Universitatea “Dunărea De Jos” Din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră de Științe Umaniste,

Economice și Ingineriști
Disciplina : Istoria Relaţiilor Internaţionale 3

Referat: Comunitatea Statelor

Independente

Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost înființată la 8 decembrie 1991, de către liderii
Republicii Belarus, Federației Ruse și Ucrainei, care au semnat Acordul privind înființarea
acesteia. Două săptămâni mai târziu, pe 21 decembrie, 1991 la Alma-Ata, liderii a unsprezece
state suverane (cu excepția statelor baltice și a Georgiei, care a devenit membru al CSI în 1993)
au semnat Protocolul la Acord în care au subliniat că Republica Azerbaidjan, Republica
Armenia, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Republica Moldova,
Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Ucraina pe bază de drepturi egale
înființeaza Comunitatea Statelor Independente.
La 18 august 2008, Comitetul Executiv al CSI a primit o notă de la Ministerul de Externe al
Georgiei prin care se anunță că aceasta se retrage din Comunitatea Statelor Independente. La
reuniunea din 9 octombrie 2008 de la Minsk, Consiliul Miniștrilor de Externe a țărilor CSI la
inițiativa Kîrgîzstanuilui care deținea la moment Președenția Comunității, sa luat o decizie de
natura tehnică privind calitatea de membru a Georgiei în CSI, în conformitate cu care retragerea
Georgiei din Comunitate va avea loc peste 12 luni după notificarea scrisă către depozitarul
Statutului CSI. Astfel, în conformitate cu Statutul CSI, la 18 august 2009 Georgia oficial a
încetat să mai fie membru al acestei organizații internaționale.
Pe 22 ianuarie 1993 la Minsk, la Summit-ul CSI a fost adoptat Statutul Comunității. Acesta nu a
fost semnat de către Ucraina și Turkmenistan, care, astfel, de jure, nu sunt state - membre ale
CSI, dar pot fi considerate numai ca state- fondatoare și state - participante ale Comunității.
În conformitate cu Statutul Comunitatea Statelor Independente obiectivele Comunității
sunt urmatoarele:
-Cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural și de altă natură;
-Dezvoltarea globală și echilibrată în domeniul economic și social a statelor membre în cadrul
unui spațiu economic comun, cooperarea între state și integrare;
-Asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile general
recunoscute și normele dreptului internațional și a documentelor OSCE;
-Cooperarea între statele membre pentru menținerea păcii și securității internaționale, punerea în
aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a înnarmărilor și a cheltuielilor în domeniul militar,
de eliminare a Armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă, realizarea dezarmării
generale și complete;
-Asistența pentru cetățenii statelor membre în comunicarea liberă, stabilirea contactelor și
circulația în cadrul Comunității;
-Asistența juridică reciprocă și cooperarea în alte domenii ale relațiilor juridice;
-Soluționarea pașnică a diferendelor și conflictelor între națiunile Comunității.

Organele statutare de cooperare CSI:

 
 Consiliul Șefilor de State;
 Consiliul Șefilor de Guverne;
 Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe;
 Consiliul Economic;
 Consiliul Miniștrilor Apărării;
 Consiliul Conducătorilor Trupelor de Grăniceri;
 Adunarea Interparlamentară;
 Judecătoria Economică.
 
În cadrul CSI funcționează circa 70 de organe ramurale de cooperare, care coordonează
eforturile comune ale statelor-membre în cele mai importante sectoare ale economiei și
dezvoltării sociale, aspecte legate de cooperarea umanitară, lupta împotriva criminalității și
terorismului și alte domenii.
 
