sa poata fi pregatite pentru piata europeana si pentru a face fata presiunii
competitionale. Masuri cum ar fi flexibilitatea pietei muncii, aplicarea legii, regimul fiscal,
sectorul bancar, guvernanta corporatista si piata de capital, politica de mediu si prevenirea
coruptiei sunt absolut necesare pentru a ne plia la cererile UE.

IMPACT DUR. Intreprinzatorii se tem ca pentru ei integrarea are doua fatete. Aderarea

Romaniei la UE ofera avantaje in sensul ca da acces la o piata mai mare, in conditii mai bune, si
la sistemul de fonduri structurale, dar, in acelasi timp, intrarea in UE inseamna si o concurenta
acerba.
Daca aderarea insa nu este pregatita suficient, atat din punct de vedere juridic, institutional,
managerial, financiar, cat si al serviciilor, intrarea in UE va insemna un soc mare pentru IMM-
uri. Daca avem in vedere exemplul altor membre ale Uniunii, cum ar fi Spania, Portugalia,
Grecia, se poate constata ca, in primii cinci ani, IMM-urile, mai ales cele din industrie,
constructii si transporturi, au facut sa se reduca productia in acest sector intre 15-30%. Acest
lucru se poate intampla si in Romania daca pregatirea nu va fi solida. Radiografia activitatii
sectorului IMM arata cat de slabe sunt micile afaceri de la noi comparativ cu cele din tarile
vecine. La intrarea in UE, sute de mii de patroni din Romania vor suferi un soc. Este foarte
posibil ca, dupa integrare, putine firme autohtone sa faca fata concurentei firmelor europene,
pentru ca, o data cu incheierea capitolului 10, impozitarea, tara noastra nu mai poate acorda nici
un fel de facilitate fiscala IMM-urilor, deoarece in UE functioneaza principiul neutralitatii,
conform caruia tratamentul fiscal este acelasi pentru toate intreprinderile, indiferent daca acestea
sunt mari sau mici. "In locul facilitatilor exista insa programe si fonduri europene. In plus, IMM-
urile au acces la fondurile de dezvoltare regionala care vin pe programele PHARE, RICOP,

SAPARD. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta un sector vital pentru economia europeana.
In cadrul Uniunii Europene, IMM-urile sunt considerate principalul generator de locuri de munca
si reprezinta, de fapt, motorul economiei. Atat statele membre ale UE, cat si candidatele s-au
angajat sa sprijine dezvoltarea micilor intreprinderi prin extinderea accesului la informatie, la
finantari si la cele mai bune tehnologii.

LUMEA FEMEILOR. Potrivit statisticilor, in Uniunea Europeana una din cinci IMM-uri este
condusa de o femeie. Cele mai multe societati care au ca manageri femei activeaza in domeniul
serviciilor. Numarul IMM-urilor conduse de sexul frumos difera de la tara la tara, cele mai multe
fiind in Franta, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda si Elvetia (un sfert din intreprinzatori sunt
femei).
In Grecia, Austria, Marea Britanie si Danemarca, numarul intreprinzatorilor femei este mai mic
(14-16%). Datele din Uniunea Europeana arata ca varsta medie a intreprinzatorilor este in jur de
35 de ani, ceea ce dovedeste ca tinerii iau decizia de a intemeia o firma inca dupa terminarea
studiilor. Afaceristii din sectorul de servicii sunt mai bine pregatiti decat cei care activeaza in
sfera de productie, in timp ce un nivel de pregatire mai redus predomina in constructii, transport
si in industria ospitalitatii (hoteluri si restaurante), potrivit datelor din Observatorul European al
IMM-urilor.

ACCIZE EUROPENE. Romania se va alinia, treptat, la nivelul de accizare impus de Uniunea

Europeana pentru carburanti, energie si alcool, beneficiind de perioade de tranzitie la unele
categorii de impozitare, aceasta obligatie rezidand din proiectul de Tratat pentru aderarea la UE.
Prin negocierile cu Uniunea Europeana, Romania s-a angajat ca, pana la 1 ianuarie 2011, sa
alinieze nivelul national de impozitare a benzinei fara plumb la nivelul minim de 359 euro pentru
1.000 de litri. In ceea ce priveste nivelul de accizare a motorinei, acesta va creste la cel putin 330
euro/1.000 litri, pana la 1 ianuarie 2013.

