1.1 Relataţi despre omorul intenţionat săvârşit cu premeditare.

Premeditarea atribuie omorului caracter agravat, deoarece presupune, pe de o parte, o concentrare a

forţelor psihice ale făptuitorului, iar, pe de altă parte, o pregătire a comiterii faptei, ceea ce asigură șanse
sporite de reușită a omorului. În același timp, premeditarea relevă și o periculozitate mai mare a
făptuitorului, care înţelege să procedeze metodic, cu calm, pentru traducerea în fapt a hotărârii sale
infracţionale. În doctrina penală sunt consemnate următoarele condiţii de realizare a premeditării:
1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până în momentul
executării infracţiunii;
2) în acest interval de timp făptuitorul trebuie să mediteze, să-și concentreze forţele sale psihice în
vederea asigurării succesului acţiunii sale;
3) în acest interval de timp făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor acte de pregătire de natură să
întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei.

1.2 Deosebiţi omorul săvârşit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau
obşteşti de omorul săvârşit asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori asupra unui militar în
timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către aceştia a obligaţiilor de serviciu

Despre acest aspect ne menționează Codul Civil la articolul 145 . Despre Omorul săvârșit în legătură
cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obștești se stipulează că : Prin “îndeplinire a
obligaţiilor de serviciu” se înţelege executarea atribuţiilor de serviciu care decurg din contractul de
muncă, încheiat cu o întreprindere, instituţie sau organizaţie, înregistrată în modul stabilit, indiferent de
tipul de proprietate sau de forma juridică de organizare a acesteia. Prin “îndeplinirea obligaţiilor
obștești” se are în vedere înfăptuirea de către cetăţeni a unor îndatoriri publice cu care aceștia au fost
însărcinaţi (de exemplu, îndeplinirea obligaţiilor de membru al gărzilor populare) sau săvârșirea altor
acţiuni în interesul societăţii sau al unor persoane aparte (de exemplu, comunicarea despre comiterea
sau pregătirea infracţiunii, criticarea neajunsurilor la adunarea colectivului de muncă, renunţarea de a
participa la săvârșirea infracţiunii etc.). Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili că
omorul a fost săvârșit în legătură cu îndeplinirea legitimă a obligaţiilor de serviciu sau obștești.
Caracterul legitim al îndeplinirii acestor obligaţii există în cazul în care conduita victimei a fost conformă
cu cerinţele și regulile serviciului respectiv, cu normele morale și nu a format o încălcare a legii, cu atât
mai puţin – o infracţiune. Expresia “în legătură cu” din dispoziţia incriminatoare trebuie interpretată în
sensul că omorul poate fi săvârșit: 1) până la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau obștești (în scopul
neadmiterii); 2) în momentul îndeplinirii obligaţiilor respective (în scopul reprimării); 3) după
îndeplinirea acelor obligaţii (din răzbunare).
 Pentru calificarea faptei analizate nu are însemnătate timpul ce s-a scurs din momentul îndeplinirii
îndatoririlor de serviciu sau obștești. De asemenea, este necesar a specifica că victima în cazul
infracţiunii examinate poate fi numai persoana care îndeplinește îndatoririle de serviciu sau obștești, nu
și rudele sau alte persoane apropiate victimei (cum prevede legea penală a Federaţiei Ruse). Pe când
Omorul săvârșit asupra unui reprezentat al autorităţii publice ori asupra unui militar ori a rudelor
apropiate ale acestora, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către reprezentantul autorităţii
publice sau militar a obligaţiilor de serviciu ne stipulează despre : Raţiunea cuprinderii unei asemenea
agravante în Codul penal e condiţionată de calitatea victimei de reprezentant al autorităţii de stat.
Ocrotirea autorităţii de stat împotriva infracţiunilor comise de elemente antisociale și anarhice, care
sfidează ideea de lege în Republica Moldova, presupune și ocrotirea vieţii funcţionarilor care deţin
atribuţii ce implică exerciţiul acestei autorităţi. Orice atingere adusă vieţii unui reprezentant al autorităţii
publice sau unui militar, care se află în exerciţiul funcţiei sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul
funcţiei, constituie, în același timp, o manifestare a lipsei de respect faţă de autorităţile publice. Pentru a
se reţine această agravantă, fapta trebuie să se comită când reprezentantul autorităţii publice ori
militarul se află la serviciu sau să se comită în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de
serviciu. Observăm că formularea “în timpul sau în legătură cu” de la lit. e) din alin. (3) al art. 145 din CP
al RM are o extindere semantică mai largă decât expresia “în legătură cu” de la lit. h) din alin. (2) al art.
145 din CP al RM. În adevăr, omorul săvârșit asupra unui reprezentant al autorităţilor publice ori asupra
unui militar în timpul serviciului acestora presupune situaţia când lipsirea de viaţă este săvârșită nu în
legătură cu îndeplinirea de către aceștia a obligaţiilor de serviciu (de exemplu, din răzbunare, având la
bază relaţiile de ostilitate personale). În astfel de situaţii, calitatea specială a victimei, alături de timpul
săvârșirii infracţiunii – în timpul serviciului – determină agravarea răspunderii penale; astfel, fapta nu
mai poate fi calificată conform alin. (1) al art. 145 din CP al RM.