Președinția în cadrul Comunității Statelor Independente este exercitată de către fiecare stat-
membru, după principiul rotației, pentru o perioadă de un an.
În anul 2018 președinția CSI a fost deținută de Republica Tadjikistan, preluată în 2019 de către
Turkmenistan. În anul 2020 președinția în cadrul CSI urmează a fi preluată de către Republica
Uzbekistan. 
Republica Moldova a deținut președinția în cadrul CSI în anul 2009.
Consiliul reprezentanților permanenți și plenipotențiari ai statelor-membre CSI pe lângă
organele statutare și alte organe CSI constituie un organ permanent al CSI, din componența
căruia fac parte reprezentanții celor 11 state-membre CSI.
Este mult probabil că în 2006 creşterea reală a PIB în Comunitatea Statelor Independente (CSI)
se va cifra la un nivel de cca. 7 la sută, iar pentru 2007 se prognozează o descreştere până la 6,5
la sută (vezi Tabelul 2.6). Regiunea în cauză continuă să beneficieze de preţuri ridicate la mărfuri
şi, ca urmare, de venituri mari realizate din export (vezi Diagrama 2.8).
În unele ţări, cererea internă a crescut considerabil datorită afluxului masiv a capitalului privat
(Rusia, Kazakhstan), finanţării oficiale (Armenia, Georgia, Kyzrgyzstan, Moldova, Tajikistan).
Investiţiile iau amploare, inclusiv în Rusia, unde impactul factorilor ce stau la baza încetinirii
ritmului de creştere înregistrat în perioada 2004-2005 – inclusiv turbulenţele din sectorul bancar
şi declinul provocat de amendarea sistemului de impozitare în sectorul petrolier – a scăzut
considerabil.
Perspectivele creşterii economice pe termen mediu sunt în general pozitive, deşi în mare parte
sunt dependente de tendinţele de dezvoltare a preţului mărfii. În Ucraina, ritmul creşterii s-a
manifestat puternic în prima jumătate a lui 2006, deşi panoul general rămâne înnourat din cauza
deteriorării prognozate în balanţa comercială externă – datorită revizuirii preţurilor la gazele
naturale importate din Rusia şi inversării probabile a preţului de export la oţel – şi nesiguranţă
care persistă în politicile aplicate (actualmente, RAO Gazprom (Rusia) aplică preţuri la livrarea
gazelor naturale de la 47 dolari SUA pentru Balarus şi 160 dolari SUA pentru Moldova pentru
1000 metri cub, iar pentru consumatorii din Europa de West, acest preţ constituie 230 dolari
SUA. La începutul acestui an, Gazprom-ul a majorat preţurile pentru unii consumatori din CSI şi
a declarat intenţia sa de a acude aceste preţuri în concordanţă cu valoarea de piaţă).
Mediul extern favorabil a creat provocări importante pentru gestionarea macroeconomică, însă,
este necesar de întreprins măsuri de urgenţă pentru a nu rata potenţialul de creştere pe termen
lung. Preţuri majorate la mărfuri au dus la relaxarea constrângerilor impuse de politica fiscală pe
termen scurt, inclusiv în mod direct prin majorarea veniturilor din impozit şi profiturilor
întreprinderilor de stat şi indirect prin majorarea cererii agregate, ceea ce a dus la creşterea
volumului de venituri din impozitul pe consum şi din impozitul pe venit. De mai multe ori,
factorii de decizie au utilizat cu prudenţă aceste fonduri suplimentare, inclusiv pentru achitarea
datoriei de stat şi / sau suplimentarea rezervelor valutare.
Totodată, recent, guvernele unor ţări au majorat considerabil cuantumul pensiilor şi salariilor
(Azerbaijan, Belarus, Kyrgyzstan şi Tajikistan), ceea ce s-a soldat cu amplificarea consumului şi
subminarea competitivităţii.
Va fi dificil de inversat această situaţie în cazul repetării ciclului de majorare a preţurilor la
mărfuri. Factorii de decizie trebuie să ţină cont de faptul că sporirea recentă a veniturilor nu va
dura permanent. În ţările în care există „spaţiul” pentru relaxarea politicii fiscale, de exemplu, în
Rusia, unde există spaţiul pentru majorarea cheltuielilor sectorului public fără nici un risc de a
submina sustenabilitate; iar în Kazakhstan, aplicarea politicii fiscale cu caracter mai expansionist
trebuie sprijinită de un proces de reînviorare a reformelor modeste. Astfel de abordare va asigura
situaţia în care majorarea cheltuielilor va facilita creşterea atractivităţii de investire şi creşterea
potenţială a PIB.
Politica monetară la fel ca şi cea fiscală, se confruntă cu unele provocări importante. Deşi pe
parcursul ultimilor luni nivelul inflaţiei a scăzut, totuşi în mai multe ţări acesta se exprimă printr-
un număr de două cifre sau este aproape de două cifre, în deosebi, în ţările exportatoare de
petrol.