Cota de impozitare aplicata motorinei nu va putea fi mai mica de 274 euro/1.000 litri, incepand
cu 1 ianuarie 2008, si de 302 euro/1.000 litri, de la 1 ianuarie 2011. In prezent, nivelul de
accizare a motorinei este de 259,91 euro/1.000 litri.
Pentru pacura este prevazuta, de asemenea, o cota minima de impozitare de 13 euro/tona, de la 1
ianuarie 2007, in prezent aceasta fiind accizata cu 6,81 euro/tona.
In ceea ce priveste cotele de impozitare aplicate electricitatii, acestea vor fi majorate, la 1
ianuarie 2007, la cel putin 50% din cota minima in materie la nivel comunitar. Romania va avea,
in schimb, posibilitatea sa opteze dupa momentul integrarii pentru o cota redusa a accizei de cel
putin 50% din cota standard la alcoolul etilic, pentru produsul obtinut in distileriile
pomicultorilor care realizeaza anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructe. Cota redusa va
fi aplicata la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodarie de pomicultor,
destinati exclusiv consumului lor personal.

BANII EUROPENI. In anii 2000-2004, pentru Romania a fost aprobata alocarea de fonduri
PHARE "prestructurale" de 477 milioane de euro, pentru proiecte in care co-finantarea
europeana a crescut, an de an, de la o proportie de 9% la 20%. Alte 290 de milioane de euro sunt
programate pentru urmatorii doi ani.
Potrivit Institutului European din Romania, fondurile amintite fac parte dintr-un total de 3.929
milioane de euro, care reprezinta contributia Uniunii Europene la dezvoltarea societatii
romanesti inclusiv prin alte programe cum sunt ISPA (in special pentru mediu) si SAPARD
(pentru agricultura si dezvoltare rurala). Programul de finantare PHARE sustine proiectele ce
contribuie la dezvoltarea societatii civile, a cadrului legislativ, a structurilor administrative, dar si
a infrastructurii, inclusiv a cooperarii transfrontaliere. Programul sprijina tarile candidate la UE
sa isi dezvolte structurile, strategiile, resursele umane, capacitatea sociala si administrativa
pentru a putea lua parte la politicile Uniunii.

FINANTARI SAPARD. Agricultura va fi unul dintre domeniile care vor beneficia de finantare

din partea Uniunii Europene. Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala (SAPARD) are vesti bune pentru romanii interesati in proiecte de dezvoltare rurala cu
bani europeni. Prin Programul SAPARD vor putea fi finantate proiecte care au o valoare totala
eligibila cuprinsa intre 30.000 si 4.000.000 de euro, fata de maximul de 2.000.000 de euro cat era
inainte. Investitiile in sectorul cereale se vor limita la 25,6 milioane de euro, astfel valoarea
totala a proiectelor declarate eligibile nu pot depasi aceasta suma.

ŞANSE PENTRU TINERI. Pentru tineri, efectele aderarii Romaniei la UE se vor face simtite
atat inainte de momentul 1 ianuarie 2007, cat si dupa. In primul rand, se va facilita invatamantul
in strainatate, prin echivalarea diplomei in functie de programa de pregatire.
Programele de invatamant pe care UE le pune la dispozitia tinerilor vor facilita acestora atat
studiile in oricare stat al Uniunii, cat si, in viitor, obtinerea unui loc de munca in spatiul
comunitar.

Integrarea Europeana contribuie la scaderea ratei inflatiei in Romania prin masurile impuse de
indeplinirea criteriilor de la Maastricht, in raport cu care se apreciaza capacitatea unei economii
de a adopta moneda unica euro. In acest sens, Romania a obtinut progrese semnificative,
masurile adoptate referindu-se la impozite, politici salariale, credite, cheltuieli bugetare.
Prima incercare de cooperare monetara internationala a fost Uniunea Monetara Latina din 1865,
in cadrul careia intrau, initial, monedele Frantei, Elvetiei, Greciei, Belgiei, Italiei. Dupa un timp,
si alte state, intre care si Romania, Bulgaria, Spania, Vaticanul, au inceput sa emita moneda
respectand standardele Uniunii Monetare Latine, insa fara a adera formal la aceasta.

Concluzia
Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile cu Europa de
Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI),
România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În consecință,
România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica
Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.
Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa Centrală cât și din Balcani. Acest lucru
reflectă ambițiile dualiste ale guvernului român, care dorește îmbunătățirea integrării euro-
atlantice a țării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră.

Bibliografie :

https://www.untrr.ro/info-untrr-anul-ii-nr-6-16-iunie-2005/aderarea-rom-226niei-la-uniunea-
europeana.html?gclid=CjwKCAjw-YT1BRAFEiwAd2WRtlR7ZeDhLnIvPnoNxVq-sdY_VUrJtRL4iIcmjo3jg4M-
MG2ZMHE0choCjnUQAvD_BwE#.XqFh8GYzbIU

https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro
https://ec.europa.eu/romania/sites/romania/files/sondaj_opinie_-
_romania_la_10_ani_de_la_aderarea_la_ue.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83