Conform alin(1), art.172, CP al RM, Acțiuni violente cu caracter sexual presupune homosexualitatea
sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvîrşite prin constrîngere fizică sau psihică a
persoanei ori profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima voința, se pedepsesc
cu închisoare de la 3 la 5 ani. Conform alin (1), art.171, CP al RM, Violul presupune raportul sexual
săvîrşit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei sau profitînd de imposibilitatea acesteia de a se
apăra ori de a-și exprima voința, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani. Totuşi aceste infracțiuni au
o deosebire, şi aceasta ar fi: în cazul infracțiunii de viol se consideră consumată în moment în care
organul genital masculin a fost introdus în organul genital femenin. Deci, un viol poate fi considerant o
infracțiune doar dintre sexe opuse. se imite Pe când la infracțiunea de acțiuni violente cu caracter sexual
este caracteristic faptul raportul sexual, iar aceasta poate fi doar dintre persoane cu același sex, dintre
doi bărbați care se numește homosexualitate, dintre două femei- lesbianismul. O asemănare este că
ambele sunt comise contra voinței persoanei.

1.3 Propuneţi o situaţie practică de omor săvârşit prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai
multor persoane.

Pericolul social ridicat al faptei derivă din numărul victimelor și din temerea pe care o inspiră
persoana făptuitorului. Dacă omorul săvârșit asupra unei singure persoane constituie el însuși o
infracţiune deosebit de gravă, este firesc ca omorul săvârșit asupra a două sau mai multor persoane să fie
considerat infracţiune excepţional de gravă. Această infracţiune este o infracţiune unică, presupunând însă
o pluralitate de victime. Ea se caracterizează prin unitatea intenţiei făptuitorului vizavi de lipsirea de viaţă
a cel puţin două persoane, și, de regulă, este comisă simultan asupra acestor persoane, deși este posibil să
se comită succesiv.

Drept exemple pot oferi:

O persoană intenționat a eliminat în aer gaze periculoase pentru viața și sănatatea omului.

Gașca de prieteni sub influența drogurilor sau alcoolului ajungând la omor.

Bombele atomice, armele nucleare care sunt adăpostite sub mări și ociane intenționat.

Subiectul II: Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani – 35 p.

2.1. Relataţi despre latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.174 CP.

Latura obiectiva a infracţiunii prevăzute la art.174 CP, privind viaţa sexuală se comit numai prin
acţiuni. Aceste acţiuni presupun un raport sexual sau un alt act sexual, sau un alt contact sexual, ori o
activitate complementară contactului sexual. Alături de aceste acţiuni care au un caracter principial pot
subzista acţiuni adiacente, constând în constrângere explicită sau implicită, folosită ca procedeu de
încălcare a obiectului juridic secundar al infracţiunilor analizate.

2.2. Comparaţi raportul sexual cu o persoană, despre care se ştie cu certitudine că nu a împlinit
vârsta de 16 ani, cu violul profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima
voinţa din cauza vârstei fragede.

Raportul sexual cu o persoană care nu a atins varsta de 16 ani : 1) se pedepseste cu inchisoare de la 3

la 7 ani ; 2) persoana care a savvarsit infrcatiunea prevazuta la alin. 1 a articolului 174 nu este pasibila de
raspunderea penala daca este la nivel apropiat cu victima in ceea ce priveste varsta si dezvoltarea fizica si
psihică. Violul profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa din cauza
vârstei fragede:1) se pedepsete cu inchisoare de la 3 la 5 ani ;2) săvîrşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor;
3) savarsit cu buna stiinta asupra unei femei gravide ; 4) savarsit asupra unui membru din familie;
5)savarsit de unu sau mai multe personae; 6)insotit de contaminarea cu o boala venerica; 7) savarsit cu o
deosebita cruzime, precum si din motive sadice; se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani.

2.3. Evaluaţi dacă este binevenită sau nu modificarea legislativă referitoare la vârsta victimei
infracţiunii prevăzute la art.174 CP.

În conformitate cu modificarea legislativă referitoare la vârsta victimei infracțiunii prevazute la art.

174 Codului Penal putem menționa faptul că sunt de acrod cu această modificare, deoarece în Codul
Familiei se permite căsătoria la virsta de 16 ani, considerăm că vîrsta de pînă la 16 ani este suficientă
pentru încriminarea infrațiunii date deoarece după 16 ani persoana poate decide dacă poate să se
căsătorească, în sens logic căsătoria presupune de a întreține relații.

Subiectul III: - 30p.

Inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de viață din imprudență, prevăzută de
art. 149 C. pen. În fapt, instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat pe
terasa blocului de 8 etaje în care locuia, situat în apropierea unei pieţe agroalimentare, cu scopul de a fixa
suportul unei antene. În timpul acestei operaţiuni, inculpatul a aruncat peste marginea terasei două
cărămizi şi un suport metalic de antenă; un trecător a fost lovit în cap de una din cărămizi, suferind un
traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă şi bază craniană, în urma căruia a decedat, în aceeaşi zi, la
spital.
Apelul declarat de procuror este:
a) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor, săvârşită cu intenţie directă;
b) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor, săvârşită cu intenţie indirectă;
c) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, săvârşită cu
preterintenție;
d) nici una din variantele de mai sus.

BAREM:
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3-2
Puncte 91-100 81-90 71-80 66-70 61-65 51-60 41-50 0-40