Este necesară o dezvoltare continuă şi în acelaşi timp soluţionarea problemei dezinflaţiei este una
dificilă deoarece obiectivul principal al multor bănci centrale este axat pe asigurarea stabilităţii
cursului de schimb nominal faţă de dolarul SUA influenţat de excedentul impunător a contului
curent şi de afluxuri de capital. În scopul sterilizării valutei străine procurate în condiţiile
limitărilor impuse de piaţa internă sub-dezvoltată a capitalului de împrumut, creşterea bazei
monetare depăşeşte nivelul consecvent cu ratele inflaţiei exprimate printr-un număr de o singură
cifră. În acest caz există o primejdie ca presiunile inflaţioniste se vor intensifica şi în acest caz va
fi necesară aplicarea unor măsuri costisitoare pentru a inversa creşterea inflaţiei.

În pofida faptului că rambursarea înainte de termen a datoriei de stat sau transferuri la fondurile
petroliere din zonele off-shore (Ayerbaijan, Kazakhstan) pot facilita reducerea creşterii bazei
monetare, modalitatea cea mai eficace de reducere a inflaţiei ar fi să permitem în continuare o
apreciere a cursului nominal de schimb şi ca urmare să sporim scopul controlului monetar menit
pentru sprijinirea dezinflaţiei. În unele ţări importatoare de energie, presiunile inflaţioniste pot să
apară şi ca urmare a eventualelor revizuiri a preţurilor la importul combustibilului şi gazelor
naturale. În acest caz ar trebui ca factorii de decizie în domeniul politicii monetare să asigure că
trecerea preţurilor majorate pe seama consumatorilor nu se transformă în inflaţia de bază, salarii
şi aşteptările inflaţioniste.

Explozia preţurilor la mărfuri a servit la complicarea şi mai mare a eforturilor direcţionate spre
diversificarea producerii şi exporturilor cu trecerea de la vânzarea materiei prime la
comercializarea mărfurilor cu o pondere mai înaltă a valorii adăugate. Mizând pe aşteptările de a
sustrage câştigurile înalte din export, investiţiile recente, atât intere cât şi atrase din exterior, s-au
axat cu predominanţă pe industriile extractive (Azerbaijan, Turkmenistan) sau pe infrastructura
de transportarea bunurilor (proiectele de transportarea petrolului şi gazelor naturale desfăşurate
în Armenia, Azerbaijan, Georgia, Kazakhstan). Mai mult ca atât, nivelul total a investiţiilor în
regiune rămâne neînsemnat, la doar 21 procente din PIB – în ciuda recentei înviorări – ceea ce
pune la îndoială sustenabilitatea ritmului de creştere curent în perspectiva pe termen mediu.
Reformele structurale reprezintă un element crucial pentru ameliorarea climatului investiţional şi
evitarea apariţiei sau agravării insuficienţei de ofertă. În ţările în care se înregistrează un
excedent mare a contului curent (Rusia) – un nivel mai înalt de investiţii va contribui, inter alia,
la reducerea dezechilibrelor macroeconomice globale.

Poziţiile externe sunt puternice în mai multe ţări ale regiunii, în deosebi în ceea ce priveşte
exportatorii de petrol. Pentru 2006 prognozat pentru regiunea în general este un excedent al
contului curent de peste 10 la sută din PIB.

Excedentele de proporţii au permis o reducere rapidă a nivelului general a datoriei externe

acumulate de exportatorii de petrol, în deosebi în sectorul public. Însă, în câteva ţări (inclusiv
Azerbaijan, Kazakhstan şi Rusia), sectorul privat în perioada recentă a acumulat obligaţiile
valutare substanţiale (vezi Diagrama 2.8) de mai multe ori prin intermedierea sistemului bancar.
Ca urmare, a crescut vulnerabilitatea sectorului privat faţă de restrângerea condiţiilor de finanţare
externă. Indicatorii unui sistem financiar solvabil s-au menţinut la un nivel pe larg stabil, deşi
acest fapt se datorează parţial condiţiilor favorabile create de mediului macroeconomic.
Consolidarea reglementărilor prudente şi asigurarea supravegherii bazate pe evaluarea riscului
vor servi la reducerea riscului instabilităţii financiare în faţa unui declin economic la fel ca şi
măsurile de restricţie a indulgenţei regulatorii (şi în unele cazuri, prin aplicarea unor politici) în
scopul asigurării situaţiei când riscurile asociate cu acumularea obligaţiilor valutare rămân sub
control.

Astăzi CSI - este o formă de cooperare între statele independente egale în drepturi, considerată
de către comunitatea internațională ca o organizație regională interstatală. Caracteristicile sale
distinctive sunt organizarea de interacțiune în aproape toate sferele de comunicare interstatală,
asigurarea flexibilității mecanismelor și formatelor de cooperare colectivă. Flexibilitatea
mecanismului organizației interstatale și interguvernamentale permite să se ia în considerare
diferite grade de pregătire a țărilor pentru integrare și permite fiecăruia să participe la procesele
de integrare în măsura și în direcțiile care corespund intereselor lor naționale.
Interacțiunea în cadrul Comunității are loc prin organele sale statutare: Consiliul șefilor de stat,
Consiliul șefilor de guvern, Consiliul Miniștrilor al Afacerilor Externe, Consiliul Economic,
Consiliul Miniștrilor Apărării, Consiliul comandanților trupelor de graniță, Adunarea Inter-
Parlamentară, Curtea judecătorească economică.
Consiliul șefilor de state (CȘS) este autoritatea supremă a Comunității, în care la nivelul șefilor
de stat se discută și se iau decizii privind problemele de principiu referitoare la statele -
participante în sfera intereselor lor comune.
În conformitate cu decizia CSS al CSI din 10 octombrie 2008 președenția CSI în 2009 va fi
realizată de către Republica Moldova prin intermediul reprezentantului său, în același timp în
Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guvern, Consiliul miniștrilor afacerilor externe,
Consiliul Economic, Consiliul Reprezentanților Permanenți ai Comunității, în organele statutare
și alte organe ale Comunității , precum și în Comisia pentru afaceri economice din cadrul
Consiliul Economic CSI. Co-președinția CSI o deține Federația Rusă și Republica Kîrgîză.
Consiliul șefilor de guvern (CSG) al Comunității coordonează cooperarea puterii executive în
domeniul economic, social și în alte sfere ale intereselor comune.
La Consiliul se discută problemele critice ale colaborării economice, umanitare, sociale, militare
între statele - participante, se adopta proiectele documentelor importante, care se vor introduce
pentru analiza ulterioară la Consiliul șefilor de stat.
Consiliul de Miniștri ai Afacerilor Externe din Comunitatea Statelor Independente (CMAE) este
principalul organ executiv care asigură cooperarea în domeniul politicii externe a statelor
membre CSI în probleme de interes reciproc, în perioada dintre reuniunile Consiliului șefilor de
stat și a Consiliului șefilor de guvern din Comunitate.
Consiliul Economic - principalul organ executiv, care asigură îndeplinirea condițiilor acordurilor
adoptate în cadrul CSI, de către Consiliul șefilor de state CSI și Consiliul șefilor de guvern cu
privire la formarea și funcționarea unei zone de liber schimb și alte probleme ale cooperarii
socio-economice. Consiliul Economic este format din adjuncții șefilor de guvern din statele -
membre ale CSI.
În cadrul Consiliului, activează Comisia pentru probleme economice ( care își are sediul în
clădirea sucursalei din Moscova a Comitetului Executiv al CSI). Comisia este compusă din
reprezentanții autorizați ai tuturor statelor - membre ale Comunității, cu excepția
Azerbaidjanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului. Aceasta se ocupă cu completarea și
revizuirea documentelor de proiect pregătite de către Comitetul Executiv al CSI și organelor de
natură socio-economică, precum și armonizarea pozițiilor statelor membre.
Consiliul Miniștrilor Apărării din statele membre CSI (CMA) este un organ al Consiliului șefilor
de stat cu privire la politica militara și dezvoltarea militara a Comunității.
Membrii CMA sunt miniștrii apărării din statele membre CSI (cu excepția Republicii Moldova,
Turkmenistanului și Ucrainei).
Consiliul comandanților trupelor de frontieră (CCTF) este un organ al Consiliului șefilor de stat
cu privire la coordonarea protecției frontierelor externe ale Comunității și asigurarea unui mediu
stabil pentru ei.
Membrii CCTF sunt comandanții (șefii) trupelor de frontieră (sau alți reprezentanți autorizați)
din statele-membre ale CSI, precum și președintele Serviciului Coordonator al Consiliului
Comandanților.
Adunarea Interparlamentara (AIP), desfășoară consultări interparlamentare, discută problemele
de cooperare în cadrul Comunității, dezvoltă propuneri comune în sfera activității parlamentelor
naționale. AIP a CSI a fost fondată și funcționează pe baza Acordului privind Adunarea
Interparlamentară a CSI din 27.03.1992, și pe baza Convenției privind Adunarea
Interparlamentară CSI din 26.05.1995. În activitatea AIP CSI participă parlamentele din
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrghîstan, Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan și
Ucraina.
Curtea economică a Comunității a fost creată pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care
parvin din acordurile și tratatele economice semnate între statele din CSI , prin rezolvarea
disputelor care apar în procesul relațiilor economice. Este formată dintr-un număr egal de
judecători de la fiecare stat semnatar al Acordului privind Curtea Economică a CSI (inițial - 8, la
ora actuală – 5 membri, câte un judecător din Belarus, Kazahstan, Kîrghîzstan, Federația Rusă și
Tadjikistan).
Consiliul Reprezentanților Permanenți ai statelor membre ale CSI pe lînga organele statutare și
alte organe ale CSI, este un organ permanent al CSI. Consiliul, în perioada dintre reuniunile
CSS, CSG, și CMAE facilitează interacțiunea statelor în probleme de interes comun, discută și
prezintă propuneri statelor membre cu privire la perspectivele de dezvoltare și prioritățile CSI;
elaboreaza proiectele ordinii de zi ale CSS, CSG și CMAE; în limitele competenței sale,
monitorizează îndeplinirea hotărîrilor organelor statutare supreme ale CSI. În Consiliu activează
reprezentanți din toate cele unsprezece state ale Comunității.
Odată cu organismele menționate mai sus ale CSI au fost create mai mult de 70 de organisme de
cooperare sectorială. Acestea coordonează eforturile comune ale statelor - participante în
sectoarele critice ale economiei și dezvoltării sociale, în cooperarea umanitară, lupta împotriva
criminalității și a terorismului în alte sfere ale activitții statelor - participante CSI.
Organul administrativ, executiv și coordonator suprem al Comunitatii este Comitetului Executiv
al CSI, cu sediul la Minsk și cu biroul Comitetului executiv la Moscova.
Din octombrie 2007, Președintele Comitetului executiv - Secretarul Executiv al CSI este domnul
S. Lebedev.
Reprezentanții Comitetului Executiv al CSI participă la lucrările reuniunilor majore și forumurile
organizate de ONU, UE, OSCE, ONU / CEE, UNESCAP, ASEAN, UNESCO, FAO, OAS,
UNHCR și alte organizații internaționale.
O etapă extrem de importantă pentru CSI a fost acordarea de către Adunarea Generală a ONU în
martie 1994, a statutului de observator. Același statut a fost acordat Comunitătii de către
UNCTAD ( 19 aprilie, 1994).
La summit-ul CSI din Dușanbe la data de 5 octombrie, 2007, a fost aprobat Conceptul dezvoltării
de mai departe a CSI și Planul de măsuri de bază pentru punerea sa în aplicare (a fost semnat de
către toate statele participante, cu excepția Georgiei și Turkmenistanului). Odată cu adoptarea
acestor documente Comunitatea și-a început evoluția, însoțită de acorduri privind afacerile
practice.
În cadrul întîlnirilor informale ale șefilor de state membre CSI pe 22 februarie, 2008, în
Moscova, și 6 iunie, 2008, în Sankt Petersburg au fost desemnate aspectele-cheie care necesită
acțiuni comune și coordonate în cadrul Comunității în următoarele domenii: cooperare în
domeniul energeticii, inclusiv conservarea energiei, cooperarea în domeniul transportului,
securitatea alimentară, lucrul cu privire la formarea unei zone de liber schimb, dezvoltarea
nanotehnologiei, politica de tineret, migrația și domeniul umanitar.
Statele membre participă în mod activ la punerea în aplicare a unui plan de acțiuni privind
dezvoltarea în continuare a CSI.

În cadrul reuniunii Consiliului șefilor de stat din CSI la 10 octombrie 2008, la Bișkek, au fost
adoptate Regulamentul privind coordonatorii naționali –a statelor membre CSI și Regulamentul
privind președinția CSI, menite să îmbunătățească performanțele activității Comunității. Șefii de
stat, de asemenea, au aprobat proiectul Strategiei de Dezvoltare Economică a CSI pentru
perioada de timp pîna în 2020, care a fost adoptată de Consiliul șefilor de guverne CSI la 14
noiembrie 2008, la Chisinau. Prin Decizia a CSG CSI, din 22 mai 2009 a fost aprobat un plan de
acțiuni pentru punerea în aplicare a primei etape (2009-2011) a Strategiei de dezvoltare
economică pentru perioada până în 2020.
La summitul de la Bișkek au fost identificate domeniile-cheie ale cooperării în cadrul CSI în
2009: decizia de a considera energetica ca sferă cheie de interacțiune a țărilor CSI în 2009 și
declararea anului 2009, în Comunitate ca - "Anul Tineretului" , iar 2010 - "Anul științei și
inovării" .
Prin ordonanța președintelui Federației Ruse, Dmitrii Medvedev din 19 martie 2009, coordonator
național al Federației Ruse privind afacerile CSI, a fost numit prim-viceprim-ministrul Federației
Ruse- Igor Șuvalov. Au fost numiți deasemenea coordonatorii naționali privind CSI și în
Belarus, Kazahstan, Kîrghîstan, Republica Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan.
Summit-ul șefilor de state care a avut loc la 9 octombrie 2009 la Chișinău este un pas important
spre dezvoltarea în continuare a Comunității și eficienței mecanismelor sale. Acest lucru s-a
reflectat, printre altele, prin aprobarea unei noi versiuni a Regulamentului de procedură al
Consiliului șefilor de stat, Consiliului șefilor de guvern, al Consiliului miniștrilor de externe și
Consiliul Economic CSI, precum și adoptarea dispozițiilor referitoare organele de cooperare
sectoriale ale CSI .
La summitul CSI de la Chișinău a fost aprobat Recursul șefilor de stat – membri ai Comunității
Statelor Independente către popoarele statelor – membre ale Comunității și către societatea
internațională în legătură cu aniversarea a 65-a a Victoriei în Marele Război pentru Patrie din
1941-1945, în care s-a accentuat contribuția decisivă a popoarelor din țările CSI în victoria
asupra fascismului. Se preconizează publicarea textului Apelului în mass-media și distribuirea
acestuia în cadrul ONU, ca document oficial.
În acelasi context, a fost luata decizia de a declara 2010 -Anul Veteranilor Marelui Război pentru
Patrie din 1941 – 1945 sub motto-ul “Am câștigat împreună” și decizia de a sprijini organizațiile
veteranilor.
În conformitate cu decizia Summit-ului de la Chișinău, președinția în cadrul organelor CSI din 1
ianuarie 2010 va fi transferată de la Republica Moldova către Federația Rusă. Federația Rusă -a
dezvoltat planul președenției în Comunitatea Statelor Independente pentru 2010 și un plan de
acțiuni pentru punerea sa în aplicare. Aceste documente au fost prezentate oficial partenerilor din
Comunitate, la o reuniune a Consiliului șefilor de state din CSI, în Chișinău, pe 9 octombrie
2009. Se planifică organizarea la Moscova a două Summit-uri: unul informal, cu ocazia
împlinirii a celei de a 65-a aniversare a Victoriei în mai 2010 și una oficială - în decembrie 2010,
în care vor fi prezentate totalurile președenției Federației Ruse în CSI.
Bibliografie :

1. http://www.moldova.ms/?l=ro&a=65

2. https://belarus.mfa.gov.md/ro/content/despre-csi

3. http://www.ccrm.md/consiliul-conducatorilor-oscf-din-statele-membre-ale-csi-1-92

4. https://www.imf.md/press/weo-sep06-CIS-ro.html